grebennikov v s

8/16/2019 Grebennikov v S

1/33


2/33

Fenomenul natural de antigravitatie ,invizibilitate la insecte si efectulstructurilor cavitare GREBENNIKOV

(“Zborul” – capitolul V din cartea “Lumea mea“ de V. Grebennikov)

In primavara anului 2001 a plecat din lumea celor drepti Victor Grebennikov. Memoria vesnica a acestsavant naturalist se pastreaza in inimile noastre.

Comentarii introductive de I Cerednicenco, colaborator stiintific superior al laboratorului de biofizicinstitutul Patoloiei enerale si ecoloiei umane al !cademiei de "tiinte din #usia.

Victor Grebennikov $ savant naturalist, entomolo profesionist, pictor si om de o cultura eneradeosebita, cu diverse interese. %ste cunoscut pentru descoperirea efectului structurilor cavitare &%"C'. Putini inssunt cei ce cunosc si o alta descoperire a sa. In 1()) pentru el devine evidenta e*istenta efectelor de antiravitata invelisului de c+itina a unor insecte. Mult mai impresionant este fenomenul ce apare concomitent cu astfel defecte, anume fenomenul unvizibilitatii partiale sau totale sau perceptiei deformate a obiectului material aflat zona ravitatiei compensate. Pe baza acestor descoperiri si principiilor bionice autorul a construit o platformantiravitationala, si practica elaborat principiile zborului diriat, cu viteza de pana la 2- kmmin. /in (1(2 platform

a fost utilizata de autor ca miloc de deplasare rapida.%fectele bioravitationale alcatuiesc un spectru lar de fenomene naturale, care, posibil, apar nu doar

insecte. "e cunosc cazuri de scadere a masei corporale sau levitatie a obiectelor materiale in timpul actiunii direcpsi+ofizice e*ercitate de om &psi+okineza', levitatia o+ina in timpul meditatiei transcedentale Ma+arisc+i. "ucunoscute cazuri de levitatie a mediumilor in timpul sedintelor de spiritism. %ste resit sa consideram ca natura inzestrat cu astfel de capacitati doar anumite persoante. /upa parerea mea este o leitatie bioloica eneralinsufficient studiata. !stfel, in stari de automatism somnambulic &lunatism' masa corporala a omului scade. somnambul de soson poate pasi pe o scandura subtire, calca pe persoana ce doarme alaturi, fara ai producsenzatii fizice neplacute &cu e*ceptia fricii'. nele cazuri de epilepsie idiopatica, in timpul acceselor petit mal &faconvulsii', des produc o transformare ireversibila, de scurta durata a personalitatii &numita in popor posedare', cano fetita casectizata de boala sau un baiat de 10 ani capata proprietatile fizice ale unui atlet bine antrenat. !cefenomen psi+oloic se numeste acum multipersonalitate deoarece difera de simptomele clasice epileptice. !stfde cazuri clinice se cunosc si sunt descrise. 3otusi fenomenele insotite de sc+imbarea masei corporale umane sa

o obiectelor nu se produc doar pe tonul patoloic. Persoane sanatoase pe ton de stress psi+ic acut, cauzat de upericol pentru viata sau motivatie dominanta de atinere a unu scop important, sunt capabile sa infrunte obstacocare sunt inaccesibile in stare obisnuita, pot ridica reutati enorme etc. In mod obisnuit, fenomenul se e*plica prmobilizarea e*trema a fortei musculare, ceea ce nu corespunde realitatii. "e pare ca mecanismebioantiravitationale sunt mai dezvoltate la sportive &saritori la inaltime, cei ce practica atletica rea, aleratori'. mare &posibil in eneral', rezultatele sportive sunt determinate nu doar de radul antrenarii ci si de preatirepsi+oloica.

"e cunosc si fenomene de crestere pe un timp scurt a masei obiectelor, omului, care nu sunt determinatde transferul masei.

Cartea lui V. Grebenikov este scrisa in stil artistic si ilustrata de autor. %ste o 4dacitlorafie5 boata spirituace contine si o viziune ecoloica, autobiorafica a autorului. Multi cititori vor percepe cartea ca o eneralizare pintelesul tuturor a e*perientei de studiu a lumii insectelor si secretelor ei timp de 60 ani, ornata cu elemente sciencfiction. !ceasta e o parere eronata. /eoarece il cunosc pe Victor Grebennikov si lucrarile sale, pot spune ca nu amai cunscut alt cercetator, savant mai constiincios, onest, talentat ca dumnealui.

Grebennikov este bine cunoscut si in 4underroundul stiintific5 &adica stiinta din #usia care espersecutata official de academie'. !stfel, la filiala academiei din 7ovasibiesk sa creat un comitet de lupta cpseudostiinta ertfele careia au devenit multi savantiacademicieni. %ste simplu sa pierzi titlul de colaborator stiintifsau sef de laborator. %ste suficient sa publici intro carte stiintifica sau in materialele unei conferinte un articol, de*emplu despre rolul mecanismelor antiravitationale in evolutia insectelor.

"unt ferm convins ca descoperiri de acest en nu trebuie inropate din cauza actualului pramatism stiinta. 8ie ca aceasta carte stiintificoartistica sa ramana un "8 pentru cei pramatici. Cel ce are oc+i $ sa vadCredinta fanatica si inc+inarea zeilor inrudeste stiinta actuala cu reliia barbara. /ezvoltarea armonioasa esimposibila fara distruerea stereotipelor vec+i.

Capitolul V – Zborul


3/33

9 seara linistita in stepa. /iscul rosu aramiu al soarelui a atins orizontul incetosat din indepartare. %ste tarzpentru plecarea spre casa, mau retinut insectele mele si ma preatesc pentru somn, oricum in ploscamai ramas apa si am remediul 4/eta5antitantari, care este indispensabila &in zona malului inalt al lacului capa cam sarata sunt foarte multe 4muscatoare5 plictisitoare'.

!ctiunea se petrece in stepa, in valea :amaslovo, unde curea candva un puternic afluent al raului Irta

care sa transformat odata cu ararea stepei intrun lant de lacuri sarate. Vantul nu bate, nu se misca nici un fir diarba. /easupra lacului zboara cardulete de ratuste, se aude fluieratul becatelor. ;olta inalta de culoarea perleicuprins stepa pe cale de adormire. Cat este de minunat aici in plina libertate<

Mam instalat lana malul abrupt, pe o poiana acoperita cu iarba. !m asternut impermeabilul, am purucsacul sub cap. Inainte de somn am cules cateva movilite uscate de balear, leam adunat impreuna si leam dfoc. n iz romantic, de neuitat se raspandea prin stepa ce adormea. Mam aranat pe patul meu improvizat, miaintins cu placere picioarele obosite savurand inca o noapte minunata in stepa&ceea ce se intampla rar'. 8umalbastru ma duce in zbor in taramul povestilor si adorm repede. /evin micmic ca o furnica si apoi mare ca ceru7umi pot e*plica de ce astazi aceste sc+imbari ale corpului meu inainte de somn sunt deosebit de puternice. itca a aparut ceva nou = senzatia de cadere, imi pare ca malul inalt a disparut momentan de sub mine si cad intrprapastie strasnica si necunoscuta<

/eodata au inceput a licari niste valuri, am desc+is oc+ii, dar ele nu au disparut ci danseaza pe cerul rsmarald, iarba. ! aparut un ust metallic puternic in ura, parea ca as fi pus pe limba o baterie puternica. !u apar

zomote in urec+i, aud clar zomotele puternice ale inimii.Ce fel de vis e acesta>Ma asez si incerc sa alun aceste senzatii neplacute, dar nu reusesc. /oar valurile din fata oc+ilor sa

transformat si nu mai sunt luni si linistite ci au devenit inuste, clare asemeni unor scantei sau lanturi si numpermit sa privesc in ur. !cum miam amintit, senzatii asemanatoare am trait cativa ani in urma in padurice, anumin cranul fermecat &autorul numeste aici locuri de pe teritoriul branistii entomoloice, reiunea 9msk'. !m fonevoit sa ma ridic si sa mer putin pe mal. Care peste tot e la fel> ite aici, la un metru se simte influienta clara 4ceva5. Mai mer 10 metri $ acest 4ceva5 dispare. Mi se face frica. "unt sinur in stepa lana 4lacul fermeca3rebuie sami stran repede lucrurile si sa plec de aici. /ar curiozitatea castia. 9are ce se petrece aici> Poaeste din cauza mirosului de mal si apa de lac < Ma cobor si ma asez lana apa, pe o movila de lut. !roma densdulcie de resturile alelor in putrezire ma invaluie. "tau - min., 10 min. $ nimic neplacut. !r fi bine sa ma cuundeva peaici, dar este umed. rc inapoi pe mal si istoria se repeta < !m verti, ust metalic in ura si parca mi ssc+imba reutatea $ ba sunt usor, ba sunt reu $ reu, in oc+i apar luminite de diferite culori? /e necrezut, dacacesta ar fi un 4loc periculos5, o anomalie, nu ar creste iarba atat de deasa, nu ar mai fi cuibul de albine atat dmari care au ocupat tot malul de lut. %u miam aranat patul c+iar deasupra 4orasului5 subteran al albinelor, cacontine, desiur, o multime de tunele, odaite, pupe, larve vii si sanatoase. !sa si nu am inteles nimic atunc"omnoros, cu capul inreuiat, devreme dimineata, cand soarele nu a rasarit inca, am plecat spre drumul principce ducea la Isilkul.


4/33

In acea vara am vizitat 4lacul fermecat5 inca de @ ori, in timp diferit si la ore diferite. Aa sfarsitul verii aici eun numar uimitor de albine, care aduceau spre cuib polen albenaprins de flori, adica se simteau minunat. !celalucru nu puteam sal afirm despre mine. Aa 1 metru deasupra lor simteam multiple senzatii neplacute, cadispareau la - metri distanta? 7u puteam sami dau seama, de ce anume aici se simt minunat plantele, albinelecare sunt foarte multe, ocupand tot malul, asemeni unui cascaval, iar pe alocuri asemeni unui burete> #aspunsuam aflat cativa ani mai tarziu , cand 4orasul5 albinelor din :amaslovo a fost distrus de o aluviune de teren. !cum sunt nici cuiburi, nici iarba ci o movila oribila.

Miau ramas doar cateva resturi de cuiburi cu multe odaitecelule. Celulele erau situate una lana alta aminteau mici deetare sau poate mai mult niste ulciorase cu atul ce se inusta lin.

/ea cunosteam ca aceste albine apartin enului Gali*t cu @ ineluse &dupa numarul de inele albene de pabdomen'. Pe masa mea de lucru, pe care stau aparate, cutii cu furnici si reierasi, flaconase cu reactive si mulalte lucruri, se asea un vas lar, umplut cu bularasi sponiformi de lut.

Cand cautam ceva, am intins mana deasupra acestor bularasi. !tunci sa intamplat o minune, deasuplor am simtit caldura?!m atins bularasii cu mana $ erau reci, dar deasupra lor aveam o clara senzatie d

caldura. In deete au mai aparut, in plus, niste senzatii necunoscute pana atunci de impinere, pulsati4tictac5. Cand am deplasat vasul spre marinea mesei si am aplecat fata deasupra sa, aceleasi senzaresimtite la 4lac5 au reaparut. Capul a devenit usor si maremare, corpul cadea undeva in os, in oclicareau lumini trecatoare, in ura simteam ust metalic, si o usoara senzatie de reata?"enzatiile sapastrat si atunci cand am acoperit vasul cu o cutie de carton, capac de carton. !cel 4ceva5 strapuneobstacolul.


5/33

8enomenul se cerea studiat imediat. 8ara aparate de fizica insa, nu puteam sa realizez nimic acasa. studiul cuiburilor mau autat multi colaboratori ai academiei din 7ovosibirsk. Cele mai precise termometrcaptatoare de ultrasunet, electrometer, manitometre nu inreistrau nimic. ! fost efectuata cea mai minutioaanaliza c+imica a lutuluiB in rezultat nimic deosebit. 3acea si radiometrul. 3otusi mainile umane, si nu doar ale me&


6/33

8olosind modelul cuiburilor de albine, am construit cateva zeci de 4fauri5 din plastic, +artie, metal, lem !m auns la concluzia ca, cauza senzatiilor neplacute nu este un 4biocamp5, ci dimensiunile, forma, cantitatesituarea cavitatilor una fata de alta. Cavitatile puteau fi formate din orice material dur. Aa nivelul oranismuapareau senzatii iar aparatele 4taceau5. !m numit descoperirea eectul structurilor cavitare (C). %*periente

continuau si 7atura imi revela noi si noi taine? "au constatat ca in zona de actiune a %"C scade vizibil activitatebacteriilor saprofite din sol, a ciupercilor de drodie sau de alt tip, incoltirea semintelor de rau, se sc+imbcomportamentul alelor microscopice mobile numite clamidomonade, apare luminozitatea larvelor albinelotaietoaredefrunzeB albinele mature devin mai active si finiseaza polenizarea plantelor cu 2 saptamani mdevreme.


7/33

%"C nu este ecranat, ci asemeni ravitatiei actioneaza structurile vii prin pereti, metal ros, alte obstacol

/aca obiectul cavitar se transfera pe un nou loc, %"C este resimtit de om mai tarziu, peste cateva secundsau minute, iar pe locul vec+i ramane o 4urma5 &sau cum a fost numita in luma, un 4fantom5' care e simtide maini peste zeci de minuteluni. Campul produs de %"C in urul faurilor scade nereulat, le incercucu un sistem invizibil dar bine sesizat de 4invelisuri5. !nimalele &soarecii albi' si omul, aflate in zona dactiune a %"C, se acomodeaza peste un timp, c+iar daca are o actiune puternica. !ltfel nu am putee*ista, fiind inconurati de multiple cavitati mari si mici, celule ale plantelor vii si moarte &inclusive dpropriile noastre celule', veziculele din diverse materiale plastice, camere, coridoare, sali, spatii printdetaliile panourilor de comanda, aparatelor, automobilelor, intre copaci, mobila, cladiri. !ctiunea &4raza5 dactiune' a %"C este mai puternica daca se orienteaza in directia opusa soarelui si inspre centrPamantului &in os'. Campul %"C produce derelarea functiei ceasurilor mecanice si electronice, posibil ceste implicat si 3impul. 3oate aceste manifestari sunt produse de vibratia materiei, care este in permanenmiscare si sc+imbare vesnica. Pentru descoperirea acestor vibratii fizicianul Aouis des ;rolies >D a primin anii E20 premiul 7obel. !stfel de unde se folosesc la microscopul electronic.


8/33

!m mai descoperit si alte lucruri care tin de fizica corpurilor solide, mecanica cuantica, fizica elementara,care ne vor indeparta acum de principalii eroi ai povestirii $ albinele. 3otusi am construit niste aparate capabile sinreistreze obiectiv %"C si care reactioneaza la prezenta apropiata a cuiburilor de albine. Iata cum arata nistvase ermetice &vezi desenul', in interiorul carora, pe fire de paianen, atarna oblic paie si ramurele cu capetele ars

servind drept taciune pentru desen, pe fundul vaselor este putina apa cu functia electrostatica, in special cand slucreaza in conditii de aer uscat. "e va apropia de varful de sus al indicatorului un cuib vec+i de viespi, fauri dalbine, un manunc+i de spice si atunci indicatorul va devia lent cu zeci de rade.


9/33

7u este un miracol. %neria electronilor ambelor corpuri multicavitare va crea in spatiu un sistem de undsumare. nda este o enerie capabila sa produca un lucru de autoimpinere corpurilor, c+iar prin obstacoasemanatoare capsulei metalice cu pereti rosi &vezi foto'. %ste practice incredibil ca prin peretele ros capsulapenetreaza undele cuibului mic si usor de viespi, vizibil pe foto si indicatorul din interiorul acestei capsule ermeticfue de cuibul de mult parasit, uneori c+iar parcure umatate de cadran. 7ecredinciosii pot vizita muzearoecoloic din 7ovosibirsk si vedea minunea cu proprii lor oc+i.

In acelasi muzeu se aseste un aparat din fauri cu efect analesic. 9ricare se poate aseza pe scaun, suo cutie ce contine cateva rame cu fauri de albine. Peste cateva minute va simti ceva &am sa va fiu recunoscatodaca imi veti scrie ce ati simtit'. Cel ce are dureri de cap nu le va mai simti peste cateva secunde, pentru cel putcateva ore. !stfel de analezice nu sunt o taina si se folosesc cu succes in tara.

#adiatia este clar perceputa pe palma mainii asezte in partea de os a cutiei cu fauri. Cutia poate fi dcarton, placa sau tinic+ea, cu suturile bine sudate. Iata asa un cadru de la insecte?


10/33

Initial andeam in felul urmator = omul si albina sunt in contact de mii de aini si nimeni nu a relatat cevneplacut , cu e*ceptia cazului cand era inpuns. !m adus o rama cu fauri uscati deasupra capului $ lucra < !decis sa selectez 6 rame. Iata pe scurt istoria acestei descoperiri. Cuibul vec+i de viespi are alta actiune, cu toatca dimensiunea si forma celulelor sale sunt asemanatoare celui de albine. 3otusi, materialul celulelor spdeosebire de cele din ceara de albine, este mai poros, de fapt e +artie&+artia a fost inventata de viespi si nu de omele amesteca fibre vec+i ale arborilor cu saliva cleioasa'. Peretii celulelor sunt mai subtiri, localizarea dimensiunile sunt altele, au si o capsula e*terna cu cateva straturi din +artie si cu spatii intre ele. !m primit catevrelatari despre actiunea nefavorabila a unor cuiburi de viespi constituite in podul casei. In eneral, maoritatestructurilor multicavitare si corpurilor cu efect %"C puternic au o actiune nefavorabila asupra omului in primeminute sau ore. na din putinele e*ceptii sunt faurii albinei melifere. In anii F60, in apartamentul nostru din Isilk

locuiau bondari. neori cate un bondar tanar parcurea un tub lun din stup spre urdinisul din fereastra, parasincasa, dar nu memoriza localizarea urdinisului. Aa intoarcere ratacea timp indelunat lana fereastra mea si cele acasei invecinate asemanatoare cu a mea. "eara, oboist si 4multumit5 de memoria vizuala slaba, se aseza pperetele din caramizi, e*act unde se asea stupul, si se straduia sa patrunda printre caramizi. /e unde stia insectca anume la @ m de urdinis, mai lateral, si 0,-m mai inferior, la 0,-m adancime este cuibul sau> Pe atunci nu stiacare este e*plicatia. !cum imi este cunoscuta. Pare o descoperire uimitoare, nui asa>

"a ne aducem aminte de orasul Pompilov din crescatorie, unde viespilevanatori se reantorceau la locpornirii si c+iar la locul unde fusese transferat bularele de pamant cu vizuina. 8ara nici und dubiu, acolo e*istaundesemnale produse de cavitatea cuibului.

9 alta taina mia fost revelata in acei ani de prieteneleinsecte leate cu florile plantelor. 8lorile poseda, plana culoare, miros, polen, si un semnal asemanator, puternic si neinterferabil, cu care atra polenizatozburatori. Iam descoperit cu autorul unui taciune pentru desen &ramurica arsa', pe care lam purtat deasupflorilor mari, sub forma de clopoteilalele, liliac, amarillis, bostan, nalba.


11/33

/e departe se simtea incetinirea acestui 4detector5. In scurt timp puteam asi floarea intro cameintunecata, practice fara erori, de la distanta de 12 m. nica conditie ce trebuia pastrata era imobilitateplantei, deoarece daca era deplasata pe locul vec+i ramanea un timp o 4urma falsa5 &4fantomul5 de retentdespre care am vorbit anterior'. 7u sunt e*trasens, astfel de fenomen poate fi e*perimentat de oricine dupun mic antrenament. "e poate folosi in locul taciunelui o bucata de 1 dm de matura albena de sor, ucreion &spre floare va fi orientata partea neascutita'. nii pot folosi c+iar palma, limba, fata si vor simti ca dla floare vine caldura, receB senzatie de amorteala. Mai sensibili sunt copiii, adolescentii. Cunostintedespre %"C sunt necesare albinelor cesi construiesc cuiburi subterane, deoarece construind o noualerie, aceasta sa nu se intersecteze cu cuibul vecinei si sal ocoleasca. !ltfel orasul subteran al albinelo

sar distrue. 7u se va admite, de asemeni, ca radacinile plantelor, care pot distrue constructia, screasca in alerii si celule. #adacinile isi opresc cresterea sau ocolesc cuiburile albinelor cu cativcentimetri.

!cest fenomen a fost confirmat in e*perientele de crestere a boabelor de rau intrun camp puternic c%"C, in comparatie cu alte boabe $test ce se dezvoltau la aceeasi temperatura, umiditate, iluminare.


12/33

Pe foto se observa moartea radacinilor si devierea acestora in partea opusa 4faurilor artificiali5.


13/33

/eci in zona 4lacului5 e*ista un vec+i pact de prietenie intre plante si albine care este e*emplu dintelienta ecoloica a Viului. 3ot acolo, pe acelasi loc al pamantului, un alt e*emplu, de comportament incult, crual omului fata de 7atura?9rasul albinelor nu mai e*ista. In fiecare primavera au loc aluviuni de cernoziom candvfertile, care se deplaseaza catre baltoacele sarate, fara viata acum, insa candva erau lacuri. /easupra acestozburau carduri imense de rate si berze, pe apa pluteau lebede deun alb imaculat, isi intindeau aripile masivvulturiirapitori. Aana malul abrupt, presarat cu cuiburi de albine, zumzaiau sute de mii de alikti ce miau desc+usa spre 7ecunoscut. "e prea poate ca am plictisit cititorul cu tot soiul de fauri, structuri, retele etc. Va fi nevoie do carte voluminoasa pentru a descrie toate e*perientele mele. !m sa mentionez doar un detaliu= in campul dactiune a %"C deseori se defecta calculatorul &%1)!', ce lucra pe baza de baterie. !stfel de derelari leaprodus prin actiune cu un cuib de viespi si %"C suplimentar al palmelor proprii. "eparat aceste 2 structuri ninfluenteaza.

Mainile, anume oasele tubulare ale falanelor, liamentele , articulatiile, tendoanele, vasele, un+iile, suemitatoare puternice ce produc %"C. %le pot deplasa un indicator din taciune sau un pai al aparatului meu, aflat cativa metri. 9 poate face oricine. "unt convins ca nu e*ista 4e*trasensibili5, mai e*act toti oamenii sue*trasensibili &bioenereticieni'?Mult mai multi pot deplasa obiecte nu prea rele pe masa, le pot mentine in aesau lipite de palma. !stfel de personae sunt filmate ca o minune. Incercati< !stept scrisori. %*ista un stravec+i opopular= o persoana sta asezata pe scaun iar alti @ 4construiesc5 deasupra varfului capului acestuia o retea dpalme orizontale cu deetele putin departate, initial mainile drepte, mai sus $ cele stani, cu H2cm intre palmPeste 101-sec. cei @, la comanda, introduc rapid deetele aratator si mediu sub enunc+i si a*ile celui ce e asezsi il salta eneric in sus. %ste important sa se pastreze sincronicitatea actiunilor. In caz de reusita un om de 100 kva zbura practic pana la tavan. Cei ce lau ridicat vor afirma ca era usor ca o pana?


14/33

Cititorul va afirma ca este impotriva leilor naturii, iar Grebenikov este un mistic. /ar nu este mistica si nooamenii, cunoastem foarte putin despre leile universului, care deseori nu admite reulilor, leile umane?9datmia aparut asa o idee= resultatele e*perientelor mele cu insectele sunt asemanatoare povestirilor persoanelovizitate de ?97. !mintitiva iesirea temporara din functie a electronicii, 4capriciile5 ceasului, 4obstacolul5 invizibelastic, reducerea temporara a masei obiectelor, reducerea aparenta a masei umane, 4fosfenele5 imainmulticolore mobile, ustul metalic in ura?Probabil ati citit asa relatari in ziare, reviste 4975. 3oate acestea pote*perimentate in muzeul nostru. Veniti< !cum un alt mister imi desc+ide usa> !sa este. Iarasi ma autintamplarea, mai e*act prietenele mele insectele. !u inceput nopti nedormite, insuccese, neincrederi, cautarematerialelor lipsa, defectiuni, c+iar accidente?.7u aveam un consultant. Puteam sa fiu luat in deradere sau mrau?

/ar indraznesc sa afirm ca este fericit acel ce are oc+i, cap, maini bune si muncitoare, bucuria creatiec+iar daca nu intotdeauna finalizate cu succes. !stfel de momente sunt mai importante decat primirea undiplome, decoratii sau dreptului de autor.

Zborul pe platorma antigravitationala (e*trase din +ilnic)

9 zi arida de vara?9rizontul pluteste intro ceata maroalbastruie. Cupola iantica cereasca cu nopufosi se inalta deasupra paduricilor si poienelor. "e pare ca norii dorm pe o sticla stravezie enorma de aceea amarini bine conturate, plate, iar partile superioare stralucesc scaldate de razele solare incat iti orbesc oc+ii. bcam la 00 m deasupra solului spre un loc indepartat, care pare o pata de culoare desc+isa in ceata. Varfurialbastrii cu forme caudate plutesc lent in urma mea iar intre ele sunt campurile de ovazalbastreverzui, de +riscasub forma de dreptun+iuri albicioase cu sclipire neobisnuita fractionataB c+iar in fata este lucerna de un verd

cobaltB oceanele verzi de rau. !ceasta enorma paleta multicolora pluteste, pluteste in urma?Cararari sincolacesc printre campuri si paduri. %le se intalnesc lana drumurile de pietris, iar acestea pleaca spre sosele cnu se vad prin ceata. "tiu insa ca mai spre dreapta lacului este duna dreaptadreapta, desc+isa la culoare, farinceput si sfarsit, pe care se deplaseaza automobileniste cutii minuscule. /easupra stepei de padure insoriplutesc umbrele de diferite dimensiuni a norilor, care sunt albi deasupra mea, albastriinc+isi acolo unde supadurici si albastri de diverse nuante deasupra campiilor. !cum sunt acoperit de umbra unui nor. Imi maresc vitezde deplasare, ceea ce este usor de realizat, si parasesc umbra. Ma aplec putin inainte si simt cum un vantisor caldens ce adie de os in sus, dispre solul si plantele incalzite de soare. "imt pe corp adierea etului dens, cu aromde +risca in floare. n astfel de et ridica usor o pasare de talie mare daca ea isi desc+ide aripile= vultur, cocostarcocor. %u insa nu am aripi ci zbor pe platforma dreptun+iulara, putin mai mare decat suprafata unui scaun, cu bara verticala si niste manere de care ma tin si cu care conduc aparatul.


15/33

8antastica> Cum sa va spun?!cum 2 ani 7atura, iarasi prin intermediul prietenelorinsecte, mia revelfin si putin insistent, dar rapid si convinator inca ceva. /oi an /escoperirea ma tinea lana ea, cu toate ca studiam cu pasi ianti. Cand lucrul este nou, interesant timpul trece repede. Pata de culoare desc+isa a lacului dstepa sa apropiat vizibil, a devenit mai mare, in departare soseaua cu cutiutele automobilelor, dea clar vizibile dla inaltime. !utostrada trece H la ) km de calea ferata, cu care este paralela. /aca privesti mai atent se pot vedeliniile paralele si nisipul desc+is al caii ferate. %ste timpul sa cotesc H 20 rade spre stana. 7u pot fi observat d

os nu doar din cauza distantei. C+iar zburand foarte os nu formez umbra. 3otusi, cum am aflat mai tarziu, uobserva rareori pe aceasta portiune de cer un disc sau o sfera de culoare desc+isa , sau ceva asemanator unui noblic, vertical, cu marini bine conturate, mobil. !ltii au observat 4un patrat plat, dens, cu suprafata de H 1 +ectar5.

Putea fi imainea iluzoriu marita a aparatului meu> In eneral oamenii nu observa nimic si astfel sumultumiti. Cel putin nu am stabilit inca de ce depinde starea invizibilitatevizibilitate. /e aceea evit intalnirile coamenii zburand departe de orase, sate, iar drumurile le intersectez cu viteza mare dupa ce ma convin de lipsfiintelor umane.


16/33

In aceste e*cursii devenite obisnuite pentru mine, care par fantastice cititorului, am incredere doar insectele reprezentate pe aceste paini. /escoperirea am folosito initial in scopuri entomoloice= am studcoltisoare tainice, leam e*aminat din zbor, am cautat tari necunoscute mie, populate de Insecte, care necesitaautor si protectie. 7atura mia impus de la bun inceput conditiile sale dure= priveste dar nu fotorafia. !stfaparatul nu se inc+idea ermetic, peliculele &cele din buzunar si cea din aparat' au fost e*puse la lumina. 7umreusea in zbor sa sc+itez locurile. Practic tot timpul mainile imi erau ocupate, doar pe cateva secunde puteaelibera una din ele. Imediat dupa aterizare desenam dupa memorie, cu toate ca nu sunt pictor iar memoria vizuaimi e slaba?!cest zbor nu este asemeni celui din visul cu care am inceput aceasta carte. 7u este o placere, lucru, deseori reu si riscant= trebuie sa stai in pozitie verticala, mainile sunt ocupate, la cativa cm este ranita csepara 4acest5 spatiu de 4celalalt5, e*teriorB o ranita invizibila dar foarte sireata, iar creatia mea nu este cine stie csi seamana unui cantar de spital?/ar este un inceput< /eseori iese in functiune aparatul de fotorafiat, ceasul posibil calendarul. Coborand pe o poiana cunoscuta o aseam deseori in alt anotimp, cu deviere de H 2 saptamaintro parte sau alta si nu aveam cum sa efectuez o verificare. !stfel ma deplasam deci in spatiu si, posibil, in tim7u pot demonstra ultima afirmatie deoarece ceasul nu arata corect timpul in zbor &in special la inceputul acestuiaba se rabeste, ba ramane in urma, dar spre sfarsitul e*cursiei arata timpul e*act, pana la secunde. /e aceea timpul e*cursiilor evit intalnirile cu oamenii. /aca pe lana ravitatie este pus in functiune si 3impul pot sa dereleleaturii cauzaefect necunoscute de mine, si posibil sa sufere cineva> !stfel de suspiciuni le pot motiva. Insectecolectate in eprubete 4acolo5?dispar, in eneral fara urmaB alteori eprubeta a e*plodat formand cioburi maruntalta data in eprubeta sa format o aura ovala cu marini cafenii &4c+itinice5', pe care o puteti vedea in fotorafie,


17/33


18/33

este mai eficace si mai siura. 3otusi am optat pentru forma de patrulater, deoarece este mai plianta aminteste de o valiza, care nu trezeste suspectii. %venimentele din ;elia si 7alicin nu au nici o leatura cmine. !m folosit descoperirea mea doar pentru vizitarea parcurilor entomoloice. !stfel de parcuri, care imsunt asemeni copiilor, mai importante decat orice inventii te+nice, sunt 11= ) in reiunea 9msk, unlaVoronez+ , doua in 7ovosibirsk. /e fapt, am fost sase la 7ovosibirsk, create, sau mai bine zis salvate, dmine si familia mea. !stfel de actiuni nu sunt tolerate de academia aricola &unde se folosesc acupreparate c+imice', nici de societatea protectiei naturii, nici de comitetul protectiei naturii, care nu au dosami acorde autor in protectia naturii acestor mici parcuri distruse de oameni rai si mariniti.

Imi continui calea spre apus. urma mea raman campuri multicolore dreptun+iulare, padurice cu contururi caudate si umbrele albastale norilor. Viteza cu care mdeplasez este destul de inalta, dar numi vaaie vantul in urec+i, deoarece campul protector de forta aplatformei a 4taiat5 din spatiu o coloana invizibila ce pleaca in sus si care elimina atractia terestra. "e paca in timpul zborului spatiul se desc+ide in calea platformei si apoi se inc+ide dupa ea. Probabil ca asa se*plica invizibilitatea aparatului, si 4calaretului5 pe el, sau vizibilitatea partial deformata &asa cum sintamplat deasupra zonei atulinka'.

Protectia fata de atractia terestra este incompleta. /aca deplasezi capul cu putin inainte pot simtite undele vantului ce au aroma de +risca, si alte plante ce cresc pe campiile siberiene. %levatorul de Isilicul ramane lana calea ferata, undeva departe spre stana si incep coborarea deasupra soselei, initiconvinanduma de inivizibilitatea mea. Platforma si fiura mea nu lasa umbra pe pamant &uneori umbrtotusi apare'. Iata trei baietasi cule pomusoare. Cobor platforma si trec in zbor pe lana ei, dar nu obsenici o reactie, deci sunt invizibil. %i, si evident, nu pot fi auzit, doarece in cazul principiului de zbor in spat4ce se desc+ide si se inc+ide5 aparatul nu produce sunete, din cauza lipsei frecarii de aer. Calatoria nu

durat mult, doar H @0 minute. !cum simt cat imi sunt de obosite mainile, picioarele, capul, deoarece trebusa pastrez pozitia verticala pe mica mea platforma de care sunt leat cu o curea de siuranta. Pot sa mdeplasez mai rapid, dar nu risc, din cauza nesiurantei si dimensiunilor mici ale aparatului. Iarasi decoleCurand apar semnele cunoscute= intersectia, pavilionul pentru pasaeri pe dreapta soselei. rmeaza vrecinci kilometric pana la stalpii portocalii ce inradesc rezervatia care a implinit, sa nu vezi


19/33


20/33

Inainte de a ateriza pe acest delusor, cuprins de un val de bucurie, cu o miscare de manivela determplatforma sa zboare vertical in sus. #epede se indeparteaza pamantul, totul devine mic= poienitele si ardrezervatiei, paduricile si campiile din urB orizontal se pare ca formeaza o concavitate enorma, astfel incdevine vizibila calea ferata de la 2 km spre stana, apoi satele #osslavka si IesnoiB fermele de vaci, toaincercuite de un inel alben de paie si balear uscat, departe spre est, unde pleaca linia de cale ferata &nintele de ce ,dar este dreapta asemeni unei saeti', sunt casute mici si cubul arii Iunino, cam la 6 km drezervatieB mai departe se intinde :azakstanul, peste care se asterne ceata albastruie. Plutesc deasupIsilculiei, tara tineretii mele, deloc identical cu cea de pe +arti si planuri, ci vie, fara marini, presurata cinsulitele intunecate ale paduricilor, umbrele norilor, petele desc+ise ale lacurilor. /iscul enorm Pamantului imi pare tot mai concav. 7u am identificat pana acum cauza acestei iluzii. rc tot ma sus inorii enormi raman os. Cerul nu e la fel cum pare de os ci albastruintunecat. Campiile vizibile de aici suacoperite cu ceata albastruie si se estompeaza tot mai mult. Imi pare rau ca nu pot sal iau, cel putin odatpe nepotul !ndrei. !re @ ani si platforma near ridica, dar riscul este mare?Vai, am si uitat, acolo os, ppoiana, lasam umbra deci pot fi vazut de mii de oameni, deoarece e ziua. "e poate intampla sa ma vadsub forma de 4disc5, patrulater sau in cel mai rau caz, pe mine personal?C+iar inaintea mea se aude uavion marfar, ce creste rapid in dimensiuni si deplasanduse spre mine. !cum vad luciul metalic, pulsatrosie a beculetului. #epede in os< 8ranez brusc, cotesc, acum "oarele lumineaza la ceafa mea. 9blic

os, pe peretele enorm al nunui nor orbitor de alb, trebuie sa fie umbra mea. Insa ea lipseste. %ste vizidoar un inel stralucitor multicolor, cunoscut de toti pilotii, care a alunecat pe suprafata norului, in ointrecanduma. /eci nu am fost observat. 9 idKe ma vizitat atunci &se pare ca imainatia este trezita de uastfel de zbor 4 in cadere5, cu toate ca este incomod din punct de vedere te+nic si fizic'= posibil nu susinurul din cei - miliarde de oameni ce a facut astfel de descoperire. !sa aparate de zbor, cu acelaprincipiu, sunt testate si zboara de mult. "unt create la uzine si independent, asemeni mie.

3oate platformele cu proprietade ecranare au capacitatea de a deveni uneori vizibile, capatand diverse forme. "e pot transforma si pilofiind vazuti ca e*traterestri +umanoizi in costume arintii sau verzi si mici, sau plati, asemeni unui carto&Voronez+ ,1()(' etc. /e fapt acestia sunt constructori ai platformelor ce le e*perimenteaza. !s vrea sdau un sfat celor ce studiind insectele vor intalni asemenea fenomen, si vor incepe constructia un4ravitoplan5 &sunt convins ca fara autorul insectelor astfel de descoperire nu se poate efectua'. %ste binsa zbori doar pe timp frumos, varaB se va evita ploaia, furtunaB la inaltime nu prea mare si distantmoderateB nu se va lua nici un obiect de la locul aterizariiB constructia sa fie ma*im eficientaB vor fi evitalocalitatile populate, transportul, oamenii. %ste foarte binevenita, in acest sens, o poienita indepartata dlocuintele umane. !ltfel, pe o distanta de cativa zeci de metri, pot avea loc fenomene de deplasaine*plicabila a lucrurilor casnice, deconectari sau conectari, aprinderea acestora. 7u pot sa e*plic asfenomene, dar se pare ca sunt o urmare a devierii temporale. In timpul zborului sau aterizarii nu vor pierdute sau scapate detalii, particule etc. "a ne amintim de 4fenomenul din /alineorsk5, 2( ianuarie 1()

traic pentru e*perimentatori. !tunci, pe un teritoriu vast au fost imprastiate detalii ale aparatului, iar de filtrele ravitationale microporoase au ramas doar mici resturi, care nu se supuneau unei analize c+imicVa puteti aminti ca insectele colectate de mine 4acolo5 dispareau 4aici5 din eprubeta, iar in eprubeta sforma un orificiu> !stfel de orificii erau identice cu acele aparute pe neastepate in apartamente sau oficuneori sub forma de 4lant5, pe cateva ferestre sau etae. /iametrul din e*terior este de - mm, in interioformeaza o palnie de 61- mm. nele din orificii sunt topite pe marini sau colorate cu cafeniu, la fel ca cazul transportarii insectelor in eprubeta, descries de mine. !nterior presupuneam ca astfel de orificii suproduse de finite microplasmatice invizibile cu durata scurta de viata, asemanatoare unor microfulesferice. !cum stiu ca sunt cauzate de particule si praf dispersate din neatentie in timpul zborului unoaparate asemanatoare celui construit de mine. Imainile orificiilor pe care le puteti vedea in aceasta carau fost efectuate de mine in oraselul academic al orasului 7ovosibirsk. "e pot prezenta oricui doreste. !aparut in perioada 1(J-1((0 si nu sunt leate de e*perientele mele, cu e*ceptia ultimului zbor.

"unt convins ca o parte din descrierile 97 sunt de fapt platformalte detalii mari ale aparatelor, intamplator sau cu vointa aruncate in afara campului activ, de constructo

!sa detalii pot enera multe necazuri, in cel mai bun caz pot provoca o serie de povestiri fantastice in ziaruneori sub forma de 4comentarii5 stiintifice. /e ce nu vreau sa divul esenta descoperirii mele> In primrand pentru ca trebuie sa ai timp, forta pentru a adduce dovezi. !sa ceva nu am. !m acumulat destue*perienta in acest domeniu pe cand studiam efectul structurilor cavitare. #ezultatul in cazul %"C a fos4In ceea ce priveste cererea patentului pentru descoperire, nu este posibila colaborarea cu /voastra"unt siur ca, c+iar daca as fi activat aparatul si as fi zburat pana la plafon in cabinetul acelei persoanreactie nu as fi obtinut, ba c+iar mar aluna din cabinet ca pe un maician. Vai, cei tineri, inlocuitii mrepede pe cei 4ce faptuiesc5 acum<doua cauza a pastrarii secretului meu, este obiectiva. "tructuri anitravitationale am descoperit doar la specie de insecte din "iberia. 7u voi numi nici ordinul caruia ii apartin. Posibil ca sunt pe cale de disparitacea izbuncnire fiind ultima de acest en. Pot avea oare arantia, daca voi indica enul si specia, coameni amatori in bioloie, putin onesti, afaceristi, nu se vor avanta sa caute prin vai, campuri, pentru


21/33

culee ultimile e*emplare ale acestei Minuni a 7aturii. %i nu se vor opri, c+iar daca va fi necesar sa cautpe sute de km, sa are sute de poienite. Prea ademenitoare este captura< Cum sa nu< 8ie ca pentru vooameni necinstiti, tot ce am povestit aici, sa ramana "8. 7atura nu va revela acest secret unora ca voi. 7uveti obinte cu forta. Ca arantie servesc acele cateva milioane specii de insecte care mai locuiesc, inca, pplaneta. Calculati care este probabilitatea intalnirii cu 7eobisnuitul, c+iar daca veti studia 1+ fiecare speciVa doresc multa rabdare si viata luna, pentru ca c+iar fara zile de odi+na si cu un reim de ) + de lucrva fi nevoie de 1000 ani, de memoie si vedere impecabile. 7umi ramane decat sa va invidiez. "per sa minteleaa si sa ma ierte, si cei ce au dorit sa cunoasca descoperirea fara a fi +idati de interese si andusecundare. 9are pot sa ale altceva decat protectia 7aturii Vii> Cu atat mai mult ca, mam convins, asdescoperiri leau facut si altii. %i nu se rabesc sa le faca publice, dar prefera sa zboare noaptea sub formde discuri neobisnuite, triuniuri, patrate, ce stralucesc sidefiu spre uimirea trecatorilor? ?!terizandrapid, de fapt cazand in os, ma orientez daca nu este nimeni prin apropiere. Aa @0 m deasupra solulfranez si apoi aterizez, fara dificultati, pe poienita rezervatiei. 9 veti asi pe mapasc+ema. nele ramuale copacilor sunt 4retezate5, parca de fuler deoarece zborul vertical si aterizarea sunt dificile, itraiectoria este initial oblica. Aa inceputul zborului, nu stiu de ce, platforma se deplaseaza in partea opus"oarelui, iar uneori invers?Pliez aparatul si il asez in rucsac, unde mai adau mancarea si un instrumenpentru reparatia ardului. !poi, printre copaci si tufele de maces, ma deplasez spre Poiana de Miloc. Aiesirea din padure, ca un semn bun, observ o familie de buretipestriti deun rosuaprins, rupati sub formde 4inel al vraitoarei5. /e ce 4al vraitoarei5> "i apoi, de ce asa ciuperca frumoasa trebuie lovita cu piciorfaramitata> Multi raspund asa= 47u este comestibila>5 7u sunt comestibili nici musc+ii, arila, crenuteltrunc+iurile de copaci, pietrele?/aca ar creste in locul buretilor pestriti caramizi, nu cred ca ar fi lovite cpiciorul. /eci ciupercile necomestibile sunt lovite pentru ca sunt vii, pentru ca trebuie ucise< Cum asa> 9aoamenii au in sane astfel de comportament= sa loveasca o ciuperca, sa calce un carabus, sa impuste

pasare, un iepure, un bizon> !sa apare mitocania, sadismul, razboaiele> /aca as fi un e*traterestru vizita pe Pamant, vazand asa comportament as parasi cat mai repede asa planeta. rmatoarea vizita o vintreprinde abia peste vreo -00 ani pamantesti? /ar tu cititorule> Ma bucur ca familia de bureti pestreste departe de oc+ii rai si picioarele crude, si ma incanta in fiecare vara cu viata deosebita, palarioareumede, rosii aprinse, cu solzi mari albiciosi. Iata si Poiana. Pasesc pe acest pamant virin cu stranere dinima. "enzatia este din cauza dorului de natura zonei Isilicul, de lana 7ovosibirsk, si din cauza fricii cvreun 4ospodar5 o va ara, si din cauza bucuriei ca este inca neatinsa?!cum nu are nici o importanta cam in rucsac platforma ascunsa. 9ricum omul va cunoaste aceasta si alte taine ale Materiei, "patiuluGravitatiei, 3impului. /ar nici o civilizatie, pe nici o planeta, nu va putea reproduce aceasta Poiana, cu viaei comple*a, fina, vibranta?nde inca, in care un+er al niversului, poate fi asit un clopotel violetsiniasemeni celui de aici, in interiorul semitransparent al caruia danseaza dansul iubirii doua musculitfrematand din aripile transparente, cu duni albnere> Pe care planeta se va aseza pe palura intinsa ufluturas pentru a line cu trompa spiralata ceva saratel &cascaval, carnat, slanina'. "au va mere putin p

palma desc+izandusi si inc+izandusi aripile de atlas ri, cu nuanta verzuie, iar pe marinea inferioara ccel mai fin ornament din peteoc+isori< ?/e curand oamenii au inceput szboare. Initial, cu autorul balonului, apoi cu avioanele, acum rac+etele ne duc pe alte planete?/ar maineMaine vom zbura spre alte stele cu viteza luminii, si totusi c+iar ala*ia vecina, !ndromeda, va fi dnecucerit. manitatea, cu conditia ca va merita titlul= 4Inteleapta


22/33

9data, in timpul unei coborari rapide, in reim de cadere libera, manerul stan?a fost smuls. 3otusi nu mam accidentat. 7u am simtit lovitura iar in fata oc+ilor mi sa asternut intunericul. Platforma a sapat in aratura fantana destul de adanca, initial verticala, apoi cu deviere in partea opusa "oarelui. !m iesit cu reu din aceastfantana miraculoasa, atat eu cat si aparatul, ambii suferinzi. 48antana5 mia produs mici inconveniente deoarece navea pante pe marini. !m avut necesitate de multa ineniozitate pentru a o masca, fiind vizibila de pe drum. !ltfar fi provocat multe intrebari si careva 4detectivi5 saruinciosi ar fi asit 4vinovatul5. 9rificii asemanatoare saformat, fara cauze evidente pe 2@ octombrie 1()(, pe campiile zonei 7vorosteansk, reiunea Cuibasev.


23/33

/espre acest fenomen sa povestit in ziarul 4:omsomoliskaia pravda5, din 6 decembrie L)(. #eiese ca nsunt unicul. Posibil ca 4inventez bicicleta5?7u pot risca sa dezvolt o viteza de peste 2- kmminut si prefer sa zbode 10 ori mai lent?9are team convins, cititorule, ca asa ceva, in scurt timp va fi accesibil practic tuturor. 7aturVie insa nu va mai fi accesibila, din cauza disparitiei ei, daca nu o vom protea. 3otusi nu vreau sa par avar. Vreasa darui cercetatorilor un alt ;revet al 7aturii, leat de Miscarea si Gravitatia. 8izicienii afirma ca crearea unaparat fara punct de spriin e imposibila. !ltfel spus, un aparat izolat de mediul e*tern, nusi va lua zborul si nu vmere. 7ici automobilul fara roti, nici avionul cu motor si elice ermetica, nici rac+eta cu reactoare 4inc+ise5 ermeti

%*ceptia o face doar baronul Mun+ausen, care sa e*tras de par din mlastina? !ctiunea se petrecea in 1()1 lana 7ovosibirsk, unde studiam entomofauna lucernei &polenizatori daunatori'. Cu miscari rapide a plasei pentru insecte 4coseam5 lucerna, apoi continutul plasei= insecte, frunze, flortransferam intro cutie intunecata, la care fi*am un borcan de sticla. !ceasta este metoda, cam cruda, de studierecomponentei de specii de insecte pe campuri. Cand ma preateam sa pun capacul si sa introduc o bucatica dvata imprenata cu eter, la lumina a iesit o ooasa de culoare desc+isa? !vea confiuratie ovala, destul de duropaca. Cineva din prizonieri a impinso intamplator spre suprafata, doar nu poate o ooasa sa sara< Gooasinsa, a mai sarit odata, lovinduse de peretele de sticla si cazand pe fund. !tunci am +otarat sa ertfesc insectecapturate, eliberandule. !m izolat ooasa stranie si am ascunso intro cutie aparte. !casa am studiato microscopul binocular. 7u parea nimic deosebit. In lunime mm, in latime 1mm si ceva. Aa palpare peretii erasolizi, asa cum trebuie sa fie de obicei. Gooasa sarea atunci cand era iluminata&sau incalzita>' de soare. Aumbra se linistea. "ariturile ei erau de 0 mm in lunime si -0 mm in inaltime< /upa cum am reusit sa percepooasa se rostoolea fara a se rostooli, lin, dar este necesara o filmare rapida pentru precizare. 8ara dubmiscarea mecanica era produsa de larva sau pupa din interior. Procesul insa, era complet invizibil.

/in ooasa a iesit o insecta din familia i+neumonide, specia ;at+plectes anurus. Aarvele sale sunt utideoarece paraziteaza daunatorul lucernei fitonomus.


24/33

Bat,-plectes anurus si Gogoasa “+buratoare”

Gooasa 4zburatoare5 avea scopul sa auna intrun ascunzis racoros din pamant. Probabil, in plasa mea nimerit in timpul calatoriei sale neobisnuite, anume in timpul sariturii. !cest fenomen semana mult cu 4sarituriline*plicabile ale obiectelor de uz casnic, cazuri descrise des in presa. Puneam ooasa pe sticla si o priveam atede os. Poate larva, inainte de saritura, 4absoarbe5 in interior partea inferioara a ooasei si apoi brus o elibereazaInsa nu era asa, nu era nici o scobitura. /e pe o suprafata orizontala, lunecoasa, lua o directie orizontala si nverticala. Aunimea traiectoriei era de - mm, inaltimea de apro*imativ -0 mm. Gooasa se ridica la o inaltime cdepasea de 0 ori rosimea sa< "a lipsesc aceasta 4capsule zburatoare5 de support> Cum> !m sa o pun pe ustrat de vata < !m asezat ooasa pe un nor de vata pe care lam pus la soare. !stept cu nerabdare. Aovitura, daceste produsa de larva asupra peretelui inferior, si care enereaza saritura de pe suport, nu va mai putea pe efectuata. Vata fibroasa va impiedica acest mecanism. Insa nu a fost sa fie asa. Gooasa isi ia zborul de psuprafata vatei, ramase imobila, in sus si lateral. "aritura a avut o lunime de @2mm, adica este si normala. Posica insecta lovea suprafata superioara sau efectua un alt mecanism. !bia acum ma emotionat acest fenome

!tunci, in 1()1, nu vedeam nimic neobisnuit in astfel de sarituri deoarece nu stiam ca, dupa leile fizicii, nu e*ismiscare fara punct de spriin. !ltfel as fi cules H200 de astfel insecte, care nu sunt rare, si as fi studiat fenomenuamanuntit. "a ne imainam putin. Presupunem ca batiplectesul siar dori sa paraseasca Pamantul. Cel adult, caripi, nu ar reusi deoarece atmosfera in straturile superioare se rarefiaza. 7u insa si ooasa. %a siar ridiccapsula la - cm inaltime, apoi inca si inca?/aca ar fi fost ermetica, posedand o rezerva de aer pentru pilot, nu e*ista piedici pentru parasirea atmosferei si o crestere in continuare a vitezei. Iata care este pretul atraator aparatelor ce se pot misca fara punct de spriin. !cest fenomen nu poate avea loc si totusi e*ista?

8izicienii numesc asa ceva= 4contra naturii5, 4care contravine leilor naturii5. Problema consta in aceea c;at+plectes anurus nu cunoaste asta?7u stiam de leea fizicienilor nici bioloii, care au publicat pe pa. 26 4enciclopediei academice a insectelor partii europene a #usiei5 &vol III, partea ', urmatoarele= 4Gooasa sare dcauza miscarilor bruste a larvei din interior.5 Ideea acestui aparat o daruiesc tie cititorule< !cum culee insecteleinventeaza, construieste si drum bun< Grabestete< Parazitului lucernei, fitonomus, i sa declarat un masiv razbc+imic, care poate fi castiat de manitatea Inteleapta. 9data cu distruerea carabusului 8itonomus variabilis vdispare si ;atiplectes anurus. Aupta prin metode bioloice cu parazitii campiilor siberiene, prin folosirea l;atiplectes si alte insecte entomofae, este respinsa de conducatorii sectiei aricole a academiei #use. Aupt de

de 12 ani dar succesele sunt identice cu cele ale lui /on uiote, ce ataca mori de vant?"unt inteleator cu conducatorii, doar nu vor opri uzinele c+imice< Ce le pasa de miscarea fara punct d

spriin. Grabitiva= bioloi, inineri, fizicieni< Vom pierde aceasta 3aina si desiur alt lant de 3aine leate cu ea, dacva castia C+imia. Inventia fara insecte, nu e posibila. Credetima, sunt entomolo de 60 ani. Aa finalul cartii mel4n milion de +icitori5 editata in 7ovosibirsk, 1(6), este un desen pe care il reproduc repetat= deasupra oraselulacademic zboara un om pe un aparat construit pe baza aripilor de insecte. !tunci visam sa inventez astfel daparat< /eseori visul devine realitate, in special cu autorul prieteniei insectelor. 8ara prietenii zburatori nu asreusit si nu vor reusi ceilalti. Proteati Aumea "travec+e si minunata a Insectelor care pastreaza, fara limite, 3ainunice ale Creatiei< Patratio< Va ro din suflet.

in block/notesul unui naturalist 0


25/33


26/33

2roducatoare a C din ,artie.

6 foi de +artie vor fi taiate in lunime, in umatate si pliate sub forma de armonica= cate 10 un+iuri si 2suprafete fiecare. !rmonicile vor fi pliate pana vor deveni patrate, apoi se vor incleia una de alta, fiecare cu uun+i orizontal de 0 rade fata de cealalta, in directia acului de ceasornic. Va fi folosita +artie de culoaintunecata &care nu reflecta caldura' pentru constructia acestei 4flori5 conice pluristratificate. 4Petalele5 vor fi binrasfirate. "e va testa cu mana, deasupra corolei si sub 4armonica5 aatata. !poi se atarna deasupra capulpersoanei asezate, cu inreistrarea senzatiilor aparute si starii enerale.

Masa plastica sponioasa. %ste un bun termoizolator ce la o distanta relativ mare 4reflecta5 caldura main"enzatia se pastreaza c+iar daca se pun obstacole din +artie neara, carton, tinic+ea. %"C este produs dcavitatile multiple din masa plastica.

2orolon. Persoanele obisnuite sa doarma pe o saltea vatuita, c+iar in prima noapte de somn pe o saltede porolon, vor dormi rau sau nu vor dormi deloc. !cestea sunt efectele %"C. !poi oranismul se adapteaza?

“C la ciuperci”0 Iarna, in padure, un vanator isi 4incalzeste5 mainile in+etate sub palariile de babitPartea inferioara a acestora este presarata cu o multime de tevifauri mici, prin care vase sunt eliminati spor

!cest vanator a fost martor al %"C.“1agurii” mobili0 "e ciopleste un titirez de lemn cu aurele transfi*iante pe partile laterale, cu diametr

eal cu diametrul unui creion sau putin mai mare.


27/33

%"C se amplifica la rotirea titirezului si se percepe bine cu palma. Posibil ca atunci cavitatile 4cresc5 numar in spatiu.

“C loral”. Proprietatile unei flori sunt modificate de pozitia nenaturala. n buc+et din flori cu forma dclopotel &lalele, narcisi, clopotei etc.' va fi asezat rasturnat deasupra persoanei sezande. Pentru a e*clude influenaromei buc+etul se va introduce in saculet de +artie sau plastic. "ami scrieti despre rezultate.

In zona dezastrului produs de furtuna. n eoraf mia povestit ca a avut senzatii identice multi ani urma, trecand prin padure, intro zona cu copaci zmulsi si rasturnati de furtuna. In cap, urec+i, ura, tot corppredomina o senzatie deosebit de neplacuta. Cred ca spatiul ce a continut structura 4multicavitara5 a padurii, acudistorsionat producea unde neplacute pentru om.

Inainte de ploaie. Introduceti lent palma sub firicelele de apa rece de sub dus, din partea lateralMaoritatea simt 4caldura5. /e fapt este %"C amplificat de miscarea picaturilor zburatoare si spatiilor dintre el3estati un %"C mai puternic sub +arvuz, cascade. C+iar atunci cand presiunea atmosferica nu scade, ploaproduce %"C pe multi km. %"C nu poate fi ecranat, de aceea apare somnolenta inainte de ploaie, c+iar in incape

“C la carti”.

"e ia o carte roasa, vec+e, citita &pentru a e*clude foile incleiate' care se pune pe marinea meseorientata spre soare. /e e*emplu noaptea= spre nord. "e desc+ide si se rasfoiesc putin foile. !poi se construiesun veier din foile indoite. Peste cateva minute &%"C apare mai tardiv si la fel dispare' se poate simti cu palmalimba, ceafa, lana foile intredesc+ise, senzatiile descrise mai sus. 8enomenul este accesibil si la 2 medistanta. 4%"C cartii5, la fel, nu poate fi ecranat.

“Conul mare” cu “umplutura” artiiciala de aguri si # magneti pe var.


28/33

Manetii sunt orientati unul spre altul, luand in considerare pozitia soarelui. /oua conuri de acest en= undupa zona Isilikul si altul in zona 7ovosibirsk, in dimineata de 2 aprilie 1((1, au fost imprastiate si mutilate &cel dal doilea a fost rasturnat si ticsit in peretele unui ascunzis subteran in padure, iar manetii au disparuConcomitent, intrun apartament din 9nsk sau produs miscari a obiectelor de uz casnic &ziarul 49mskul de seara26 aprilieB emisiuni a3V din 9msk si Moscova'. /atorita acestei coincidente, acelasi ziar, din - auust 1((1, numit aparatul de pe foto= 4+iperboloidul Grebenikov5. 9 4acumulare5 de unde electronice intre ambele structuputea sa se formeze, de altfel, e*act acolo, pe c+eiul Itas.

4Conul mediu5. 10 palnii de plastic vor fi introduse una in alta si fi*ate pe orice suport cu varfurile sp"oare. Cavitatea ultimei palnii va fi acoperita cu tesatura albastra sau plasa.

4Conul mic5. 2 pelicule fotorafice inutile vor fi rulate, leate bine cu uma sau ata si apoi se impinmiezul spre e*terior pana se obtine un tub. % posibila perceptia cu palma, in special in directia opusa soareluIncercati actiunea tubului asezat pe frunte.

“2erpetuum/mobile”. J tuburi din pelicula foto am aranat in urul aparatului ,

asemanator celui descries mai sus, cu indicator oblic din pai &ca contrareutate servea o bucatica de plastilina' fi*pe un fir de paianen. Iesind din zona de actiune a unui tub paiul nimerea in zona altuia etc. %*perienta esmai efectiva intro incapere pustie, linistita, ermetica, indepartata de tevi, fire electrice, surse de caldura, dracoare, lumina puternica. 7u este o minune= miscarea materiei este vesnica.

3paratul de soare ce produce unde eterice.


29/33

/enumirea a propuso profesorul 9tto :ors+elt in Aaipti, care a descoperit %"C 100 ani in urma si care produs aparate ce foloseau %"C in medicina, aricultura, te+nica. Cavitatile ritmice se obtineau cu lanturi de CPartea posterioara se orienta spre ?"oare< Aucrurile noi sunt lucruri vec+i uitate. "enzatiile descrise de el conccu cele descrise de mine. /espre lucrarile lui :or+elt am aflat nu demult, din cartea lui 4. 2laten “5 metoda noude tratament”! vol. 666! ankt/2etersburg! $&&7! pag. $89$/$89#! unde este reprodus si acest desen al aparatulu

“C produs de sita”. In timpurile stravec+i, in unele localitati, durerile de cap si urmarile comotiei eratratate cu o sita obisnuita pentru cernut faina. "ita se aseza, cu plasa in sus, deasupra capului bolnavului, sau tinea marinea in dinti iar plasa se situa putin anterior fetei sale. 7u are importanta materialul din care esconfectionata. 8unctioneaza mai bine daca te intorci cu fata spre soare &noaptea spre nord'. !cest %"C esperceput si de oamenii sanatosi.

C si plantele. Plantele sistemului solar sunt anaate la diferite distante de "oare, conform leii 3iciu;ofide &, 6, 12, 6 etc. N@' 10. 7u se cunoaste cauza acestei leitati. Aocul 4ol5 in acest sir corespunde spatiuintre Marte si Oupiter, care este ocupat de asteroizi &posibil parti ale unei planete neformate sau a planetei 8alton8izicianul V. Caznev considera ca aceasta leitate este determinate de %"C produs de "oare. Materialul din carsau format plantele sa rupat e*act in zonele de actiune ma* a campului sau de forta.

C ,abitual. ndele sunt produse &des nu sunt inofensive pentru om' de tevi, unele pesteri, subterancoroanele arborilor. Conteaza si forma incaperilor= rotunda, cu un+iuri, cu cupola. Materialul peretilor, mobildispozitivele de comanda ale aparatelor sunt surse de %"C cu anumiti parametri.

44icro C”. %fectul se produce in substante, a caror molecule poseda cavitati cu anumite forme. /e*emplu, naftalina. !m umplut cu ea un borcan de 1 litru, lam inc+is ermetic si lam suspendat de tavan. Cu palmputeau fi percepute 4concentrate5 a campului de forta &mai sesizabile daca vasul se instala deasupra crestetuluAa fel carbunele activat. "e iau 2 tab. pe palme, la fel ca pe desen, si, timp de cateva minute, deplasati mainilprin leanare, departare, apropiere. "crietimi despre rezultate.

:eilinul. %"C benefic pentru om este produs de @ obiecte, din cele studiate de mine= faurii de albin4reteaua5 din maini &o voi descrie in capitolul urmator', sita, filacteriul &sau tifilinul'.

Ce este acesta> %ste o constructie antica= un cub de piele, fi*at pe o suprafata de piele cu 2 cureluse. interiorul cubului sunt @ fasii de perament &piele moale de vitel cu inscriptii din 3almud, sub forma de ruloancilindrice'. !paratul se fi*a pe fruntea celor ce se roaa, asa incat a*ele cilindelor sa fie perpendiculare pe frunteiar daca este dimineata, cu capetele opuse spre rasarit. 3e*tele sacre nu oaca nici un rol. "unt importante do

materialul, forma, dimensiunile. /aca vor fi folosite alte materiale apar senzatii neplacute. 3efilinul din piele, insproduce o actiune fizioloica pozitiva.

ceptrul lui :ot. 3ot a fost zeul eiptean al stiintelor, maiei, 4notarul5 actiunilor de pe pamant.


30/33

"e ia o bara de lemn de 16 cm lunime, patrata la sectiune &cu baza de @ cm', iar la varf 1,- cm'. Pe varfinust sunt facute 1 taieturi adanci, de forma 4armonicii5. !poi se ia o sarma de Cu, de 2 mm rosime. "fi*eaza de bara prin 2 spire &cu diametrul de - cm' transversale, iar apoi continua liber sub forma de spirala platcu @ spire &diametrul 10 cm'. In total, lunimea barei si sarmei, este @1 cm. /e fapt, sceptrul lucreaza si farmanerul de lemn, doar cu orice sarma. %ste mai buna o sarma acoperita cu cateva straturi de panlica de izolatie

!stfel efectul e mai puternic. /aca sceptrul va fi luat asa cum e reprezentat pe desen, atunci emanatii

sumare din centrul spiralei mari, perpendiculare suprafetei ei orizontale, vor fi bine percepute cu palma sau de ualt om, bilateral. 7u cunosc domeniul in care se folosea acest sceptru in antic+itate.2iramida. /upa canoanele lui :eops. Construiti o piramida din +artie roasa. ;aza va fi patrata, 2020 cm

laturile ascendente cate 1( cm. "e incleiaza marinile foarte bine. In centrul unei laturi se taie un orificiu de -6 cmIn orificiu se introduce un 4indicator5 &un betisorcarbune pentru desen cu lun. /e 1 decimetru sau un fir al unematurici de sor, sau un creion' asa incat capatul opus sa fie situat cu putin mai os de milocul piramidei.

4Mestecati5 cu 4indicatorul5 spatial din interiorul piramidei. !poi il e*traeti si il reintroduceti etc., cam de ori. In scurt timp, veti percepe o zona de 4condensare5 in partea piramidei unde eiptenii situau camera mortuariar alta deasupra varfului. Initial aceste zone sunt percepute cu 4indicatorul5 apoi, dupa putin antrenament, cdeetul, palma in miscare. ectul piramidei este un C.


31/33

Carcasa piramidei. Carcasa unei piramide, fara suprafete laterale, are si ea proprietati neobisnuite. "e vfolosi o piramida de aceleasi dimensiuni, cu ) paie netede incleiate. In acest caz se insumeaza %"C al paiul&structura capilara' si %"Cul cavitatii piramidei. "e pot folosi si alte dimensiuni, cu cresterea proportionalalunimii paielor carcasei. 3ineti carcasa H- min. deasupra capului prietenului cu baza in os, apoi cu varful. %fectuae*periente cu insectele &bondari, omizi etc.', plante de camera, produse alimentare usor alterabile, pe care le situain piramida, deasupra ei si sub ea &dar si cu e*periente de control, fara influenta ei'. Va veti convine ca eiptenaveau dreptate?

:elekine+a. !sa se numeste deplasarea obiectelor usoare, fara contact, de catre persoane foarinzestrate. %le misca o cutie de c+ibrite pe masa, mentin in aer bilute de tenis, tiari?3elekineza o poate manifesoricine. !atati carcasa piramidei descrise, de varful de tavan, pe o ata artificiala &pentru a nu se altera in timp' sa

pe un fir de capron. !leeti locul camerei cu convectie minima &lipsesc undele de aer'. Peste cateva ore carcasa vdeveni imobila. !tent, de distanta de H2 metri, orientati spre partea ei stana un 4binoclu5 alcatuit din palme, asa cum e aratat pe desePeste cateva minute, prin actiunea razei %"C piramida va incepe rotatia in sensul miscarii acelor de ceas. !ptestate partea dreapta. 8olositi intervale diferite si distante diferite pentru a e*perimenta. Va veti convine ctelekineza nu este un miracol si este accesibila tuturor. Palma si falanele deetelor sunt o structura cavitara, cdeviaza indicatorul aparatului din 4pai si fir de paianen5 descries anterior. Prin antrenamente se pot dezvolta creste proprietatile 4telekinetice5

“C la cereale”. "e asesc 0@0 paie de rau copt, mai bine scurte.


32/33

!poi se fi*eaza interiorul unui con plat din +artie neara asa cum se arata pe desen. ndele produspercepute cu palma, determina devierea indicatorului din pai.

ecerisul cu “minuni”. In tinerete am fost martorul unui fenomen neobisnuit. /imineata, la seceris,bucata din tulpina abia cosita &cam cat un creion scurt' se aseza pe suprafata coasei, mai aproape de marinee*terna. 9 alta bucata, asezata la ceva distanta de prima, se apropia de ea lent.

Cam la ) cm prima bucata incepea sa se miste sacadat, 4fuind5 de a doua. %*perienta reusea binintotdeauna, imedia dupa cosirea unei suprafete mari cu iarba, pe acelas loc, fara o secunda de ezitare. Cred ca sproducea actiunea urmatorilor factori= sc+imbarea brusca a campului %"C pe lunca cu iarba cosita, 4deformat

&identic cu cazul furtunii din padure'B 4reteaua5 din deetele mainii persoanei ce operaB proprietatile tecii folositposibil si orientarea catre soarele matinal. %lectrostatismul poate fi e*clus datorita prezentei picaturilor de roua?.

45biecte +buratoare identiicate”. 9data demult, in Caucaz, intrun satuc indepartat de munte, mau uimniste oameni ce umblau noaptea, in zona muntilor cu paduri reu de trecut, cu tiari aprinse, mata+aind din mainiar luminitele tiarilor dispar pe 1 secunda dupa mainile lor? Mai tarziu, am aflat ca nu sunt altceva decat carabuluminescenti, Auciola minrelica, in zbor. In unele povestiri despre 97 sunt astfel de indicii= 4farfuria zburatoarde culoare inc+isa apare in binoclu sub forma de stol de pasari in zbor sau de insecte. Personal, am vazut "iberia 4stalpii5 din insecte, 4sfere5 cu diametrul @ m din tantari sau furnici zburatoare din enul Mizmica. Puteauusor confundate de un necunoscator la o privire din departare.


33/33

espre C am scris detaliat in cartea mea “:ainele lumii insectelor; "ovosibirsk! $%%urator”! partea 666! :omsk! $%&&. total! am publicat ? #< articole despre C.

#estul, in urmatoarea carte. 9 voi numi la fel ca si acest capitol 4borul5.

Legatura cu V. Grebenikov este posibila prin intermediul lui 6. Cerednicenco c,[email protected]

grebennikov v s

Documents