ELIZA-MARA TRonn(coordonatorl

Lumlutln ARoeunu. lolitA Eurscu. MmnuR GuRtlvglrtco.Ltuu lonu. Aottrn Emun SEsu

GRAMATICA 7rEE DE TUCRUpE rEtT[ $t uilmfl DE lilulTAnE

cu rTElilr $r TESTE Dr EUATUAREedilia a XIV-a

. Teste inifiale, Etadiale pifinale

. Fi$e de lucru

. Propuneri de itemi pentru evaluare

. Subiecte pentru tezl

Edltura Paralela 45

Guprins

r. TEST tNrTrAt,.,,,..,

z. NoTruNror slurnxAFelul propoziliilor ...,.....Raporturile de coordonare gi de subordonare in propozilie gi in fraz6 .....

3. rEXtGUtSensul cuvintelor in contextMijloace de imbog[fire a vocabularului .,...,.....,.

Mijloace interne de imbogIlire a vocabularului......,..,Derivarea.Serii derivative..............Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea),.......

Mijloace externe de imbog[tire a vocabularului .........,..,.Imprumuturile lexicalePleonasmul, ParonimeleSinonimele. AntonimeleOmonimcle, Cuvintele polisemantice ...,..,...,.,,..Unitlfi frazeologice

f. NoTruNr DE roNETrcA,,,,,,,.......,.,.Folosirea coreet[ a aecentului in limba romdn6.......Propuneri de itemi pentru evaluare

Test stadial nr, L'.,...,""

5. MORFOSINTAXA

VERBUL

Verbele copulative a ajunge, a iegi, a seface, a rdmdne, a tnsemna,a pdreaDiateza activ6Diateza reflexiv[, Pronumele reflexiv - marcl a diatezei reflexive ...,Diateza pasiv[, Complementul de agentValori expresive ale verbuluiVorbele personale gi verbele impersonale. Propozilia f6r[ subieet,,.,.,Locutiunea verbal[Functiile sintactice ale verbului gi ale locufiunii verbale la modurinepersonale

Propuneri de iteml pentru evaluareTest stadial nr, 2 .,,,,,,,,,,

SUBSTANTIVUL, ARTI C01U1,,,,,,.,,,..,,Loeu{iunea substantivald .,,,,.,..,,.,,. ".

Valorile expresive ale substantiwlui,,,,.,..,,

5

7

78

9I

11

l1l113

t416

16

l8202325

27

29

3034

36

36

38394042464750

5l53

57

596455

Prcpuneri de itemi Wntru evaluoreTest stadtal nr. 3 ...........

PRoNUMELE ..................

Pronumele personalPronumele qi adjectivul pronominal posesivPronumele qi adj ectivul pronominal demonstrativ ................Pronumele gi adjectivul pronominal nehotirdtPronumele gi adjectivul pronominal negativPronurnele gi adjectivul pronominal interogativPronumele gi adjectivul pronominal relativAdjectivul pronominal de intdrire

Propuneri de itemi pentru evaluareTest stadial nr. 4 ...........

NUMERALUL ...................

ADJECTIVULLocutiunea adjectivali

Propuneri de rtemi pentru evaluareTest stadial nr. 5 ...".......

ADVERBUL

Adverbele interogative, relative gi nehotdrdteLocu{iunea adverbialdAdverbele predicative. Locutiunile adverbiale predicativeFuncliile sintactice ale adverbelor gi ale locu{iunilor adverbiale ........

PREPOZITIA

677072727478808284868991

95

97

99t02103

107

109110111

tL2113

114

7. TESTE FINALE

Testfinal nr. I ...........Testfinal nr. 2 ...........

S. PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU TEZA

135

135t37

r39

Liloliuni de sintora

ile Acruauzn*EA cuNo$rrNTEtoB

I. se dE fraza:in srtdrqit venise acel mult dorit ceas, cdnd putearn sd md pregdtesc a asctrlta ctt

mare pldcere istorisirea prea cinstitului nostru comis lonild de la DrdgdneEti; du,prin negura serii, s-auzird strigdte Si zarvd pe drumul Sucevei.

(M. Sadoveanu, Hanu Ancalei)

a) Desparte fraza in propozitii.b)Precizeazd felul propoziliilor din text.c) Transform[ dou6 propozilii dezvoltate in propozitii simple.

d) Transcrie, din textul dat,propozifia subordonat[ cu subiect multiplu.

e) Transformi prima subordonati din text intr-o propozilie principali, interogativE,optativI, negativE, simpl[.

t. Consfruiegte propozilii care si respecte cerintele de mai jos:

a) propozilie enunfiativI, imperativ[, negativi, simpli

b) propozifie interogativi, propriu-zisi, negativi, dentoltatd

c) propozifie enun{iativ[, optativd, afirmativl, dewoltatd

d) propozilie interogativE, optativi, negativ[, simpld

GramaticE -clasa a Vll-a r 7

A. Se d[ fraza:

Cdinele negru ca un diavol cldnldnea dement, fugind fn sus Si-nios pe lanlul lui,

slab de i se vedeau coastele' (M. c6rt[res cu, orbitor)

I . impa*e fraza inpropozifii.

t. Transcrie propozi{ia subordonatii.

l. Completeazi enunlul: Cwdntul regent al propoziliei subordonate este........................

C. Transformd a doua propozilie inff-o propozilie simpli.

B. Reconstruieqte fraza din propozifiile de mai jos, folosind urm[toarele informafii:

a) propozifii date:. cepdcat tepaste. sd rdzi de tine. cdci nu Stii. mai bine arfi

b) propozilia principalE este enuntiativ[, optativ[, afirmativl, simpl[;ci in pi exi3t5 un complement indirect exprimat prin pronume personal.

C. Se dE fraza:

Dar eu md tncdpdlfinam sd nu lin seama de aceste insomnii, ci continuam sd

numdr orele qi minitele consacrate somnului din clipa in care stinsesem lumina Si

md culcasem, chiar dacd adormisem un ceas-doud mai tdrziu'(M.Eliade,'Mernorii)

I . Desparte fraza lnpropozilii.

i.Identificn?n frazade mai sus:

a) propoziliile principale, I Ib) regenta celei de-a cincea propozilii: Ic) propozi{ia caxe este gi subordonatii, 9i regentli in acelaqi timp: E

l. Precizeazd raporturile dintre:

a) P4-P5:

b) P3-P7:

c) P5-P6:

4.Prccizeaz[ felul propozitiilor, dup[ rolul lorin fraz6:

P1 ....

8 r Grrratici-elasa a Vll-a

3 rericul

I. Citegte cu aten{ie enunturile de mai jos gi observ[ prezenfa cuvdntului ochi ?n

fiecare dintre ele. Explic[ prin sinonimie - cuvinte sau expresii - schimbtrrile de sens

strvenite. Trece-le in coloana din dreapta.

Exemplu:Privea pe ochiul cdt palma,. : sticlaferestrei

l. Erau doi bdieli numai de-o qchioapd, cu nistecuqme mari pdndpeste ochi.

(M. Sadoveanu)

2. Privea pe ochiul c6t palma al unei ferestre.

3. Leblda i9i z[ri chipul in ochiul de ap6.

4. La mdncare se uitd numai c-un ochi si nu se

supdrd cdnd il las neaddpat.(M. Sadoveanu)

5. Acul de crogetat sdri peste un ochi.6.(...) sdrutdm noi mdna pdrinlilor, lufutdu-nerdmas-bun cu ochii tnecali tn lacrimi.

7. gtiuca scdpase ficdnd un ochi rrrr" -(lf;f*u)8. Fala-i roSie ca mdrul, de noroc i-s umezi ochii.

(M. Eminescu)9. Cdteva ochiuri din lant s-au tocit.

10. Am aprins doud ochiuri de aragaz.

t. Grupeaz[ exemplele gi indic[, dup[ numdrul lor de ordine, pe cele in care

cuvdntul ochi este folosit cu:

A. Sensul propriu orincipal:B. Sensul propriu secundar,r ezttltat orin extinderea sensului de bazd:

GramaticE - clasa a lllLa r 9

l. Remarc[ trecerea de la sensurile proprii la sensurile figurate, rezultate ln urmaunor combina{ii noi, surprinzdtoarc de cuvinte. Explici semnificafiile ce lmbogfiescsensul cuvintelor.

Exemple Interpretare

a) Banul e ochiul dracului.

b) Corb la corb nu-qi scoate ochii.

c) Prinde orbul, scoate-i ochii.

d) Cdt te-ai freca la ochi.

e) De (pentru) ochii lumii.

0 Ochi pentru ochi, dinte pentiu

dinte.

g) A fi numai ochi gi urechi.

h) A dormi numai cu un ochi.

i) A vedea cu ochii altuia.

j) A pezi (turgijl) pe cineva ca pe

ochii din cap.

k) A privi pe cineva cu ochi buni(sau r6i).

l) A da ochii cu cineva.

m) A-qi vedeavisul cu ochii.

n) A lua pe cineva la ochi.

o) A sorbi pe cineva din ochi.

p) A merge ?ncotro vede cu ochii.

a) Banul este o ispiti provocatoarre de rele.

b) Cei care fac rlu sunt solidari inhe ei.

c)

d)

e)

0

s)h)i)

i)

k)

l)m)n)

o)p)

f. Termenii la care se refer6 definifiile urmltoare sunt cuvinte compuse in alcEtuirea

c[rora se afl6 substantiwl ocfti. Gisegte-i!

de stiel[ (montat lntr-o ganritur[ metalic[) care reflectlraeele de lumin[ proiectate asupra lui gi este folosit ca pieslde semnalizare la vehicule sau la panouri pe gosele.

dat mai multor plante din familia compozeelor cuinflorescente mari, albe,

l. Ilustreazl prin c6te doul enunfuri sensurile diferite cu care pot fi utilizatecuvintele: mdnd,fald, piatrd, a intra, a pierde.

,-r\-+r )\_.

1 0 r Gramatictr-clasa a Vlt-a

ile Acrunuzn'EA cu.rog,*TEto,

Mr.nonce TNTERNE or iuaoaAlrBE A vocABUr-ARuLUr

DERIVAREA

l. Plaseazi no{iunile lexicale derivare, compunere lexicald, conversiune, st'ucturamorfologicd a derivatului in fala definiliei corespunz[toare.

t. Citeqte textul urmitor gi alege cuvintele formate prin derivare, prin compunere,prin schimbarea valorii (clasei) gramaticale,

Urmdnd drumeagul gerpuitor, trecurdm de Poiana Mdrului gi ne apropiamlncetigor de masivul muntos Piatra Craiului. Se proJilau limpede culmile pietroasepe un fundal albastru-verzui. Un rdul,el cu undele-i fnspumate cobora harnic,stropind netncetat pietrigul de pe mal. In acele zile, grupul nostru de liceeni de laColegiul Nalional ,,Radu Negru" se aventura cu elan adolescentin tntr-o expediqieecologicd de marcare a locurilor de ocrotire pentru una dintre plantele tot mai rartntdlnite, fl oarea-de-co 11.

Cuvlnte fomate prlnt

derlvare compun0r0sehlmbarea valorll (clarel)

oramatlcale

1. Cuvdnt debazl, cuvdnt derivat, temi derivativi, prefix, sufix,radical.2. Procedeu de formare a cuvintelor noi cu ajutorul sufxelor gi alprefixelor.

3. Procedeu de formare a cuvintelor noi din doul sau mai multecuvinte diferite. fraemente de cuvinte sau initiale.4. Procedeu de formare a cuvintelor noi prin schimbarea cate-soriei morfologice - trecerea de la o parte de vorbire la alta.

Gramaticl-clasa aVll-a r 1 1

l. Se dau cuvintele drumeag gi pietros.

a) Precizeazi cuvintele de baz6.

b) Alc6tuiegte familia lexicall a

fiec[ruia (minim cinci derivate),pentru a ilustra tipurile de derivare:cu prefixe; cu sufixe; cu prefixe gi

sufxe.

l. Alcetuiegte familia lexicalI a cuvintelor (cel pu{in 3 termeni pentru fiecare

cuv0nt).

lemnhl scriendmdnt

fruntecoltcar (subst.)

punctsemnproaspdt

5. Luand ca bazd cuvintele: bdiat, bdrbat, pui, ladd, mdturd, casd, bucatd, carte,

culit, formeazd deivate cu ajutorul sufixelor diminutivale gi augmentative. Utili-zeazddouldintre perechi in enunluri spre a ilustra antiteza.

Exemplu:

Enunl:Acel bdielel devenise de cind nu l-aumai v6zut wbdielandru increzdtor inputerile lui.

6. Grupeazi pe coloane derivatele formate cu sufixe adjectivale qi sufixe adverbiale

din enunfurile de mai jos:

. A fost adoptat codul vamal.

. Ionel il salut[ ostEgeqte pe musafir.r S-a strecurat pe furiq.. La apus cerul devenise ardmiu.. Cdinele se apropie tdrdq de ascunzltoare.. Copilul avea un sur0s fermecitor.

12 sGramatici - clasa a UII-a

. Trenul marfar n-a oprit in sta(ie.

' Omul pdgubaq igi cere drepturile.. A fbcut un gest nescuzabil.. Se circulS greu pe un teren lunecos.r Luase un taior vdrgat.

Derivate formate cu sufixe adjectivale Ileriv# bmate cu sufixe adverbiale

7. Verific6 flexiunea adjectivelor identificate in exercitiul anterior, realizfod acordul

cu substantivul.

nod vamalC, vanale

SERlI DERIVATIVE

I. Subliniaz[ cu o linie rldlcina gi cu dou6 linii sufixele gi prefixele din cuvinteleurmltoare:

ddrnicie, olteneSte, neincredere, grddindreasd, moldoveancd, mordrit, butoias.

t. Explicd modul de formare a urm6toarelor cuvinte: ardeleancd, grddindrit,ldrdnanld,croitoreasd, tnfrumuselare, tnJloritor, pddureancd, mordrild,

Model: moldoveneSteMoldova * suf. ,,-ean" = moldoveanmoldovean * suf. ,,-e$teo': moldovene$te

Gramatici-clasa a Ull-a c 1 3