glyhuvlilfduhd jhuprsodvphl fxowxuloru surwhlfh … · 2021. 8. 5. · 3urlhfwxo $'(5...

Proiectul: ADER 1.3.2. diversificarea germoplasmei culturilor proteice în

privința productivității și calității recoltei, a adaptabilității la factorii de stres biotic şi abiotic

destinate pentru produse alimentare

Conducător Proiect: STAŢIUNEATELEORMANDirector proiect: dr. ing. STURZU RodicaTel. 0247440750; 0724564556;e-mail: [email protected]/rodicasturzu@yahooPartener 1: INSTITUTUL NAŢIONALFUNDULEAPartener 2: STAȚIUNEA DE CERCETAREPLANTELOR PE NISIPURI DĂBULENI

: ADER 1.3.2. - Îmbunătățirea și diversificarea germoplasmei culturilor proteice în

privința productivității și calității recoltei, a adaptabilității la factorii de stres biotic şi abiotic

destinate pentru produse alimentare

DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ

Rodica

ro/[email protected]ŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOL

CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CULTURADĂBULENI

Faza 1 - Selecția materialului de ameliorare pentru testare în culturi comparative și structurarea variantelor în câmpurile experimentale și în spații cu climat dirijat, în vederea evaluării însușirilor morfologice, fiziologice și calitative ale materialului biologic la mazăre,

năut și arahide.

1. Obiectivul proiectului: •Diversificarea materialului biologic existentgermoplasmei şi identificarea unor genotipuridurabile, prin obţinerea unor resurse (proteice,tehnologice reduse cu substanțe chimice înimpact în diminuarea efectelor schimbărilor

2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:

• Identificarea, crearea și testarea de noi genotipuriarahide, cu capacitate de producție ridicatăproteină brută, cu rezistență/toleranță geneticăschimbărilor climatice. Introducerea în testareaÎnregistrarea Soiurilor (ISTIS), a 1-2 linii de perspectivă,

3. Obiectivul fazei

•Selecția materialului de ameliorare pentrucâmpurile experimentale și în spații cu climatfiziologice și calitative ale materialului biologic

ADER 1.3.2.

Selecția materialului de ameliorare pentru testare în culturi comparative și structurarea variantelor în câmpurile experimentale și în spații cu climat dirijat, în vederea evaluării însușirilor morfologice, fiziologice și calitative ale materialului biologic la mazăre,

năut și arahide.

existent la culturile de mazăre, năut şi arahide, conservareagenotipuri capabile să răspundă necesităţilor unei agriculturi

(proteice, lipidice) cât mai ecologice, protecția mediului (inputîn tehnologiile de cultură), îmbunătățirea calitățiiclimatice.

genotipuri de mazăre de toamnă și de primăvară,ridicată și stabilă, cu însușiri de calitate superioară, conținut

genetică la secetă și temperaturi extreme, în contextultestarea oficială la Institutul de Stat pentru Testareaperspectivă, pe specie.

testare în culturi comparative și structurarea variantelorclimat dirijat, în vederea evaluării însușirilor morfologice,

biologic la mazăre de toamnă și de primăvară, năut și arahide

4. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

•Selecție genotipuri pentru testare în culturi comparative la mazăre de toamnă și primăvară, năut și arahide. Alegerea genitorilor pentru câmpurile de hibridare. Înființarea culturilor comparative de orientare și concurs la mazărea de toamnă.Testarea materialului de mazăre de toamnă pentru rezistența la iernare în condiții de climat dirijat.

Conducătorul de proiect SCDA TELEORMAN

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolăadministrativ, și este situată în comuna Drăgăneștifiind din punct de vedere instituțional în subordinea

Ca poziție geografică, SCDA Teleormanlongitudine estică, în zona de sud a Câmpieicaracterizată prin climat temperat-continental

Relieful județului Teleorman în zona decâmpie vălurită, cu posibilități de drenaj natural,forma crovuri. În zona S.C.D.A. Teleorman, câmpiasau cu suprafața cvasiorizontală denivelatăoscilații mari cuprinse între 1,5-10,0 m, înregistrânduiar cele mai scăzute în prima parte a iernii.

ADER 1.3.2. Selecție genotipuri pentru testare în culturi comparative la mazăre de toamnă și primăvară, năut și arahide. Alegerea genitorilor pentru câmpurile de hibridare. Înființarea culturilor comparative de orientare și concurs la mazărea de toamnă.Testarea materialului de mazăre de toamnă pentru rezistența la iernare în condiții de climat dirijat.

Agricolă (SCDA) Teleorman aparține, din punct deDrăgănești Vlașca, județul Teleorman, la 65 Km de București,

subordinea ASAS București și a MADR.Teleorman se află situată la 44°06’ latitudine nordică

Câmpiei Române, în subzona vestică a Câmpiei Burnasuluicontinental.

de influență a S.C.D.A. Teleorman este reprezentatnatural, dar şi cu platouri întinse unde în anumiți anicâmpia este ondulată sau netedă, cu suprafața slab

denivelată > 20 cm şi cu panta orizontală. Pânza de apă freaticăînregistrându-se nivelele cele mai ridicate în lunile martie

După Köppen, această zonă se încadreazăproprii sectoarelor de câmpie, fiindcaracterizată printr-un potențial caloric ridicat,reduse de precipitații şi adeseori în regimsecetă. Climatul de tranziție al județuluigenerale a atmosferei, de interferență averi calde şi secetoase şi ierni lungi şi aspre

Temperatura aerului medie multianualăTeleorman. Cea mai mare temperatură mediemai scăzută (-1,70C) în ianuarie, iar temperaturileluna august 1999 şi de 440C în luna iulieS.C.D.A. Teleorman, Drăgănești Vlașca.

Precipitațiile cad în majoritate în semestrulsunt neuniforme în timp şi spațiu, ca durată

Valoarea medie multianuală a precipitațiilormai bogat în precipitații din perioada 19802000. Lunile cu cel mai ridicat nivel al precipitațiilor(62,2 mm).

Cercetările se desfăşoară la S.C.D.Avertic, având ca rocă parentală argile gonflante,arat (0-25 cm). Din punct de vedere al însuşirilorconţinut de argilă de 45%, conţinutul de6,5), conţinutul de azot total 0,166%, fosfor

Principalii indici hidro-fizici ai soluluidensitatea aparentă 1,43 t/m3, capacitatea15,0% (171,0 mm), plafonul minim 21,1%

ADER 1.3.2.

încadrează climatic în formula D.f.a.x.Ap.2, cu caracteristicifiind caracterizată printr-o climă temperat-continentală,

ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului,regim torențial vara, alternând cu frecvente perioade

județului Teleorman este dat de particularitățile circulațieia maselor de aer sudice-subtropicale şi a celor estice,aspre.

multianuală este de 10,50C la Alexandria şi 10,80C lamedie lunară de înregistrează în luna iulie (22,80

temperaturile maxime absolute înregistrate au fost deiulie 2000, la stația meteo din câmpul experimental

semestrul cald al anului având frecvent caracter dedurată şi intensitate, dar mai ales cantitativ.

precipitațiilor este de 532,6 mm, în anul 1997, considerat1980-2001, înregistrându-se 782,3 mm şi 290,5 mmprecipitațiilor fiind mai (56,3 mm), iunie (68,1 mm)

A. Teleorman, pe un sol de tip cernoziom cambicgonflante, o textură luto-argiloasă pe adâncimeaînsuşirilor fizico-chimice solul se caracterizează

de humus 3,1%, reacţia solului slab acidă (pH-ulfosfor mobil 40-60 ppm şi potasiu mobil 250 ppm.

solului pe orizontul 0-80 cm au următoarele valoricapacitatea de câmp 27,3% (310,4 mm), coeficientul

% (240,7 mm).

Cadrul natural al judeţului Teleormanmanifestarea potenţialului productiv, cu uneleîncă din primăvară, pe fondul unui deficitpregătire a patului germinativ, determinând(exemplu anul 2018 în primăvară) sau perioadeperioadă prelungită de timp, manifestate concomitent(anul 2018 și 2019 în vară), când se poatespecifici, care uneori pot determina compromiterea

P1 – INCDA Fundulea

Cercetările au fost efectuate la InstitutulFundulea care este situat la 42 Km de Bucureştiadministrativ aparţine oraşului Fundulea, judeţul

Ca poziţie geografică INCDA Fundulea,26°31’ longitudine estică, în zona temperată

P3 SCDCPN DĂBULENI

SCDCPN Dăbuleni funcţionează în subordineajudeţul Dolj, pe Drumul Naţional 55 – BechetCoordonatele geografice sunt: latitudinenaturală, este constituit din dune şi interduneEst.

Cercetările efectuate pe nisipurile şitemperaturile medii multianuale din aceastăperioadele corespunzătoare principalelorintroducerea arahidelor în sortimentul de

ADER 1.3.2.

oferă culturilor de mazăre și năut condiţii favorabileunele excepţii, când pot surveni perioade excesiv de secetoase

deficit de precipitaţii din sezonul rece, care nu permitdeterminând un semănat și o răsărire întârziate şi neuniforme a

perioade excesiv de ploioase şi cu nebulozitate ridicatăconcomitent cu fenofazele de înflorire şi fructificare

poate produce un atac virulent al patogenilor şi dăunătorilorcompromiterea recoltei.

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare AgricolăBucureşti şi la 0,5 km de gara Fundulea. Din punct de

judeţul Călăraşi.Fundulea, se află situat la aproximativ 44°27’ latitudine nordică

temperată cu climat continental.

subordinea ASAS Bucureşti. Are sediul în comunaBechet-Corabia, la 75 km de Craiova şi 40 km de

nordică 43° 48′, longitudine estică: 24° 5′. Relieful,interdune cu forme şi mărimi variabile, orientate în direcţia

şi solurile nisipoase din sudul Olteniei, au evidenţiataceastă zonă sunt superioare cerinţelor minime ale arahidelor

principalelor faze de vegetaţie. Acest potenţial termic a condusde plante cultivat pe nisipurile şi solurile nisipoase

Arahidele contribuie la valorificarea superioarăcerinţelor reduse faţă fertilitatea solului, consumuluifixat simbiotic.

Factorul limitativ al producţiei de arahideculturii în cadrul climatului temperat-continentalîmbunătăţite fie datorită solului(nisipos), fie datorită

În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei,fructificare, condiţii care permit cultivarea cuasolamente specifice sistemului de agricultură

În ţara noastră cele mai bune soluri pentru cultura arahidelor sunt solurile nisipoase, care se găsesc în zone ecologice favorabile din punct de vedere termic, chiar dacă în aceste zone se întâlnesc soluri cu un conţinut variabil de humus, care au influenţă asupra producţiilor obţinute.

Cultivarea arahidelor pe solurile nisipoase prezintă o serie de avantaje:- datorită conţinutului ridicat în siliciu, solurile nisipoase se încălzesc primăvara mai devreme

decât celelalte tipuri de soluri din ţara noastră, fapt care face ca în aceste zone să se realizeze semănatul mai devreme cu circa două săptămâni dând posibilitatea soiurilor timpurii cu productivitate ridicată să ajungă la maturitate;

- completarea deficitului de apă prin administrarea apei de irigaţie din sistemele de irigaţii existente;

- pătrunderea uşoară a ginoforilor în sol şi dezvoltarea normală a păstăilor;- recoltarea cu productivitate mare, deoarece solul nisipos aderă puţin de păstăi, iar procentul de

păstăi rămas în sol la smulgerea tufelor este foarte mic sau deloc

ADER 1.3.2. superioară a solurilor nisipoase din țara noastrăconsumului mic de îngrăşăminte şi apă, îmbogăţirii solului

arahide îl constituie căldura, care restrânge arealul de răspândirecontinental la anumite zone, unde condiţiile de temperatură

datorită unor influenţe locale climatice, de tip mediteraneanOlteniei, arahidele găsesc condiţii favorabile pentru creştere

cu bune rezultate a acestei specii, ocupând în cadrulagricultură pe solurile nisipoase, locul leguminoasei amelioratoare

ţara noastră cele mai bune soluri pentru cultura arahidelor sunt solurile nisipoase, care se găsesc în zone ecologice favorabile din punct de vedere termic, chiar dacă în aceste zone se întâlnesc soluri cu un conţinut variabil de humus, care au influenţă asupra producţiilor obţinute.

arahidelor pe solurile nisipoase prezintă o serie de avantaje:datorită conţinutului ridicat în siliciu, solurile nisipoase se încălzesc primăvara mai devreme

decât celelalte tipuri de soluri din ţara noastră, fapt care face ca în aceste zone să se realizeze semănatul mai devreme cu circa două săptămâni dând posibilitatea soiurilor timpurii cu productivitate ridicată să

completarea deficitului de apă prin administrarea apei de irigaţie din sistemele de irigaţii

pătrunderea uşoară a ginoforilor în sol şi dezvoltarea normală a păstăilor;recoltarea cu productivitate mare, deoarece solul nisipos aderă puţin de păstăi, iar procentul de

păstăi rămas în sol la smulgerea tufelor este foarte mic sau deloc.

Activitate 1.1.

Selecția materialului de ameliorare pentru testare în

culturile comparative de orientare şi concurs la

mazăre de primăvară şi năut. Alegerea genitorilor pentru câmpurile de hibridare la

mazăre de primăvară și năut

Activitate 1.4.

Întocmirea raportului de fază/anual.

CP- SCDA TELEORMAN

P2- INCDA FUNDULEA

Activităţile efectuate în faza I a proiectului:ADER 1.3.2.

Activitate 1.4.

Întocmirea raportului de fază/anual.

Activitate 1.2.

Selecția și testarea materialului de mazăre

de toamnă pentru rezistența la iernare în

condiții de climat dirijat.

P2- INCDA FUNDULEA

Activitate 1.3

Studiu privind oferta pedoclimatică în funcție

de cerințele agrobiologice ale

arahidelor în condițiile din sudul Olteniei

P3- SCDCPNDĂBULENI

Activităţile efectuate în faza I a proiectului:

CP- SCDA TELEORMANCercetările efectuate în prima etapă, au

ameliorare pentru testarea în culturile comparativeprecum și alegerea genitorilor materni și paternihibridare la mazăre de primăvară și năut, în vedereapunct de vedere al capacității de producție,toleranței/rezistenței la factorii de stres biotic (boli,

Pentru a realiza aceste obiective au fostcomparative de control, în funcție de caracteristicilede orientare și de concurs, câte 25 de variantemetoda blocurilor randomizate, în 3 repetiții (tabelul

Materialul biologic de mazăre de primăvară selectat pentru testare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA TeleormanCultura comparativă de concurs 1Nr. Var Genotipul Tip plantă Culoare bob Prezenţă/absenţă

1 Vedea N G da2 Nicoleta A G nu3 Rodica A G nu4 Telma A V nu5 M 242/1 A G nu6 M 1113 A G nu7 M 1177 A G nu8 M 1060/1 A G nu9 M 1033 A G nu10 M 922 A G nu11 M 1502 A G nu12 M 1414 A G nu13 M 1409 A G nu14 M 1405 A G nu15 M 1384 A G nu16 M 1262 A G nu17 M 1182 A G nu18 M 1056 A G nu19 M 914/1 A G da20 M 914/2 A G nu21 M 910 A G nu22 M 908 A G nu23 M 879 A G nu24 M 1011 A G nu25 M 1263 A V da

ADER 1.3.2.

au urmărit, în principal, evaluarea și selecția materialuluicomparative de orientare şi concurs la mazăre de primăvară

paterni pentru efectuarea de încrucișări controlate în câmpurilevederea îmbunătățirii materialului genetic la culturile studiate

a calității acesteia, a pretabilității la recoltarea mecanizată,(boli, dăunători) și abiotic (condiții climatice extreme).

fost alese 50 genotipuri de mazăre din câmpul de selecțiecaracteristicile morfo-productive, în vederea testării în culturi comparativevariante experimentale în fiecare tip de experiență, așezate în câmp

(tabelul 1).

biologic de mazăre de primăvară selectat pentru testare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA TeleormanCultura comparativă de orientare 2

Prezenţă/absenţă hil

Nr. Var. Genotipul Tip plantă Culoare bob Prezenţă/absenţă

1 Vedea N G da2 Nicoleta A G nu3 Rodica A G nu4 Telma A V nu5 M 1293 A G nu6 M 1073 A G nu7 M 1060/2 A G nu8 M 822 A G da9 M 1290 A G nu10 M 242/2 A G nu11 M 773 A G nu12 M 771 A G nu13 M 767 A G nu14 M 765 A G nu15 M 756 A G nu16 M 763 A G nu17 M 760 A G nu18 M 755 A G nu19 M 699 A G nu20 M 696 A G nu21 M 695 A G nu22 M 687 A V nu23 M 667 A G nu24 M 663 A G nu25 M 659 A G nu

Pentru câmpul de hibridare la mazăre au fostdiferite caracteristici morfologice, fiziologice,staţiunii (tabelul 2).

Materialul biologic (genitorii) de mazăre de primăvară selectat pentru câmpul de hibridare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA Teleorman

Nr. Var.

Genotipul Tip plantă

Culoare bob

Prezenţă/absenţăhil

1 Austin A G nu2 Bacara A G nu3 Athos A G nu4 Turbo A G nu5 Profi A G nu6 T 74-77 N G nu7 Marina N V nu8 Vedea N G da9 Dora A V nu

10 Corina N G nu11 Rodil N G da12 CA-92-P-13 A G nu13 Loto A G nu14 Nicoleta A G nu15 Camilla A G nu16 (T 74-77xT 9) N G da17 Atika A G nu18 Zekon A v nu19 EG 59 N V nu20 EG 175 N V nu

ADER 1.3.2.

fost aleși 40 genitori valoroși, reprezentați de soiuri/liniifiziologice, de productivitate și adaptabilitate la condițiile climatice

Tabelul

Materialul biologic (genitorii) de mazăre de primăvară selectat pentru câmpul de hibridare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA Teleorman

Prezenţă/absenţăhil

Nr. Var.

Genotipul Tip plantă

Culoare bob Prezenţă/absenţă

nu 21 Aurora A Gnu 22 Trendy A Gnu 23 PHP 137-90 A Gnu 24 Mona A Gnu 25 Belmondo A Gnu 26 (T 74-77 x T 884-76) N G nu 27 Trujenik N V da 28 Premium N V nu 29 EG 66 N Gnu 30 Frilene A Gda 31 T 205-92 N Gnu 32 T 2 A Gnu 33 Hardy N Gnu 34 Junior A Gnu 35 Salamanca A Gda 36 Avantgard A Gnu 37 Avenger A Gnu 38 Astronaute A Gnu 39 Javlo A Gnu 40 Angelo A G

La năut au fost identificate 30 genotipuri din culturile de control care vor fi testați în 2 experiențe de culturi comparative de orientare, așezate în câmpul experimental după metoda blocurilor randomizate, în 3 repetiții (tabelul 3).

Materialul biologic de năut pentru testare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA TeleormanNr.var.

Genotipul Culoare bob Formă-mărime

1 Burnas mt1 G roz rpm/mj2 N 409 G roş r/mj3 N 491 G roz rpm/mj4 N 998 G roz-alb pm/mj rugos

5 N 1009 G alb pm/mj rugos6 N 999 G alb pm/mj rugos7 N 326-1 G roş rpm/mj8 N 326-2 G roz rpm/mj9 N 462-1 G roz pm/mjMare10 N 462-2 G roş pm/mj11 N 1560 Maro bej pm/mj rugos12 N 1529 G alb pm/mj rugos13 N 1489 G roz rpm/mjMare14 N 1374 G roş pm/mj15 N 1103 G roş rpm/mj rugos

- Formă boabe: r = rotund; pm = puţin muchiat- Mărime boabe: m = mic (MMB ≤250

350...450 g); fM = foarte mare (MMB ≥

ADER 1.3.2.

La năut au fost identificate 30 genotipuri din culturile de control care vor fi testați în 2 experiențe de culturi comparative de orientare, așezate în câmpul experimental după metoda blocurilor randomizate, în

Tabelul

Materialul biologic de năut pentru testare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA Teleormanmărime Nr.

var.Genotipul Culoare bob Formă-mărime

1 Rodin mt2 G roz r/mj2 N 695 G roz rpm/mj3 N 648 G roz rpm/mj

pm/mj rugos 4 N 562 G roz rpm/mjMare

pm/mj rugos 5 N 529 G roz r/micmj rugospm/mj rugos 6 N 525 G roz rpm/micmj

7 N 524 G roz rpm/mj8 N 519 G roz m/mj

pm/mjMare 9 N 513 G roş m/mj10 N 482 G roz m/mj

pm/mj rugos 11 N 457 G roz pm/mjpm/mj rugos 12 N 391 G alb r/mj rugosrpm/mjMare 13 N 371 G roz pm/mj rugos

14 N 349 G roz pm/mjrpm/mj rugos 15 N 329 G roz pm/mj

muchiat; m = muchiatg); mj = mijlociu (MMB = 250...350 g); M = mare (MMB

≥ 450...480 g)

Pentru câmpul de hibridare la năut au fostcu diferite caracteristici și adaptabilitate la

Genitorii de năut selectați pentru câmpul de hibridare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA

Nr.var.

Genotipul Culoare bob Formă-

1 NR 45 Ruse N m/mj

2 N 21-98 G roz rpm/mj

3 Kula G roz m/mjMare rugos

4 EG 153 G roz m/mjMare

5 EG 147 G roz rpm/mj rugos

6 PI 462196 G roz m/mjMare rugos

7 EG 149 G roş pmm/mj rugos

8 PI 451676 G roz m/Mare rugos

9 I 205-96 G roz pmm/mj

10 Plovdiv G roz rpm/micmj

Pentru înființarea experiențelor în primăvară,terenul pe care se face amplasarea, s-au efectuatresturi vegetale, discuit superficial mirișteaefectuat arătura de bază).

În laborator, se lucrează la alegereamecanizat, efectuarea analizelor de laboratorsămânță/parcelă, cântărire și ambalare în pungi)

ADER 1.3.2.

aleși 20 genitori valoroși şi variaţi, reprezentați dela condițiile climatice ale zonei (tabelul 4).

Genitorii de năut selectați pentru câmpul de hibridare în cadrul proiectului ADER 132/2019. SCDA Teleorman

-mărime Nr.var.

Genotipul Culoarebob

Formă-mărime

11 PI 451654 G roz m/Mare rugos

rpm/mj 12 Bărbuţa G alb m/micmj rugos

m/mjMare rugos 13 PI 451272 G roş pmm/Mare rugos

m/mjMare 14 PI 107128 Bej m/Mare rugos

rpm/mj rugos 15 Burnas G roz rpm/mj

m/mjMare rugos 16 PI 451628 G roz-alb m/Mare rugos

pmm/mj rugos 17 PI 462021 G roz m/Mare rugos

m/Mare rugos 18 EG X G roz m/fMare rugos

pmm/mj 19 Elixir G roz rpm/mjMare

rpm/micmj 20 Rodin G roz r/mj

primăvară, s-a identificat și delimitat în câmpul experimentalefectuat lucrările agricole specifice (eliberarea terenului

miriștea pentru distrugerea buruienilor și reținerea apei în

seminței în vederea constituirii probelor pentru semănatullaborator specifice (MMB, germinație, calculare normăpungi).

Au fost aprovizionate materialele necesare realizăriieconomice și științifice ale etapei.

Costurile realizate cu activitățile efectuate înurmare a nerealizării cheltuielilor cu personalul,de inventar.

Experiența cultură comparativă cu linii de mazăre. SCDA Teleorman, 2019

ADER 1.3.2.

realizării acestor activități, au fost întocmite documentele

cadrul fazei au fost de 84,4% față de Planul de realizare,personalul, a cheltuielilor de capital și a cheltuielilor cu obiectele

cultură comparativă cu linii

Hibridări la mazăre în câmpul

de hibridare.

SCDA Teleorman

2019

ADER 1.3.2.

Hibridări la mazăre în câmpul

de hibridare.

SCDA Teleorman

2019

Genotipuri de năut din câmpul de ameliorare. SCDA Teleorman, 2019

ADER 1.3.2.

de SCDA Teleorman, 2019

Cercetările au fost efectuate la InstitutulFundulea care este situat la 42 Km devedere administrativ aparţine oraşului Fundulea,

Condiţiile climatice înregistrate lafavorabile pentru înfiinţarea culturii de mazăresemănatului în epoca optimă, iar temperaturilesemănat şi regimul pluviometric din acea

Pentru faza 1 din acest proiect, activitătiledin:pregătirea terenului pentru înființareadiscul cu grape, urmată de fertilizarea cua mai făcut o trecere cu discul pentruterenului.înființarea câmpului experimental de mazăreculturi comparative de concurs (cu linii din(cu linii din descendențe F5), aşezate dupănr. 1), fără repetarea schemei de bază, cucu suprafaţa recoltabilă de 4 m².

P2 INCDA FUNDULEA

ADER 1.3.2. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă

Bucureşti şi la 0,5 km de gara Fundulea. DinFundulea, judeţul Călăraşi.

Fundulea, în luna octombrie 2019, au fost destulmazăre de toamnă, ceea ce a făcut posibilă efectuarea

temperaturile ridicate care s-au înregistrat, imediatacea perioadă, a determinat o răsărire uniformă a planteloractivitătile principale, conform obiectivului etapei, au

înființarea câmpului experimental, prin trecerea de douacu superfosfat (200Kg/ha), iar cu o zi înainte de semănat

pentru încorporarea îngrășămintelor și mărunțirea/nivelarea

mazăre de toamnă pe 11.10.2019, fiind structuratdin descendențe F4) și o cultură comparativă de

după metoda grilajului pătrat balansat (prezentată încu 25 de variante în 3 repetiţii pe experiență, pe

Planul de randomizare al culturilor comparative după metoda grilajului pătrat balansat

Banda 24 17 15 8 1 18 11 9 2 25 12 10 3

Banda 5 21 17 13 9 8 4 25 16 12 19 15 6

Banda 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

ADER 1.3.2. Planul de randomizare al culturilor comparative după metoda grilajului pătrat balansat

3 21 19 6 4 22 20 13 5 23 16 14 7

6 2 23 11 7 3 24 20 22 18 14 10 1

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Genotipurile de mazăre de toamnă testate la

Nr. VariantaProveniența

1. SPECTER SUA2 WINDHAM SUA3 CHECO AUSTRIA4 DOVE FRANȚA5 ISARD FRANȚA6 DEXTER FRANȚA7 JAMES FRANȚA8 BALKAN FRANȚA9 ENDURO FRANȚA10 AVIRON FRANȚA11 CURLING FRANȚA12 BALLTRAP FRANȚA13 NICOLETA INCDA Fundulea14 F95-927/Checo INCDA Fundulea15 Mona/Checo INCDA Fundulea16 F95-927/Checo INCDA Fundulea17 Nicoleta/Specter INCDA Fundulea18 Dorica/Checo INCDA Fundulea19 Dorica/Checo INCDA Fundulea20 F98-603/Checo INCDA Fundulea21 F00-75/Checo INCDA Fundulea22 Mona/Checo INCDA Fundulea23 Nicoleta/Checo INCDA Fundulea24 Athos/Checo INCDA Fundulea25 F98-492/Checo INCDA Fundulea

ADER 1.3.2.

testate la Fundulea, în cultura comparativă de concurs nr. 1.

Proveniența Tip de creștere Tip de frunză

Toamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afilaToamna afila

INCDA Fundulea Primăvară afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afila

Materialul studiat în cea de-a doua cultură comparativămazăre de toamnă din descendența F4 și F5, creațiesau toamnă / primăvară, studiate alături de martoriurmătoarele tabele.

Genotipurile de mazăre de toamnăde concurs nr. 2

Nr. Varianta

Proveniența

1 DEXTER FRANȚA2 JAMES FRANȚA3 F95-927/Checo INCDA Fundulea4 F98-603/Checo INCDA Fundulea5 Kamelot/Checo INCDA Fundulea6 F95-927/Checo INCDA Fundulea7 F95-927/Checo INCDA Fundulea8 F95-927/Checo INCDA Fundulea9 Kamelot/Checo INCDA Fundulea10 F98-492/Windham INCDA Fundulea11 Aurora/Specter INCDA Fundulea12 F98-492/Windham INCDA Fundulea13 Kamelot/Windham INCDA Fundulea14 MexiqLanc/Specter INCDA Fundulea15 Kamelot/Specter INCDA Fundulea16 Specter/Checo INCDA Fundulea17 Specter/F95-927 INCDA Fundulea18 MexiqLanc/Windham INCDA Fundulea19 F00-75/Specter INCDA Fundulea20 F98-603/Specter INCDA Fundulea21 Specter/F95-927 INCDA Fundulea22 Aurora/Specter INCDA Fundulea23 Kamelot/Specter INCDA Fundulea24 Zekon/Specter INCDA Fundulea25 Specter/F95-927 INCDA Fundulea

ADER 1.3.2.

comparativă de concurs și respectiv de orientare este alcătuitcreație proprie, obţinute din încrucişări între forme de toamnămartori, soiuri de mazăre de toamnă, acestea fiind prezentate

toamnă testate la Fundulea, în cultura comparativăde concurs nr. 2


FRANȚA Toamna afilaFRANȚA Toamna afila

INCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afila

Genotipurile de mazăre de toamnă testate la Fundulea, în cultura comparativă de orientare nr. 1.

Nr. VariantaProveniența

1 DEXTER FRANȚA2 JAMES FRANȚA3 Specter/F95-927 INCDA Fundulea4 Specter/F98-492 INCDA Fundulea5 F98-492/Windham INCDA Fundulea6 Specter/F98-492 INCDA Fundulea7 Turbo/Specter INCDA Fundulea8 Dorica/Windham INCDA Fundulea9 Isard/Specter INCDA Fundulea

10 F01-73/Dove INCDA Fundulea11 F00-75/Windham INCDA Fundulea12 Checo/Windham INCDA Fundulea13 MexiqLanc/Checo INCDA Fundulea14 MexiqLanc/Checo INCDA Fundulea15 Athos/Checo INCDA Fundulea16 Athos/Checo INCDA Fundulea17 Athos/Windham INCDA Fundulea18 Nicoleta/Specter INCDA Fundulea19 Checo/Specter INCDA Fundulea20 Dorica/Specter INCDA Fundulea21 Dorica/Specter INCDA Fundulea22 Dorica/Windham INCDA Fundulea23 Athos/Specter INCDA Fundulea24 Athos/Windham INCDA Fundulea25 MexiqLanc/Windham INCDA Fundulea

ADER 1.3.2.

de mazăre de toamnă testate la Fundulea, în cultura comparativă de orientare nr. 1.


FRANȚA Toamna afilaFRANȚA Toamna afila

INCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afilaINCDA Fundulea Toamna afila

La materialul de mazăre de toamnă semănat(utilizându-se scara de notare 1-9, 1 = rezistent,ianuarie), rezistenţa la cădere la maturitatefoarte sensibil ), talia plantei și productivitatea

Materialul de mazăre de toamnă, care estea fost semănat în tavi de plastic cu substratcondiţii de casă de vegetaţie, dar făra stat defi mutate într-un spaţiu încălzit şi se va apreciarezistent şi 9 = toate plantele moarte).

Până în acest moment de raportare al acesteila iernare, s-a efectuat operațiunea de semănare

ADER 1.3.2.

semănat în parcele, se va determina, rezistenţa larezistent, 9 = foarte sensibil), precocitatea (în nr. de zile

deplină (utilizându-se scara de notare 1-9, 1 = rezistent,productivitatea.

este semănat în câmp, pe parcele, alături de parinţiisubstrat nutritiv de 15 cm și va fi supus la temperaturi scăzute

de zăpadă, iar după ce perioada geroasă va trece, taviţeleaprecia rezistenţa la iernare prin notare de la 1-9 (1

acestei faze, la acest experiment pentru testarea rezistențeisemănare a materialului în tăvi, pe data de 21.10.2019

P3 - SCDCPN DĂBULENIADER 1.3.2.

Figura 1. Variaţia temperaturii medii a aerului în perioada 1956-2018

Figura 1. Variaţia temperaturii medii a aerului în

Creşterea şi dezvoltarea normală a plantelorarahide şi obţinerea de producţii economiceposibilă în ţara noastră numai în anumitepedoclimatice, unde se realizează cerinţelebiologice ale acestei specii.În ţara noastră cele mai bune soluri pentruarahidelor sunt solurile nisipoase, care se găsesczone ecologice favorabile din punct determic, chiar dacă în aceste zone se întâlnesccu un conţinut variabil de humus, care au influenţăasupra producţiilor obţinute.Aceste zone se găsesc amplasate în zona deţării cu preponderenţă în zona solurilor nisipoasedin sudul Olteniei.Această zonă de câmpie are un climat cutermice anuale ridicate (10-11 0C), înscriinduzona cu cele mai ridicate valori din țară,precipitații reduse (450-600 mm/an) și frecventeconstată o accentuare a continentalismuluide la vest la est, vizibil mai ales înprecipitațiilor, care scad de la 600 mm la maide 500 mm pe direcția amintită. Analizândtemperaturii medii anuale în perioada 1956-2018constată o tendință de creștere a temperaturiimedii a aerului (Mihaela Croitoru și colab., 2018

P3 - SCDCPN DĂBULENI

Maxima absolută de 43,50C s-aînregistrat în luna iulie 2007, iarminima absolută de -30,50C s-aînregistrat în luna februarie 1963.

Dinamica valorii temperaturilormaxime absolute (Figura 2) înperioada 1956 – 2018 arată o tendințăde creștere după anul 1980. Primatemperatură maximă absolută depeste 400C s-a înregistrat în anul 1985(40,80C).

De asemenea, a început săcrească numărul zilelor cutemperature maxime peste 300C, încadrul aceleași luni (ex. în anul 2012în luna iulie, temperatura maximăabsolută a prezentat valori peste 300Cîn toate cele 31 de zile, iartemperaturi de 400C, au fostînregistrate atât în luna iulie, cât și înluna august (5 zile).

Figura 2. Variaţia temperaturii maxime absolute a aerului în perioada 1956-2018

Fig. 3. Variaţia temperaturii minime absolute a aerului în perioada 1956-2018

Temperatura minimă absolută prezintă otendinţă de scădere nesemnificativă,fenomenul fiind mai intens după anul 1983.Cea mai scăzută temperatură a fostînregistrată în anul 1963, de -300C, iarfenomenul s-a repetat cu aproape aceeaşiamploare în anul 2012, când temperatura ascăzut până la -270C (Figura 3)


Fig. 4. Variaţia sumei precipitaţiilor în perioada 1956

Precipitaţiile sunt foarte imprevizibile, iar dinpână înprezent au oscilat în limite foarte mari demm în 1958, la 994 mm, în 2014. Tendinţa este denesemnificativă. Au fost şi sunt perioade foartemai mult de o lună, fără să cadă nici un fel de precipitaţii(septembrie 1956, august 1960, octombrieoctombrie 1969, aprilie-mai 2013, decembrie 2013–septembrie 2019) şi perioade fie neînsemnatecantitatativ, dar pe parcursul mai multor zileînsemnate cantitativ, chiar şi într-o singură zi (pe2014 au fost înregistrate 60,8 mm în decurs de câtevaiar pe 2 iulie 2018 au fost înregistrate 120 mmore) (Figura 4).

Elementul climatic III IV V

Temp. medie multianuală (0C)

1956-20185,9 11,8 16,8

Temperaturamaximă

absolută (0C)

14,4-28,9 17,6-34,7 26,7-37,5

Temperatura minimă

absolută (0C)-1,5-1,6 -2,5-4,4 1,0-10,6

PrecipitaţiiSuma multianuală

(mm)1956-2018

38,02 47,52 62,39

Date climatice în perioada


VI VII VIII IX

16,8 21,6 23,1 22,4 17,8

37,5 28,4-43,3 32,5-43,5 32-40,4 24,7-38,2 20,4

10,6 5,8-6,1 8,5-17 6,0-16 -2,2-13,1 -

62,39 68,46 54,24 33,20 47,35

perioada martie – octombrie 1956-2018


Avândzonaprielnice

Arahideleminimăsuperioarăiar temperaturaSilvestre,culturiiprimeleasemeneamedia

Cerinţele arahidelor faţă

Temperatura/Fazade vegetaţie

Semănat-răsărit

Temperatura minimă 15 -18

Temperatura optimă 30

Temperatura maximă 41 – 45

Având în vedere cerințele față de temperatură și umiditatesolurilor nisipoase din sudul Olteniei oferă condiții

prielnice pentru cultura arahidelor.Arahidele fiind plante megaterme, în general temperatura

minimă absolută în perioada de vegetaţie trebuiesuperioară valorii de 140C, temperatura medie minimă de

temperatura medie optimă să fie de circa 280C. GillierSilvestre, 1969, consideră temperatura de 200C ca limităculturii rentabile şi că temperatura poate să fie mai ridicatăprimele 10-15 zile şi la sfârşitul perioadei de vegetaţieasemenea cu 10-15 zile) şi trebuie să fie mai ridicatămedia în perioada de înflorire-maturitate.

faţă de temperatură (0C)

ÎmbobocitÎnflorire-fructifi-

careMaturare

18 20 10 -12

25 - 33 29 25

38 - 41 40 -

Faţă de umiditate arahidele au pretenţii destul de ridicatecer ca solul să fie reavăn pentru răsărire şi umed în zoneleLa încolţire boabele de arahide absorb circa 9% apă, iar+ boabe circa 99% apă. Pop şi colab., 1983, menţioneazăterenurile din stânga Jiului încolţirea şi răsărirea se desfăşoarăcele mai bune condiţii, la un conţinut de apă în nisip cuprins10-16%.

În ceea ce priveşte umiditatea, arahidele sunt maipretenţioase în primele 15 zile de la răsărire, apoi pretenţiilecresc ajungând la valori maxime în perioada înfloririifructificării după care nevoile de apă scad din nou.

Foarte importantă este umiditatea în sol pentru apătrunderea ginoforilor şi formarea păstăilor.

Umiditatea din sol este foarte importantă şi în perioadarecoltare, când pământul trebuie să fie reavăn pentru a nula păstăi şi de asemenea să nu se desprindă păstăile de pesmulgere şi să rămână în sol, ceea ce ar constitui pierderiproducţie.

În ceea ce priveşte consumul direct de apă al arahidelor(fără evaporare) oscilează între 370-570 mm, iar nevoileprecipitaţii, (având în vedere şi apa care se pierdeevaporaţie) de 450-700 mm, cu o bună repartizare pe parcursulperioadei de vegetaţie.

P3 - SCDCPN DĂBULENIFaţă de umiditate arahidele au pretenţii destul de ridicate

cer ca solul să fie reavăn pentru răsărire şi umed în zoneleLa încolţire boabele de arahide absorb circa 9% apă, iar+ boabe circa 99% apă. Pop şi colab., 1983, menţioneazăterenurile din stânga Jiului încolţirea şi răsărirea se desfăşoarăcele mai bune condiţii, la un conţinut de apă în nisip cuprins10-16%.

În ceea ce priveşte umiditatea, arahidele sunt maipretenţioase în primele 15 zile de la răsărire, apoi pretenţiilecresc ajungând la valori maxime în perioada înfloririifructificării după care nevoile de apă scad din nou.

Foarte importantă este umiditatea în sol pentru apătrunderea ginoforilor şi formarea păstăilor.

Umiditatea din sol este foarte importantă şi în perioadarecoltare, când pământul trebuie să fie reavăn pentru a nula păstăi şi de asemenea să nu se desprindă păstăile de pesmulgere şi să rămână în sol, ceea ce ar constitui pierderiproducţie.

În ceea ce priveşte consumul direct de apă al arahidelor(fără evaporare) oscilează între 370-570 mm, iar nevoileprecipitaţii, (având în vedere şi apa care se pierdeevaporaţie) de 450-700 mm, cu o bună repartizare pe parcursulperioadei de vegetaţie.


Faţă de umiditate arahidele au pretenţiirăsărire şi umed în zonele calde. La încolţireboabe circa 99% apă. Pop şi colab., 1983, menţioneazărăsărirea se desfăşoară în cele mai bune condiţii

În ceea ce priveşte umiditatea, arahidelerăsărire, apoi pretenţiile cresc ajungând la valorinevoile de apă scad din nou.

Foarte importantă este umiditatea în solpăstăilor.

Umiditatea din sol este foarte importantăreavăn pentru a nu adera la păstăi şi de asemeneasă rămână în sol, ceea ce ar constitui pierderi

În ceea ce priveşte consumul direct de apămm, iar nevoile de precipitaţii (având în vederecu o bună repartizare pe parcursul perioadei de

destul de ridicate. Ele cer ca solul să fie reavăn pentruîncolţire boabele de arahide absorb circa 9% apă, iar păstăile

menţionează că pe terenurile din stânga Jiului încolţireacondiţii, la un conţinut de apă în nisip cuprins între 10-16

arahidele sunt mai puţin pretenţioase în primele 15 zilevalori maxime în perioada înfloririi şi fructificării după

sol pentru a uşura pătrunderea ginoforilor şi formarea

importantă şi în perioada de recoltare, când pământul trebuieasemenea să nu se desprindă păstăile de pe tufe la smulgere

de producţie.apă al arahidelor (fără evaporare) oscilează între 370

vedere şi apa care se pierde prin evaporaţie) de 450-700de vegetaţie.


Lumina influenţează sistemul de creştereintermediul procesului fotosintetic în care se

În stadiul germinării seminţelor de arahiderădăcinilor (Ong, K.,1985, Mocanu, R.,1989).

În stadiul fructificării, expoziţia ginoforilorfructele nu se pot dezvolta decât la întuneric.

Arahidele nu sunt fototropice. Lumina zileifazelor de vegetaţie.

Arahidele sunt pretenţioase şi în ceea ceînlesnesc dezvoltarea normală a rădăcinilorpentru pătrunderea în sol a sistemului radicular,păstăilor. Toate aceste condiţii se pot întâlninisipo-lutoasă.

Solurile destinate pentru cultura arahidelordetermină nu numai însuşiri fizico-chimice favorabilemacro şi microelemente necesare.

Valoarea pH-ului indicată a solurilor pe caremondial arahidele se cultivă şi pe soluri cu valoareacolab., 1986).

creştere al plantelor atât prin acţiuni directe cat şi indirecte,sintetizează materia organică.

arahide frânează viteza de imbibiţie a seminţelor şi dezvoltarea

ginoforilor la lumină conduce la întârzierea creşterii acestora.

zilei nu provoacă modificări în ceea ce priveşte parcurgerea

ce priveşte solul. Ele necesită soluri profunde, uşoarerădăcinilor. Compoziţia texturală a solului este foarte importantă

radicular, pentru pătrunderea ginoforilor, pentru creştereanumai pe soluri cu o compoziţie texturală luto-nisipoasă

arahidelor trebuie să aibă un conţinut ridicat în humus. Acestfavorabile pentru arahide dar şi o aprovizionare normală

care se cultivă arahidele este cuprinsă între 6,5-7,5.valoarea pH cuprinsă între 4,5-8 chiar şi 9 în Israel (Pop,

P3 - SCDCPN DĂBULENI În anul următor se vacomportarea în cultură comparativăconcurs a 10 genotipuri de arahidedeosebesc între ele prin diferite caractereși însușiri, în condiţiile climatice specificeanului de cultură şi influenţa acestoraasupra nivelului cantitativ şi calitativproducţiei.

Pe parcursul perioadei de vegetaţiela recoltare se vor efectua observaţiideterminări în ceea ce priveşte:creştere, pigmentarea tulpinii,plantei, număr de lăstari/pl., numărulpăstăi mature/pl, producţia de păstăi/ha


Cultivarea arahidelor pe solurile nisipoaseserie de avantaje: datorită conţinutului ridicat înnisipoase se încălzesc primăvara maicelelalte tipuri de soluri din ţaraface ca în aceste zone să se realizezemai devreme cu circa douăposibilitatea soiurilor timpurii curidicată să ajungă la maturitate; completarea deficitului de apă prinapei de irigaţie din sistemele de irigaţii pătrunderea uşoară a ginoforilordezvoltarea normală a păstăilor; recoltarea cu productivitate mare,nisipos aderă puţin de păstăi, iar procentulrămas în sol la smulgerea tufelor estedeloc.

nisipoase prezintă o

în siliciu, solurilemai devreme decâtnoastră, fapt care

realizeze semănatulsăptămâni dând

cu productivitate

prin administrareairigaţii existente;

ginoforilor în sol şi

mare, deoarece solulprocentul de păstăieste foarte mic sau

CONCLUZII În acestă fază (I/2019) aude realizare de către toți parteneriiprevăzuţi în proiect pentru această

S-a realizat selecția genotipurilor mazăre de toamnă (75) şi primăvară (50), năut (30)

S-au identificat genitorii care vor fi utilizați în (40) și năut (20).

S-au înființat culturile comparative de orientare şi concurs la mazăre de toamnă.

S-a început testarea materialului de mazăre de toamnă pentru rezistența la iernare în condiții de climat dirijat

S-a întocmit studiul privind relația plantăsud a României pe terenurile nisipoase

Considerăm că este necesarărealizării obiectivului proiectului

au fost realizate toate activităţile cuprinse în Planulpartenerii şi s-au atins toţi parametrii de cercetareaceastă etapă.

a realizat selecția genotipurilor pentru testare în culturi comparative: la primăvară (50), năut (30) şi arahide (10).

au identificat genitorii care vor fi utilizați în câmpurile de hibridare la mazăre

comparative de orientare şi concurs la mazăre de toamnă.

materialului de mazăre de toamnă pentru rezistența la iernare în condiții de climat dirijat.

privind relația plantă-climă-sol pentru arahide, în zona de sud a României pe terenurile nisipoase.

necesară continuarea activității de cercetare în vedereaproiectului.

glyhuvlilfduhd jhuprsodvphl fxowxuloru surwhlfh … · 2021. 8. 5. · 3urlhfwxo $'(5...

Documents