CCUUPPRRIINNSS

Micå istorie gustoaså . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Festivaluri gastronomice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Alimenta¡ia echilibratå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

Despre condimente, mirodenii ¿i alte picanterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

Pentru tinerele gospodine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

Meniuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

BUCÅTÅRIA ROMÂNEASCÅ TRADIºIONALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

Bucate din Ardeal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

Bucate din Banat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

Bucate din Bucovina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

Bucate din Dobrogea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49

Bucate din Maramure¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57

Bucate din Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

Bucate din Muntenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70

Bucate din Oltenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82

BUCÅTÅRIA ROMÂNEASCÅ MODERNÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93

Sosuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94

Aperitive ¿i guståri din brânzå ¿i ouå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .101

Aperitive ¿i guståri din legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113

Aperitive ¿i guståri din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119

Bu¿euri, pateuri, ecleruri, tarte aperitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127

Sandvi¿uri ¿i tartine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .133

Garnituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139

Salate-garnituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .147

Salate consistente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .154

Bor¿uri, ciorbe, supe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .166

Mâncåruri din carne de vitå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .181

Mâncåruri din carne de porc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .199

Mâncåruri din carne de oaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .215

Mâncåruri din carne de pasåre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .223

Preparate din pe¿te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243

Preparate la gråtar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .251

33

PREPARATE DIETETICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .257

Re¡ete pentru bolnavi cu afec¡iuni hepatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .258

Re¡ete pentru bolnavi cu afec¡iuni renale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .261

Re¡ete pentru bolnavi cu afec¡iuni cardiovasculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .266

Re¡ete pentru bolnavi de ulcer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .268

BUCÅTÅRIE VEGETARIANÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .271

BUCÅTÅRIE LACTO-OVO-VEGETARIANÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .291

REºETE PENTRU SÅRBÅTORI ªI MESE FESTIVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .301

INDEX DE REºETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .323

44

Este îndeob¿te admiså teoria conform cåreia

descoperirea ¿i apoi folosirea focului au fost

momentele ce au marcat desprinderea omului

de animalitate. Urmând aceea¿i logicå, con¿tien-

tizarea beneficiilor focului în prepararea hranei

(descoperire întâmplåtoare, mai mult ca sigur), a

reprezentat un important salt calitativ pe scara

evolu¡iei umane. Amenajarea locuin¡elor ¿i con-

fec¡ionarea primelor unelte au constituit expresia

materialå a instinctului de autoconservare, care

presupune – pe lângå adåpost ¿i apårare – ¿i

satisfacerea unor nevoi fizice, între care hrana are

un rol esen¡ial. Trecând de la consumul hranei

crude, direct din naturå, la cea preparatå, comu-

nitå¡ile umane au început så se dezvolte ¿i så se

diversifice. Acest nou tip de alimenta¡ie le asigu-

ra mai multå vigoare ¿i un anume grad de sigu-

ran¡å ¿i stabilitate datorat conservårii ¿i påstrårii

unor preparate ce puteau fi consumate ¿i mai

târziu, nu doar în momentul în care erau vânate

ori recoltate.

Descoperirea sårii a marcat ¿i ea o revolu¡ie în

alimenta¡ie, aceasta fiind folositå atât la ase-

zonare, cât ¿i la conservare. În sfâr¿it, o datå cu

începuturile cultivårii plantelor ¿i a îmblânzirii ani-

malelor, baza alimentarå s-a lårgit considerabil.

Pe lângå carne, fructe ¿i plante sålbatice au

început så intre în alimenta¡ie atât plantele culti-

vate, mai ales cerealele, cât ¿i produsele ani-

maliere, cum ar fi laptele ¿i derivatele sale.

Constatåm cå la sfâr¿itul neoliticului, pregåtirea

hranei se constituise deja într-un domeniu

important al culturii omene¿ti, aceasta par-

curgând pânå acum o întinså experien¡å culi-

narå. Pe plan psihologic, gustul se dezvoltå, se

rafineazå ¿i se îndreaptå spre diversificarea

aromelor ¿i savorilor. Pe plan obiectiv, se crista-

lizeazå elementele constitutive ale bucåtåriei ca

activitate specializatå ¿i apar diferen¡ierile

culinare, a¿a-numitul specific local. Condi¡ionatå

la început de resursele materiale locale, aceastå

specificitate a fost din ce în ce mai mult marcatå

de raporturile între comunitå¡i, de împrumuturile

¿i asimilårile în materie de ingrediente ¿i re¡ete.

Dacå este så dåm doar un exemplu, în Roma

imperialå se întâlneau produse importate din

toate col¡urile lumii unde ajunsese armata

romanå ¿i nu numai. Se poate spune cå, încå din

aceastå vreme, la nivel practic, gastronomia era

constituitå, chiar dacå abia peste multe secole

ea va fi teoretizatå ¿i analizatå. Bucåtåria, ca fapt

de culturå, presupune dezvoltarea istoricå atât

ca ¿i con¡inut, cât ¿i ca dinamicå. Dar bucåtåria

nu este doar un fapt de culturå semnificativ ce

caracterizeazå o anumitå comunitate, ci ¿i dome-

niul de afirmare al unor performan¡e individuale,

documentele sau memoria colectivå påstrând

amintirea unor bucåtari celebri ce ¿i-au practicat

meseria duså pânå la nivelul artei.

Cele mai sus fiind spuse, trebuie så conchidem

cå bucåtåria, dincolo de aspectul ei fizic ¿i fizio-

logic, este o activitate de ordin spiritual, o artå

ce stimuleazå imagina¡ia ¿i sim¡urile indivizilor,

atât creatori, cât ¿i consumatori.

Pe parcursul evolu¡iei sale, bucåtåria româneascå

urmeazå etapele dezvoltårii comunitå¡ii umane

autohtone, ea fiind influen¡atå de factori eco-

nomici, sociali, de climå, relief, de contactul cu

alte etnii ¿i culturi, de gradul de civiliza¡ie, dar ¿i

de gusturile ¿i preferin¡ele românilor. Cu toate

MMiiccåå iissttoorriiee gguussttooaassåå

55

MICÅ ISTORIE GUSTOASÅ

acestea, ea reu¿e¿te så-¿i påstreze tradi¡ia, gus-

tul mâncårurilor transmi¡ându-se din genera¡ie în

genera¡ie, fårå a ignora totu¿i tendin¡ele

înnoitoare în domeniu.

Bucåtåria româneascå este extrem de diverså ¿i

bogatå în gusturi, culori ¿i arome, puternic influ-

en¡atå de istorie ¿i de modelele stråine cu care

românii au intrat în contact, precum ¿i cu feluri

de mâncare specifice. Cum era ¿i firesc, influen¡a

cea mai mare asupra bucatelor române¿ti au

avut-o bucåtåria balcanicå ¿i a celorlalte popoare

vecine. Re¡etele au suferit acelea¿i influen¡e ca ¿i

restul culturii române¿ti, turcii aducând ciorba de

peri¿oare ¿i baclavaua, bulgarii multe din

preparatele din legume, grecii musacaua ¿i aus-

triecii ¿ni¡elul. Dar gospodinele autohtone au

adåugat acestora ingrediente locale, cu timpul

ele transformându-se în mâncåruri „na¡ionale”.

În plus, ceea ce particularizeazå bucåtåria

româneascå este faptul cå preparatele sunt, în

general, lesne de realizat, din ingrediente care

se gåsesc din bel¿ug ¿i la îndemâna oricui ¿i fårå

så necesite dotåri tehnice speciale.

Bucåtåria româneascå poate fi definitå ca un tot

unitar, dar din punct de vedere al structurii

mâncårurilor, al tehnologiei de realizare, al

asocierii materiilor prime sau al influen¡ei

vecinåtå¡ilor etnice, acestea diferå, ceea ce con-

duce la particularitå¡i regionale.

Fiecare regiune are specificul såu, care s-a

men¡inut, s-a completat ¿i s-a îmbogå¡it din

punctul de vedere al sortimentelor ¿i al calitå¡ii.

Datoritå, în special, condi¡iilor climatice, princi-

palul fel de carne folosit de români este carnea

de porc, dar se consumå ¿i carne de vitå, pui,

oaie sau miel, în func¡ie, mai ales, de regiunea

geograficå, alåturi de vegetalele locale extrem

de numeroase ¿i de abundente.

Astfel, în Ardeal, porumbul se cultivå mai mult la

munte iar grâul mai ales la câmpie, a¿a cå local-

nicii månâncå mai multå måmåligå la munte ¿i

mai multå pâine în zonele de câmpie. Adesea,

fåina se amestecå cu målai ¿i se pregåte¿te

„målaiul“ pe care ardelenii îl coceau la ¡est (sau

în cuptor). Pentru cå aici cresc multe oi, carnea

de oaie este folositå des în prepararea

mâncårurilor. Se face mai pu¡inå pastramå, dar

este folositå mai ales la supå (acritå cu mere

acre), care se drege cu ou ¿i smântânå. De

asemenea, fiecare ¡åran, când taie o oaie, face

„bujeni¡å“, adicå pune carnea la murat cu ustu-

roi ¿i verde¡uri (dupå ce în prealabil a fost fiartå).

Astfel pregåtitå, carnea de oaie, poate fi påstratå

toatå iarna.

Pe timpul verii, ardelenii månâncå bor¿ de

legume (cartofi, linte, mazåre), gåtite cu ulei sau,

mai rar, cu unturå.

Apoi, pregåtesc mâncåruri scåzute din fasole

uscatå sau verde, varzå, spanac, urzici, mazåre,

linte. Între legume, ceapa, castrave¡ii ¿i ardeii

gra¿i sunt folosi¡i mai ales la salate ca ¿i murå-

turile.

Laptele, brânza, untul, ca¿ul sunt aproape nelip-

site, cu excep¡ia zilelor de post, dar ¿i zerul e uti-

lizat (la acrit salate ¿i supe). Copiii månâncå mult

lapte, brânzå proaspåtå ¿i poame (fructe).

Iarna se månâncå multå slåninå ¿i mâncåruri

scåzute din carnea porcului tåiat la Cråciun. Vara

se consumå mai multe legume, carne de oaie,

de pasåre (pui, gåinå, gâscå), rar de vacå, gåtite

cu ulei de floarea-soarelui ¿i unturå.

Popula¡ia din Banat se îndeletnice¿te, în princi-

pal, cu cre¿terea oilor. În zona de câmpie se cul-

tivå grâul iar între mun¡ii Or¿ovei ¿i ai

Caransebe¿ului se cultivå numai porumb,

întrucât în aceste locuri grâul nu are timp så

GGhhiidduull ggaassttrroonnoommiicc aall RRoommâânniieeii

66

ajungå la maturitate. Se cultivå cartofi ¿i se cresc

vite. Zarzavaturile – ceapa, ardeiul verde, påtrun-

jelul, morcovii, castrave¡ii, hreanul, usturoiul,

bure¡ii – sunt folosite foarte mult la prepararea

hranei zilnice. La fel, lintea, mazårea, bamele,

dragaveiul, påtlågelele ¿i varza.

Pentru acrit se folose¿te agurida, iar ca fructe

putem enumera prunele (din care se fac ma-

giunul sau ¡uica), fructele de pådure ¿i pepenii

verzi.

Fiind o zonå bogatå în ape – pe¿tele are un rol

aparte (proaspåt sau sårat ¿i uscat).

Bånå¡enii sunt ¿i apicultori vesti¡i, a¿a cå mierea

e folositå ¿i în alimenta¡ie, consumatå ca atare,

dar ¿i pentru pregåtirea pråjiturilor.

Se bea mult vin, vi¡a de vie fiind o culturå extrem

de întinså în zona colinarå a Banatului.

În ¡inutul de basm ¿i legendå al obcinelor

Bucovinei, måmåliga ¿i målaiul (fåcut din „fåinå

de påpu¿oi“ amestecatå cu fåinå de secarå sau

hri¿cå) este temelia hranei.

Acestora li se adaugå verde¡urile (usturoiul,

ceapa, ridichile, porumbul fiert sau copt, bor¿ul

de fasole cu usturoi, fierturi din bob ¿i mazåre,

de cartofi sau de „curechi“ – varzå). Gåtesc

multe ciuperci (hribi, pe care-i culeg din pådure)

îi preparå proaspe¡i sau mura¡i. Primåvara, când

sunt încå „tinere“ se face bor¿ de urzici, de

¿tevie, sfeclå ¿i måcri¿ ¿i „le dreg“ cu ou. În pos-

tul Cråciunului månâncå pe¿te fript sau plachie,

iar în cel al Pa¿telui mult bostan fiert sau copt,

amestecat cu orez etc.

În acela¿i timp se månâncå mult lapte, brânzå ¿i

smântânå. S-a dezvoltat aici o adevåratå „civi-

liza¡ie a vacii“ care face posibil consumul smân-

tânii cu sarmale, cu tochiturå de purcel, cu tochi-

turå „måcelåreascå“ ¿i chiar cu plåcintå cu

brânzå.

Pâinea se consumå mai ales la sårbåtori, în spe-

cial la Cråciun ¿i la Pa¿te.

La Cråciun gåtesc turte, vårzare (din curechi)

gålu¿te cu crupe, slåninå, cârna¡i, carne pråjitå în

tigaie, în gråsimea de la porc, sau friptå, fac

caltabo¿i ¿i cârna¡i.

La Pa¿ti taie miei ¿i-i frig pe jar ¿i månâncå frip-

tura cu pascå ¿i ouå „închistrite“. Toamna taie

câte o oaie ¿i o fac pastramå.

Adesea, din carne de vacå sau din porcul de la

Cråciun pregåtesc ardei umplu¡i „ca-n Bucovina“

care se deosebesc de ceilal¡i, de pe aiurea, pen-

tru cå se adaugå ceva cimbru, carne afumatå,

smântânå… ¿i foi de dafin.

Mai pregåtesc musaca din carne de vi¡el (pentru

a fi ¿i mai gustoaså carnea tocatå este ameste-

catå ¿i cu 1 påhårel de ¡uicå, 1 lingurå mare de

unt ¿i o canå de smântânå).

Mai preparå „învârtite“ ca-n Bucovina, umplute

cu brânzå de vaci, dar ¿i cu mac ¿i mere rase,

înso¡ite de câte o graså de Cotnari…

La Cråciun ¿i la Pa¿ti, cozonacul bucovinean nu

lipse¿te din nicio gospodårie. Umplu¡i cu nucå

din bel¿ug, un¿i cu miere parfumatå ¿i gålbenu¿

de ou „merg“ de minune cu vinurile aromate de

Cotnari!

La nun¡i ¿i la cumetrii pregåtesc purcei umplu¡i,

lostri¡å de Bucovina, turte ¿i colaci cop¡i pe

vatrå.

În Dobrogea, structura multiculturalå a zonei

face ca hrana så fie foarte variatå.

Tåtarii au folosit mult în alimenta¡ie pâinea de

orz, supa de mei ¿i carnea de berbec. Turcii au

folosit de asemenea pâinea de mei ¿i orz, mai

rar de secarå, carne de berbec, lapte, ouå, orez.

Românii au mâncat mai ales måmåligå, rar pâine

de secarå ¿i de grâu (azimå). Au consumat ouå,

lapte, brânzå, påsåri, mai rar carne de porc, de

MMiiccåå iissttoorriiee gguussttooaassåå

77

berbec ¿i pastramå ¿i mult pe¿te (pråjit în ulei de

floarea-soarelui sau în unturå) sau în mâncåruri

„scåzute“ (cu sos). Baza hranei råmân înså vege-

talele (salata, varza, mazårea, cartofii) ¿i måmåli-

ga cu lapte, brânzå, ouå, înso¡itå de ceapå ¿i

usturoi.

Viile sunt numeroase ¿i dau vinuri bune, båute

atât în zilele obi¿nuite, cât ¿i la sårbåtori.

Pescarii lipoveni beau mult rachiuri tari („spir-

toase“), dar din cârciumi nu lipse¿te cafeaua (mai

ales pentru musulmanii care nu consumå alcool).

Maramure¿ul vine la ospå¡ul bucåtåriei române¿ti

cu bucate arhaice, de dincolo de timp, caracte-

ristice unei civiliza¡ii påstore¿ti. Bucåtåria mara-

mure¿eanå nu e nici ardeleneascå, nici

bucovineanå, ci maramure¿eanå, un amestec

bizar ¿i fascinant de tradi¡ii ¿i influen¡e påstrate

pânå în zilele noastre.

În Maramure¿ se gåte¿te cu multå unturå de

porc, iar uneori untura e înlocuitå cu slåninå afu-

matå sau costi¡å tåiatå mårunt ¿i topitå.

Omniprezentå råmâne brânza, consumatå sim-

plu sau în cele mai ingenioase combina¡ii.

Nelipsite de pe mese sunt ¡uica fiartå cu miere

de albine ¿i horinca de prune coapte.

Se månâncå, mai ales la mese de sårbåtoare,

sarmale cu smântânå, cole¿e cu brânzå, ciorbe,

supe, fripturi, iar ca desert, maramure¿enii se

îndulcesc cu clåtite cu brânzå de vacå ¿i smân-

tânå. Måmåliga cu brânzå ¿i jumåri, pregåtitå în

straturi ¿i servitå fierbinte, cu ceapå verde ¿i un

pahar „sånåtos“ de horincå, reprezintå o deli-

cateså pe care, din fericire, cu to¡ii ¿i-o pot per-

mite. Un deliciu råmâne gåina umplutå cu ficat ¿i

legume, unså cu unturå de porc ¿i puså pe jar.

Ceea ce nu a lipsit niciodatå din bucåtåria ¡åra-

nului din Moldova este porumbul. Din målai

(„fåina de påpu¿oi“) se pregåte¿te måmåliga,

„un aluat dulce“ care înlocuie¿te pâinea. Se

månâncå cu unt topit, slåninå, sau cu brânzå.

Adesea, måmåliga este consumatå cu bor¿ul de

legume, înso¡it de ardei iute ¿i ceapå, mai ales în

perioadele de post. Tot în gospodårie se

pregåte¿te pâinea de grâu (îndeosebi duminicile

¿i la sårbåtori) când se gåtesc ¿i „zeamå de

gåinå“, plåcinte, gålu¿te din påsat ¿i ceapå.

Când acest amestec de påsat ¿i ceapå este com-

pletat cu orez ¿i carne se ob¡ine umplutura pen-

tru sarmale pe care moldovenii le fac în foi de

vi¡å ¿i curechi (varzå), în special la Cråciun.

Acestor mâncåruri li se adaugå fiertura de fasole,

cartofii cu sos, pe¿tele sårat, în general fript sau

afumat, bor¿ul, preparat din linte ¿i din pepeni

mura¡i, ouå pråjite „ochiuri“ dar ¿i „scrob“.

Verde¡urile folosite sunt multe – leu¿tean, mårar,

påtrunjel, ceapå, ridichi, usturoi (mai ales mujdei

fåcut cu bor¿). Primåvara sunt culese ¿i gåtite

urzicile „tinere“, ¿tirul, loboda, podbalul, frun-

zele de sfeclå, måcri¿ul ¿i ¿tevia. Sunt fåcute cu

bor¿ ¿i „drese“ cu ou.

Mai rar se gåte¿te carnea de oaie (în fierturå). De

obicei se månâncå friptå (sub forma pastramei).

La sårbåtori, moldovenii gåtesc carne de pui

(gåinå). Miel månâncå de Pa¿ti ¿i de Duminica

Mare (la ¿apte såptåmâni de la Pa¿ti), iar carne

de porc, cârna¡i, caltabo¿i ¿i tobå la Cråciun.

Beau vin, rachiu din prune (¿i alte fructe) ¿i un fel

de „bere u¿oarå“. Vara consumå multe fructe -

vi¿ine, cire¿e, pepeni, pere, alune, fructe de

pådure.

În Muntenia, carnea de vitå sau de porc este

consumatå friptå sau în mâncåruri „scåzute“,

carnea de oaie este fåcutå pastramå, pe¿tele se

gåte¿te proaspåt sau se såreazå ¿i se usucå.

Duminica ¿i de sårbåtori se gåte¿te carne de

pasåre (pui, gåinå, ra¡å, gâscå) ¿i de vânat (mai

GGhhiidduull ggaassttrroonnoommiicc aall RRoommâânniieeii

88