ghidul auditului privatizarii · 2016-07-26 · radicală a rolului statului în societate, care...

1

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

DEPARTAMENTUL X

GHID DE AUDIT AL PRIVATIZĂRII

GHIDUL AUDITULUI

PRIVATIZARII

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjn7oXMosLLAhXPZpoKHe6PDMgQjRwIBw&url=http://www.electricityindustrynl.ca/careers/power-system-operator/&bvm=bv.116636494,d.bGs&psig=AFQjCNGp1rD_27URadMNXWrVniFOpIg8mA&ust=1458116817082564

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwin2dTfnsLLAhWhB5oKHUzLC7oQjRwIBw&url=http://www.oryanoilandgas.com/wolfcamp/index.html&bvm=bv.116636494,d.bGs&psig=AFQjCNGKlC5UCIsHclXNCGghMiM-IqKhSA&ust=1458115728249976

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiMqZXZtMLLAhWJOhoKHQGEDVwQjRwIBw&url=http://trabajo-alor.galeon.com/&psig=AFQjCNFZko8CrhxUypwEl3YY-_HLHYTnpw&ust=1458121548420627




2


DEPARTAMENTUL X


Cuvânt înainte

Manifestând o preocupare permanentă pentru consolidarea capacității instituționale a Curții de Conturi,

prezenta lucrare se înscrie în linia eforturilor depuse de managementul instituției supreme de audit din România

pentru asigurarea unei permanente și continue perfecționări a pregătirii profesionale a auditorilor publici externi,

în vederea creării condițiilor optime necesare colaborării interdepartamentale și interprofesionale în cadrul Curții

de Conturi.

Lucrarea de față se dorește a fi atât o incursiune în ”istoria” recentă a privatizărilor din România cât și o

descriere a unui cadru rezonabil de abordare și desfășurare a misiunilor de audit privind privatizarea societăților

comerciale din România, fiind, în principal prin tematica abordată, o lucrare de pionierat în constelația lucrărilor

de specialitate din România.

Astfel, prezentul ”Ghid de audit al privatizării” întregește cu succes documentele metodologice și

procedurile aplicabile activității Curții de Conturi a României.

Modul de abordare a auditului privatizării prezentat în acest ghid nu este limitativ, fiind deschis oricăror

particularități ce pot apărea în condițiile specificului procesului de privatizare, precum și a modificării legislației

care guvernează acest proces, însă în toate are ca punct de pornire și orientare cadrul legislativ propriu al Curții

de Conturi, respectiv Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și

completările ulterioare, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi,

precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, Standardele de audit ale Curții de Conturi cât și

Liniile directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării, respectiv Standardul ISSAI nr.5210, emis de

Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit INTOSAI.

Autorii




3


DEPARTAMENTUL X


Capitolul I. Cadrul general I.1. Introducere în studiul auditului privatizării

Trecerea proprietății statului în domeniul privat reprezintă un proces aplicat, atât

în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare și/sau în tranziției de la o

orânduire politică la alta. În diverse forme izolate, procesul de translatare a proprietății

publice sau a unor atribuții ale statului către domeniul privat au fost întâlnite încă din

secolul XVII, privatizarea ca ansamblu de tehnici economice și proceduri legislative a

fost utilizată în principal ca instrument de politică publică de facilitare a trecerii de la

o societate politico-economică totalitară sau închisă către o societate democratică, de

trecere la un sistem economic fundamentat pe principiile pieței deschise în secolul

trecut, fiind o creație a secolului XX.

În mod deosebit, la sfârșitul secolului XX, în țările din sud-estul și centrul

Europei, în special cele ieșite de sub

regimurile centralizate și totalitare,

politicile publice privind privatizarea

s-au dorit să aibă un rol în alinierea

societății către o economie de piață

concurențială, eficientă, eficace,

competitivă pe piața mondială. O

analiză comparativă a fenomenelor

socio-economice care au determinat,

acompaniat și au urmat implementării

politicilor publice de privatizare în

societățile cu democrație stabilă și cele

în tranziție, relevă diferențe evidente

nu numai din punct de vedere al

perioadei de aplicare, cât mai ales din

punct de vedere al condițiilor

coexistente la momentul adoptării și implementării acestor programe comprehensive.

EFICACITATE

ECONOMICITATE




4


DEPARTAMENTUL X


Principalele diferențe constau în pregătirea societăților în tranziție din punct de vedere

socio-cultural, a pregătirii către o piață liberă concurențială, capacitatea administrativă

de adoptare și implementare a unor strategii economice sustenabile pe termen lung, de

percepție a realităților geopolitice și a trendurilor globale economice.

Implementată într-o varietate de forme în majoritatea țărilor din toată lumea,

privatizarea este considerată instrumentul tipic de politică publică de reevaluare

radicală a rolului statului în societate, care are ca scop și finalitate retragerea statului

din rolul de participant nemijlocit în multe zone de activitate economică, către un rol

minimal, deseori însoțit de reglementare juridico-economică.

Acest proces s-a extins în zone care în trecut erau considerate activități centrale

ale statului, cum ar fi furnizarea unei game largi de servicii finanțate exclusiv din

fonduri publice. Astfel, ca efect al procesului de privatizare, statul, prin autoritățile și

instituțiile sale, a devenit din în ce în ce mai mult cumpărător decât furnizor de astfel

de servicii publice.

Începând din anul 1990, viața politică, economică și socială a României a fost

subordonată unui obiectiv principal, respectiv tranziția de la sistemul centralizat al

economiei planificate de dinainte de 1990 la o economie de piață competitivă. În cazul

României, s-a pornit de la existența unui nivel de aproape 100% al capitalului social

proprietate a Statului, fapt ce a necesitat identificarea unor principii directoare, crearea

unui cadru legal flexibil, precum și construirea capacități instituționale autohtone, cu

posibilitatea adaptării ei, din mers, la situațiile practice și neprevăzute. Totodată, în

lipsa unei educații antreprenoriale extinse la nivelul societății, a fost necesară o

educație a mediul economic pentru a adopta mai ușor inițiativa privată. Această situație

a determinat ca, procesul de reformă să fie gândit ca un proces de durată pentru a cărui

realizare se impunea respectarea unor condiții de bază pentru a se obține o reală

eficiență economico – socială, corespunzătoare acestui proces.

Privatizarea în România, ca instrument de politică publică de transfer a

proprietății statului către persoanele private, fizice sau juridice, s-a dorit să constituie

o garanție a reformelor economico–sociale și de realizare a unui nou sistem economic

bazat pe cerințele pieței libere concurențiale și pe principiile de eficiență, economicitate

și eficacitate.

În acest context, pentru derularea și realizarea procesului de privatizare au fost

necesare:

Stabilirea unor principii și linii directoare privind modul de abordare a




5


DEPARTAMENTUL X


privatizării, în contextul schimbării esenței proprietății și al existenței unei multitudini

de societăți comerciale din diverse domenii de activitate;

Crearea și implementarea unui cadru legislativ care să schimbe reglementarea

esenței proprietății pe de o parte, dar și să permită transmiterea obiectului acesteia din

proprietatea statului în proprietate privată prin:

crearea unui ansamblu de tehnici de privatizare care să reducă cât mai mult

riscul de fraudă, corupție, monopol privat național sau străin, și care să asigure

protejarea populației și respectarea specificului național;

implementarea unei strategii adecvate, într-un termen rezonabil, pentru

derularea privatizării, care să

implice societățile comerciale

cu capital social de stat și să

stabilească domeniile și

entitățile prioritare ce se vor

privatiza. Aceasta implică

studiul structurii categoriilor

de entități ce se preconizează a

fi privatizate, în funcție de

natura și importanța activității

lor, cum ar fi agenți economici

din domeniul energiei,

exploatării resurselor minerale,

domenii în care s-ar putea crea monopol, domenii strategice etc;

studii asupra efectelor economice și financiare ale privatizării, în scopul

obținerii de date relevante privind performanțele fostului sector de stat privatizat

pentru adaptarea legislației necesităților entităților privatizate, pentru ca prin

privatizare să se obțină rezultate economico-financiare favorabile considerabile.

Construirea unui cadru instituțional în domeniul dreptului comercial, care să

se manifeste în instanțele comerciale pentru toate situațiile ce pot apărea între entitățile

economice, atât în funcționarea lor, cât și în faptele de comerț ce se derulează între

acestea. În acest context, ne referim în principal la:

înființarea Oficiului Național al Registrului Comerțului și reglementarea juridică

a obligativității înregistrării la acesta a agenților economici, pentru a putea

funcționa, dar și la reglementarea insolvenței, a falimentului, executării silite etc;




6


DEPARTAMENTUL X


reglementarea legislativă pentru situațiile financiare și juridice ce pot apărea în

relațiile din cadrul acționariatului societăților comerciale, respectiv

reglementarea situațiilor precum fuziunea, dizolvarea, lichidarea etc.

I.2. Principii de abordare a privatizării

Privatizarea a fost considerată un instrument de politică publică benefic deoarece

aplicarea ei poate conduce la satisfacerea ”binelui general”. Se consideră că aplicarea

unei politici de privatizare poate fi o soluție în situațiile în care Statul nu este capabil

să rezolve problema prin mecanismele sale instituționale sau al cărui efort de

soluționare poate produce dezechilibre majore economico-sociale nesustenabile în

timp.

Așadar, principiile care argumentează aplicarea politicilor publice privind

privatizarea sunt următoarele:

Concurența: cererea și oferta

înseamnă concurență, creșterea

eficienței, eficacității și economicității

activității, a diversității de oferte pentru

clienții - cetățeni, conform regulilor

impuse de piața liberă. Necesitatea

implementării valorilor concurențiale

rezultă din realitățile funcționării

mecanismelor pieței libere și anume,

dacă cererea și oferta funcționează liber

concurențial, consumatorul se va

orienta către produsul/serviciul cel mai

convenabil din punct de vedere al

costului și al calității. În același timp, ca

efect al concurenței libere, entitățile

private sunt obligate să urmărească

îndeaproape nevoile consumatorilor și

astfel să-și diversifice oferta odată cu

creșterea calității produselor/serviciilor

pentru a-și asigura o cotă cât mai mare

din piață și implicit o creștere a

profitului, în urma căreia consumatorii

sunt cei care au cel mai mult de câștigat

printr-o ofertă mai diversă şi costuri

reduse.

Minimizarea responsabilității statului (stat minimal): trecut în sfera

privată, activitatea publică iese din

responsabilitatea managerială și de

bugetare a Statului, reducându-se

costurile societății per ansamblu. Însă,

această situație de minimizare a

responsabilității Statului nu trebuie

confundată cu lipsa totală de

responsabilitate a Statului, acesta

trebuind să rămână responsabil în fața

cetățenilor prin reglementări legale,




7


DEPARTAMENTUL X


standarde de calitate, asigurarea

accesibilității nediscriminative și

instituirea de mecanisme de verificare a

aplicării reglementărilor în vigoare.

Reducerea birocrației: în

majoritatea statelor cu administrație

publică în plin proces de reconstruire

sau reformă, centralizarea excesivă,

lipsa capacității administrative, a

condescenței și a deschiderii fața de

cetățean/ contribuabil/client,

inaccesibilitatea serviciilor publice

administrative, relevă efectele negative

ale birocrației: supradimensionare,

calitate profesională de multe ori

îndoielnică, proceduri și reglementări

administrative greoaie, stufoase, lipsa

dorinței și în multe cazuri capacității de

inovație conduce inevitabil la

ineficiență, rigiditate, lentoare în

rezolvarea problemelor. În

contrapartidă, descentralizarea și

deconcentrarea serviciilor publice,

acompaniată de privatizarea serviciilor

publice dezirabile și de proceduri de

sistem și operaționale, reglementări

administrative clare și fără echivoc,

poate conduce la o administrație suplă,

profesionistă, îndreptată către

deservirea operativă și calitativă a

intereselor cetățenilor, la

accesibilizarea serviciilor publice către

cetățean/ contribuabil/client și la

rezolvarea problemelor operativ la

nivelul cetățeanului, în baza

principiului cost – eficiență.

Creșterea veniturilor

bugetare/a productivității –

privatizarea entităților publice

(finanțate de la bugetul de stat) este

determinată în cele mai multe cazuri de

presiuni fiscale. Entitățile finanțate din

venituri publice – societăți comerciale,

companii sau servicii publice – odată

privatizate se transformă din ”găuri

negre” ale bugetului public în surse de

venit prin taxarea veniturilor, profitului

produs sub noul management privat.

Astfel, din povară pentru bugetul de

stat, entitățile privatizate devin

contribuitoare la bugetul de stat. Mai

mult, în unele cazuri, ca efect al

translatării proprietății prin privatizare,

noi proprietari privați preiau nu numai

presiunea socială de pe ”umerii”

statului, dar se obligă chiar să stingă




8


DEPARTAMENTUL X


unele obligații de plată restante, numite

și ”datorii istorice”.

Adaptabilitate, flexibilitate,

inovație, performanță – pentru a

supraviețui pe o piață concurențială,

entitățile private trebuie să găsească

mereu noi metode de management care

să aibă ca efect final reducerea

costurilor acompaniată cu creșterea

veniturilor. De asemenea, datorită

schimbărilor continue care apar pe o

piață liberă din punct de vedere

concurențial, entitățile private sunt

nevoite să se adapteze cât mai bine la

nevoile cetățenilor/clienților, ghidându-

se după aforismul ”clientul meu,

stăpânul meu”. În această situație,

satisfacția clientului devine un criteriu

de bază în managementul serviciilor sau

bunurilor oferite. Nu în ultimul rând,

entitățile private vor căuta mereu să-și

crească profitul, or acest lucru poate fi

realizat prin atragerea de noi

clienți/utilizatori ai bunurilor sau

serviciilor oferite și menținerea unui

nivel cât mai ridicat de satisfacție al

utilizatorilor/ clienților existenți

(tradiționali). Această dependență de

satisfacția utilizatorului/ clientului

trebuie să aibă efect în oferta de servicii

sau bunuri a entităților, în raportul

dintre preț și calitate, ofertele trebuind

să se alinieze și să răspundă la nevoile

utilizatorului/clientului.




9


DEPARTAMENTUL X


Capitolul II.

Auditul privatizării

II.1. Definire și condiții

În practică, auditul, ca formă de evaluare a unei situații, activități sau ansamblu

de activități, ce se finalizează cu sintetizarea unor concluzii și emiterea unei opinii

asupra temei analizate, precum și cu recomandarea unor măsuri pentru respectarea

legislației/obținerea unui cadru rezonabil de activitate, a apărut ca o necesitate a

alinierii abordării controlului la bunele practici ale instituțiilor de audit

europene/internaționale.

Evaluarea modului de realizare a procesului de privatizare necesită auditarea

acestuia.

Auditarea trebuie să urmărească respectarea unor necesități și condiții specifice

procesului de privatizare, și anume, printre altele:

necesitatea evaluării corecte a patrimoniului entității ce urmează a fi privatizată,

pentru aceasta urmărindu-se cuprinderea în procesul de evaluare a tuturor elementelor

patrimoniale, și analizându-se capacitatea entității de a genera profit și a asigura flux

de numerar;

condiția păstrării confidențialității

și a secretului profesional pe perioada

derulării procesului de privatizare;

condiția protejării intereselor

naționale, prin limitarea uneori a

participării capitalului străin sau

autohton la niveluri care nu exclud statul

din controlul entităților privatizate din

anumite domenii de activitate;

condiția transparenței operațiunilor

de privatizare, în sensul informării și

publicității corespunzătoare pentru cei

interesați și doritori a participa la privatizare;

necesitatea evaluării corecte a patrimoniului entității ce

urmează a fi privatizată

condiția păstrării confidențialității și a secretului profesional

necesitatea respectării, de către părți, a clauzelor

din contractul de privatizare

condiția protejării intereselor naționale

condiția transparenței operațiunilor de

privatizare




http://www.thesoaptrain.com/index.php?url=b69466b536f8ce43b6356ec1332e05a43

10


DEPARTAMENTUL X


necesitatea respectării, de către părți, a clauzelor din contractul de privatizare, în

vederea obținerii rezultatului scontat al privatizării.

În ceea ce privește auditul privatizării, legislația Curții de Conturi a României are o

sferă limitată de cuprindere, aceasta nepermițând analizarea/studierea tuturor

elementelor privatizării, exemplificând în acest sens:

o decizia alegerii societăți comerciale pentru a fi introdusă în procesul de

privatizare;

o restructurarea societății comerciale, anterior privatizării, pentru creșterea

atractivității acesteia în vederea privatizării;

o acordarea unor înlesniri de plată pentru obligațiile bugetare ale societății

comerciale, precum și conversia în acțiuni a unor datorii ale acesteia către stat

etc;

o alegerea și aplicarea metodei de evaluare a societății comerciale supuse

privatizării;

o alegerea metodei de privatizare;

o alegerea agentului de privatizare;

o alegerea cumpărătorului;

o legalitatea clauzelor prevăzute în contractele de privatizare încheiate.

Desigur, datorită multiplelor forme pe care le poate îmbrăca, e imposibil de găsit

o definiție universală a conceptului de privatizare. Oxford English Dictionary oferă o

definiție generală – politica sau procesul de a face lucrurile privat și nu public1. În acest

sens, în larg putem înțelege privatizarea ca orice politică prin care sfera de control

și autoritate a statului este cedată sau este micșorată în favoarea sectorului privat

Așadar, privatizarea în sens larg poate include și situațiile de substituire a

administrării statului cu administrarea privată sau non-profit a unor bunuri şi servicii –

spre exemplu concesionarea, contractarea. În această lucrare, vom utiliza termenul de

privatizare sub înțelesul de transfer al proprietății, responsabilității, finanțării,

managementului și administrării unui serviciu/bun/ unei organizații din sfera publică

către organizații non-publice sau indivizi (Martin, 2001) – așadar o abordare mai largă

care cuprinde mai mult decât transferul proprietății.




11


DEPARTAMENTUL X


II.2. Liniile directoare de bună practică în domeniul auditului

privatizării

Standardul ISSAI nr.5210, emis de Organizația Internațională a Instituțiilor

Supreme de Audit INTOSAI, cuprinde 40 de linii directoare de bună practică în

domeniul auditului privatizării, astfel:

Privind competențele instituțiilor supreme de audit

Linia directoare nr.1

Cerințele instituțiilor supreme de audit

Instituția supremă de audit ar trebui să-și identifice răspunderile privitoare la auditul

privatizărilor și să decidă modul de îndeplinire a acestora. Foarte probabil, competențele

de specialitate necesare auditurilor de privatizare cuprind o sferă mai largă decât cea a

competențelor tradiționale de audit existente. Instituția

supremă de audit trebuie să identifice aceste competențe de specialitate.

Linia directoare nr.2 Modul de obținere a competențelor

Instituția supremă de audit ar trebui să identifice și să-și asigure propriile competențe

de care are nevoie pentru a efectua studii de autoritate ale privatizărilor, ținând cont de

natura și calendarul programului de privatizare avute în vedere de guvern, suplimentând

aceste competențe cu sprijinul unor experți externi, după cum este nevoie.

Privind

costurile de

vânzare

Privind

lansările de

acțiuni

Privind

vânzările

prin

metoda

MBO

Privind

Privind

privatizările

în masă

Privind Privind

licitațiile

competențele Generalități vânzările

instituțiilor

comerciale supreme

de audit

LINIILE DIRECTOARE DE BUNĂ PRACTICĂ .…………………………………….……………

…... ÎN DOMENIUL AUDITULUI PRIVATIZĂRII




12


DEPARTAMENTUL X


Generalități


Implicarea instituției supreme de audit în privatizare

Instituția supremă de audit ar trebui să se implice în procesul de privatizare cât mai

curând posibil din punct de vedere constituțional, păstrându-și, în același timp, rolul

independent.


Accesul ofertanților la documentele de audit ale instituției supreme de audit

În cazul în care instituția supremă de audit este controlorul financiar al societății

înainte de vânzare, instituția ar trebui să aibă în vedere elaborarea unor linii directoare

explicite în privința dreptului ofertanților de a obține acces la documentele de lucru ale

auditului, ale instituției supreme de audit.


Planificarea auditului privatizării

La planificarea auditului unei privatizări, instituția supremă de audit ar trebui să aibă

în vedere toate aspectele majore ale vânzării care prezintă importanță din punct de

vedere al corectitudinii și al raportului valoare-preț, să identifice părțile-cheie la vânzare

și să obțină date relevante de la acestea și să identifice învățămintele care pot fi trase în

urma vânzării, procedurile urmate și rezultatul final al vânzării, precum și măsura în

care s-au atins obiectivele vânzării.


Restructurarea societăților înainte de vânzare

Instituția supremă de audit ar trebui să se asigure că înțelege obiectivele vânzătorului

în cazul în care acesta a efectuat orice tip de restructurare a societății înainte de vânzare,

precum și cum anume a procedat vânzătorul pentru a atinge obiectivele respective.




13


DEPARTAMENTUL X



Obiectivele vânzării

La începutul auditului, instituția supremă de audit ar trebui să se asigure că înțelege

clar toate obiectivele avute în vedere de către vânzător într-o privatizare și modul în care

acestea se leagă de obiective de mai mare amploare, la nivelul economiei.


Calendarul vânzării

Instituția supremă de audit ar trebui să determine care a fost obiectivul vânzătorului

în ceea ce privește calendarul privatizării și dacă îndeplinirea acestui obiectiv a avut

vreun impact, pozitiv sau negativ, asupra vânzării.


Evaluarea societății înainte de vânzare

Instituția supremă de audit ar trebui să se convingă că vânzătorul a obținut efectuarea

unei evaluări a societății înainte de vânzare. Dacă acest lucru nu a avut loc, instituția

supremă de audit ar trebui să analizeze motivele pentru care nu s-a procedat astfel și la

redactarea oricărui studiu după vânzare ar trebui să aibă în vedere comandarea unei

evaluări pentru sine.

Dacă vânzătorul a făcut o evaluare a societății înainte de vânzare, instituția supremă

de audit ar trebui să stabilească dacă:

o aceasta se bazează pe supoziții adecvate;

o a ajuns la un rezultat indiferent de opinia cumpărătorului și a conducerii societății;

o se bazează pe principii general acceptate de evaluare a unei societăți;

o constituie un ghid util pentru vânzător la evaluarea ofertelor și în negocierile care

conduc la etapa finală a vânzării.


Metode de vânzare

Instituția supremă de audit ar trebui să examineze alternativele pe care le-a avut în

vedere vânzătorul înainte să aleagă metoda de vânzare respectivă și ce criterii a aplicat

acesta la alegerea metodei de vânzare, inclusiv urmărirea oricăror obiective mai ample

ale programului de privatizare.




14


DEPARTAMENTUL X



Integritatea vânzătorului în coordonarea vânzării

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă s-au asigurat măsuri de protecție

pentru ca vânzarea să aibă loc în mod adecvat și onest și să investigheze semnalele

legate de practici incorecte, stabilind dacă au existat orice deficiențe de procedură.


Aspecte administrative reziduale

Instituția supremă de audit ar trebui să evalueze gradul de adecvare a structurilor de

stat care administrează orice tip de aspecte reziduale și să se asigure că situația conturilor

publice sau naționale reflectă corect (cu cuantificări, acolo unde este posibil) existența

oricăror active sau pasive.

Privind vânzările comerciale


Consultanța externă necesară vânzătorului

Instituția supremă de audit ar trebui să examineze procesul urmat de vânzător la

identificarea specialiștilor și a consultanței externe imparțiale de care a avut nevoie

pentru desfășurarea vânzării și ce

măsuri a luat acesta pentru a asigura

furnizarea acestor servicii de

consultanță fără costuri mari.


Administrarea societății

Instituția supremă de audit ar

trebui să se convingă de faptul că

personalul din conducerea societății

care urma să fie privatizată și

angajații acesteia au acționat

competent și într-o manieră prin care

au sprijinit efectiv integritatea

procesului de vânzare, servind

interesele vânzătorului.

Statutul de ofertant

favorit

Reducerea listei de ofertanți

Evaluarea ofertelor

Liniile directoare

de bună practică în domeniul auditului privatizării privind

vânzările comerciale

Informarea ofertanților potențiali

Activitatea de marketing pentru vânzarea

societății

Administrarea societății

Consultanța

externă necesară

vânzătorului Negocierile

finale




15


DEPARTAMENTUL X



Activitatea de marketing pentru vânzarea societății

Instituția supremă de audit trebuie să examineze gradul în care a reușit vânzătorul să

atragă atenția potențialilor cumpărători asupra oportunităților de afaceri reprezentate de

societatea pusă în vânzare.


Informarea ofertanților potențiali

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă vânzătorul a avut în vedere

avantajul furnizării informațiilor către ofertanții potențiali și dacă s-a asigurat de faptul

că detaliile au fost furnizate în mod egal tuturor ofertanților potențiali.


Evaluarea ofertelor

Instituția supremă de audit ar trebui să treacă în revistă criteriile vânzătorului la

evaluarea criteriilor în paralel cu obiectivele vânzării și să observe cât de bine a reușit

vânzătorul să aplice aceste criterii la evaluarea ofertelor primite.


Reducerea listei de ofertanți

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă criteriile vânzătorului și

procedeele de reducere a listei ofertanților au fost bine gândite și explicabile în contextul

obiectivelor vânzării și să examineze modul în care vânzătorul a stabilit numărul optim

de ofertanți pentru negocieri.


Statutul de ofertant favorit

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă vânzătorul și-a stabilit niște

criterii de selectare a ofertantului favorit, consecvente cu obiectivele vânzării, și dacă

aceste criterii au fost aplicate.


Negocierile finale

Instituția supremă de audit ar trebui să observe ce măsuri de protecție și-a luat

vânzătorul pentru ca, în etapa finală de maximă importanță, ofertantul favorit să nu caute




16


DEPARTAMENTUL X


să obțină reduceri semnificative ale valorii ofertei, iar termenii finali ai tranzacției nu

au fost mai dezavantajoși decât cei pe care i-ar fi putut oferi orice alt ofertant.

Privind vânzările prin metoda MBO


Asigurarea unei competiții corecte

Instituția supremă de audit ar trebui să examineze modul în care vânzătorul a căutat

să asigure un climat de fair play, inclusiv prin furnizarea de informații, între echipa

MBO a societății și ofertanții externi.

Linia directoare nr.22 Mijloacele de motivare

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă mijloacele de motivare a

echipelor MBO au fost bine gândite din perspectiva obiectivelor vânzării, dacă s-a

evaluat impactul probabil al acestora asupra beneficiilor rezultate din vânzare și dacă

aceste detalii esențiale au fost explicate tuturor ofertanților.

Linia directoare nr.23 Obținerea celui mai bun preț posibil

Instituția supremă de audit ar trebui să examineze măsurile luate de vânzător având

în vedere obiectivele vânzării, pentru a compensa riscul achiziției la preț mic a societății

de către echipa de conducere prin obstrucționarea ofertanților rivali, de exemplu.

Privind privatizările în masă

Linia directoare nr.24. Educarea investitorilor publici

Instituția supremă de audit ar trebui să examineze procesul de educare a

publicului, inclusiv campaniile de conștientizare a acestuia, furnizare a informațiilor-

cheie în privința societăților puse în privința societăților puse în vânzare prin programul




17


DEPARTAMENTUL X


de privatizare în masă.

Instituția supremă de audit ar

trebui să se convingă că atât

procesul, cât și calitatea

informațiilor au fost suficiente

pentru a permite potențialilor

investitori să-și ia deciziile în

cunoștință de cauză.

Linia directoare nr.25. Intermediarii

Instituția supremă de audit

ar trebui să examineze cadrul

legal și de reglementare

conform căruia intermediarii din privatizările în masă sunt obligați să opereze și să se

convingă că acest cadru de reglementare funcționează conform scopului pentru care a

fost creat.

Linia directoare nr.26. Procesul de vânzare

Instituția supremă de audit ar trebui să examineze etapele-cheie ale procesului de

vânzare, inclusiv diseminarea informațiilor; procedurile de licitare –depunerea,

colectarea și avizarea ofertelor; înregistrarea proprietarilor după încheierea vânzării;

respectarea cerințelor de guvernanță corporativă și procedurile de admitere a acțiunilor

societăților pe piața de valori.

Privind licitațiile

Linia directoare nr.27.

Competițiile

Instituția supremă de audit ar trebui să treacă în revistă metodele de pregătire a

societăților pentru privatizare, precum și metodele de colectare a informațiilor despre

societăți și publicarea acestora. Aceste metode vor include:

o anunțarea licitației;




http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.momentosprofeticos.org/categoria-producto/libros/&ei=AiJjVceNEqifygO19YDACg&bvm=bv.93990622,d.bGQ&psig=AFQjCNErrVFmxN1MpCGMSm3poi71FE2SZA&ust=1432646452745066

18


DEPARTAMENTUL X


o calificarea și înregistrarea ofertanților;

o calcularea prețului ofertei de deschidere și a eventualului preț de rezervă;

o asigurarea faptului că procesele de licitare sunt clar definite și corecte din punct

de vedere legal;

o verificarea corectitudinii competiției (inclusiv a apariției riscului conflictelor

între ofertanți);

o selectarea ofertantului câștigător și încheierea expeditivă a procesului de vânzare.

Linia directoare nr.28. Procesul de vânzare

Instituția supremă de audit ar trebui să verifice procedurile de înregistrare și vânzare

ale unei licitații, utilizate de la începutul până la sfârșitul acesteia, precum și existența

unor mijloace adecvate care să motiveze ofertanții câștigători să-și îndeplinească

obligațiile; dacă transferul de proprietate a avut loc conform legii și prevederilor de

reglementare și dacă au existat proceduri de rezolvare a disputelor între vânzători și

cumpărători.

Privind lansările de acțiuni

Linia directoare nr.29. Rolul vânzătorului

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă vânzătorul a stabilit cu atenție

o strategie de lansare care a ținut cont de obiectivele atât pe termen mediu, cât și pe

termen lung, ale privatizării.

Linia directoare nr.30. Coordonarea activității de lansare de către vânzător

Instituția supremă de audit ar trebui să observe cât de eficient a efectuat vânzătorul

flotația respectivă având în vedere obiectivele și care sunt motivele eventualelor

discrepanțe dintre prețul de vânzare al acțiunilor (inclusiv eventuala primă-țintă) și

prețul la care s-au tranzacționat acțiunile nou-emise pe piață.

Linia directoare nr.31. Garanțiile de emisiune




19


DEPARTAMENTUL X


Guvernele sunt, în general, cel mai bine plasate pentru a-și asuma riscuri. Dacă,

totuși, emisiunea a fost garantată, instituția supremă de audit ar trebui să examineze

motivele pentru care s-a procedat astfel și care a fost efectul acestui lucru asupra

beneficiilor nete de vânzare.

Linia directoare nr.32. Motivarea directorilor și angajaților

Instituția supremă de audit ar trebui să observe ce mijloace de motivare, cum ar fi

alocarea acțiunilor în condiții favorabile, au fost furnizate directorilor și angajaților;

cum s-a găsit un echilibru între interesele acestora, interesele altor investitori în

societatea privatizată și interesele statului și dacă s-au făcut publice, în avans, condițiile

de alocare a acestor privilegii, în special cele pentru directorii societății.

Linia directoare nr.33. Atragerea investitorilor potențiali

Instituția supremă de audit ar trebui să observe cât de mult a reușit vânzătorul să

identifice piața de absorbție a acțiunilor și cât de bine a stimulat concurența între

diferitele grupuri de investitori.

Linia directoare nr.34. Piața cu amănuntul

Instituția supremă de audit ar trebui să analizeze dacă vânzătorul a avut o strategie

de marketing a acțiunilor pentru investitorii individuali, dacă strategia a fost

consecventă cu obiectivele vânzării și cât de eficient a fost aplicată aceasta.

Linia directoare nr.35. Fixarea prețului acțiunilor

Instituția supremă de audit ar trebui să observe măsurile luate de vânzător pentru

a evalua cererea potențială la diferite niveluri de prețuri și în ce măsură, în condițiile

vânzării respective, s-a ținut seama de bunele practici la deciderea dimensiunii emisiunii

și a prețului de vânzare.

Linia directoare nr.36. Alocarea acțiunilor




20


DEPARTAMENTUL X


Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă vânzătorul a menținut sub

control activitatea de alocare a acțiunilor, care au fost criteriile de alocare, dacă

vânzătorul a aplicat acele criterii și dacă alocările au fost făcute în mod imparțial și

sistematic, conform criteriilor stabilite.

Linia directoare nr.37. Stabilizarea pieței

Instituția supremă de audit ar trebui să observe care a fost rezultatul eventualelor

măsuri de stabilizare a pieței și ce atenție a acordat vânzătorul diferitelor alternative de

stabilizare a pieței, în acord cu regulile care guvernează reglementarea pieței; cum a fost

finanțat orice tip de comerț de stabilizare și cum au fost alocate riscurile și

profiturile/pierderile acestei activități.

Privind costurile de vânzare

Linia directoare nr.38. Numirea contractanților externi

Instituția supremă de audit ar trebui să observe cât de amănunțit a analizat vânzătorul

tipul de consultanță de care avea nevoie din partea contractanților specializați și dacă i-

a selectat prin concurs, ținând cont atât de preț, cât și de calitatea serviciilor.

În cazul în care nu a avut loc un concurs, sau acesta a fost limitat, instituția supremă de

audit ar trebui să observe dacă vânzătorul a obținut un raport valoare-preț excepțional,

prin care să justifice numirea fără concurs a contractanților.

Linia directoare nr.39. Stabilirea și monitorizarea bugetelor pentru contractanții externi

Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă:

o vânzătorul a stabilit bugetele pentru contractanți printr-o planificare atentă;

o cât de atent a comparat rezultatele finale cu bugetele respective, ținând cont de

realizarea obiectivelor vânzării;

o cât de mult a reușit să negocieze cu consultanții externi eventualele modificări de

buget în urma evenimentelor neprevăzute și s-a asigurat că eventualele

caracteristici speciale, cum ar fi taxele succesului afacerii pentru consultanții

financiari principali, au justificat valoarea serviciilor prestate.




21


DEPARTAMENTUL X


Linia directoare nr.40. Metodologii de cuantificare a costurilor globale

Instituția supremă de audit ar trebui să încerce să identifice, analizeze și raporteze

situația costurilor legate direct de procesul efectiv de vânzare.

II.3. Competențele Curții de Conturi a României privind

verificarea procesului de privatizare

Competențele Curții de Conturi a României privind verificarea procesului de

privatizare sunt reglementate de Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea

Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte

normative aplicabile unor domenii de activitate.

Conform art.29, alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.94/1992:

„Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către

autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de

privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra modului în care acestea au

asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de

privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispozițiilor legale

privind modul de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate

din acțiunile de privatizare.” (art.29, alin(2) din Legea nr.94/1992)

„Curtea de Conturi poate exercita controlul în cazul prevăzut la alin.(2),

indiferent de momentul în care s-a desfășurat procesul de privatizare, prin

vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile reglementate de Legea

nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la

clarificarea tuturor aspectelor”. (art.29, alin(3) din Legea nr.94/1992)

Conform art.1, alin.(2) din Legea nr.94/1992 „funcția de control a Curții de Conturi

se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de

audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general

acceptate”.

Prin Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care

statul este acționar, s-a prevăzut că, operațiunile în legătură cu procesul de privatizare a

societăților bancare, care fac obiectul acestei legi, nu sunt supuse controlului financiar

al Curții de Conturi.




22


DEPARTAMENTUL X


Capitolul III.

Organizarea si efectuarea auditului de conformitate (control) a privatizãrii

III.1. Planificarea auditului de conformitate (control) a privatizării

Standardul general al etapei de planificare stabileşte că: „Auditorii publici externi

trebuie să planifice misiunea de audit astfel încât să asigure efectuarea unui audit de

calitate, într-o manieră economică, eficientă și eficace, într-o perioadă de timp

determinată.” 1

Planificarea acțiunii de audit de conformitate a privatizării reprezintă un ansamblu de

operațiuni de programare în timp a etapelor auditului astfel încât să se obţină crearea unei

imagini rezonabile a fenomenelor avute în vedere, a depistării existenței sau nu a

erorilor/abaterilor semnificative produse în procesul de privatizare desfășurat de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării.

Conform liniilor directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării, la

planificarea auditului unei privatizări, instituția supremă de audit ar trebui să aibă în

vedere toate aspectele majore ale vânzării care prezintă importanță din punct de vedere

al corectitudinii și al raportului valoare-preț, să identifice părțile-cheie la vânzare și să

obțină date relevante de la acestea și să identifice învățămintele care pot fi trase în urma

vânzării, procedurile urmate și rezultatul final al vânzării, precum și măsura în care s-au

atins obiectivele vânzării, în limitele competențelor legale.

O bună planificare determină atingerea aspectelor necesare realizării unui raport de

control credibil, care furnizează repere rezonabile privind operaţiunea de privatizare

realizată de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și care expune concluzii ce

pot deveni repere pentru alte privatizări, fie ele și în derulare.

În vederea furnizării de repere rezonabile, este necesar, în unele cazuri, să se planifice

și activități de identificare a unor poziţii/opinii ale unor părţi/entităţi implicate din planul

secund al privatizării, cum sunt managementul societăţii comerciale ale cărei acţiuni sau

active sunt puse în vânzare, experţi din domeniul economic, industrial etc, având în

vedere, după caz, și impactul privatizării în piaţa produselor/serviciilor care fac parte din

1 Standarde de audit, Curtea de Conturi a României, 2011, cap.2, p.63




23


DEPARTAMENTUL X


obiectul de activitate al entităţii supuse privatizării etc., în limita competențelor legale ale

Curții de Conturi.

De asemenea, în unele cazuri este necesară planificarea unor activități de evaluare a

unor evenimente produse după privatizare, ca efect al necuprinderii în contractele de

privatizare a unor clauze privind, spre exemplu, protecția mediului, protecția socială etc.

Echipa de auditori publici externi desemnată pentru efectuarea acțiunii își planifică

activitatea de audit astfel încât să se realizeze o armonizare adecvată între: obiectivele de

audit, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de

audit prin care urmează să se obțină probe suficiente și adecvate pentru susținerea

constatărilor și concluziilor auditului, toate acestea materializându-se în planul de audit.

Pe parcursul desfășurării acțiunii de audit pot interveni modificări în planificarea

inițială ca urmare a apariției unor elemente fluide ce nu se pot identifica de la începutul

1. - tema acțiunii de audit;

- perioada supusă verificării;

- perioada în care se efectuează auditul;

- şeful de echipă nominalizat, dacă este cazul;

- auditorii publici externi desemnaţi să

efectueze auditul; 2. - date despre entitatea

3. - înţelegerea şi evaluarea sistemelor de control

intern/managerial 4. - obiectivele auditului;

- categoriile de operaţiuni economice efectuate de către

entitatea verificată;

- perioada de timp alocată pentru verificarea fiecărui

obiectiv şi persoanele care le verifică;

5. - identificarea şi evaluarea riscurilor şi precizarea

zonelor cu risc ridicat de apariţie a erorilor/abaterilor sau

a fraudei; 6. - abordarea auditului, respectiv prezentarea

procedurilor de audit ce se vor aplica de către auditorii

publici externi pentru verificarea obiectivelor din 7. - avizarea planului de audit de către directorul direcției

din cadrul departamentului, precum si aprobarea

8. acestuia de către seful departamentului de specialitate;

- utilizarea experienţei corespunzătoare a membrilor

echipei pentru zonele cu risc ridicat;

- programul întâlnirilor de lucru cu entitatea

auditată; - existenţa tehnologiei informaţionale în

cadrul entităţii;

- alte aspecte;

PLAN DE AUDIT:




24


DEPARTAMENTUL X


acțiunii, cum ar fi obţinerea de informații colaterale, din plan secundar, de la alte instituții

publice, care pot avea impact asupra aprecierii operaţiunii de privatizare.

Este de subliniat că, specificitatea auditului de conformitate a privatizării este dată de

unicitatea obiectului său, respectiv, ansamblul de operaţiuni (proceduri și metode de

privatizare) derulate până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni/active

între reprezentantul statului-proprietar (autoritate cu atribuții în domeniul privatizării) și

cumpărător, care va deveni acţionar la o societate comercială/proprietarul activului.

Planificarea activităţii de audit presupune întocmirea de către auditorii publici externi

a unui plan de audit.

În funcție de tematica și obiectivul general al auditului, planul de audit cuprinde,

în mod sintetic, următoarele elemente:

tema acțiunii de audit; perioada supusă verificării; perioada în care se efectuează

auditul; şeful de echipă nominalizat, dacă este cazul; auditorii publici externi

desemnaţi să efectueze auditul;

date despre entitatea verificată: prezentarea generală a domeniului de activitate, al

scopului, funcţiilor, obiectivelor şi atribuţiilor acesteia, a situaţiilor financiare şi a

cadrului legal aplicabil, reprezentanţii entităţii auditate atât în perioada supusă

verificării, cât şi în perioada efectuării acțiunii;

înţelegerea şi evaluarea sistemelor de control intern/managerial;

obiectivele auditului, menţionate în tematica auditului de conformitate, categoriile

de operaţiuni economice efectuate de către entitatea auditată, corespunzătoare

fiecărui obiectiv și metodele de selectare din cadrul acestora a elementelor în

vederea verificării; perioada de timp alocată pentru verificarea fiecărui obiectiv şi

persoanele care le verifică;

identificarea şi evaluarea riscurilor şi precizarea zonelor cu risc ridicat de apariţie

a erorilor/abaterilor sau a fraudei;

abordarea auditului, respectiv prezentarea procedurilor de audit ce se vor aplica de

către auditorii publici externi pentru controlul obiectivelor din tematică;

avizarea planului de audit de către directorul direcției din cadrul departamentului,

precum și aprobarea acestuia de către șeful departamentului de specialitate;

alte aspecte pe care auditorii publici externi le consideră necesare pentru realizarea

auditului, cum ar fi: utilizarea experienţei corespunzătoare a membrilor echipei

pentru zonele cu risc ridicat; programul întâlnirilor de lucru cu entitatea auditată;

existenţa tehnologiei informaţionale în cadrul entităţii etc.




25


DEPARTAMENTUL X


Prin planificarea acțiunii de audit, auditorii publici externi caută să se asigure că vor

realiza un audit de calitate, respectând totodată și bugetul de timp repartizat acțiunii de

verificare.

Pe parcursul desfăşurării acţiunii de audit, dacă intervin modificări în premisele şi

condiţiile avute în vedere la întocmirea planului de audit, acesta poate fi modificat şi

completat de către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurii de specialitate.

III.1.1. Cunoaşterea cadrului legal și informal al autorității cu atribuții în

domeniul privatizării, precum și al managementului acesteia

Un aspect important, ce trebuie avut în vedere în această fază a planificării auditului

de conformitate a privatizării, este determinat de faptul că autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării, care realizează transferul proprietăţii de stat către sectorul privat,

trebuie să respecte toate actele normative, regulile, normele, urmărindu-se dacă actul

managerial are ca fir conducător standardele de la cel mai exigent nivel.

Acest aspect este sintetizat în Linia Directoare nr.11 din Standardele 5210 ale ISSAI

în care se prevede: „Instituția supremă de audit ar trebui să observe dacă s-au asigurat

măsuri de protecție pentru ca vânzarea să aibă loc în mod adecvat și onest și să

investigheze semnalele legate de practici incorecte, stabilind dacă au existat orice

deficiențe de procedură.”. 2

În vederea cunoașterii cadrului legal al autorității cu atribuții în domeniul

privatizării și a înțelegerii procesului de privatizare este necesară:

o studierea cadrului legal, ținându-se cont de caracterul actelor normative care

reglementează privatizarea (general, special), precum și de cel al normelor și

regulamentelor interne ale autorității cu atribuții în domeniul privatizării;

o efectuarea analizei informațiilor privind funcționarea autorității cu atribuții în

domeniul privatizării. Se are în vedere organizarea activității principale,

referitoare la procesul de privatizare, dar și a celor conexe, relațiile

interdepartamentale din instituție, în cadrul sistemului său intern de funcționare;

2 Linii directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării, ISSAI 5210 cap.2




26


DEPARTAMENTUL X


o înţelegerea managementului autorității cu atribuții în domeniul privatizării, al

comunicării între structuri și în cadrul lor;

o efectuarea unei analize a factorilor interni și externi care au influențat realizarea

privatizării;

o identificarea unor date și informații în vederea creării unei imagini rezonabile

asupra obiectului controlului, a contextului ansamblului de operațiuni de

privatizare, precum și asupra entității verificate.

III.1.2. Analiza organizării sistemului de controlul intern/managerial,

precum și a rapoartelor întocmite asupra unor obiective de către autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării

În esenţă, sunt vizate, în această analiză, monitorizarea tranzacțiilor și a

operațiunilor conexe, evaluarea constatărilor, precum și modul de valorificare a acestora

în cadrul activității autorității cu atribuții în domeniul privatizării, modul de

implementare a recomandărilor emise de auditul intern etc.

În cadrul acestei analize se stabileşte nivelul de încredere pe care îl oferă, echipei de

audit, activitatea de control intern/audit intern din cadrul autorității cu atribuții în

domeniul privatizării.

Rezultatele acestei activităţi și modul cum au fost valorificate și implementate

concluziile emise de controlul/auditul intern, de către echipa managerială, vor fi

prezentate în actul de control.

În acest sens se vor parcurge următoarele etape:

o evaluarea organizării sistemului de control intern/managerial;

o identificarea și evaluarea controalelor/auditurilor, efectuate de autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării, asupra privatizării supuse controlului;

o modul de valorificare a rezultatelor controalelor/auditurilor specifice efectuate;

o analiza misiunilor de audit intern care au ca sferă și privatizarea care face obiectul

controlului, precum și acele misiuni cu concluzii ce vizează tema acțiunii Curţii

de Conturi, după caz;

o verificarea modului de respectare și implementare a concluziilor

controlului/auditului intern.




27


DEPARTAMENTUL X


III.1.3. Obiectivele auditului de conformitate a privatizării

III.1.3.1. Obiectivele auditului de conformitate a privatizării la autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării

Acțiunea de audit va viza în principal următoarele obiective:

A. Obiective aferente perioadei premergătoare declanşării procedurilor

de privatizare a societăţilor prin vânzarea acţiunilor deţinute de stat:

1. Verificarea respectării condiţiilor stabilite prin lege, referitoare la inițierea

procesului de privatizare.

Se vor analiza, în principal, următoarele:

actele normative prin care a fost aprobată Strategia de privatizare a societății

comerciale supuse privatizării (unde este cazul);

lista societăților comerciale supuse privatizării aprobată de conducerea

autorității cu atribuții în domeniul privatizării. Documentele emise de autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării privind condițiile privatizării, precum și

numirea și atribuțiile comisiei de privatizare.

Condițiile stabilite referitoare la privatizare privesc, în principal:

o obiectul privatizării,

o pachetul de acțiuni,

o metoda de privatizare,

o mandatul comisiilor de negociere/agenților de privatizare,

o etc.

2. Verificarea respectării procedurilor stabilite prin lege, referitoare la alegerea

evaluatorului. Se vor analiza, în principal, următoarele:

o respectarea prevederilor legale privind selectarea evaluatorului;

o respectarea prevederilor legale privind întocmirea documentelor aferente

selectării evaluatorului (se vor avea în vedere: caiete de sarcini, oferte, documente

care atestă desfășurarea licitaţiei, contracte de prestări servicii etc.);




28


DEPARTAMENTUL X


o respectarea condițiilor legale în cazul suportării de către autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării a cheltuielilor ocazionate de selectarea evaluatorului.

3. Verificarea respectării clauzelor cuprinse în contractele de prestări servicii

încheiate între autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării și evaluatori, privind

întocmirea raportului de evaluare, legalitatea decontării preţului serviciului,

comisioanelor.


o respectarea de către evaluator a clauzelor din contractul de prestări servicii

privind întocmirea raportului de evaluare, inclusiv a respectării termenului de

predare a acestuia;

o legalitatea decontării obligațiilor rezultate din contract, respectiv a prețului, a

comisioanelor etc.

4. Verificarea realității elementelor ce au reprezentat, pentru evaluator, baza de

estimare și previziune în cadrul metodelor calitative de evaluare aplicate în vederea

stabilirii preţului de începere a negocierilor, licitaţiilor etc., precum și a corectei

includeri, în calculele de evaluare, a tuturor elementelor patrimoniale deţinute de

societăţile comerciale la data elaborării raportului de evaluare.


o existența raportului de evaluare (a raportului de evaluare, întocmit de un evaluator

agreat de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, sau a raportului de

evaluare simplificat, întocmit de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării,

după caz, în funcție de mărimea capitalului social al societății ce urmează a fi

privatizată, conform prevederilor legale);

o realitatea elementelor patrimoniale care au stat la baza evaluării, respectiv dacă

acestea corespund cu elementele din documentele întocmite de societate în

vederea întocmirii raportului de evaluare (situațiile financiare, balanța de

verificare sintetică și analitică, registru de mijloace fixe, situația terenurilor aflate

în proprietate etc);

o preluarea corectă în evaluare a tuturor elementelor patrimoniale înscrise în

situațiile financiare ale societății comerciale supuse privatizării care au stat la

baza întocmirii raportului de evaluare.




29


DEPARTAMENTUL X


5. Verificarea realităţii capitalului social al societății comerciale ce urmează a fi

privatizată și a legalităţii modificărilor survenite în portofoliul de acţiuni deţinut de

stat, inclusiv a legalităţii operaţiunilor de compensare, cesionare acţiuni către

Societăţile de Investiţii Financiare (fostele Fonduri ale Proprietăţii Private) sau alte

persoane juridice, înainte de desfăşurarea procesului de privatizare.


o reevaluarea patrimoniul societății conform prevederilor legale;

o cuprinderea în capitalul social al societății a valorii tuturor terenurilor pentru care

societatea deținea certificate de atestare a dreptului de proprietate înainte de

privatizare;

o situația juridică a terenurilor de incintă și aferente construcțiilor aflate în

proprietate, precum și modul în care valoarea terenurilor pentru care s-au obținut

titluri de proprietate s-a reflectat în patrimoniu, în capitalul social și în structura

acționariatului societății;

o situația terenurilor pentru care societatea nu a obținut certificate de atestare a

dreptului de proprietate și măsurile luate pentru clarificarea situației juridice a

acestora;

o concordanța dintre capitalul social înregistrat la Oficiul Național al Registrului

Comerțului și capitalul social înregistrat în evidențele societății comerciale

supuse privatizării;

o reflectarea operaţiunilor de diminuare sau de majorare a capitalului social, operate

la nivelul societăţii comerciale supuse privatizării, în portofoliul de acţiuni aflat

în administrarea autorității cu atribuții în domeniul privatizării.

6. Verificarea întocmirii documentaţiilor necesare desfășurării procesului de

privatizare. Metodele prin care se poate realiza vânzarea de acțiuni sunt, în principal: negocierea

directă, licitaţia, preselecţia, oferta publică, vânzarea acţiunilor pe piaţa de capital din

ţară sau din străinătate.

În vederea privatizării, autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării întocmește

Dosarul de prezentare, în baza situațiilor patrimoniale și financiare transmise de către

societatea supusă privatizării.




30


DEPARTAMENTUL X


Dosarul de prezentare cuprinde trei secțiuni:

1. Secțiunea A – Prezentarea societății comerciale;

2. Secțiunea B – Oferta de vânzare acțiuni

gestionate de autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării;

3. Secțiunea C – Oferta de cumpărare de acțiuni

gestionate de autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării.

1. Secțiunea A – Prezentarea societății comerciale, trebuie să cuprindă:

a) informaţii generale: denumirea, forma juridică, sediul principal şi, dacă este

cazul, sediile secundare, numărul de înmatriculare la Oficiul Național al

Registrului Comerţului, codul fiscal, codul poştal, numerele de telefon, fax,

capitalul social, inclusiv numărul total de acţiuni, valoarea nominală a

acţiunilor şi structura acționariatului, conform ultimei cereri de înscriere de

menţiuni la Oficiul Național al Registrului Comerţului, obiectul de activitate,

numărul şi structura numerică a personalului salariat;

b) date privind situaţia patrimonială, cu referire la:

o terenuri: suprafața, amplasarea, destinaţia, valoarea contabilă, situaţia juridică;

o clădiri principale: amplasarea, suprafața construită şi desfășurată, destinaţia,

vechimea, valoarea netă contabilă, situaţia juridică;

o investiţii în curs: descrierea sumară, valoarea totală, procentul de realizare, data

finalizării şi valoarea necesară finalizării acestora;

o participări la alte societăţi comerciale: denumirea şi numărul de înmatriculare ale

acestor societăţi comerciale şi procentul deţinut din capitalul social al acestora;

o bunurile imobile ipotecate şi bunurile mobile care fac obiectul unei garanţii reale

mobiliare, bunurile asupra cărora poartă un privilegiu special, precum şi bunurile

imobile revendicate de terţi;

o bunurile care fac obiectul contractelor de locație de gestiune, închiriere, asociaţie

în participaţiune, leasing sau comodat;drepturile de proprietate industrială

deţinute: licenţe, brevete de invenţie, mărci, desene şi modele industriale;

o drepturile de proprietate intelectuală, dreptul de autor şi drepturile conexe,

respectiv lista cu rezultatele cercetării, lista cu documentaţiile de interes naţional,

aflate în arhivele societăţilor comerciale etc.;

o situația litigiilor societății, prezentate distinct în funcţie de calitatea procesuală;




http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRxqFQoTCJD4g_CXtccCFUK8FAodrtQK4g&url=http://irodacucc.unas.hu/spl/690561/Iratrendezok&ei=zHvUVZDiDcL4Uq6pq5AO&psig=AFQjCNEW3yKJvNTCVIepCCYWSBXkJfB1NQ&ust=1440074945078437

31


DEPARTAMENTUL X


c) date privind situaţia economico-financiară: situaţii financiare anuale

simplificate – conform bilanţului contabil pe anul precedent şi conform ultimei

balanțe din anul în curs, contul de profit şi pierdere - la sfârşitul anului

precedent şi la nivelul unui semestru al anului în curs sau, după caz, prin

utilizarea datelor efectiv cumulate până în luna în care se calculează - şi activul

net contabil la data când se întocmeşte dosarul de prezentare, inclusiv

obligaţiile societăţii comerciale față de instituţiile publice implicate, rezultate

din fonduri pentru restructurare şi dividende;

d) avizul/avizele de mediu emis/emise pe baza bilanţului de mediu acceptat de

autoritatea de mediu competentă şi surse potenţiale de răspundere a societăţii

comerciale pentru daune cauzate mediului;

e) în cazul societăţilor comerciale beneficiare de credite externe, contractate

direct sau garantate de stat, este necesar şi acordul finanţatorului extern, ori de

câte ori acordurile de împrumut încheiate conţin o astfel de condiţie.

2. Secțiunea B – Oferta de vânzare acțiuni, gestionate de autoritatea cu atribuții

în domeniul privatizării, trebuie să cuprindă:

o cadrul legal al privatizării;

o metoda de privatizare;

o oferta de vânzare acțiuni, respectiv pachetul de acțiuni oferit spre vânzare, tratarea

problemelor de mediu, prețul de ofertă de vânzare a acțiunilor;

o modalitatea de plată;

o organizarea și desfășurarea acțiunii de privatizare, inclusiv prezentarea criteriilor

de selectare a ofertelor;

o garanții de participare;

o proiectul contractului de vânzare – cumpărare.

3. Secțiunea C – Oferta de cumpărare de acțiuni, gestionate de autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării, trebuie să cuprindă:

o prezentarea potențialului cumpărător, date de identificare precum și elemente ce

caracterizează potențialul financiar, comercial și managerial al acestuia;

o instrucțiuni pentru întocmirea ofertei finale de cumpărare acțiuni, respectiv a

ofertei financiare și a ofertei tehnice;

o documente care vor însoți oferta de cumpărare acțiuni.

Oferta de cumpărare are două componente:




32


DEPARTAMENTUL X


Oferta financiară, care se referă la:

o prețul pe acțiune și pe pachetul de acțiuni solicitat;

o angajamentul privind efectuarea de investiții din surse proprii ale potențialului

cumpărător pentru dezvoltarea societății, protecția mediului, protecția muncii,

etc;

o investiții pentru tratarea obligațiilor de mediu.

Oferta tehnică, care se referă la planul de afaceri întocmit de cumpărător, la

restructurarea tehnologică, restructurarea producției, etc.

În control, se urmărește:

o existența aprobării Dosarului de prezentare de către conducerea autorității cu

atribuții în domeniul privatizării;

o existența actelor normative (hotărâre de guvern sau ordin al instituției publice cu

atribuții în domeniul privatizării) pentru numirea comisiei de coordonare a

privatizării și a comisiei de negociere, după caz;

o existența Anunțului de vânzare a pachetului de acțiuni, care trebuie să cuprindă

informații cu privire la:

o denumirea şi sediul instituţiei publice implicate vânzătoare;

o denumirea, sediul social, numărul de înmatriculare la Oficiul Național al

Registrului Comerţului şi codul fiscal ale societăţii comerciale;

o obiectul principal de activitate, capitalul social, numărul total de acţiuni, valoarea

nominală şi structura acţionariatului, conform ultimei cereri de înscriere de

menţiuni la Oficiul Național al Registrului Comerţului;

o metoda de vânzare a acţiunilor, numărul de acţiuni oferite la vânzare şi procentul

acestora în totalul acţiunilor;

o persoana desemnată să dea relaţii suplimentare (numele şi prenumele, numărul de

telefon, telefax);

o criteriile de precalificare, dacă este cazul;

o locul, data şi ora până la care se depun documentele solicitate;

o locul, data şi ora la care se deschid ofertele/se ține licitaţia;

o documentele de participare şi valoarea taxei de participare, după caz;

preţul de ofertă pentru vânzarea prin licitaţie;

o orice alte informaţii suplimentare ce prezintă relevanță în procesul de privatizare;

o respectarea termenului de depunere a ofertelor de cumpărare (oferta financiară și

oferta tehnică) în termenul prevăzut în anunțul de vânzare;




33


DEPARTAMENTUL X


o respectarea de către ofertanți a cerințelor din dosarul de prezentare;

o existența proceselor verbale încheiate de comisia de negociere, cu ocazia

deschiderii ofertelor, semnate și de ofertanți;

o existența concordanțelor dintre documentele depuse de ofertanți și documentele

cerute prin dosarul de prezentare;

o existența proceselor verbale ale comisiei de negociere privind evaluarea ofertelor

finale, ferme și definitive, pe baza criteriilor de selecție prevăzute în dosarul de

prezentare și selectarea ofertei câștigătoare;

o existența aprobării conducerii instituției publice cu atribuții în domeniul

privatizării a rezultatelor negocierilor de vânzare a acțiunilor, în vederea

încheierii contractului de privatizare;

o contractul de privatizare, încheiat cu ofertantul declarat câștigător în condițiile

negociate, și verificarea concordanței dintre clauzele din contract și elementele

cuprinse în oferta finală câștigătoare.

7. Verificarea acordării unor forme de sprijin financiar din partea statului,

inclusiv a celor acordate sub diferite forme de către autoritățile cu atribuții în

domeniul privatizării, destinate restructurării investiționale, financiare,

organizatorice a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat privatizate.

Principalele obiective urmărite sunt:

o legalitatea alocării și utilizării acestora conform destinaţiei prevăzute prin actele

normative de reglementare sau convenţiile încheiate;

o modul în care s-a urmărit, de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării;

utilizarea sumelor conform destinaţiilor stabilite; rambursarea acestora, de către

societăţile comerciale beneficiare privatizate, instituțiilor publice care au acordat

formele de sprijin respective.


o existența temeiului legal de acordare a sprijinului financiar din partea statului;

respectarea prevederilor legale la încheierea convențiilor între autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării și societatea comercială supusă privatizării

privind acordarea unor forme de sprijin financiar;




34


DEPARTAMENTUL X


o prevederea modului de restituire a fondurilor alocate prin convențiile încheiate

între autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și societatea comercială

supusă privatizării (dacă s-au prevăzut: sumele, termenele de restituire, clauzele

penalizatoare pentru nerestituirea la termenul stabilit etc);

o cuprinderea în contractul de privatizare a clauzelor referitoare la obligația

cumpărătorului de a achita sumele acordate de instituția publică sub formă de

sprijin financiar, dacă sumele acordate nu au fost rambursate de societăţile

comerciale până la data privatizării și nu au fost cuprinse în procedura de evaluare

și de stabilire a preţului de vânzare-cumpărare a acţiunilor;

o înregistrarea în evidența tehnico-operativă și contabilă a autorității cu atribuții în

domeniul privatizării a sumelor acordate sub formă de sprijin financiar;

o modul în care autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a urmărit respectarea

de către beneficiarii formelor de sprijin financiar a clauzelor din convenții,

respectiv:

o utilizarea sprijinului financiar conform destinației prevăzute în convenții (vor fi

avute în vedere: documentele din care să rezulte modul cum instituția publică a

urmărit utilizarea acestor fonduri; înregistrarea investițiilor efectuate în evidenţa

tehnico-operativă și contabilă a societăţii, acolo unde este cazul);

o rambursarea fondurilor acordate la termenele stabilite prin convenție (vor fi avute

în vedere documentele din care rezultă aceasta);

o calculul de penalității datorate în condițiile nerespectării termenului de

rambursare;

o dacă instituția publică a întreprins demersuri pentru recuperareafondurilor

alocate, inclusiv prin promovarea de acțiuni în instanță în termenul legal de

prescripție, și dacă a parcurs toate căile legale de recuperare a sumelor acordate;

o dacă sumele acordate de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, sub

formă de sprijin financiar, nu au fost cuprinse în procedura de evaluare și de

stabilire a preţului de vânzare-cumpărare a acţiunilor și nu au fost cuprinse,

ulterior, în contractul de privatizare clauze referitoare la obligația cumpărătorului

de a achita sumele acordate sub formă de sprijin financiar, se va urmări:

o modul în care autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a urmărit respectarea

de către cumpărător a obligațiilor privind plata sumelor acordate;

o calcularea și solicitarea de majorări/penalităţi de întârziere;




35


DEPARTAMENTUL X


o demersurile întreprinse pentru recuperarea fondurilor alocate, inclusiv prin

promovarea de acțiuni în instanță în termenul legal de prescripție și parcurgerea

tuturor căilor legale de recuperare a sumelor acordate;

o legalitatea acordării de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării sau

de către alte instituții publice a înlesnirilor la plată (reeşalonări, amânări, scutiri),

dacă este cazul.

B. Obiective principale vizând legalitatea desfăşurării procesului de

privatizare:

Respectarea prevederilor legale privind asigurarea transparenţei și informării

potenţialilor investitori asupra intenției de privatizare a societăţilor comerciale în

cauză, prin vânzarea acţiunilor deţinute de stat.

Se va verifica publicarea în presa internă și internațională a Anunțului de vânzare,

care va cuprinde informații privind societatea comercială, pachetul de acțiuni supus

privatizării, metoda de privatizare și criteriile pentru pre-calificarea ofertanților, locul,

data şi ora până la care se depun documentele solicitate, documentele de participare şi

preţul de ofertă pentru vânzarea acțiunilor.

Verificarea respectării procedurilor specifice metodei de privatizare utilizate.


În cazul ofertei publice de vânzare:

o respectarea termenului legal de valabilitate a ofertei publice de vânzare (între 30

și 180 zile de la publicare);

o existența autorizaţiei prealabile pentru oferta publică de vânzare de la Comisia

Naţională a Valorilor Mobiliare (actual Autoritatea de Supraveghere Financiară),

pe baza prospectului întocmit cu respectarea normelor şi a instrucţiunilor acesteia;

o respectarea de către societatea comercială supusă privatizării, pe parcursul

derulării ofertei publice de vânzare, a interdicției de a modifica valoarea

nominală, numărul şi toate caracteristicile acţiunilor oferite;

o respectarea prevederilor legale privind selectarea prin licitaţie a unei societăţi de

servicii de investiţii financiare prin care se derulează oferta publică de vânzare, a

clauzelor din contractual de prestări servicii încheiat între autoritatea cu atribuții

în domeniul privatizării și societatea de investiții financiare.

În cazul vânzării specifice pieţei de capital:




36


DEPARTAMENTUL X


o respectarea de către autoritățile publice cu atribuții în domeniul privatizării a

condițiilor legale stabilite pentru fiecare metodă de tranzacționare în parte, astfel:

a) vânzarea la ordin, dacă a fost efectuată cu respectarea următoarelor

condiții:

- pachetul de acţiuni deţinut de autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării implicată este de maximum 5% din capitalul social;

- societatea comercială emitentă este listată pe una dintre pieţele de

capital;

b) vânzarea ca răspuns la o ofertă de cumpărare, dacă există autorizaţia

prealabilă pentru oferta de cumpărare de la Comisia Naţională a

Valorilor Mobiliare (actual Autoritatea de Supraveghere Financiară);

c) licitaţii electronice pe piața de capital, dacă au fost respectate

prevederile legale privind selectarea prin licitaţie a unei societăţi de

servicii de investiţii financiare prin care se derulează vânzarea de acțiuni

prin metodele pieței de capital.

În cazul negocierii:

o respectarea de către investitori/grupul de investitori a criteriilor care definesc

sursele financiare, tehnice şi organizatorice precizate în dosarul de prezentare;

o existența actului normativ sau a ordinului autorității cu atribuții în domeniul

privatizării de numire a comisiei de negociere pentru organizarea şi conducerea

negocierii, precum şi pentru examinarea şi evaluarea ofertelor;

o existența documentelor privind depunerea de către investitorul strategic a

garanției de participare într-un cuantum cuprins între 3% şi 20% din valoarea

nominală a pachetului de acţiuni scos la vânzare. Garanţia se depune în una dintre

următoarele forme:

- virament prin ordin de plată;

- scrisoare de garanţie bancară emisă de o bancă română sau de o bancă

străină cu care o bancă română are relaţii de corespondent;

- bilet la ordin avalizat de o bancă comercială agreată de instituţia publică

implicată;




37


DEPARTAMENTUL X


o respectarea condițiilor legale de restituire a garanției de participare;

o existența documentelor de participare la negociere, depuse de potențialii

cumpărători, respectiv:

- dovada privind depunerea garanţiei de participare;

- împuternicirea acordată persoanei care reprezintă investitorul la

negociere, dacă este cazul;

- rapoarte de activitate sau situaţii financiare pentru ultimul exerciţiu

financiar;

- documentele care certifică identitatea şi calitatea investitorului, astfel:

pentru persoanele juridice române:

copii de pe certificatul de înmatriculare eliberat de Oficiul Național al

Registrului Comerţului, de pe actul constitutiv, actele adiţionale relevante

şi de pe certificatul de înregistrare fiscală;

scrisoare de bonitate financiară, eliberată de o societate bancară română;

dovada privind achitarea obligaţiilor fiscale către toţi creditorii bugetari,

prin prezentarea unui certificat de atestare fiscală eliberat de organul fiscal

competent;

declaraţie pe propria răspundere că nu se află în reorganizare judiciară sau

în faliment;

pentru persoanele juridice străine:

actul de înmatriculare a societăţii comerciale străine;

scrisoare de bonitate financiară, eliberată de o bancă străină care are

reprezentanță în România sau de o bancă străină care are relaţii de

corespondent cu Banca de Export-Import a României - S.A. (Eximbank);

declaraţie pe propria răspundere că nu se află în reorganizare judiciară sau

în faliment;

pentru comercianţi, persoane fizice sau asociaţii familiale:

copie de pe actul de identitate şi de pe autorizaţia de funcţionare eliberată

de autoritatea competentă sau de pe actul legal de constituire, după caz,

precum şi de pe certificatul de atestare fiscală eliberat de organul fiscal

competent.

pentru persoanele fizice române:




38


DEPARTAMENTUL X


copie de pe actul de identitate şi certificatul de cazier judiciar care să ateste

că nu au fost condamnate penal, cu excepţia condamnărilor pentru

infracţiuni rutiere;

pentru persoanele fizice străine:

copie de pe pașaport şi certificatul de cazier sau un document similar, care

să ateste că nu au fost condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni

similare celor prevăzute pentru persoanele fizice române;

documente care atestă îndeplinirea criteriilor de precalificare, atunci când

astfel de criterii au fost prevăzute în anunţul de vânzare;

notificarea către Consiliul Concurenței în vederea achiziţionării

pachetului de acţiuni la societatea comercială supusă privatizării;

o dacă documentele de participare ale ofertanților au fost depuse în original sau în

copie legalizată, traduse în limba română, legalizate, cu excepția situațiilor

prevăzute de lege;

dacă ofertele finale au fost întocmite în conformitate cu instrucţiunile

prevăzute în anunţul de vânzare ori comunicate ulterior, de către

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, potenţialilor cumpărători;

dacă au fost comunicate potențialilor cumpărători următoarele

documente:

- proiectul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni şi, după caz, al

altor documente contractuale necesare în vederea încheierii

tranzacţiei, cu indicarea elementelor obligatorii ale acestora, dacă

există;

- criteriile care stau la baza întocmirii grilei de punctaj al ofertelor

finale, fără a fi obligatorie menţionarea ponderii fiecărui criteriu în

evaluarea acestor oferte;

- cuantumul garanției de participare;

o dacă oferta financiară și oferta tehnică au fost depuse separate, în plicuri sigilate,

și dacă în oferta financiară s-a specificat distinct preţul şi angajamentul

potenţialului cumpărător de a face investiţii pentru dezvoltarea societăţii

comerciale, pentru protecţia mediului, protecţia muncii şi altele asemenea;

o existența procesului verbal privind stabilirea ofertei care întruneşte cel mai mare

număr de puncte, derularea negocierilor cu ofertantul selectat şi prezentarea, pe

scurt, a clauzelor care vor fi cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare;




39


DEPARTAMENTUL X


o dacă contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni a fost încheiat în termen de 10

zile de la data întocmirii procesului-verbal.

Ca forme particulare ale metodei negocierii există și următoarele:

Negociere pe bază de oferte finale îmbunătățite şi irevocabile

Față de condițiile prezentate la privatizarea prin metoda negocierii, se vor analiza

suplimentar următoarele aspecte:

o existența ofertelor finale, îmbunătățite şi irevocabile depuse de potențialii

cumpărători;

o existența procesului verbal de derulare a negocierilor cu ofertantul selectat pe

baza ofertei finale, îmbunătățită şi irevocabilă, depusă de acesta, şi a planului de

afaceri, precum și prezentarea pe scurt a clauzelor care vor fi cuprinse în

contractul de vânzare-cumpărare;



Negocierea pe baza unor oferte preliminare şi neangajante



o dacă au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute la vânzarea de acțiuni prin

metoda negocierii;

o dacă există cadrul contractual propus de autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării și dacă acesta a fost comunicat potenţialilor cumpărători cu cel puţin

10 zile înainte de data programată pentru începerea negocierilor;

o existența unui proces verbal al comisiei de negociere privind negocierile asupra

ultimului proiect al cadrului contractual și dacă acesta a fost transmis tuturor

potenţialilor cumpărători cu 5 zile înainte de data depunerii ofertelor finale;

o existența unui proces verbal al comisiei de negociere de determinare, pe baza

grilei de punctaj, a celei mai bune oferte;






40


DEPARTAMENTUL X


Negocierea cu selecţie pe baza de oferte tehnice



o respectarea cerințelor autorității cu atribuții în domeniul privatizării care trebuie

satisfăcute prin oferta tehnică, cuprinse în „Termeni de referință”, incluşi în

dosarul de prezentare;

o existența proceselor verbale întocmite de comisia de negociere cu privire la

punctarea ofertelor tehnice ale ofertanților, conform grilei de punctaj stabilită de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării;

o dacă a fost evaluată oferta financiară în condițiile în care ofertele tehnice au

întrunit punctajul minim stabilit autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării;

o existența procesului verbal al comisiei de negociere privind clasificarea finală a

ofertelor.

În cazul licitaţiei cu strigare:

o existența documentelor privind numirea sau desemnarea de către autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării a unei comisii de licitație formată din 3-5 membri

pentru organizarea şi conducerea licitaţiei;

o dacă au fost depuse documentele de participare prevăzute la metoda de privatizare

prin negociere;

o existența dovezii privind achitarea taxei de participare;

o dacă comisia de licitație a verificat și analizat documentele de participare depuse

de ofertanţi și dacă a întocmit lista cuprinzând ofertanții acceptați;

o existența a cel puţin 2 ofertanţi acceptaţi;

o existența procesului verbal de licitație cu privire la anunțarea adjudecatarului,

semnat de comisia de licitație, de adjudecatar și ceilalți ofertanți;

o existența contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni, încheiat în

termen de 10 zile de la data întocmirii procesului verbal de adjudecare.

În cazul licitaţiei cu ofertă în plic:




41


DEPARTAMENTUL X


o existența documentelor privind numirea sau desemnarea de către autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării a unei comisii de licitație formată din 3-5 membri

pentru organizarea şi conducerea licitaţiei;

o dacă au fost depuse documentele de participare, prevăzute la metoda de

privatizare prin negociere;

o existența dovezii privind achitarea taxei de participare;

o dacă comisia de licitație a verificat și analizat documentele de participare depuse

de ofertanţi și dacă a întocmit lista cuprinzând ofertanții acceptați;

o dacă oferta de cumpărare a fost depusă în plic sigilat şi semnat și dacă sunt

înscrise pe plic, următoarele:

a) numele sau denumirea ofertantului, domiciliul, respectiv sediul

acestuia, numerele de telefon şi fax;

b) organizatorul licitaţiei şi denumirea societăţii comerciale ale cărei

acţiuni fac obiectul vânzării;

o dacă ofertele de cumpărare conțin următoarele:

a) numele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice şi domiciliul,

respectiv sediul acesteia;

b) preţul şi modalitatea de plată oferite;

c) criteriile care stau la baza întocmirii grilei de punctaj al ofertelor;

o existența procesului verbal încheiat de comisia de licitație cu privire la derularea

procedurii de licitație conform prevederilor legale;

o existența procesului verbal de licitaţie, semnat de membrii comisiei de licitaţie,

de adjudecatar şi de ceilalţi ofertanţi, prin care comisia de licitație declară

adjudecatar ofertantul care a oferit preţul cel mai mare;

o existența contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni, încheiat în

termen de 10 zile de la data întocmirii procesului verbal de adjudecare.

Verificarea modului în care comisiile numite sau agenţii de privatizare

agreaţi au respectat aprobările date de autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării în ceea ce priveşte condiţiile și limitele de acceptare a vânzării

acţiunilor.




42


DEPARTAMENTUL X



o procesele verbale de ședință încheiate de comisia de negociere cu privire la

legalitatea desfășurării procesului de privatizare, precum și a documentelor

depuse de ofertanți;

o procesele verbale privind aplicarea corectă a criteriilor de evaluare a ofertelor și

selectarea justă a ofertei celei mai avantajoase;

o documente din care rezultă aprobarea rezultatelor negocierii de către conducerea

instituției.

Verificarea corectitudinii plăţilor efectuate de autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării pentru serviciile efectuate de comisiile numite în acest sens

(sau agenţii de privatizare mandatați).

Se va analiza, în principal, concordanța dintre contravaloarea obligațiilor de plată

privind serviciile prestate de comisiile de negociere/agenţii de privatizare și

documentele de plată emise în acest sens.

Verificarea corectei cuprinderi în contractul de vânzare-cumpărare acţiuni

a tuturor drepturilor și obligaţiilor asumate de vânzător și cumpărător în timpul

negocierilor purtate cu respectarea elementelor din ofertele de cumpărare avute în

vedere la departajarea ofertanţilor și la stabilirea cumpărătorului.

Se va analiza concordanța dintre elementele esențiale cuprinse în oferta

câștigătoare și clauzele incluse în contractul de privatizare privind drepturile și

obligațiile asumate de părți, printre care, în principal:

o prețul de vânzare a pachetului de acțiuni;

o modalitatea de plată și termenul de plată;

o valoarea investițiilor tehnologice și de mediu;

o obligațiile și garanțiile vânzătorului;

o obligațiile și garanțiile cumpărătorului;

o obligații privind protecția socială;

o alte obligații ale părților, convenite în timpul negocierilor sau prevăzute în

ofertele de cumpărare și care au fost cuprinse în contractul de privatizare.

Verificarea respectării condiţiilor și criteriilor prevăzute de actele normative

în vigoare la data privatizării, în situația în care s-au prevăzut posibilități de




43


DEPARTAMENTUL X


acordare a unor facilităţi privind condiţiile și modalităţile de plată a contravalorii

acţiunilor ce au făcut obiectul vânzării.

Se vor analiza, în principal, în cazul contractelor cu plata în rate:

o concordanța dintre valoarea ratelor și sumele efectiv achitate, inclusiv

respectarea termenelor de plată a acestora;

o corecta stabilire a penalităților datorate de cumpărător în cazul neachitării la

termen a ratelor, urmărirea încasării acestora, precum și luarea, de către

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, a tuturor măsurilor legale pentru

recuperarea sumelor datorate.

C. Obiective principale aferente etapei postprivatizare

1. Verificarea modului în care autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării

a urmărit respectarea clauzelor stipulate prin contractele de vânzare –

cumpărare acţiuni, referitoare la obligaţiile asumate de cumpărător.


o încasarea preţului acţiunilor (a avansurilor, ratelor scadente, dobânzilor etc.),

conform condiţiilor stipulate prin contract (vor fi avute în vedere datele înscrise

în contract și în documentele de plată);

o realizarea investițiilor asumate de cumpărător (vor fi avute în vedere certificatele

de conformitate privind realizarea investițiilor asumate de cumpărător, eliberate

de către o societate de audit independentă sau de către cenzorii societății, sau alte

documente prevăzute prin contract);

o asigurarea de către cumpărător a integrității patrimoniului societăţii comerciale,

în cazul în care prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni s-a prevăzut

interdicția vânzării unor active sau bunuri (vor fi avute în vedere: certificatele de

conformitate eliberate de către o societate de audit independentă sau de către

cenzorii societății, care să ateste integritatea patrimoniului acesteia; balanțe de

verificare ale societății; declarația pe propria răspundere a conducerii societății;

note întocmite de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării privind

verificarea existenței în patrimoniu a activelor societății);

o respectarea obligaţiilor cumpărătorului privind protecţia socială (va fi avută în

vedere existența Contractului Colectiv de Muncă, a raportărilor lunare ale




44


DEPARTAMENTUL X


societății la Inspecția Teritorială de Muncă și Institutul Național de Statistică,

privind numărul mediu de personal);

o îndeplinirea de către cumpărător a obligaţiilor vizând condiţiile de mediu (va fi

avută în vedere existența certificatului de mediu emis de agenția teritorială de

mediu, precum și realizarea obligațiilor privind îndeplinirea clauzelor din

contractul de privatizare referitoare la investițiile de mediu și confirmarea

realizării acestora de către agenția teritorială de mediu);

o instituirea măsurilor asiguratorii (gaj, ipotecă), în cazul în care au fost prevăzute

prin contractul de vânzare-cumpărare, și dacă acestea au fost acoperitoare și reale

(va fi avută în vedere existența contractului de garanție reală mobiliară (gaj)

încheiat asupra acțiunilor achiziționate de cumpărător, precum și înregistrarea

acestuia la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare).

2. Verificarea măsurilor întreprinse de autoritățile cu atribuții în domeniul

privatizării pentru apărarea intereselor statului (în cazul nerespectării de către

cumpărător a clauzelor contractuale), stadiul și modul de soluţionare, după caz, a

acestora.


o calcularea, solicitarea și încasarea majorărilor de întârziere și/sau penalităţilor

stabilite prin contract, în cazul în care cumpărătorul nu și-a îndeplinit obligaţiile

asumate (vor fi avute în vedere fișa de calcul a penalităților, ordinele de plată,

extrasele de cont etc.);

o iniţierea și desfăşurarea procedurilor pentru executarea garanţiilor, atunci când

cumpărătorul nu și-a realizat obligaţiile vizând achitarea preţului, realizarea

investițiilor, asigurarea condiţiilor de mediu (vor fi avute în vedere documentele

prin care instituția a solicitat, după caz, executarea garanției mobiliare sau a

garanției bancare și înscrierea autorității cu atribuții în domeniul privatizării la

Oficiul Național al Registrului Comerțului, ca acționar cu pachetul de acțiuni

recuperate);

o acţiunile întreprinse de către instituția publică cu atribuții în domeniul privatizării,

inclusiv prin acţionarea în justiţie, în vederea încasării tuturor drepturilor rezultate

din contracte sau a rezilierii acestora, după caz (vor fi avute în vedere acțiunile

promovate în instanță pentru nerealizarea clauzelor din contractul de privatizare,

notele aprobate de conducerea instituției privind executarea gajurilor și a




45


DEPARTAMENTUL X


garanțiilor, acționarea în instanță pentru rezoluționarea/rezilierea contractului de

privatizare și solicitarea de daune interese, penalități, înscrierea la masa credală,

după caz).

3. Verificarea legalităţii și corectitudinii sumelor ce au fost transferate, cu titlu

gratuit, societăţilor comerciale privatizate, în baza actelor normative specifice.


Pentru sumele transferate, de la autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării, cu titlu gratuit societăților comerciale privatizate:

o existența actelor normative care au reglementat modalitatea de acordare de către

Fondul Proprietății de Stat (FPS) a sumelor ce au fost transferate, cu titlu gratuit,

societăţilor comerciale privatizate;

o existența documentelor justificative transmise de cumpărător din care să rezulte

modul de respectare a destinației sumelor transferate cu titlu gratuit la dispoziția

societății comerciale în conformitate cu prevederile actului normativ (dacă au fost

prevăzute în contract);

o existența certificatelor eliberate de către o societate de audit independentă sau de

cenzorii societății privind realizarea investițiilor asumate de cumpărător având ca

sursă de finanțare sumele transferate cu titlu gratuit la dispoziția societății

comerciale.

Pentru sumele încasate de societățile comerciale privatizate, de la

cumpărător, reprezentând contravaloarea acțiunilor nou emise (prețul de

subscriere) ca urmare a privatizării prin majorarea capitalului social:

o existența actelor normative care au reglementat dreptul cumpărătorului de a

deveni acționar majoritar prin subscrierea de acțiuni noi;

o concordanța dintre prevederile din actul normativ și prevederile contractului de

privatizare, privind acest drept (cuprinderea în contractul de privatizare a unor

clauze referitoare la: obligația cumpărătorului de a achita contravaloarea

acțiunilor nou emise, prețul pe acțiune și termenul de plată al acțiunilor nou emise,

asumarea de către cumpărător a obligației utilizării acestor sume conform

prevederilor legale (investiții, plata datoriilor la buget, etc));

o modul cum autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a urmărit respectarea

de către cumpărător a utilizării sumelor reprezentând majorarea de capital

conform destinației prevăzute în contractul de privatizare (vor fi avute în vedere:




46


DEPARTAMENTUL X


documentele justificative transmise de cumpărător din care să rezulte modul de

respectare a utilizării sumelor reprezentând contravaloarea acțiunilor nou emise

conform destinației prevăzute în contract, certificate eliberate de către o societate

de audit independentă sau de cenzorii societății privind respectarea destinației

sumelor reprezentând contravaloarea acțiunilor nou emise);

o aplicarea de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a sancțiunilor

prevăzute în contractul de privatizare ca urmare a nerespectării de către

cumpărător a obligațiilor asumate prin contract.

4. Verificarea respectării de către autoritățile cu atribuții în domeniul

privatizării a utilizării, pe destinaţiile prevăzute de lege, a sumelor încasate din

acţiunea de privatizare.


o corecta înregistrare în contabilitate a veniturilor realizate din privatizare;

o corecta stabilire a obligaţiilor către bugetul de stat și/sau bugetele locale și

fondurile cu destinaţie specială, după caz, precum și plata la termenele legale a

acestora, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare la data

privatizării (OUG nr.59/1997, OUG nr.88/1997, OUG nr.38/2000, OUG

nr.111/2003, OUG nr.23/2004 și OUG nr.113/2006).

III.1.3.2. Obiectivele auditului de conformitate a privatizării la persoanele

juridice privatizate

La societăţile comerciale privatizate se poate desfășura o acţiune de documentare,

care vizează, în principal, următoarele obiective:

Verificarea cuprinderii în raportul de evaluare a tuturor elementelor

patrimoniale.

Se vor compara datele cuprinse în Raportul de evaluare cu datele înscrise în

situațiile patrimoniale ale societății, respectiv balanțele analitice și sintetice, registrul de

evidență a mijloacelor fixe etc., referitoare la elementele patrimoniale preluate în

evaluare.




47


DEPARTAMENTUL X


Verificarea utilizării, de către societatea comercială supusă

privatizării, conform destinaţiilor legale, a sumelor acordate de la bugetul de stat

în baza unor prevederi legale sau din fondurile acordate de autoritățile cu atribuții

în domeniul privatizării în vederea restructurării, conform convenţiilor încheiate

în acest sens.


o înregistrarea, în evidenţa tehnico-operativă și contabilă a societăţii supusă

privatizării, a sumelor primite, precum și cuantificarea influenței acestor sume în

determinarea preţului de vânzare a acţiunilor;

o utilizarea fondurilor conform destinațiilor legale (vor fi avute în vedere

documentele din care rezultă realizarea investițiilor din fondurile acordate în

vederea restructurării, conform destinației stabilită prin convenția încheiată între

instituție și societate);

o înregistrarea investițiilor efectuate în evidenţa tehnico-operativă și contabilă a

societăţii, acolo unde este cazul;

o concordanţa dintre datele înscrise în evidența autorității cu atribuții în domeniul

privatizării privind utilizarea sumelor alocate și datele existente în evidenţa

societăţii;

o restituirea de către societatea beneficiară a sumelor primite în vederea

restructurării, conform scadenţelor prevăzute prin convenţiile încheiate.

Legalitatea operaţiunilor de modificare a capitalului social deţinut de

stat la societatea comercială înainte de privatizare, în sensul majorării sau

diminuării acestuia; efectul acestor modificări asupra legalităţii desfăşurării


Se vor analiza, în principal, următoarele: o concordanța dintre capitalul social înregistrat la Oficiul Național al Registrului

Comerțului și capitalul social înregistrat în evidențele societății comerciale;

o evoluția capitalului social al societății de la înființare până la momentul

privatizării;

o existența Hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor privind majorarea sau

diminuarea capitalului social al societății și înscrierea acestor modificări în

Certificatele de Înscriere Mențiuni emise de Oficiul Național al Registrului

Comerțului;




48


DEPARTAMENTUL X


o reflectarea în capitalul social al societății supuse privatizării a valorii tuturor

terenurilor pentru care societatea deținea certificate de atestare a dreptului de

proprietate;


dreptului de proprietate și măsurile luate pentru clarificarea situației juridice a

acestora;

o reevaluarea patrimoniul societății conform prevederilor legale.

Verificarea realizării investițiilor asumate de cumpărător prin

contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, conform clauzelor stipulate în acesta.

Se vor analiza, în principal, următoarele: o în cazul investițiilor în numerar: încasarea de către societate a sumelor datorate

de către cumpărător pentru realizarea investițiilor prevăzute în contract (pe baza

documentelor de plată); realizarea investițiilor stipulate în contractul de

privatizare (se vor avea în vedere procesul verbal de recepție a mijlocului fix sau

a investiției, notele de recepție, facturi, ordinele de plată, notele contabile de

înregistrare în evidența contabilă, etc);

o în cazul investițiilor în natură: realizarea aportului în natură a cumpărătorului (vor

fi avute în vedere documentele din care rezultă recepția acestuia în societate și

înregistrarea în evidența contabilă a societății, precum și evaluarea aportului în

natură în cazul în care acesta se constituie aport la capitalul social).

Verificarea utilizării, conform destinaţiilor legale, a sumelor provenite

din privatizare, lăsate cu titlu gratuit la dispoziţia societăţii de către autoritățile cu

atribuții în domeniul privatizării.

Se vor analiza, în principal, următoarele: pentru sumele transferate, de la autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării, cu titlu gratuit societăților comerciale privatizate:

o existența actelor normative care au reglementat modalitatea de acordare de către

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a sumelor ce au fost transferate, cu

titlu gratuit, societăţilor comerciale privatizate;

o respectarea de către societate a destinației sumelor transferate cu titlu gratuit la

dispoziția societății comerciale în conformitate cu prevederile actului normativ

(vor fi avute în vedere după caz: procesul verbal de recepție a mijlocului fix sau




49


DEPARTAMENTUL X


a investiției, notele de recepție, facturile, ordinele de plată, notele contabile de

înregistrare în evidența contabilă, etc; documentele din care rezultă plățile

efectuate de societate din sumele transferate cu titlu gratuit acesteia pentru

achitarea obligațiilor bugetare restante și a altor datorii);

pentru sumele încasate de societățile comerciale privatizate, de la

cumpărător, reprezentând contravaloarea acțiunilor nou emise (prețul de

subscriere), ca urmare a privatizării prin majorarea capitalului social:

o evidențierea distinctă în contabilitatea societății a sumelor încasate de societate

de la cumpărător, reprezentând contravaloarea acțiunilor nou emise, sume ce au

ca destinație realizarea de investiții.

Verificarea respectării clauzelor stipulate prin contractul de vânzare-

cumpărare acţiuni referitoare la asigurarea integrității patrimoniale a societăţii,

interdicția înstrăinării unor active și stabilirea drepturilor ce revin autorității cu

atribuții în domeniul privatizării, în condiţiile înstrăinării acestora.

Se vor analiza, în principal, următoarele: o concordanța dintre activele societății înainte de privatizare și situația acestora

după privatizare, pe baza balanțelor analitice întocmite de societate, în cazul în

care prin contractul de vânzare cumpărare s-a prevăzut obligația cumpărătorului

de a determina societatea privatizată să nu înstrăineze activele de bază din

patrimoniul societății până la îndeplinirea anumitor condiții;

o măsurile întreprinse de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, în

condițiile existenței interdicției pentru societate de a înstrăina anumite active.

Verificarea întocmirii documentaţiei necesare obţinerii certificatului

de atestare a drepturilor de proprietate asupra terenurilor aferente incintelor și

construcţiilor speciale; înregistrarea valorii terenurilor în patrimoniul și în

capitalul social al societăţii după obținerea certificatului de atestare a drepturilor

de proprietate. Transmiterea pachetului de acţiuni aferent terenului pentru care

societatea a obţinut titluri de proprietate ulterior privatizării către autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării, abilitată să gestioneze în numele statului

acțiunile deţinute la societate.





50


DEPARTAMENTUL X


o înregistrarea în patrimoniul și capitalul social al societății privatizate a valorii

tuturor terenurilor pentru care societatea privatizată deținea certificate de atestare

a dreptului de proprietate înainte de privatizare și transmiterea pachetului de

acțiuni aferent autorității cu atribuții în domeniul privatizării;

o situația juridică a terenurilor de incintă și aferente construcțiilor aflate în

proprietate înainte și după privatizare, precum și modul în care valoarea

terenurilor pentru care s-au obținut titluri de proprietate s-a reflectat în

patrimoniu, în capitalul social și în structura acționariatului societății;


dreptului de proprietate înainte de privatizare și măsurile luate pentru clarificarea

situației juridice a acestora.

III.1.4. Identificarea și evaluarea riscurilor

În această etapă se au în vedere segmentele unde există posibilitatea apariţiei

erorilor semnificative, în desfășurarea procesului de privatizare.

În acest sens, se vor folosi rezultatele controalelor/auditurilor interne efectuate de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, rezultatele controalelor efectuate de

către Curtea de Conturi sau de către alte instituții cu atribuții de control și nu în ultimă

instanță raționamentul profesional.

Identificarea riscurilor de manifestare a erorilor se poate face în baza datelor și

informațiilor societății privind situațiile financiare, relaţiile cu autorităţile statului

privind diferite autorizaţii, legalitatea proprietăţii asupra activelor societăţii, stadiile

acţiunilor în justiţie ale societăţii/autorității cu atribuții în domeniul privatizării, acţiuni

referitoare la procesul de privatizare desfăşurate până la încheierea contractului de

vânzare-cumpărare acţiuni, precum și în baza datelor privind modul de aplicare de către

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de

privatizare, în urmărirea respectării clauzelor din contractele de privatizare și în modul

de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de

privatizare.

Identificarea şi evaluarea riscurilor vor avea la bază concluziile formulate de

echipa de audit în urma parcurgerii fazelor anterioare din etapa de planificare, precum

şi răspunsurile primite de la entitatea auditată la întrebările formulate de auditorii publici




51


DEPARTAMENTUL X


externi prin chestionarele transmise cu ocazia notificării entităţii cu privire la acţiunea

de control.

În evaluarea riscurilor vor putea fi utilizate şi alte proceduri de audit, cum ar fi:

teste de control, proceduri analitice, teste de detaliu obţinute prin diverse tehnici:

observarea, inspecţia etc. De reținut că, anumite tipuri de prezentări eronate de

informații ar putea fi mai relevante pentru utilizatori în comparaţie cu altele, chiar dacă

valoarea lor bănească este identică.

Putem încadra aici următoarele tipuri de prezentări eronate:

o abaterile implicând fraudele sunt de obicei considerate mai importante decât

erorile neintenţionate. O prezentare greșit intenționată a activelor este mai

importantă decât erori mecanice în evaluarea patrimoniului, având aceeași

valoare bănească;

o erori de prezentare rezultând din obligaţii contractuale. Un indicator de care

depinde o condiţie dintr-un contract de împrumut prezentat intenționat eronat;

o erori de prezentare care, în alte condiţii ar fi considerate nesemnificative, ar putea

deveni semnificative dacă ar afecta tendinţa de evoluţie a profitului. De exemplu:

o eroare de prezentare care ar determina raportarea unei pierderi ca fiind profit ar

fi foarte îngrijorătoare în cadrul unui raport de evaluare în vederea privatizării.

III.2. Execuția auditului de conformitate a privatizării

Etapa execuţiei auditului de conformitate a privatizării are obiective care

urmăresc stabilirea cadrului de desfăşurare efectivă a auditului, precum și reperele

pentru această acţiune, a procedurilor și tehnicilor specifice acestei faze a auditului

privatizării. Această etapă este o continuare firească a planificării auditului de

conformitate a privatizării.

În această etapă a auditului, auditorii publici externi aleg şi aplică procedurile de

audit conform raţionamentului lor profesional, în vederea obținerii de probe suficiente

și adecvate care să asigure o bază rezonabilă pentru exprimarea concluziilor rezultate în

urma acțiunii. Obiectivele de verificare prevăzute în planul de audit trebuie să fie

verificate în mod obligatoriu de către auditorii publici externi.




52


DEPARTAMENTUL X


În cadrul etapei de execuție a auditului, auditorii publici externi realizează

următoarele activități:

o stabilesc elementele care trebuie verificate. Având în vedere specificitatea

procesului de privatizare, respectiv unicitatea obiectului acestui proces, faptul că

vânzarea acțiunilor/activelor se produce, de obicei, cu un cumpărător unic, sau cu

un reprezentant persoană juridică sau fizică al unui grup de cumpărători, se

impune verificarea tuturor etapelor din metoda de privatizare aplicată sau, după

caz, verificarea respectării tuturor clauzelor din contractul de privatizare;

o identifică procedurile de audit cele mai potrivite pentru a obţine probe suficiente

și adecvate pentru susținerea constatărilor și concluziilor auditului ce vor fi

sintetizate de auditorii publici externi;

o identifică erorile din punct de vedere al valorii și al naturii lor (materiale, civile,

cu suspiciuni de încălcare a legii penale);

o definesc și susţin documentar și legal erorile constatate, nerespectările de

legislație și consecinţele acestora;

o redactează documentele de lucru pentru susţinerea, în raportul de control, a

constatărilor și concluziilor ce vor fi formulate.

În efectuarea auditului se consideră necesar un studiu atent al legislației și al

documentelor prezentate de autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării, astfel încât

procesul de privatizare să poată fi evaluat corect. În acest sens sunt foarte necesare

discuțiile, pe domeniu, cu persoanele cu atribuții în domeniul privatizării.

III.2.1. Reguli specifice desfășurării acțiunii de audit de conformitate a

privatizării

III.2.1.1. Colectarea și evaluarea probelor de audit

Probele de audit „reprezintă totalitatea actelor, documentelor și informațiilor

obţinute de auditorii publici externi și utilizate pentru a demonstra dacă managementul

și personalul entităţii auditate au acţionat conform prevederilor legale și dacă au folosit

resursele în mod economic, eficient și eficace”. 3

3 Standardele Curţii de Conturi 2011, cap.2, pct.2.2.1.,p.35




53


DEPARTAMENTUL X


În acest context „Auditorii publici externi trebuie să obţină probe de audit

suficiente și adecvate, care să constituie baza formulării constatărilor, concluziilor și

recomandărilor consemnate în raportul de audit (n.n. Raportul de control)”. În vederea

colectării și evaluării probelor de audit se procedează, de regulă, astfel:

se verifică dacă s-au pus la dispoziţia echipei toate informațiile și documentele

întocmite în acţiunea de privatizare;

se solicită, după caz, documentaţia pe care auditorii nu au primit-o, deși au

solicitat-o anterior;

se verifică autenticitatea și veridicitatea documentelor și actelor puse la

dispoziţie;

se verifică cronologia documentelor și actelor întocmite în cadrul succesiunii

legale a operaţiunilor de privatizare;

se verifică dacă documentaţia predată justifică suficient acţiunile din cadrul

operaţiunilor de privatizare desfăşurate, atât anterior semnării contractului, cât și

ulterior, în perioada postprivatizare.

Aceste verificări și analize ce se vor efectua asupra documentaţiilor se utilizează

în a demonstra dacă managementul și personalul autorității cu atribuții în domeniul

privatizării au parcurs toate etapele prevăzute de actele normative privind procesul de

privatizare, au respectat principiile legale de desfăşurare a acestor operaţiuni, au

respectat strategia de privatizare etc.

Efectuarea analizei datelor și informațiilor se va realiza în mod obiectiv, din punct

de vedere calitativ și cantitativ, în vederea stabilirii influențelor asupra întregului proces

de privatizare auditat.

În toate cazurile, probele de audit trebuie să fie susţinute cu documentele și actele

originale emise de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, precum și cu

argumentaţia legală, respectiv acţiunile de privatizare să fi fost desfăşurate cu încadrarea

în prevederile actelor normative pentru acest domeniu, în vigoare la data respectivă.

Echipa de audit va face aprecieri asupra relevanţei și suficienţei probelor de audit. Astfel

cantitatea de probe va fi determinată de nivelul riscului erorilor într-o etapă sau alta a

privatizării, mergându-se până la studiul total.

În ansamblul auditului privatizării, un rol important îl reprezintă raţionamentul

profesional și atitudinea sceptică a auditorilor publici externi, echidistantă în

comportamentul lor și în abordarea relaţională, pentru a se obţine rezultatele obiective,

scontate. Afirmaţiile și informațiile cuprinse în documentele puse la dispoziţia echipei

de auditori publici externi, precum și cele cuprinse în cadrul răspunsurilor la chestionare,




54


DEPARTAMENTUL X


note de relaţii, solicitate de auditorii publici externi conducerii instituției sau

personalului ei, pe care aceștia le susţin ca fiind adevărate, sunt supuse riscurilor de

denaturare a unor categorii economice, respectiv a elementelor financiare.

Auditorii publici externi vor lua în considerare afirmaţiile conducerii şi ale

celorlalţi salariaţi ca un termen de comparaţie pentru a identifica denaturările faţă de

realitatea operaţiunilor de privatizare verificate.

Conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi „în vederea obţinerii

probelor de audit, auditorii publici externi trebuie să evalueze aserţiunile de audit,

reprezentând „afirmaţii” ale conducerii entităţii auditate, care este responsabilă pentru

prezentarea fidelă în situațiile financiare (în documente și acte-n.n.) ale tuturor

operaţiunilor efectuate de aceasta, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate,

eficienţă și eficacitate”. Asupra afirmaţiilor făcute conducerea autorității cu atribuții în

domeniul privatizării este răspunzătoare.

III.2.1.2. Aplicarea procedurilor și tehnicilor de audit

Pentru a parcurge cu succes această fază a execuţiei auditului de conformitate a

privatizării „Auditorii publici externi trebuie să cunoască și să aplice proceduri și

tehnici de audit pentru obţinerea de probe de audit pe baza cărora să prezinte

constatările, să formuleze concluziile, recomandările ….”.4

În vederea creării unei imagini reale a legalității desfășurării procesului de

privatizare, auditorii publici externi pot utiliza proceduri de fond (proceduri analitice și

teste de detaliu), în vederea analizări informațiilor și datelor aferente etapelor

desfăşurării operaţiunilor de privatizare, precum și a condiţiilor de derulare a acestora.

Testele de detaliu sunt proceduri pe care un auditor public extern le efectuează asupra

unor operaţiuni economice ale entităţii pentru perioada verificată şi care iau forma unor

tehnici specifice de obţinere a probelor.

Cele mai utilizate metode şi tehnici de obținere a probelor, atunci când se aplică

testele de detaliu, sunt: inspecţia, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea şi

reefectuarea. Metodele şi tehnicile de obținere a probelor prezentate nu sunt limitative.

Testele de detaliu pot lua forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de

audit, cum ar fi:

4 Standarde audit, 2011, Curtea de Conturi a României, cap.2, p.36




55


DEPARTAMENTUL X


inspecția – constă în examinarea documentelor și actelor în care se găsesc

informații privind parcurgerea de către instituția publică a etapelor privatizării,

prin aplicarea procedurilor și metodelor legale privind acest proces.

Este de subliniat că, în cadrul verificărilor documentelor și actelor din cadrul

derulării fazelor privatizării, este important de inspectat proprietatea asupra activelor

societăţii comerciale, inclusiv asupra terenurilor, precum și a suprafeţelor de teren al

căror statut juridic este într-o situație de clarificare.

Alte aspecte importante care este necesar să fie inspectate pot fi:

o efectuarea evaluării societăţii comerciale/activului, în vederea stabilirii nivelului

preţului de ofertă, care este parte a unor lucrări premergătoare lansării ofertei de

preţ. Instituția publică are obligaţia efectuării evaluării entităţii de privatizat;

o autenticitatea documentelor prezentate și a informațiilor cuprinse în acestea.

De precizat că, rezultatul evaluatorilor, respectiv, propunerile privind nivelul

preţului de ofertă al acestora este orientativ. Curtea de Conturi nu are competenţă în a

analiza rapoartele de evaluare din punct de vedere al metodologiei și conceptului. Curtea

de Conturi are competenţa și obligaţia să verifice baza de pornire a evaluării, respectiv,

cuprinderea în acest proces a întregului patrimoniu al societăţii sau activului;

observarea – se realizează prin urmărirea activităţilor și procedurilor efectuate de

persoane din cadrul autorității cu atribuții în domeniul privatizării în procesul de

privatizare realizat, supus auditării;

investigarea/intervievarea – este o tehnică de audit ce vine în completarea altor

tehnici utilizate şi care constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele

abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii verificate, în scopul de a obţine

probe de audit suficiente şi adecvate. Această tehnică de audit presupune

întocmirea de chestionare, care reprezintă o listă de întrebări la care se cer

răspunsuri în formă scrisă, în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor necesare

realizării obiectivelor acţiunii de verificare;

confirmarea – constituie răspunsurile scrise, primite de la persoane independente

de subiectul controlului și care sunt în măsură să stabilească soliditatea și

clarificarea informațiilor primite de la autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării;

recalcularea – presupune verificarea acurateţei calculelor aritmetice din

documentele justificative şi din înregistrările contabile, prin reluarea calculelor;




56


DEPARTAMENTUL X


reefectuarea – presupune aplicarea de către auditorul public extern, în mod

independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de către

entitatea verificată în cadrul controlului intern.

În funcţie de raţionamentul profesional, tehnicile de audit pot fi aplicate la orice

tip de date și informații supuse verificărilor din cadrul acțiunii efectuate, folosindu-se

orice alt tip sau altă formă de tehnică pentru a se obţine informații utile pentru

formularea constatărilor, concluziilor și recomandărilor corespunzătoare.

III.2.1.3. Formularea constatărilor și concluziilor

În această etapă a execuției acțiunii de audit de conformitate „auditorii publici

externi trebuie să evalueze dacă probele obținute sunt suficiente și adecvate astfel încât

să reducă riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut și să susțină constatările și

concluziile auditului (n.n. controlului)”5.

În evaluarea probelor și formularea constatărilor și concluziilor, auditorii publici

externi își pot susține argumentele și pe informațiile din notele de relații obținute de la

persoanele care au avut/au atribuții în domeniul privatizării. Notele de relații pot stabili

dacă activitățile desfășurate în cadrul procesului de privatizare sunt în conformitate cu

reglementările care le guvernează.

Documentele de lucru întocmite în etapele de planificare şi de execuţie a auditului

privatizării vor cuprinde în principal următoarele informaţii:

o titlul documentului;

o structura la nivelul căreia se efectuează acțiunea de control;

o numele şi prenumele auditorului public extern care întocmeşte documentul;

o denumirea acţiunii de verificare;

o data și scopul întocmirii documentului;

o procedurile de audit aplicate;

o observaţiile, descrierile, aprecierile, constatările, concluziile şi recomandările pe

care le-au formulat auditorii publici externi cu privire la acţiunea de verificare

efectuată;

o sursa şi deţinătorul informaţiei;

o indexul documentului de lucru şi trimiteri încrucişate la referinţele de lucru;

o persoana care a efectuat revizuirea.

5 Standarde de audit ale Curții de Conturi, cap.3., pct.4.3.3., p.67




57


DEPARTAMENTUL X


Documentele de lucru pot fi prezentate sub formă de înscrisuri pe hârtie, suport

electronic etc.

III.2.1.4. Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea documentelor de lucru se realizează astfel:

de către şeful de echipă, atunci când echipa de audit este formată din doi sau mai

mulți auditori publici externi;

de către directorul din cadrul departamentului, atunci când la acțiunea de audit

participă un singur auditor public extern.

Revizuirea se confirmă prin semnarea într-un spaţiu marcat în antetul

documentului de lucru, cu specificarea numelui și prenumelui persoanei care revizuiește

documentul de lucru, a funcţiei acestuia şi a datei.

Documentele de lucru revizuite, precum şi celelalte informaţii relevante pentru

acţiunea de audit vor fi organizate în:

a) dosare curente;

b) dosare permanente.

În dosarul permanent se vor cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt

relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va

fi actualizat cu informaţii la zi.

III.3. Raportarea auditului de conformitate a privatizării

Finalizarea acțiunii de audit de conformitate a privatizării se efectuează printr-un

Raport de control, în formă scrisă, pentru a cărei întocmire se vor respecta prevederile

„Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de

Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi”.

III.3.1. Aspecte generale privind conținutul Raportului de control

În Raportul de control se vor consemna următoarele:




58


DEPARTAMENTUL X


erorile/abaterile de la legalitate și regularitate, faptele pentru care există indicii că

au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, constatate de către auditorii publici

externi în urma auditului de conformitate efectuat la autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării, cu privire la respectarea de către aceasta a metodelor şi

procedurilor de privatizare prevăzute de lege, a modului în care s-a asigurat

respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare, precum și

respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a

resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare, în funcție de tema

acțiunii;

obiectivele din cadrul planului de audit stabilit iniţial sau actualizat/revizuit pe

parcursul acţiunii, la care nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi

regularitate și nici fapte pentru care să existe indicii că au fost săvârşite cu

încălcarea legii penale.

Obiectivele de verificare din cadrul planului de audit la care nu s-au constatat

deficiențe, de către auditorii publici externi în urma acțiunii de verificare efectuată, vor

fi consemnate pe scurt în raport. Prezentarea în detaliu a acestor obiective verificate,

precum și alte elemente considerate necesare pentru susținerea concluziilor, se face în

documentele de lucru.

În raportul de control auditorii publici externi nu vor face trimiteri la documentele

de lucru întocmite, acestea constituind probe de audit care se vor păstra în dosarul curent

al acțiunii, fără a se pune la dispoziția entității verificate. Un alt element în întocmirea

Raportului de control îl constituie particularităţile subiectului/domeniului supus

verificării.

Principiile generale ce trebuie urmărite în întocmirea raportului de control sunt:

o integralitate (complet), se referă la totalitatea informațiilor și argumentelor care

susţin constatările efectuate în urma parcurgerii etapelor auditului de

conformitate a privatizării;

o obiectivitate, este determinată de expunerea clară a constatărilor, fără distorsiuni,

interpretări, ambiguităţi care pot da loc la suspiciuni privind credibilitatea și

independența auditorilor publici externi;

o accesibilitate, înseamnă utilizarea unui limbaj clar, corect, lizibil, care să ofere

posibilitatea unei înţelegeri a celor expuse în raport, iar termenii tehnici utilizaţi

trebuie explicitaţi, traduși etc.;




59


DEPARTAMENTUL X


o concis, reprezentând caracterul strict al celor relatate, referitoare numai la

aspectele constatate, care reies din obiectivele controlului privatizării; se vor

expune în raport numai constatările ce au o finalitate, respectiv, se pot valorifica;

o constructiv, exprimările din raport se elaborează și pe baza unor soluţii pozitive,

putându-se îmbunătăţi procedee, metode, reguli referitoare la privatizare, în

totalitatea ansamblului de operaţiuni care se derulează;

o oportunitate și competenţă, sunt date de încadrarea în termenele de realizare a

acțiunii de audit al privatizării, cu toate fazele lui, în condiţiile calităţii lucrărilor

efectuate;

o convingător, presupune prezentarea concludentă și exactă a rezultatelor auditului,

susţinute de probe suficiente și adecvate, iar concluziile și recomandările trebuie

să fie în concordanță cu aceste rezultate.

III.3.2. Structura Raportului de control

Structura raportului de control va avea în vedere următoarele date și informații:

numele şi prenumele auditorilor publici externi care au efectuat auditul de

conformitate;

structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au efectuat

auditul de conformitate;

numărul şi data delegaţiilor de control, numărul și data legitimațiilor de serviciu,

precum și numărul și data ordinelor de delegare, după caz;

perioada în care s-a efectuat auditul;

denumirea acţiunii de audit;

perioada supusă auditului;

denumirea şi adresa entităţii auditate;

codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare al entităţii auditate la Oficiul

Național al Registrului Comerţului;

conducătorii entităţii auditate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii auditate,

precum şi alte persoane din conducerea compartimentului economic și a

structurilor de specialitate, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul

auditului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat

conducerea;

prezentarea generală a entităţii supuse verificării;




60


DEPARTAMENTUL X


sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de audit efectuată la entitate;

prezentarea aspectelor rezultate în urma acțiunii de control efectuată, grupate

astfel:

- aspecte rezultate în urma verificării obiectivelor de audit;

- alte aspecte rezultate în urma auditului;

- carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni ale cadrului legislativ identificate cu

ocazia auditului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul

de control;

concluzia generală formulată de auditorii publici externi cu privire la

conformitatea cu prevederile legale în ceea ce privește obiectivul general al

auditului, numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control;

numărul de înregistrare în registrul unic de control al entităţii şi la registratura

generală a acesteia;

semnăturile auditorilor publici externi şi ale reprezentanţilor legali ai entităţii.

Ca parte a raportului de control, concluzia generală a auditorilor publici externi

constă într-o prezentare clară și explicită a poziției echipei de audit cu privire la

obiectivul general al auditului. În ce priveşte concluzia generală, exprimată de echipa

de auditori publici externi, se pot distinge unele particularităţi legate de procesul

privatizării, concluzia putându-se referi printre altele, la:

o respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor

şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege;

o respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare;

o respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a

resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare.

În raportul de control, auditorii publici externi formulează recomandări cu privire

la măsurile concrete ce se impun a fi luate în vederea înlăturării deficienţelor constatate.

De asemenea, în funcție de obiectul auditului, pot fi formulate recomandări în vederea

îmbunătățirii procesului de privatizare și creșterea performanțelor acestuia.




61


DEPARTAMENTUL X


Capitolul IV

Organizarea si efectuarea auditului performanței privatizării

Atribuţiile Curţii de Conturi privind efectuarea auditului performanţei sunt

prevăzute la art.21 alin.(2) și art.28 din Legea nr.94/1992, cu modificările și

completările ulterioare, republicată.

Curtea de Conturi efectuează auditul performanţei utilizării resurselor

financiare ale statului și ale sectorului public, făcând o evaluare independentă asupra

eficienţei, economicităţii și eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un

proiect sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea

obiectivelor stabilite, aşa cum acestea sunt definite în Standardele de audit ale Curţii

de Conturi.

Auditul performanţei evaluează un program/proiect/proces/activitate, urmărind:

economicitatea, respectiv evaluarea economiilor realizate în gestionarea

fondurilor alocate pentru realizarea unui program/proiect/ proces/activităţi,

respectiv stabilirea măsurii în care, prin politicile şi practicile de management, se

asigură minimizarea costului resurselor alocate, fără a se compromite realizarea

în bune condiţii a obiectivelor stabilite;

eficienţa utilizării resurselor umane, materiale, financiare, respectiv maximizarea

rezultatelor unui program/ proiect/proces/activităţi, în relaţie cu resursele utilizate

şi stabilirea raportului dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate în

vederea obţinerii acestora;

eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv stabilirea gradului de

îndeplinire a obiectivelor declarate ale unui program/proiect/ proces/activităţi,

precum şi compararea impactului efectiv realizat cu impactul dorit.

Auditul performanţei nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a

celor ”3E” - economicitate, eficienţă şi eficacitate. În cazul auditului privatizării,

conform Liniilor directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării

(Standarde internaționale 5210), ”La începutul auditului, instituția supremă de audit ar

trebui să se asigure că înțelege clar toate obiectivele avute în vedere de către vânzător

într-o privatizare și modul în care acestea se leagă de obiective de mai mare amploare,

la nivelul economiei.




62


DEPARTAMENTUL X


Motivele stabilirii liniei directoare

Fără o înțelegere clară a obiectivelor vânzătorului în toată complexitatea lor,

inclusiv a obiectivelor care țin de politici de mai mare amploare, instituția supremă de

audit riscă să desfășoare un audit al performanței care nu va identifica și examina ce

anume a încercat să realizeze vânzătorul.

În multe privatizări, vânzătorii sunt trași la răspundere prin referință la

obiectivele specifice ale vânzării stabilite deseori de către guvern. Obiectivele vânzării

variază de la țară la țară, în funcție de problemele economice specifice cu care se

confruntă țara respectivă în momentul vânzării și de rolul avut în vedere pentru

privatizarea respectivă, ca reacție la acele probleme.

Obiectivele pot include vânzarea rapidă a societăților, pentru a se demonstra

unor piețe probabil sceptice că privatizarea este posibilă, deschizând astfel calea

privatizărilor viitoare, asigurând investițiile și încurajând deținerea de acțiuni de către

un număr mai mare de acționari. Instituția supremă de audit va trebui să observe care

a fost impactul politicilor proprii ale vânzătorului asupra vânzării, stabilind, de

exemplu, dacă a existat obiectivul menținerii nivelelor existente de angajați sau

protejării dreptului angajaților în caz de concediere și, în situația concedierii, modul în

care vânzătorul și cumpărătorul au convenit să se ocupe de plățile de concediere..”. 6

În conformitate cu prevederile Legii nr.94/1992 privind organizarea și

funcționarea Curții de Conturi, aceasta exercită controlul cu privire la respectarea de

către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de

privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra modului în care acestea au asigurat

respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de

Conturi exercită controlul respectării dispozițiilor legale privind modul de administrare

și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare.

În contextul celor mai sus prezentate, principalele aspecte asupra cărora se poate

realiza un audit al performanței privatizării privesc:

performanța acordării unor forme de sprijin financiar din partea statului, inclusiv

a celor acordate sub diferite forme de către instituțiile publice implicate

(Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului/Autoritatea pentru

Administrarea Activelor Statului, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în

Industrie, Agenția Domeniilor Statului etc.), destinate restructurării

6, Linii directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării, Standarde internaționale 5210, cap.2,

Linia directoare 7




63


DEPARTAMENTUL X


investiționale, financiare, organizatorice a societăţilor comerciale cu capital

majoritar de stat privatizate.

Pentru efectuarea analizei, în acest caz, este necesară și obținerea de informații

de la societatea comercială privatizată, în baza unei documentări privind utilizarea pe

destinaţiile legale a sumelor acordate de la bugetul de stat în baza unor prevederi legale

sau din fondurile acordate de instituțiile publice implicate în vederea restructurării,

conform convenţiilor încheiate în acest sens;

evaluarea acţiunii de privatizare în ceea ce priveşte economicitatea, eficienţa și

eficacitatea acesteia, cu efect în redresarea economică și financiară a activităţii

societăţii privatizate, urmărindu-se în principal evoluţia indicatorilor de

performanţă realizaţi și efectul asupra îndeplinirii obligaţiilor faţă de fondurile

publice;

evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor privatizării în raport cu relaţia

dintre efectul proiectat/estimat și rezultatul efectiv al privatizării (preţ, facilităţi,

investiţii, funcţionarea ulterior privatizării a entităţii privatizate etc.), rezultate din

analiza respectării clauzelor stipulate în contractele de vânzare – cumpărare

acţiuni, referitoare la obligaţiile asumate de cumpărător privind:

a) plata preţului acţiunilor, a avansurilor, ratelor scadente, dobânzilor etc.,

conform termenelor și condiţiilor stipulate prin contract;

b) realizarea investițiilor asumate de cumpărător;

c) asigurarea de către cumpărător a integrității patrimoniului societăţilor

comerciale, în cazul în care prin contractul de vânzare-cumpărare acţiuni s-a

prevăzut interdicția vânzării unor active sau bunuri;

d) respectarea obligaţiilor cumpărătorului privind protecţia socială;

e) îndeplinirea de către cumpărător a obligaţiilor vizând condiţiile de mediu.

Astfel, în urma auditului performanței efectuat pot rezulta concluzii cu privire la

respectarea:

principiului economicității în procesul de privatizare, în condițiile în care

managementul autorității cu atribuții în domeniul privatizării a acţionat în concordanţă

cu strategia de privatizare și, după caz, în conformitate cu principiul obţinerii unui preţ

foarte bun, eventual fără a se acorda facilităţi cumpărătorului sau entităţii privatizate

etc;

principiului eficienţei în procesul de privatizare, în condițiile maximizării

rezultatelor unui program de privatizare/unei privatizări în raport cu resursele utilizate




64


DEPARTAMENTUL X


pentru derularea operaţiunilor de privatizare (cheltuieli pentru consultanţă externă,

pentru raport de evaluare, facilităţi pentru plata datoriilor la bugetul public, conversia

datoriilor entităţii privatizate în acţiuni în favoarea creditorilor acesteia, ştergerea

datoriilor înregistrate de entitatea privatizată către instituția publică implicată, acordarea

de fonduri de restructurare etc.).

Auditul eficienţei permite clarificarea unor aspecte referitoare la:

o folosirea resurselor financiare și de altă natură;

o organizarea, monitorizarea, gestionarea și evaluarea eficientă a societății

comerciale supuse procesului de privatizare;

o respectarea legalității parcursului operaţiunilor de privatizare;

o modul cum cumpărătorul își îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul de

privatizare, în perioada postprivatizare;

principiului eficacității în procesul de privatizare, în condițiile îndeplinirii

obiectivelor privatizării pornind de la efectul proiectat/estimat și având în vedere

rezultatele efective ale privatizării (preţ, facilităţi, învestiţii, funcţionarea ulterior

privatizării a societății comerciale etc.).

Auditul eficacității permite clarificarea unor aspecte referitoare la:

o atingerea rezultatelor planificate cu mijloacele puse la dispoziţie;

o modul în care strategia managerială a dus sau nu la obţinerea rezultatelor

corespunzătoare cu obiectivele privatizării.

Cele trei concepte pot fi punctul de pornire al auditului performanţei, dar nu sunt

obligatorii toate cele trei, în sensul că misiunea se poate sprijini pe o combinaţie de

numai două concepte sau numai pe unul. Specificitatea auditului performanţei

privatizării este dată de unicitatea subiectului privatizării, cu multitudinea de probleme

proprii care pot fi studiate/analizate în cadrul misiunii respective.

Echipa de auditori publici externi, din cadrul Structurii de specialitate a Curții de

Conturi, care efectuează auditul performanţei privatizării va parcurge toate etapele

acestuia prevăzute de „Regulamentul privind organizarea și desfăşurarea activităţilor

specifice Curţii de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste

activităţi”.




65


DEPARTAMENTUL X


IV.1. Planificarea auditului performanţei privatizării

Conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, auditorii publici externi

trebuie să planifice activitatea de audit al performanţei astfel încât să identifice riscurile

care pot afecta economicitatea, eficienţa și eficacitatea și să formuleze, pe baza acestora,

întrebările de audit.

Planificarea auditului performanţei privatizării presupune parcurgerea următoarelor

faze:

1. planificarea strategică;

2. planificarea operațională.

IV.1.1. Planificarea strategică

Planificarea strategică constă în selectarea temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse

auditului performanţei.

Conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, auditul performanţei trebuie

orientat către entităţile în care un audit extern și independent poate să conducă la

economisirea banilor publici și la creşterea eficienţei utilizării lor.

Având în vedere specificul domeniului privatizării și obiectivul planificării

strategice, în vederea auditării, pot fi selectate grupuri de societăți comerciale privatizate

aparținând unui domeniu de activitate, grupuri de societăți comerciale privatizate care

au beneficiat de același tip de sprijin financiar, grupuri de societăți comerciale

privatizate care au fost cuprinse în același program strategic de privatizare, urmărind ca

rezultatele auditului să permită obținerea unor concluzii cu privire la realizarea

obiectivelor privatizării și formularea unor recomandări în vederea îmbunătățirii

procesului de privatizare și creșterea performanțelor acestuia.

IV.1.2. Planificarea operaţională

Conform standardelor de audit în cadrul acestei etape, auditorii publici externi

trebuie să se documenteze pentru înţelegerea programului, proiectului, procesului și/sau




66


DEPARTAMENTUL X


activităţii ce urmează a fi auditată, precum și a mediului în care entitatea își desfăşoară

activitatea, în vederea elaborării planului de audit al performanţei.

Planificarea operaţională presupune parcurgerea următoarelor etape:

Documentarea în auditul performanţei privatizării În această etapă, auditorii publici externi trebuie să colecteze, în principal, informaţii

relevante, care să permită:

cunoaşterea strategiei guvernamentale privind privatizarea, corespunzător

obiectivului misiunii de audit;

studiul cadrului legislativ ce reglementează domeniul auditat, precum și al

instituției publice implicate;

cunoașterea organizării și funcţionării instituției publice implicate,

responsabilitățile, managementul, regulamentele interne, sistemul de control

intern și de audit intern;

cunoașterea constatărilor din actele de control și audit întocmite de alte organe de

specialitate ale statului și a modului de implementare a rezultatelor acestor

acţiuni, precum și influența lor asupra deficienţelor constate.

Identificarea și evaluarea riscurilor în auditul performanţei privatizării și a

impactului potenţial al acestora

Riscurile ce duc la erori cu impact puternic asupra privatizării și asupra autorității

cu atribuții în domeniul privatizării, vânzătoare a acţiunilor deţinute de stat, precum și

asupra funcţionării ulterioare a societăţii comerciale privatizate sau asupra modului cum

se realizează obligaţiile contractuale de către părţi, trebuie detectate astfel încât să se

evalueze corespunzător performanţa întregului proces de privatizare.

În același mod trebuie evaluate riscurile de producere a erorilor în efectuarea

auditului performanţei privatizării unui grup de societăţi comerciale selectate pe criterii

cum ar fi: aceeași ramură economică; utilizarea acelorași proceduri și metode de

privatizare; volum mare de investiţii etc. În cazul în care obiectivul auditului

performanţei are în vedere un grup semnificativ de societăţi, valoarea erorilor poate fi

de mare dimensiune și se poate amplifica.

Cauzele apariţiei erorilor pot fi de natură internă a autorității cu atribuții în

domeniul privatizării, în sensul că în organizarea desfăşurării privatizării a omis sau a

tratat cu superficialitate unele etape ale privatizării, respectiv:

o analiza potenţialului ofertanţilor de a realiza toate obligaţiile asumate prin

viitoare contracte de privatizare;




67


DEPARTAMENTUL X


o alegerea consultantului cu expertiză;

o verificarea garanţiilor etc.

Riscurile care pot genera erori pot fi și de natură externă, respectiv, datele

prezentate de managementul entităţilor privatizate sunt incomplete sau greșite, fapt ce

se detectează, în general, cu ocazia verificărilor organelor fiscale în vederea acordării

facilităţilor etc..

Și în această etapă de planificare operaţională, raţionamentul profesional, experienţa

auditorilor publici externi, precum și evaluarea sistemului de control intern și audit

intern au un rol esenţial în stabilirea și comensurarea riscurilor, în conformitate cu

procedurile cuprinse în „Regulamentul privind organizarea și desfăşurarea activităţilor

specifice Curţii de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste

activităţi”.

Riscurile identificate de auditorii publici externi, descrise în ordine cronologică,

concret, lizibil vor fi cuprinse în „Lista riscurilor identificate și evaluarea acestora”.

Descrierea riscului trebuie să cuprindă informații privind cauzele și consecinţele

acestuia asupra gradului de îndeplinire a obiectivului avut în vedere la efectuarea

operaţiunilor de privatizare (de exemplu: obţinerea unui preţ rezonabil ca urmare a

vânzării acţiunilor/activelor, în condiţii cât mai avantajoase pentru statul român).

Analiza riscurilor, în contextul auditului performanţei privatizării, se va axa pe

îndeplinirea obiectivelor privatizării din punctul de vedere al îndeplinirii parametrilor

economicităţii, eficienţei și eficacităţii. Această analiză constituie punctul de pornire al

elaborării chestionarului privind auditul performanţei privatizării.

Formularea și revizuirea obiectivelor specifice auditului performanţei

privatizării, precum și a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit

„Auditorul public extern trebuie să utilizeze o combinaţie de întrebări de audit,

formulate astfel încât acestea să îl ajute să emită concluzii pertinente asupra aspectelor

care pot afecta economicitatea, eficienţa și eficacitatea activităţii entităţii auditate și să

prezinte, pe baza acestora, concluzii și recomandări în raportul de audit al

performanţei. Întrebările trebuie să fie formulate de către auditorii publici externi în

mod obiectiv, raţional și în legătură cu obiectivele auditului performanţei, pentru a se

putea colecta probe de audit suficiente și adecvate”.7

7 Standarde de Audit,2011, Curtea de Conturi,Partea a III a, cap.2, pct.3.2.2.4., p.54




68


DEPARTAMENTUL X


După parcurgerea studierii preliminare, a documentării, a identificării și evaluării

riscurilor, a stabilirii criteriilor particularizate de audit al performanţei privatizării, se

vor defini obiectivele specifice misiunii, precum și formularea întrebărilor la care

trebuie să răspundă auditul pentru îndeplinirea obiectivelor specifice performanţelor

realizate prin privatizarea analizată. Setul de întrebări va avea în vedere parcurgerea

etapelor privatizării, a rezultatelor acestora, precum și a problemelor colaterale acestui

proces care puteau influența semnificativ finalitatea vânzării, după caz.

Stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza și a surselor acestora

„Auditorul public extern trebuie să selecteze criterii de audit care reprezintă

termenii de referinţă, respectiv standardele faţă de care este apreciată atingerea

performanţei, adică se compară ceea ce este cu ceea ce ar fi trebuit să fie”. 8

Criteriile auditului performanţei privatizării reprezintă nivelul faţă de care s-ar

atinge performanţa, respectiv ce s-a obţinut faţă de ceea ce ar fi trebuit să se obţină în

procesul de privatizare. Criteriile de audit sunt alese și aplicate de auditorii publici

externi în baza raţionamentului profesional și a experienţei în domeniul

auditului/controlului privatizării, astfel încât acestea să corespundă obiectivelor

auditului performanţei privatizării.

Sursele de unde pot fi selectate criteriile pot fi: legislaţie, reglementări aplicabile

procesului de privatizare, criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor experţi în

domeniu, criterii de logică a fenomenului auditat în contextul urmăriri economicităţii,

eficacităţii și eficienţei rezultatelor obţinute din vânzarea acţiunilor/activelor, atât

imediat, cât și în timp, în perioada postprivatizare.

Având în vedere unicitatea obiectivului auditului performanţei privatizării, și

criteriile vor putea fi formulate particularizat (pe fiecare societate comercială privatizată

în parte sau activ vândut etc.).

Stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea

probelor de audit

„Stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor

de audit presupune că auditorii publici externi trebuie să identifice:

(a) natura, sursele și valabilitatea probelor de audit care pot fi obţinute, luând în

considerare și factori cum ar fi: valabilitatea altor rapoarte de audit, studiile efectuate

8 Standarde de Audit, 2011, Curtea de Conturi, Partea a III a, cap.2, pct.3.2.2.3., p.54




69


DEPARTAMENTUL X


în legătură cu programul/procesul/proiectul/activitatea auditat/auditată și costurile

obţinerii probelor de audit etc;

(b) procedurile de audit ce se vor utiliza pentru obţinerea probelor de audit”. 9

Pentru susţinerea constatărilor, concluziilor și pentru formularea opiniei de audit,

auditorii publici externi vor obţine probe de audit materializate în acte, documente și

informații, prin utilizarea procedurilor specifice auditului performanţei (observarea

directă; examinarea documentelor, actelor, rezumatelor; interviurile și chestionarele).

De asemenea, un rol important în alegerea și aplicarea metodologiei auditului

performanţei privatizării îl constituie raţionamentul profesional, bazat pe o pregătire

profesională solidă a auditorilor publici externi. Calitatea probelor de audit sau gradul

de suficienţă al probelor de audit sunt determinate de auditorii publici externi, ţinând

cont de modul cum aceste documente, acte și informații susţin constatările, concluziile

misiunii de audit al performanţei privatizării.

Probele de audit, în cazul performanţei privatizării sunt:

o probe verbale, reprezentând răspunsurile la întrebările puse salariaților instituției

publice implicate în realizarea privatizării, precum și altor persoane implicate

indirect în aceste operaţiuni de privatizare;

o probe documentare, reprezentând probe obţinute din documente, acte,

memorandumuri guvernamentale, acte de reglementare internă, documente

tehnico-operative, corespondenţă internă, răspunsuri la întrebările echipei de

auditori publici externi etc. Prin aceste probe se asigură confirmarea și

veridicitatea constatărilor și concluziilor și, în final, exprimarea unei opinii

rezonabile privind performanţa privatizării/privatizărilor;

o probe analitice, constând în analiza în timp a celor conţinute în documentele și

actele prezentate ca probe, respectiv modul cum s-au desfăşurat unele operaţiuni

patrimoniale, ajungându-se, de exemplu, la situația economico-financiară a

societăţii comerciale/activului de privatizat, declarată la data privatizării, la

extrapolarea efectelor investițiilor asumate de cumpărător și potenţialul acestuia,

în istoricul financiar și economic declarat de acesta Ministerului Finanţelor

Publice.

Examinarea documentelor și actelor puse la dispoziţia auditorilor publici externi

în totalitate, în ordine cronologică, urmărindu-se firescul legal al tuturor operaţiunilor

9 Standarde de Audit,2011,Curtea de Conturi, Partea a III a, cap.2, pct.3.2.2.5., p.55




70


DEPARTAMENTUL X


de privatizare, poate duce la concluzii adevărate și la o opinie de audit asupra

performanţei privatizării, corespunzătoare scopului misiunii. Fiind vorba de auditul

performanţei privatizării, analiza cost-eficacitate reprezintă o procedură de audit ce

trebuie utilizată de auditorii publici externi asupra probelor de audit, în cazul raportului

dintre costul pe ansamblu al privatizării, cum ar fi nivelul facilităţilor/fondurilor de

restructurare acordate, nivelul și complexitatea investițiilor asumate a fi efectuate de

cumpărător și, pe de altă parte, rezultatele obţinute, respectiv, preţul acţiunilor sau

activelor vândute.

Elaborarea planului de audit al performanţei privatizării

Planul de audit al performanţei privatizării este un document al echipei de auditori

publici externi, care trebuie să cuprindă obiectivele auditului, modul efectiv de realizare

a acestuia în condiţiile urmăririi economicităţii, eficienţei și eficacităţii operaţiunilor de

privatizare, repartizarea obiectivelor pe auditori și timpul alocat fiecărei activități.

Planul de audit al performanţei privatizării va cuprinde, de principiu, următoarele

capitole:

obiectivul general și obiectivele specifice ale privatizării/privatizărilor auditate;

înţelegerea autorității cu atribuții în domeniul privatizării, precum și

subordonarea instituțională care determină aria decizională privind privatizarea;

cunoaşterea entităţii supusă privatizării, referitoare la situația economico –

financiară, contextul economico – social în care își desfăşura activitatea la data

privatizării, perspectivele sale ca entitate neprivatizată, comparativ cu situația

schimbării structurii acţionariatului, cu ocazia privatizării etc;

cunoaşterea cumpărătorului din punct de vedere al experienţei de producţie,

comercială, în domeniul în care va administra activitatea societății comerciale

privatizate; al situației sale financiare și economice; al potenţialului său

(lichiditate, bonitate, plan de afaceri, perspective, brand, moralitate); al

eventualelor litigii în justiţie, precum și al sentinţelor favorabile sau nu ale

instanțelor privind persoana juridică ce ar putea deveni cumpărătorul agreat etc;

evaluarea sistemului de control intern pe acele componente care sunt responsabile

de asigurarea economicității, eficienței și eficacității programelor, proiectelor,

proceselor sau activităților auditate. Totodată, se va mai ţine cont și de rezultatele

controalelor altor instituții, din afara sistemului, ale căror constatări au influență

asupra obiectivului misiunii de audit al performanţei privatizării;




71


DEPARTAMENTUL X


lista riscurilor identificate care prin producerea lor pot influența negativ eficienţa,

eficacitatea și economicitatea privatizării, cu efecte ulterioare importante;

elaborarea chestionarelor la care să răspundă auditul performanţei privatizării,

respectiv conducerea fluxului problematicii întrebărilor astfel încât să se atingă

ţinta misiunii de audit;

criteriile de audit stabilite;

procedurile de audit prin care se obţin probele de audit;

repartizarea responsabilităților fiecărui membru al echipei de auditori publici

externi, precum și timpul alocat pentru realizarea sarcinilor respective.

Planul de audit al performanţei privatizării poate fi modificat cu acordul

conducerii în funcţie de elemente noi ce pot apărea în desfăşurarea misiunii de audit.

Acest plan se avizează de directorul din cadrul departamentului de specialitate și

se aprobă de șeful de departament.

IV.2. Execuţia auditului performanţei privatizării

Standardul aplicabil acestei etape a misiunii de audit al performanţei privatizării

prevede că „Auditorii publici externi trebuie să utilizeze procedurile de audit prevăzute

în planul de audit al performanţei, pentru a obţine probe de audit, să sintetizeze, să

analizeze și să interpreteze probele de audit în susţinerea constatărilor și formularea

concluziilor și recomandărilor urmare a misiunii de audit al performanţei. Probele

obţinute trebuie să fie suficiente și adecvate pentru ca auditorii publici externi să susţină

constatările și concluziile în legătură cu tema auditată”. 10

În procesul de execuţie efectivă a auditului performanţei privatizării echipa de

auditori publici externi va proceda la:

utilizarea unei metode sau a unei combinaţii de metode pentru a se obţine probele

de audit care, în cazul auditului performanţei privatizării, trebuie să conţină serii

de documente, acte și informații din care să rezulte modul de desfăşurare a

procesului de privatizare. Totodată, este foarte importantă respectarea criteriilor

de audit stabilite prin planificarea auditului. Cu această ocazie se analizează dacă

probele de audit sunt sau nu suficiente, adecvate, în ordine cronologică și se

10 Standarde de Audit,2011,Curtea de Conturi,parte a III a, cap. 3, pct.3.3., p.57




72


DEPARTAMENTUL X


stabileşte dacă este nevoie să se obţină probe suplimentare de la alte structuri ale

instituției sau din alte instituții, firme, pentru a se realiza un tablou corect și

concret al procesului de privatizare în spiritul eficienţei, eficacităţii și

economicităţii reflectate în rezultate;

efectuarea unei sinteze a probelor de audit care sunt analizate și interpretate astfel

încât să se constate gradul de suficienţă al acestora în vederea stabilirii legăturilor

cauză – efect. Pe baza informațiilor conţinute în documentele și actele studiate se

va putea porni la o analiză obiectivă a performanţei reale a privatizării auditate;

formularea constatărilor coerent, sintetic, la obiect, în ordinea fazelor privatizării.

Prezentarea constatărilor trebuie să ţină seamă de următoarele principii:

- criteriu, „ce ar trebui să fie?” respectiv, ce este prevăzut în legislaţie, alte acte

normative sau reglementări izvorâte din bune practici în domeniul privatizării;

- condiţia, „ce este?” respectiv, descrierea procesului de privatizare faţă de ce s-

a obţinut, precum și consecinţele până în prezent a acestui proces;

- cauza, identificarea cauzelor pentru neaplicarea principiilor performanţei,

respectiv, economicitatea, eficacitatea, eficienţa în cazul derulării privatizării

auditate, care explică într-un fel consecinţele ulterioare privatizării;

- efectul, rezultatele nefuncţionării corespunzătoare a privatizării, prin omiterea

unor faze din acest proces, tratarea cu superficialitate a verificărilor minim

necesare a cumpărătorilor, a garanţiei depuse de aceștia, contactarea sau

angajarea unor consultanţi fără a se verifica capacitatea lor profesională și

experienţa în domeniu, etc.

Documentația întocmită ca urmare a parcurgerii etapelor auditului performanţei

privatizării trebuie să conţină:

principalele decizii luate de auditorii publici externi şi măsura în care acestea au

influenţat examinarea/evaluarea probelor de audit;

documentele care probează comunicarea cu autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării în legătură cu misiunea auditului performanţei privatizării;

probele de audit și descrierea procedurilor de obţinere a acestor probe;

documentele de lucru întocmite de fiecare auditor public extern din cadrul echipei

de audit, în care se consemnează constatările și concluziile care vor sta la baza

fundamentării recomandărilor.




73


DEPARTAMENTUL X


IV.3. Raportarea

Raportul de audit al performanţei privatizării, în care se evidenţiază aspectele

relevante rezultate din misiunea de audit desfăşurată, este un document ce se întocmeşte

de către echipa de auditori publici externi la finele misiunii.

Acest raport va fi structurat pe următoarele elemente:

1. Antetul, titlul și introducerea:

antetul particularizat conform formei prevăzute în Manualul de identitate vizuală

al Curții de Conturi;

titlul trebuie să reflecte tipul acțiunii de verificare și anume Raport de audit al

performanţei

introducerea raportului de audit al performanţei va cuprinde următoarele:

- numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează acţiunea de

audit al performanţei;

- structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care

efectuează acţiunea de audit al performanţei;

- numărul şi data delegaţiilor;

- perioada în care s-a efectuat acţiunea de audit al performanţei;

- denumirea cu claritate a temei ce a făcut obiectul acţiunii de audit al

performanţei;

- perioada supusă acţiunii de audit al performanţei;

- denumirea şi adresa entităţii auditate;

- codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare la Oficiul Național al

Registrului Comerţului al entităţii auditate;

- conducătorii entităţii auditate, ceilalţi reprezentanţi legali ai acesteia, precum

şi alte persoane din conducerea compartimentului economic şi a structurilor

de specialitate, după caz, în perioada supusă auditului şi în timpul desfășurării

acţiunii de audit al performanţei, cu precizarea intervalelor de timp în care

aceştia au asigurat conducerea;

- menţiunea că auditul performanţei privatizării a fost desfăşurat cu respectarea

Standardelor de Audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor

internaționale de audit;

2. Prezentarea următoarelor date:

scopul, obiectivele și atribuţiile prevăzute de actele normative în baza cărora

funcţionează autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării;




74


DEPARTAMENTUL X


modul de organizare și funcţionare a autorității cu atribuții în domeniul

privatizării;

date din situațiile financiare privind veniturile încasate din activitatea de

privatizare de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, după caz;

analiza evoluţiei veniturilor obţinute din privatizare pe o perioadă relevantă,

după caz;

date generale despre societatea comercială privatizată cum ar fi: obiectul de

activitate al societăţii comerciale/activului privatizat, situația economico –

financiară la data privatizării, anterior și ulterior acestui proces, cu marcarea

momentului privatizării, evoluţia structurii acţionariatului, situația juridică a

terenurilor, după caz;

analiza obiectivelor auditului performanţei privatizării din punct de vedere al

economicităţii, eficienţei și eficacităţii privatizării efectuate;

sinteza principalelor constatări și a concluziilor rezultate în urma misiunii de

audit al performanţei privatizării efectuate.

d) Prezentarea sintetică a contextului instituțional în care s-a desfăşurat

privatizarea supusă auditului performanţei;

e) Prezentarea criteriilor de audit utilizate pentru evaluarea performanţei;

f) Descrierea metodologiei de audit/procedurilor utilizate pentru colectarea

datelor, analizarea și interpretarea probelor de audit, cu indicarea surselor

acestora;

g) Prezentarea constatărilor și concluziilor referitoare la realizarea obiectivelor

specifice privatizării efectuate, cele referitoare la evaluarea sistemului de

control intern și al celui de audit intern;

h) Punctul de vedere al conducerii autorității cu atribuții în domeniul privatizării

cu privire la constatările auditului performanţei privatizării și motivaţia

neînsușirii acestuia de către echipa de auditori publici externi, după caz;

i) Măsurile luate de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării în timpul și

ca urmare a desfăşurării misiunii de audit al performanţei privatizării;

j) Concluziile generale și recomandările formulate de auditorii publici externi

în urma misiunii de audit al performanţei privatizării;

k) Propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ care reglementează domeniul

privatizării;

l) Semnăturile membrilor echipei de audit care au întocmit raportul de audit al

performanţei privatizării.




75


DEPARTAMENTUL X


Recomandările cuprinse în raportul de audit al performanţei privatizării se fac în

condiţiile în care s-au identificat și posibile modalităţi de remediere eficiente pentru

disfuncţionalităţile constatate. Modul de implementare nu trebuie detaliat, aceasta fiind

responsabilitatea managementului autorității cu atribuții în domeniul privatizării.

Raportul de audit al performanţei privatizării trebuie să fie obiectiv și corect, să

cuprindă toate constatările relevante, inclusiv pe cele pozitive, să fie constructiv.

În raportul de audit al performanței se consemnează atât aspecte cu privire la

nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu procesul de privatizare

auditat, datorită nerespectării principiilor economicităţii, eficienţei și eficacităţii

operaţiunilor de privatizare efectuate (unde este cazul), cât și aspecte pozitive rezultate

în urma analizelor efectuate în legătură cu obiectivele auditului de performanță al

privatizării. Dacă pe parcursul misiunii de audit al performanţei privatizării se constată

erori/abateri de la legalitate şi regularitate și/sau fapte pentru care există indicii că au

fost săvârşite cu încălcarea legii penale, auditorii publici externi întocmesc o notă în

care vor consemna detaliat toate aceste aspecte. Aceasta se semnează doar de către

auditorii publici externi, se înregistrează la registratura structurii de specialitate care a

efectuat auditul performanței și se atașează la dosarul curent al acțiunii de verificare.

În funcție de gravitatea aspectelor consemnate în notă, șeful

departamentului/directorul camerei de conturi poate decide:

o declanșarea imediată și a unei acțiuni de control la această entitate, prin

restructurarea programului de activitate;

o cuprinderea ulterioară a entității în programul de activitate, dacă conducătorul

structurii de specialitate apreciază că nu există riscul distrugerii/dispariției unor

date, documente sau riscul unor modificări în organizarea și funcționarea entității.

Raportul de audit al performanţei sau o sinteză a principalelor constatări,

concluzii şi recomandări ale acestuia pot fi transmise, după caz, şi instituţiilor publice

interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin

intermediul departamentului în a cărui competenţă de verificare intră domeniul

respectiv.

În procesul de desfăşurare a misiunii de audit al performanţei și raportare a

rezultatelor acesteia se vor respecta prevederile „Regulamentului privind organizarea și

desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum și valorificarea actelor

rezultate din aceste activităţi”.




76


DEPARTAMENTUL X


Capitolul V

Reglementarea, în timp, a procesului de privatizare desfășurat în România și a controlului acestuia aflat în competența Curții de Conturi a României

V.1. Reglementarea procesului de privatizare

Procesul de privatizare s-a desfășurat în mai multe etape pe baza unui cadru

legislativ care a debutat cu Legea nr.58/14.08.1991 privind privatizarea societăților

comerciale.

Anterior Legii nr.58/1991 s-a creat cadrul legal de înființare și funcționare a

societăților comerciale rezultate din reorganizarea unităților economice de stat, prin

Legea nr.15/07.08.1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii

autonome și societăți comerciale.

V.1.1. Legea nr.15/07.08.1990 privind reorganizarea unităților economice

de stat ca regii autonome și societăți comerciale

Prin Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii

autonome și societăți comerciale s-a prevăzut că, unitățile economice de stat, indiferent

de organul în subordinea căruia își desfășoară activitatea, se organizează și funcționează

sub formă de regii autonome sau societăți comerciale.

Unităţile economice de stat, cu excepţia celor care se constituie ca regii autonome,

se organizează sub formă de societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată.

Unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale

prin hotărâre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administraţiei

locale de stat.

Inițial, capitalul social al societăţilor comerciale este deţinut integral de statul

român, sub formă de acţiuni sau părţi sociale, în raport cu forma juridică a societăţii, și

se varsă în întregime la data constituirii societăţii.




77


DEPARTAMENTUL X


Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu

excepţia celor dobândite cu alt titlu.

Societăţile comerciale înfiinţate conform acestei legi au un acţionar, respectiv

deţinător de părţi sociale, unic până la transferul total sau parţial al acţiunilor sau părţilor

sociale către terţe părţi din sectorul public sau privat din ţară sau din străinătate.

În vederea pregătirii, organizării și coordonării activităţii de transfer a acţiunilor

sau părţilor sociale se constituie Agenţia Națională pentru Privatizare, în subordinea

guvernului.

Societăţile comerciale, constituite potrivit legii, transmit Agenţiei Naţionale

pentru Privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social

stabilit, în termen de 30 de zile de la constituirea lor.

La constituirea societăților comerciale, guvernul procedează la restructurarea

unităților economice de stat – întreprinderi, grupuri, combinate, trusturi și alte asemenea

– pe criteriul autonomiei funcționale și financiare, urmărind reducerea dimensiunii

marilor întreprinderi și multiplicarea agenților economici care produc același tip de

bunuri, efectuează același tip de lucrări sau prestează același tip de servicii.

Statul își poate rezerva activități economice pe care să le desfăşoare în mod

exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea monopoluri, precum și modul lor de

administrare, se stabilesc prin legi speciale.

V.1.2. Legea nr.58/14.08.1991 privind privatizarea societăților comerciale

Prin Legea nr.58/1991 privind privatizarea societăților comerciale (modificată și

completată prin O.U.G. nr.15/1997 pentru modificarea și completarea Legii privatizării

societăților comerciale nr.58/1991 și abrogată prin O.U.G. nr.88/1997 privind

privatizarea societăților comerciale), s-a stabilit cadrul juridic corespunzător

transferului proprietăţii de stat în proprietatea privată a persoanelor fizice și a

persoanelor juridice.

În acest scop, prin lege s-a reglementat:

procedura privind distribuirea gratuită de certificate de proprietate către cetăţenii

români îndreptăţiţi;

metodele de privatizare a societăţilor comerciale;

oferirea spre vânzare de acţiuni sau active ale societăţilor comerciale către

salariaţii acestora;




78


DEPARTAMENTUL X


participarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, române sau străine, la

vânzarea-cumpărarea de acţiuni sau active ale societăţilor comerciale.

Privatizarea societăţilor comerciale se realizează prin transferul gratuit al unei

părţi din acţiunile statului și prin vânzarea acţiunilor rămase după transfer, în condiţiile

legii.

De asemenea, părţi ale patrimoniului unor societăţi comerciale pot fi înstrăinate

sub formă directă a vânzării de active, în condiţiile prevăzute de lege.

Transferul gratuit are loc pe calea distribuirii de certificate de proprietate.

Certificatele de proprietate sunt acţiuni la societăţi comerciale de natură financiară,

denumite Fonduri ale Proprietăţii Private.

Fondurile Proprietății Private dețin inițial, în total, 30% din capitalul social al

societăților comerciale organizate conform Legii nr.15/1990, cu excepția părții de

capital social al societăților comerciale care se privatizează în condițiile prevăzute de

lege.

Gestionarea și vânzarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute de stat se

realizează prin intermediul unei instituţii publice, cu caracter comercial și financiar,

denumită Fondul Proprietăţii de Stat.

V.1.2.1. Înființarea și organizarea Fondului Proprietății de Stat

Fondul Proprietății de Stat s-a înființat ca instituție publică cu personalitate

juridică, cu caracter comercial și financiar. Fondul Proprietății de Stat deține inițial 70%

din capitalul social al societăților comerciale organizate conform Legii nr.15/1990.

Fondul Proprietății de Stat, în calitate de acționar, exercită cu privire la societățile

comerciale toate drepturile și obligațiile ce-i revin din această calitate, potrivit legii.

În acest scop, Fondul Proprietății de Stat are următoarele obligații principale:

ia măsuri pentru reducerea participării statului la capitalul social al societăților

comerciale, până la privatizarea completă a acestora;

definește criterii de performanță minimă pentru aprecierea societăților

comerciale, precum și politica privind utilizarea dividendelor ce i se cuvin;

ia măsuri pentru restructurarea și reabilitarea societăților comerciale sau, după

caz, pentru lichidarea societăților comerciale nerentabile;

participă la realizarea măsurilor inițiate de către Fondurile Proprietății Private

pentru accelerarea procesului de privatizare;




79


DEPARTAMENTUL X


îndeplinește, împreună cu Fondurile Proprietății Private, atribuțiile ce revin,

potrivit legii, adunării generale a acționarilor.

Fondul Proprietății de Stat își desfășoară activitatea și ia decizii pe bază de

principii comerciale. Veniturile Fondului Proprietății de Stat se folosesc, în proporțiile

stabilite de consiliul de administrație, pentru:

o depunerea în conturi purtătoare de dobânzi;

o efectuarea de investiții necesare restructurării, reabilitării și rentabilizării

societăților comerciale, fără ca prin respectivele investiții să se mărească

proporția participării statului la capitalul social al acestora;

o acordarea de credite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu capital privat,

române, pentru cumpărarea de acțiuni sau active ale societăților comerciale;

o finanțarea cheltuielilor legate de pregătirea și realizarea privatizării societăților

comerciale;

o orice alte operațiuni comerciale în legătură cu obiectul de activitate al Fondului

Proprietății de Stat.

Fondul Proprietății de Stat, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin potrivit legii,

trebuie:

o să țină registre, cu respectarea normelor stabilite pentru societățile comerciale;

o să supună eventualele litigii rezultate din activitatea sa spre soluționare instanțelor

de judecată competente; prin contractele comerciale încheiate cu partenerii străini

poate conveni ca eventualele litigii să fie soluționate pe cale arbitrală, în țară sau

în străinătate, ori de către instanțe de judecată.

Fondul Proprietății de Stat, pentru întreaga activitate desfășurată, nu beneficiază

de imunitate de jurisdicție sau de executare. Pentru privatizarea unor societăți

comerciale prin vânzarea de acțiuni înainte de organizarea Fondurilor Proprietății

Private și a Fondului Proprietății de Stat a fost împuternicită Agenția Națională pentru

Privatizare (organ guvernamental responsabil pentru coordonarea, îndrumarea și

controlul procesului de privatizare).

Agenția Națională pentru Privatizare, la propunerea societăților comerciale cu

capital de stat și pe baza recomandărilor formulate de ministerele de resort, efectua

selectarea societăților comerciale pentru privatizare, dar nu mai mult de 0,5% din totalul

societăților comerciale conform prevederilor legale.




80


DEPARTAMENTUL X


V.1.2.2. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de acțiuni

Acțiunile societăţilor comerciale deținute de Fondurile Proprietăţii Private și

Fondul Proprietăţii de Stat pot fi vândute către persoane fizice sau persoane juridice,

române ori străine, prin:

oferte de vânzare de acţiuni către public;

vânzări de acţiuni pe bază de licitaţie deschisă sau licitaţie cu participanţi

preselecţionaţi;

vânzări de acţiuni prin negociere directă;

orice combinaţie a procedurilor de mai sus.

Salariaţii societăţilor comerciale și membrii conducerii acestora pot participa la

cumpărarea de acţiuni prin oricare din procedurile prevăzute de lege.

Acţiunile societăţilor comerciale puse în vânzare de către Fondul Proprietăţii de

Stat, pe bază de ofertă de vânzare către public sau pe bază de licitaţie, se oferă spre

cumpărare salariaţilor și membrilor conducerii respectivelor societăţi, în condiţii

preferenţiale, după cum urmează:

în cazul unei vânzări de acţiuni prin ofertă publică, salariaţii și membrii

conducerii au dreptul să cumpere, într-un termen limitat, până la 10% din

acţiunile scoase la vânzare, cu o reducere de 10% faţă de prețul ofertei publice;

în cazul unei vânzări de acţiuni prin licitaţie, orice salariat sau membru al

conducerii, ori o asociaţie a acestora va avea dreptul de cumpărare preferențială

a acţiunilor, în situaţia în care oferă un preț cu cel mult 10% mai mic decât prețul

cel mai mare oferit în cadrul licitaţiei și respectă celelalte condiţii din ofertă.

În condiţii egale cu alţi cumpărători potenţiali, acţiunile societăţilor comerciale

scoase la vânzare prin negociere directă de Fondul Proprietății de Stat se atribuie

salariaţilor și membrilor conducerii acestor societăţi comerciale.

Fondul Proprietății de Stat poate să acorde, în condiţiile stabilite de consiliul său

de administraţie și pe principii comerciale, facilităţi salariaţilor și membrilor conducerii,

precum și pensionarilor care cumpără acţiuni ale societăţilor comerciale, după cum

urmează:

credite;

plata la termen;

plata în rate;




81


DEPARTAMENTUL X


alte facilităţi, ţinând seama de specificul acţiunilor și de condiţiile concrete de

efectuare a vânzării.

Vânzarea de acţiuni de către Fondul Proprietăţii de Stat se efectuează cu

respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Vânzarea se efectuează numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru

Privatizare, dacă prin vânzare Fondul Proprietăţii de Stat își pierde calitatea de acţionar

ce deţine controlul în cadrul respectivei societăţi comerciale. Pentru obţinerea aprobării,

Fondul Proprietăţii de Stat are obligaţia să prezinte, în scris, la Agenţia Națională pentru

Privatizare, înainte de efectuarea vânzării, condiţiile principale de vânzare.

În cazul în care persoane fizice sau persoane juridice, române ori străine, optează

să cumpere 100% acţiunile unei societăţi comerciale, Fondul Proprietăţii de Stat va

delega Fondului Proprietăţii Private, la care societatea este arondată, dreptul de a

negocia, în numele lui, condiţiile de vânzare.

V.1.2.3. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de active Societăţile comerciale care deţin active, ce reprezintă unităţi care pot fi organizate

și pot funcţiona independent, au dreptul să le vândă. Vânzarea activelor se efectuează

pe bază de licitaţie publică sau licitaţie în plic, cu adjudecarea la cel mai ridicat preț.

Vânzarea de active ale societăţilor comerciale pe bază de licitație deschisă sau

licitație în plic se efectuează cu respectarea prevederilor legale și a normelor

metodologice elaborate de Agenţia Națională pentru Privatizare și aprobate prin

hotărâre a Guvernului.

La cumpărarea de active ale societăţilor comerciale pot participa persoane fizice sau

persoane juridice, române ori străine.

Persoanele care cumpără active nu au dreptul să le vândă, să le închirieze sau să

transfere în orice alt mod folosinţa acestora pentru o perioadă de un an de la încheierea

contractului de vânzare-cumpărare.

Instituţiile publice, regiile autonome și societăţile comerciale cu unic acţionar

statul român nu au dreptul să participe la cumpărări de active. La vânzările de active ale

societăţilor comerciale au dreptul să participe și salariaţii acestora (cu excepţia

membrilor conducerii societăţilor comerciale vânzătoare), precum și pensionarii care au

avut ultimul loc de muncă la respectiva societate comercială.

În situaţia în care oferă condiţii egale de cumpărare cu ceilalţi participanţi,

vânzarea se efectuează în favoarea salariaţilor, pensionarilor care au avut ultimul loc de




82


DEPARTAMENTUL X


muncă la respectiva societate comercială ori a cetăţenilor români care au în folosinţă

aceste active în baza unor contracte de locaţie de gestiune.

Societăţile comerciale vânzătoare, cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru

Privatizare, Fondurilor Proprietăţii Private și Fondului Proprietăţii de Stat, în condiţiile

stabilite de consiliile lor de administraţie, pot acorda facilităţi, pe principii comerciale,

salariaţilor din cadrul societăţii comerciale vânzătoare și pensionarilor, în cazul în care

cumpără active, după cum urmează:

credite;

plata la termen;

plata în rate;

alte facilități, ținând seama de specificul activelor vândute.

V.1.3. Legea nr.77/01.08.1994 privind asociaţiile salariaţilor și membrilor

conducerii societăţilor comerciale care se privatizează

Prin Legea nr.77/1994 privind asociaţiile salariaţilor și membrilor conducerii

societăţilor comerciale care se privatizează s-a prevăzut că, pentru dobândirea de acţiuni

ale societăţilor care se privatizează potrivit Legii nr.58/1991, salariaţii și membrii

conducerii acestor societăţi comerciale se pot constitui în asociaţii.

Asociaţia este o persoană juridică constituită din persoanele prezentate mai sus,

în scopul de a dobândi și de a folosi în condiţiile legii, în numele și pentru aceste

persoane, acţiuni ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, în vederea

privatizării acestora în condiţiile legii. Este permisă constituirea unei singure asemenea

asociaţii în cadrul aceleiași societăţi comerciale.

Din asociaţie pot face parte:

salariaţii societăţii comerciale cu contract de muncă încheiat pe durată

nedeterminată, cu program de lucru normal sau de cel puţin o jumătate de normă;

membrii conducerii societăţii comerciale în componenţa definită de Legea

nr.58/1991 sau managerul societăţii comerciale, definit de Legea nr.66/1993

privind contractul de management;

foştii salariaţi ai societăţii comerciale;

pensionarii care au avut ultimul loc de muncă la societatea comercială;




83


DEPARTAMENTUL X


producătorii agricoli, persoane fizice, care se află în relaţii contractuale, de

furnizori sau beneficiari, cu societatea comercială agroindustrială care se

privatizează.

Asociația dobândește acțiunile societății comerciale astfel:

în numele acelora dintre membrii săi care au subscris acțiuni și care le achită

individual, folosind următoarele modalități:

- plata în numerar;

- schimbul certificatelor de proprietate.

în numele tuturor membrilor săi, grupați în asociație, dobândind acțiuni care

inițial nu sunt distribuite individual, utilizând în acest scop:

- plata în rate, facilitată de Fondul Proprietății de Stat;

- credite contractate de asociație.

Asociațiile constituite potrivit acestei legi beneficiază de următoarele facilități:

Fondul Proprietății de Stat acordă acestor asociații facilitarea plății în rate, în

următoarele condiții:

avansul inițial minim de 20% din prețul negociat;

eșalonarea plății de minimum 5 ani;

dobânda anuală negociabilă de maximum 10%.

Fondul Proprietății Private la care este arondată societatea comercială în cauză

este obligat să primească certificate de proprietate de la membrii asociației în limita a

cel puțin 2/3 din cota sa de 30% din totalul acțiunilor societății comerciale, la valoarea

negociată cu acesta.

Fondurile Proprietății Private pot primi întregul carnet cu certificate de

proprietate oferite de membrii asociației, pentru schimbarea lor în acțiuni, urmând ca,

periodic, să se efectueze decontări reciproce între fonduri, potrivit sistemului de

arondare a societăților comerciale.

V.1.4. Legea nr.55/15.06.1995 pentru accelerarea procesului de

privatizare

Prin Legea nr.55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare s-a prevăzut

ca, accelerarea privatizării să se realizeze prin transferul efectiv și cu titlu gratuit, către

cetăţenii români îndreptățiți, al acţiunilor aferente cotei de 30% din capitalul social al




84


DEPARTAMENTUL X


societăţilor comerciale cu capital de stat, cât și prin vânzarea acţiunilor emise de aceste

societăţi.

Transferul cu titlu gratuit, către cetățenii români îndreptăţiţi, a acţiunilor aferente

cotei de 30% din capitalul social al societăţilor comerciale, prevăzute de Legea

nr.58/1991, se efectuează pe baza certificatelor de proprietate, distribuite în temeiul

aceleiași legi, și a cupoanelor nominative de privatizare, emise în temeiul Legii

nr.55/1995.

Cupoanele nominative de privatizare, cu valoare unică de schimb, se emit și

distribuie de către Agenţia Națională pentru Privatizare cetăţenilor români cu domiciliul

în România, care, până la data de 31 decembrie 1990 inclusiv, au împlinit vârsta de 18

ani, fiind astfel îndreptăţiţi a primi certificate de proprietate conform prevederilor Legii

nr.58/1991, iar în caz de deces, succesorilor legali ai acestora, precum și cetăţenilor

români care vor împlini vârsta de 18 ani până la data de 31 decembrie 1995, inclusiv, și

care domiciliază în România.

Începând cu data intrării în vigoare a legii, acţiunile aferente cotei de 40% din

capitalul social al societăţilor comerciale care nu fac obiectul privatizării cu titlu gratuit,

se oferă spre vânzare, de către Fondul Proprietăţii de Stat, persoanelor fizice și/sau

juridice de drept privat române sau străine prin oricare dintre metodele prevăzute de

lege.

Pentru privatizarea rapidă și integrală a societăţilor comerciale la care cererea de

acţiuni este mai mică decât oferta, prețul de vânzare al acţiunilor poate fi redus, pe baza

raportului de evaluare, sub valoarea nominală a acestora.

În situaţia în care din raportul de evaluare rezultă o reducere mai mare decât 30%

faţă de valoarea nominală a acţiunilor, vânzarea se face pe bază de contract cu

cumpărătorul, care va include clauze asiguratorii pentru societăţile comerciale în cauză.

Acelaşi regim se aplică și acţiunilor neschimbate în procesul privatizării cu titlu gratuit.

Producătorii agricoli care se află în relaţii contractuale cu caracter de continuitate cu

societăţile comerciale din domeniul agriculturii, industriei prelucrătoare de materii

prime agricole și prestărilor de servicii pentru agricultură, care cumpără acţiuni, de la

aceste societăţi, beneficiază individual de facilităţile prevăzute de Legea nr.77/1994

privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se

privatizează.

Din sumele cuvenite Fondului Proprietăţii de Stat pentru acţiunile vândute se lasă,

cu titlu gratuit, la dispoziţia societăţii comerciale privatizate, o cotă de până la 60%

pentru stingerea datoriilor înregistrate în contabilitatea respectivei societăţi comerciale




85


DEPARTAMENTUL X


până la data intrării în vigoare a legii, cu excepţia debitelor rezultate din aplicarea unor

sancţiuni contractuale sau legale. Sumele rămase după achitarea datoriilor se folosesc

exclusiv pentru realizarea de investiţii productive.

Prevederile de mai sus se aplică și societăţilor comerciale privatizate până la data

intrării în vigoare a acestei legi, dar numai pentru acele rate de rambursare a creditului

acordat prin contractul încheiat cu Fondul Proprietăţii de Stat, care devin exigibile după

această dată.

Suma debitelor, verificată și avizată pentru fiecare societate comercială de către

Ministerul Finanţelor, se lichidează integral, dacă nu depăşeşte plafonul de 60%, sau

până la concurenţa acestuia. În caz contrar, pentru suma prevăzută se procedează în mod

similar.

Controlul respectării destinaţiilor stabilite pentru sumele alocate cu titlu gratuit

societăţilor comerciale privatizate se exercită de către Curtea de Conturi și Ministerul

Finanţelor. Orice constatare a nerespectării destinaţiilor stabilite în lege se comunică

Ministerului Finanţelor, care va anula alocarea sumei pentru societatea comercială

respectivă, dispunând vărsarea acesteia la bugetul de stat.

Cu privire la condițiile de vânzarea a activelor, societăţile comerciale prevăzute

de Legea nr.58/1991 au dreptul să vândă active și mijloace fixe din dotare, la preţul de

piață, prin licitaţie organizată potrivit reglementărilor în vigoare, sub condiţia de a nu fi

afectată eficienţa realizării obiectului de activitate al societăţilor comerciale în cauză.

Sumele rezultate din vânzarea de active și de mijloace fixe se lasă la dispoziţia societăţii

comerciale vânzătoare, putând fi utilizate și pentru finanţarea activităţilor prevăzute în

obiectul de activitate al acesteia.

Societăţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură de tip

AGROMEC, SERVAGROMEC și AGROSERVICE se pot diviza și privatiza pe baza

raportului de evaluare, întocmit de o comisie formată din reprezentanţii Fondului

Proprietăţii de Stat, Fondurilor Proprietăţii Private, Instituțiilor Prefectului, Direcţiilor

generale ale finanţelor publice și controlului financiar de stat și ai Ministerului

Agriculturii și Alimentaţiei, raport care va cuprinde și utilajele neamortizate și

nefolosite, valoarea acestora pe baza indicilor de folosire putând ajunge până la valoarea

de recuperare a materialelor.

La privatizarea societăţilor comerciale prevăzute mai sus producătorii deţinători

de terenuri agricole beneficiază de dreptul de preferinţă în limita unei cote de până la

35% din capitalul social.




86


DEPARTAMENTUL X


La privatizarea societăţilor comerciale care au ca obiect de activitate prelucrarea

și industrializarea produselor agricole, producătorii deținători de terenuri agricole, care

întreţin relaţii contractuale cu caracter de continuitate cu societăţile comerciale

respective, beneficiază de dreptul de preferinţă în limita unei cote de până la 20% din

capitalul social.

Terenurile neagricole a căror situaţie juridică nu a fost clarificată potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr.834/1991, aferente societăţilor comerciale pot fi transferate

administraţiei publice locale, care le va concesiona cu acordul Ministerului Agriculturii

și Alimentației.

V.1.5. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/05.05.1997 pentru

modificarea și completarea Legii privatizării societăților comerciale nr.58/1991

Prin O.U.G. nr.15/1997 pentru modificarea și completarea Legii privatizării

societăților comerciale nr.58/1991 s-a stabilit cadrul juridic pentru transferul

participaţiei statului, constând în acţiuni sau părţi sociale la societăţile comerciale și al

activelor societăţilor comerciale prevăzute în această lege către persoane fizice sau

juridice de drept privat.

În acest sens s-a reglementat:

participarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, române sau străine, la

vânzarea-cumpărarea de acţiuni sau de părţi sociale, după caz, deţinute de stat sau

de autorităţi ale administraţiei publice;

cumpărarea de active aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acționar sau asociat;

atribuţiile instituțiilor publice cu atribuții în domeniul privatizării.

Societăţile comerciale constituite la nivel local, precum și societăţile comerciale

înfiinţate prin restructurarea și/sau reorganizarea regiilor autonome de interes local se

privatizează prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale. În acest caz, o cotă

de 20% din sumele obţinute în urma vânzării acţiunilor se face venit la bugetul local și

va fi utilizată, cu aprobarea consiliilor locale, pentru realizarea proiectelor de investiţii

în infrastructură care nu au asigurată finanţarea, iar o altă cotă de 20% se varsă în Fondul

special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului.

Societăţile comerciale rezultate în urma restructurării și/sau reorganizării unor

regii autonome de interes naţional, dispusă prin hotărâre a Guvernului, urmează regimul




87


DEPARTAMENTUL X


de privatizare prevăzut de această lege. Prin această lege, Fondul Proprietăţii de Stat se

definește ca, instituţie publică cu personalitate juridică, cu caracter comercial, aflată în

subordinea Guvernului, cu sarcina de a pune în aplicare programul și strategia de

privatizare aprobate de Guvern.

Fondul Proprietății de Stat gestionează, în numele statului sau al Autorităţilor

administraţiei publice locale, după caz, acţiunile sau părțile sociale aferente întregului

capital social al societăţilor comerciale rezultate din transformarea unor regii autonome

prin hotărâri ale Guvernului sau prin decizii ale autorităților administrației publice

locale, precum și acţiunile sau părțile sociale deținute de către stat la societăţile

comerciale, rămase după transferul unor părți sociale sau al unor pachete de acţiuni

emise de aceste societăţi comerciale, potrivit legii.

Fondul Proprietății de Stat exercită, în numele statului sau al autorităților

administrației publice locale, după caz, în conformitate cu programele aprobate de

Guvern, toate drepturile și obligațiile acționarului/asociatului cu privire la societăţile

comerciale prevăzute de lege.

În acest caz, Fondul Proprietății de Stat are următoarele obligații principale:

a) asigură, în regim de publicitate, vânzarea acţiunilor sau a părților sociale deținute

de stat sau de autoritățile administrației publice locale, la cel mai bun preț de piaţă

oferit, fără a exista o limită minimă prestabilită a acestuia, până la privatizarea

completă a societăţilor comerciale;

b) decide, în baza calității de acționar/asociat, pe care o exercită în numele statului

sau al autorităților administrației publice locale, vânzarea activelor din

patrimoniul societăţilor comerciale la care statul este acționar/asociat, la cel mai

bun preț de piață oferit, fără a exista o limită minimă prestabilită a acestuia;

c) stabilește sistemul de evaluare a societăţilor comerciale la care statul este

acționar/asociat ori a activelor din patrimoniul acestora, prin direcțiile sale de

specialitate sau cu asistența asigurată de consultanți-persoane fizice ori societăţi

de consultanță autorizate, după caz;

d) întocmește programul anual de vânzare a acţiunilor sau a părților sociale ale

societăţilor comerciale la care statul este acționar/asociat, pe baza strategiei de

privatizare stabilite de Guvern;

e) asigură publicarea, în Monitorul Oficial al României, Partea IV-a și în mijloacele

de informare în masă, inclusiv în sistem electronic, a listelor cu societăţile

comerciale care urmează să fie privatizate;




88


DEPARTAMENTUL X


f) stabilește metoda de privatizare a cotei de capital social gestionate în numele

statului sau al autorităților administrației publice locale ori combinația de metode

de privatizare, în funcție de mărimea societăţii comerciale, de profilul de

activitate, de situația sa financiară, de perspectivele potențiale în diferite variante

și de gradul de atractivitate pentru investitorii potențiali;

g) negociază clauzele contractuale, inclusiv modalitățile de plată;

h) ia măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale cu datorii, prin dizolvarea și

lichidarea lor potrivit legii, precum și prin conversia datoriilor în acţiuni sau părți

sociale, după caz.

Din sumele obținute de către Fondul Proprietății de Stat în urma vânzării

acţiunilor emise de societăţile comerciale înființate prin hotărâri ale Guvernului, o cotă

de 20% se varsă la bugetul de stat. Sumele încasate din dobânzi ca urmare a constituirii

unor depozite la termen se varsă la Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziția

Guvernului. Sumele rămase la dispoziția Fondului Proprietății de Stat vor fi utilizate,

în principal, în cotele stabilite de către consiliul său de administrație pentru:

acoperirea cheltuielilor proprii de funcționare, potrivit bugetului de venituri și

cheltuieli aprobat;

finanțarea cheltuielilor legate de plata comisioanelor pentru consultanți -

persoane fizice sau societăţi de consultanță autorizate - ori pentru pregătirea și

realizarea privatizării societăţilor comerciale;

finanțarea unor programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

finanțarea costurilor de lichidare a societăţilor comerciale la care statul este

acționar/asociat.

Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului va fi utilizat cu

prioritate pentru finanțarea programelor de dezvoltare regională, în cazul lichidării

societăţilor comerciale din zonele industriale aflate în declin economic sau din zonele

monoindustriale, ori pentru îndeplinirea obligațiilor legale de realizare a protecției

mediului, în baza strategiilor elaborate de către ministerele de resort, precum și pentru

stimularea activității de export al produselor finite și/sau al serviciilor industriale, după

caz.

Din fondurile vărsate la bugetul de stat, o cotă de 40% va fi utilizată pentru

finanțarea asociată a Programului național de dezvoltare a întreprinderilor mici și

mijlocii, iar o cotă de 1% va fi repartizată pentru finanțarea activității Agenţiei Naționale

pentru Privatizare și a activității Agenţiei Române de Dezvoltare, în proporțiile stabilite

prin legea bugetului de stat. Fondul Proprietății de Stat nu poate aloca fonduri pentru




89


DEPARTAMENTUL X


restructurarea sau reabilitarea societăţilor comerciale și nu poate cumpăra acţiuni emise

de societăţi comerciale, părți sociale ale acestora ori active din patrimoniul lor.

Membrii Consiliului de Administrație sau salariaţii Fondului Proprietății de Stat,

reprezentanții Fondului Proprietății de Stat în Adunările Generale ale Acționarilor/

Asociaților la societăţile comerciale la care statul sau autoritățile administrației publice

locale sunt acționari/asociați, precum și membrii consiliilor de administrație ale acestora

răspund, după caz, în situațiile în care:

o nu sunt respectate regulile de publicitate pentru vânzarea de acţiuni, părți sociale

sau active, conform metodelor de privatizare reglementate prin această lege;

o nu se întocmește raport de evaluare financiară pentru formarea prețului de ofertă;

o nu se respectă procedura de privatizare stabilită în oferta pentru vânzarea de

acţiuni, părți sociale sau active ale unei societăţi comerciale la care statul este

acționar/asociat;

o se oferă informații confidențiale unor terți cu privire la intenția de vânzare a unui

pachet de acţiuni, părți sociale sau active, în scopul influențării prețului de ofertă

sau pentru a favoriza un cumpărător potențial în dauna altor persoane;

o se atribuie un pachet de acţiuni, părți sociale ori un activ unei persoane fizice sau

juridice în dauna altor persoane care au formulat o ofertă mai avantajoasă.

Răspunderea se stabilește individual, în raport cu fapta comisă, potrivit legii.


Acţiunile și părțile sociale gestionate de Fondul Proprietății de Stat se vând

persoanelor fizice sau juridice, române ori străine, prin:

1) ofertă publică de vânzare;

2) ofertă publică de cumpărare;

3) negociere directă;

4) licitație deschisă sau licitație cu participanți

preselecționați;

5) orice combinație a metodelor prevăzute mai sus.




http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi0xvGr7JXNAhUG2RoKHf6MA5sQjRwIBw&url=http://www.solutionfoundry.com/1205&bvm=bv.123664746,d.d2s&psig=AFQjCNFx45u4NDc-VvBHVuQazepnKthFxw&ust=1465386487367524

90


DEPARTAMENTUL X


Oferta publică de vânzare sau de cumpărare se aplică în cazul în care vânzarea

are ca obiect acţiuni ce conferă unei persoane o poziție semnificativă, de control sau

majoritară în Adunarea Generală a Acționarilor.

Negocierea directă și licitația se organizează atunci când vânzarea are ca obiect

fie acţiuni, fie părți sociale, ce conferă unei persoane o poziție semnificativă, de control

sau majoritară în Adunarea Generală a Acționarilor/ Asociaților.

Vânzarea se face pe baza raportului dintre cerere și ofertă, la cel mai bun preț

oferit, indiferent de metoda de privatizare utilizată. Vânzarea de acţiuni sau de părți

sociale, prin oricare dintre metode, obligă Fondul Proprietății de Stat să formuleze o

ofertă irevocabilă, valabilă cel puțin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data

publicării ei.

Ofertele se prezintă la sediul central al Fondului Proprietăţii de Stat, la sucursalele

sale teritoriale, la bursa de valori sau pe piața organizată extrabursieră, după caz.

Vânzarea va fi precedată, în toate situațiile, de întocmirea unei documentații

accesibile oricărei persoane interesate, ce va cuprinde cel puțin următoarele elemente:

o denumirea și sediul social al societăţii comerciale, sucursale și filiale;

o valoarea capitalului social;

o structura acționariatului;

o tipul de acţiuni emise de respectiva societate comercială;

o situația financiară a societăţii comerciale;

o prețul de pornire la vânzarea acţiunilor;

o raportul de evaluare în baza căruia se fixează prețul de ofertă;

o bilanțul de mediu, întocmit de societatea comercială, după caz.

Aplicarea metodelor de privatizare prevăzute mai sus nu exclude posibilitatea

conversiei datoriilor în acţiuni sau părți sociale, potrivit legii. Salariaţii societăţilor

comerciale, membrii conducerii sau administratorii acestora pot cumpăra părți sociale

sau acţiuni emise de societatea comercială la care sunt angajați sau la care au fost numiți,

prin procedurile MEBO, MBO sau ESOP, ce se reglementează prin lege specială.

Fondul Proprietății de Stat poate acorda, în condițiile stabilite de consiliul său de

administrație și pe principii comerciale, facilități salariaților și administratorilor

societăţilor comerciale la care statul este acționar/asociat, dacă cumpără acţiuni sau părți

sociale în nume propriu, în următoarele condiții:

o avans minim de 40% din prețul de vânzare a acţiunilor/părților sociale;

o plata în rate, eșalonate pe un termen de 3-5 ani de la data încheierii contractului

de vânzare-cumpărare de acţiuni/părți sociale;




91


DEPARTAMENTUL X


o dobânda anuală de 30% din dobânda de refinanțare practicată de Banca Națională

a României.

Facilitățile prevăzute mai sus se acordă numai în următoarele situații:

- vânzarea are ca obiect acţiuni nominative, transformate după încheierea

contractului de vânzare-cumpărare, prin grija administratorilor societăţii

comerciale privatizate, în acţiuni preferențiale, dar nu mai mult de 10% din

valoarea capitalului social;

- vânzarea are ca obiect acţiuni nominative, aferente unei cote de maximum 5% din

valoarea capitalului social al unei societăţi comerciale;

- vânzarea are ca obiect părți sociale reprezentând o cotă valorică de până la 100%

din capitalul social.

Fondul Proprietății de Stat are obligația de a depune la Agenţia Națională pentru

Privatizare toate contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni sau de părți sociale, în

situația în care statul își pierde poziția de control sau majoritară în adunarea generală a

acționarilor/ asociaților. În cazul în care, prin vânzare, se poate obține o concentrare

economică ce permite unui comerciant sau unui grup de comercianți să exercite, direct

sau indirect, o influență asupra unui alt comerciant sau grup de comercianți, ori de natură

să restrângă, să împiedice sau să denatureze concurența, Agenţia Națională pentru

Privatizare va sesiza autoritatea administrativă autonomă în domeniul concurenței.

Condițiile de organizare și de publicitate pentru vânzarea de acţiuni sau de părți

sociale, se stabilesc de către Agenţia Națională pentru Privatizare și se aprobă prin

hotărâre a Guvernului. Obiectivele de mediu minim acceptate, ce vor putea fi incluse în

oferta de vânzare, se vor stabili, prin norme metodologice, de către Agenţia Națională

pentru Privatizare și de către autoritatea de mediu competentă. Normele metodologice

se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

În ramurile strategice ale economiei naționale, în care se organizează societăţi

comerciale pe acţiuni, cum sunt: industria de apărare, producția și distribuția de energie

electrică, termică și nucleară, mineritul și gazele naturale, poșta, telecomunicațiile și

transporturile feroviare, precum și în sistemul bancar, statul își poate rezerva un număr

de acţiuni aferente unei cote din capitalul social al unei astfel de societăţi comerciale

sau poate opta pentru păstrarea acţiunii nominative de control.

Acțiunea nominativă de control conferă statului următoarele drepturi:

numirea în consiliul de administrație a 1-2 reprezentanți;




92


DEPARTAMENTUL X


posibilitatea de a se opune, în adunarea generală a acționarilor sau în consiliul de

administrație, luării deciziilor care privesc gajarea sau ipotecarea activelor,

dizolvarea și lichidarea voluntară, în conformitate cu prevederile Legii

nr.31/1990 privind societăţile comerciale, schimbarea obiectului de activitate,

precum și fuziunea prin absorbție, dacă asemenea decizii ar putea aduce atingere

intereselor naționale;

acţiunile nominative de control ale statului la societăţile comerciale din ramurile

strategice pot fi transformate în acţiuni nominative, prin hotărâri ale Guvernului.

V.1.5.2. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de active

Societăţile comerciale la care statul este acționar/asociat pot vinde, din inițiativa

consiliului lor de administrație și cu acordul Fondului Proprietății de Stat, ori din

inițiativa Fondului Proprietății de Stat, active care reprezintă unități de producție,

subunități, spații de cazare, spații comerciale sau alte bunuri de același gen, ce pot fi

organizate și pot funcționa independent.

Vânzarea activelor se efectuează pe bază de licitație publică deschisă sau de

licitație în plic, cu adjudecarea la prețul cel mai bun oferit. Această procedură de vânzare

se aplică și în cazul utilizării în sistem de leasing a activelor aparținând societăţilor

comerciale la care statul este acționar/asociat, dacă în contractul de leasing nu s-a

prevăzut altfel.

Fondul Proprietății de Stat are obligația să întocmească, periodic, pe baza

informațiilor primite de la fiecare societate comercială în parte, o listă de active ale

societăţilor comerciale la care statul este acționar/asociat, care vor fi oferite spre

vânzare.

Instituțiile publice, precum și societăţile comerciale la care statul este acționar/asociat

nu au dreptul să participe la cumpărări de active în condițiile prevăzute de lege, sub

sancțiunea nulității contractelor de vânzare-cumpărare.

La cumpărarea de active aparținând societăţilor comerciale la care statul este

acționar/asociat, scoase la vânzare conform prevederilor legii, au dreptul să participe și

salariaţii acestora, precum și pensionarii care au avut ultimul loc de muncă la respectiva

societate comercială, cu excepția membrilor consiliului de administrație și a directorilor

executivi ai societăţilor comerciale vânzătoare. Societăţile comerciale vânzătoare, cu

aprobarea Fondului Proprietății de Stat și în condițiile stabilite de consiliile lor de




93


DEPARTAMENTUL X


administrație, pot acorda facilități persoanelor menționate mai sus, în cazul în care

acestea cumpără active cu plata în rate, în condițiile unui avans minim de 20% sau în

cazul în care încheie cu societatea comercială un contract de leasing cu clauză fermă de

cumpărare.

Agenţia Națională pentru Privatizare este instituţia publică, din subordinea

Guvernului, responsabilă cu strategia de privatizare, cu îndrumarea metodologică și cu

controlul privatizării societăţilor comerciale prevăzute de această lege, precum și cu

elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul privatizării și dezvoltării

mediului de afaceri, în conformitate cu strategia adoptată de Guvern.

Organizarea, funcționarea și atribuţiile Agenţiei Naționale pentru Privatizare se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

V.1.5.3. Obiectivele de mediu minim acceptate

Fondul Proprietății de Stat are obligația de a include în oferta de vânzare de

acţiuni sau de părți sociale obiectivele de mediu minim acceptate, în situația în care

transferul dreptului de proprietate creează pentru cumpărător o obligație de conformare

la cerințele de protecție a mediului. Documentația privind bilanțul de mediu, prezentată

de Fondul Proprietății de Stat anterior formulării ofertei de vânzare de acţiuni sau de

părți sociale, precum și obiectivele de mediu minim acceptate pentru asigurarea

protecției mediului nu sunt confidențiale.

În cazul vânzării de acţiuni sau de părți sociale, Fondul Proprietății de Stat va

include în contractul de vânzare-cumpărare o clauză prin care cumpărătorul se obligă să

îndeplinească obiectivele de mediu minim acceptate.

Prevederile de mai sus se aplică numai în situația în care Fondul Proprietății de

Stat transmite, prin același contract, dreptul de proprietate asupra unui pachet de acţiuni

sau asupra unor părți sociale, reprezentând mai mult de jumătate din totalul drepturilor

de vot în Adunarea Generală a Acționarilor/Asociaților, unei persoane sau unui grup de

persoane.

Obiectivele de mediu minim acceptate vor fi incluse și în contractele de vânzare-

cumpărare care au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra activelor, dacă

aceste active fac parte sau au făcut parte dintr-un ansamblu realizând o activitate

calificată, potrivit legislației de mediu în vigoare, ca activitate cu impact negativ asupra

mediului.




94


DEPARTAMENTUL X


Fondul Proprietății de Stat poate conveni cu investitorul ca acesta din urmă să

constituie o garanție pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu minim acceptate, precum

și pentru situațiile în care, ulterior cumpărării unui pachet de acţiuni sau a unor părți

sociale, apar situații ce angajează răspunderea patrimonială a investitorului în legătură

cu protecția mediului.

Autoritatea de mediu competentă, împreună cu Agenţia Națională pentru

Privatizare, elaborează și emite norme metodologice privind aplicarea cerințelor de

mediu, care conțin reglementări cu privire la:

o obiectivele de mediu minim acceptate;

o limitele valorice și modul de utilizare a garanțiilor depuse de către cumpărător,

pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu minim acceptate;

o categoriile de activităţi economice pentru care există obligativitatea îndeplinirii

cerințelor de protecție a mediului;

o evidența, păstrarea și înregistrarea documentelor cu privire la bilanțul de mediu;

o accesul investitorilor la informații cu privire la bilanțul de mediu al unei societăţi

comerciale;

o autorizarea societăţilor de consultanță în domeniul evaluării și întocmirii

bilanțurilor de mediu.

V.1.6. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/23.12.1997 privind

privatizarea societăților comerciale

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/23.12.1997 privind privatizarea

societăților comerciale, a fost aprobată prin Legea nr.44/1998 și modificată și

completată prin Legea nr.99/26.05.1999 privind unele măsuri pentru accelerarea

reformei economice.

Prin OUG nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale s-a stabilit

cadrul juridic pentru accelerarea și finalizarea procesului de privatizare, în baza

următoarelor principii:

asigurarea transparenţei procesului de privatizare;

formarea preţului de vânzare, în baza raportului dintre cerere și ofertă;

asigurarea egalităţii de tratament între cumpărători;




95


DEPARTAMENTUL X


reconsiderarea datoriilor societăţilor comerciale, în vederea sporirii atractivității

ofertei de privatizare.

Prevederile OUG nr.88/1997 se aplică:

societăţilor comerciale înfiinţate în baza prevederilor Legii nr.15/1990 privind

reorganizarea unităţilor economice de stat în regii autonome și societăţi

comerciale, cu modificările ulterioare;

societăţilor comerciale și naţionale, care rezultă din reorganizarea regiilor

autonome de interes naţional sau local, în temeiul OUG nr.30/1997 privind

reorganizarea regiilor autonome, aprobată și modificată prin Legea nr.207/1997;

societăţilor comerciale care au fost constituite de autorităţile administraţiei

publice locale în baza Legii administraţiei publice locale nr.69/1991, republicată,

cu modificările ulterioare;

societăţilor comerciale care rezultă din divizarea sau fuziunea societăţilor

comerciale menţionate mai sus.

Prevederile Legii nr.99/1999, se aplică:

vânzării de acţiuni la societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a

administraţiei publice locale este acţionar, indiferent de numărul acţiunilor pe

care le deţine, inclusiv la societăţile naţionale, companiile naţionale și celelalte

societăţi comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes

naţional sau local;

vânzării de active ale regiilor autonome și ale societăţilor comerciale la care statul

sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, inclusiv ale

companiilor naţionale și ale societăţilor naţionale ori ale celorlalte societăţi

comerciale rezultate din reorganizarea unei regii autonome de interes naţional sau

local.

V.1.6.1. Atribuțiile instituțiilor cu competențe în domeniul privatizării

Prin OUG nr.88/1997 au fost prevăzute atribuțiile Ministerului Privatizării și ale

Fondului Proprietății de Stat, astfel:




96


DEPARTAMENTUL X


Atribuțiile Ministerului Privatizării

Ministerul Privatizării este autoritatea administraţiei publice centrale,

responsabilă cu elaborarea politicilor de privatizare, cu coordonarea și controlul


În acest scop, Ministerul Privatizării îndeplineşte următoarele atribuţii:

elaborează și supune spre aprobare Guvernului strategia de privatizare, în baza

propunerilor ministerelor, pentru a asigura o corelare cu proiectele de dezvoltare

ale acestora;

elaborează și supune spre aprobare Guvernului proiecte de legi și proiecte de

hotărâri ale Guvernului în domeniul privatizării;

îndrumă metodologic întregul proces de privatizare;

avizează și supune spre aprobare Guvernului programul anual de privatizare

elaborat de Fondul Proprietăţii de Stat;

aprobă, la cererea Fondului Proprietăţii de Stat, lista societăţilor comerciale care

se restructurează;

monitorizează deciziile de dizolvare și de lichidare a societăţilor comerciale,

inițiate de reprezentanţii Fondului Proprietăţii de Stat în adunările generale ale

acționarilor;

propune spre aprobare Guvernului mandatul Fondului Proprietăţii de Stat privind

condiţiile de negociere pentru privatizarea societăţilor comerciale care deţin o

poziţie de monopol, un monopol natural sau o poziţie dominantă pe piață, precum

și pentru alte societăţi comerciale de interes strategic;

întocmeşte, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, rapoarte privind stadiul

privatizării, pe care le prezintă spre analiză Guvernului;

efectuează, din oficiu sau la cererea primului-ministru, controlul operaţiunilor de

privatizare;

asigură desfăşurarea programelor de asistență tehnică în domeniul privatizării,

finanţate sau contractate cu persoane fizice sau juridice române ori străine;

promovează investiţiile străine în scopul privatizării societăţilor comerciale;

îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru domeniul său de

activitate.

Atribuțiile Fondului Proprietății de Stat

Fondul Proprietăţii de Stat este o instituţie de interes public, organizată ca fond

închis de investiţii atipic, aflat în subordinea Ministerului Privatizării, cu atribuţia




97


DEPARTAMENTUL X


principală de a vinde acţiunile deţinute de stat sau de autorităţile administraţiei publice

locale.

Activitatea Fondului Proprietăţii de Stat se stabileşte în baza programului de

privatizare avizat de către Ministerul Privatizării și aprobat de Guvern.

Prin Legea nr.99/1999 au fost prevăzute atribuțiile Guvernului, Agenției

Române de Dezvoltare și ale autorităților cu atribuții în domeniul privatizării astfel:

Atribuțiile Guvernului

Guvernul asigură înfăptuirea politicii de privatizare, coordonează și controlează

activitatea ministerelor și instituţiilor publice, care au competențe și atribuţii în

realizarea privatizării, ia măsuri obligatorii pentru accelerarea și finalizarea procesului

de privatizare și răspunde în fața Parlamentului de îndeplinirea acestor obligaţii.

În acest scop Guvernul:

aprobă strategia naţională de privatizare;

aprobă elementele esenţiale ale contractului de mandat, inclusiv metoda de

vânzare și condiţiile principale ale contractului ce urmează a fi încheiat de

autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării, respectiv de societăţile

comerciale, pentru vânzarea acţiunilor ori activelor unei societăţi comerciale de

interes strategic;

acordă, de la caz la caz, scutiri, reduceri, amânări și/sau eşalonări la plata

obligaţiilor bugetare, pe baza propunerilor înaintate de către creditorii bugetari

sau de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării;

ia orice alte măsuri în calitate de autoritate centrală de aplicare a acestei ordonanţe

de urgenţă.

Atribuțiile Agenţiei Române de Dezvoltare Agenţia Română de Dezvoltare elaborează și promovează strategia de privatizare.

În acest scop Agenţia Româna de Dezvoltare:

elaborează și supune Guvernului spre aprobare strategia naţională de privatizare,

pe baza propunerilor autorităților cu atribuții în domeniul privatizării, în scopul

asigurării corelării cu strategiile de dezvoltare pe care le elaborează acestea;

elaborează și supune Guvernului spre aprobare proiecte de acte normative în

domeniul privatizării;




98


DEPARTAMENTUL X


poate acorda asistență tehnică în legătură cu privatizarea;

atrage și promovează investiţiile străine în scopul privatizării societăţilor

comerciale;

întocmeşte și supune aprobării Guvernului raportul anual cu privire la stadiul

procesului de privatizare, pe baza rapoartelor de activitate elaborate de autoritățile

cu atribuții în domeniul privatizării;

centralizează datele privind derularea contractelor de vânzare-cumpărare de

acţiuni deţinute de stat sau de o autoritate a administraţiei publice locale și

informează Guvernul în acest sens.

În vederea realizării atribuţiilor sale, Agenţia Română de Dezvoltare poate

încheia contracte de consultanţă cu persoane fizice ori juridice, precum și contracte de

colaborare cu persoane fizice. De asemenea, Agenţia Română de Dezvoltare are dreptul

să solicite, în scris, informaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, de la

autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării, precum și de la orice altă instituţie

publică centrală sau locală, de la registrele independente de evidență a acţionarilor, de

la societăţile naţionale, companiile naţionale și societăţile comerciale la care statul este

acţionar și de la regiile autonome.

Atribuțiile instituției publice implicată (autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării)

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării realizează întregul proces de

privatizare.

În acest scop autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării:

exercită toate drepturile ce decurg din calitatea de acţionar a statului sau a

autorităţilor administraţiei publice locale, având capacitatea de a împuternici

reprezentanţii săi în Adunarea Generală a Acţionarilor să acţioneze pentru:

o administrarea eficientă a societăţilor/companiilor naţionale și a societăţilor

comerciale pe care le are în portofoliu, în vederea sporirii atractivității, luând

măsuri privind:

- pregătirea și realizarea unor operaţiuni organizatorice, tehnice, tehnologice,

manageriale și financiare, destinate să asigure creşterea realizărilor tehnico-

economice ale societăţii comerciale și diminuarea obligaţiilor bugetare sau

de altă natură;




99


DEPARTAMENTUL X


- restructurarea societăţilor comerciale prin fuziune, divizare, vânzare de

active și conversie în acţiuni a datoriilor față de creditorii comerciali,

precum și prin închidere operaţională, totală sau parţială;

- solicitarea acordării de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare și negocierea

propunerilor în acest sens, care se supun aprobării potrivit legii;

o lichidarea societăţilor comerciale neprofitabile.

ia toate măsurile necesare pentru realizarea procesului de privatizare a societăţilor

comerciale, astfel:

o stabileşte metoda adecvată de privatizare și o schimbă în măsura în care este

necesar;

o publică în presa scrisă și/sau în sistem electronic, pe plan local, naţional și/sau

internaţional, listele cuprinzând societăţile comerciale care se privatizează;

o întocmeşte dosarul de prezentare, raportul de evaluare, prospectul de ofertă

publică sau alte documente ce prezintă relevanță în procesul de privatizare;

o efectuează vânzarea, la preţul de piaţă, a acţiunilor emise de societăţile

comerciale;

o iniţiază sau, după caz, aprobă, în condiţiile legii, vânzarea la preţul de piaţă a

activelor din patrimoniul societăţilor comerciale și regiilor autonome, cu

excepţia celor supuse în mod obligatoriu procedurii de vânzare, potrivit

dispoziţiilor acestei ordonanţe de urgenţă.

Litigiile privind contractele, convenţiile, protocoalele și orice alte acte ori

înţelegeri, încheiate de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării în scopul de

a pregăti, efectua sau finaliza procesul de privatizare a unor societăţi comerciale sau

grupuri de societăţi comerciale, sunt de competența secţiilor comerciale ale instanţelor

judecătoreşti.

Fondul Proprietăţii de Stat este o instituţie de interes public, cu personalitate

juridică, în subordinea Guvernului, care acţionează pentru diminuarea implicării în

economie a statului și a autorităţilor administraţiei publice locale, prin vânzarea

acţiunilor acestora.

Bugetul Fondului Proprietăţii de Stat se formează integral din veniturile rezultate ca

urmare a privatizării societăţilor comerciale, din dividende și din dobânzile aferente

disponibilităţilor sale băneşti, se aprobă de către Guvern și se gestionează în regim

extrabugetar.




100


DEPARTAMENTUL X


Fondul Proprietăţii de Stat exercită atribuţiile sale, cu privire la societăţile

comerciale, altele decât cele de interes strategic, în cazul cărora aceste atribuţii se

exercită de către ministerele de resort.

Guvernul poate hotărî ca și în cazul unor asemenea societăţi Fondul Proprietăţii

de Stat să exercite atribuţiile sale. În cazul societăţilor comerciale constituite în baza

Legii administraţiei publice locale nr.69/1991, atribuțiile Fondului Proprietății de Stat

se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale.


Prin OUG nr.88/1997 s-a prevăzut că acţiunile gestionate de Fondul Proprietăţii

de Stat se vând persoanelor fizice sau juridice de drept privat, române ori străine, prin:

oferta publică de vânzare;

negociere directă;

licitaţie cu strigare sau în plic;

certificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital

internaţională;

orice combinaţie a metodelor prevăzute mai sus.

Vânzarea se face pe baza raportului dintre cerere și ofertă, la preţul de piaţă,

indiferent de metoda de privatizare utilizată, în baza unui raport de evaluare, fără a exista

un preţ minim de vânzare. În situaţia în care o societate comercială la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar este cotată la bursa de valori sau

pe o altă piaţă organizată, Fondul Proprietăţii de Stat nu va întocmi, de regulă, raport de

Oferta

publică

de vânzare

Negociere

directă

Licitaţie

cu strigare

sau în plic

Certificate

de depozit

Orice

combinaţie

a metodelor

DE

VÂNZARE DE

VÂNZARE DE VÂNZARE

DE

VÂNZARE

DE

VÂNZARE




101


DEPARTAMENTUL X


evaluare. În acest caz, preţul de ofertă va fi cel înregistrat în ultima zi de tranzacţie la

bursele de valori sau pe alte pieţe organizate, naţionale sau internaţionale, anterior zilei

în care se face vânzarea.

Aplicarea metodelor de privatizare prevăzute mai sus nu exclude posibilitatea

conversiei datoriilor în acţiuni sau reeşalonării datoriilor cu acordul creditorilor, ori

vânzarea acţiunilor pe piaţa de capital internaţională prin bănci de investiţii. De

asemenea, aplicarea acestor metode de privatizare nu exclude posibilitatea conversiei

datoriei publice în acţiuni, în cazul în care statul a emis obligaţiuni convertibile. În acest

caz, la lansarea emisiunii de obligaţiuni de stat convertibile se vor menţiona în prospect

tipul acţiunilor și emitentul, dobânda, condiţiile de transmitere a acţiunilor contra plată

de către Fondul Proprietăţii de Stat, precum și alte informaţii, după caz.

Vânzarea, prin oricare dintre metodele de mai sus obligă Fondul Proprietăţii de

Stat să formuleze o ofertă irevocabilă, valabilă cel puţin 30 de zile, dar nu mai mult de

180 de zile de la data publicării ei. Ofertele de vânzare se prezintă la sediul central al

Fondului Proprietăţii de Stat, la sucursalele sale teritoriale, la bursele de valori sau pe

alte pieţe organizate, interne sau internaţionale, după caz.

Vânzarea va fi precedată, în toate situaţiile, de întocmirea unui dosar de

prezentare. În dosarul de prezentare se va ține seama de protecţia unor mărci de fabrică,

de comerţ sau de serviciu înregistrate, cu recunoaştere naţională sau internaţională, după

caz. Pentru societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice

locale deţine nu mai mult de 10% din totalul acţiunilor, Fondul Proprietăţii de Stat nu

va mai întocmi dosar de prezentare. Pentru societăţile comerciale cotate la bursele de

valori sau pe alte pieţe organizate, interne sau internaţionale, oferta se va întocmi pe

bază de prospect, în conformitate cu normele și instrucţiunile Comisiei Naţionale a

Valorilor Mobiliare/Autorității de Supraveghere Financiară.

Fondul Proprietăţii de Stat are dreptul să contracteze cu persoane fizice sau cu

persoane juridice, române sau străine, servicii de asistență de specialitate în domeniul

privatizării. De asemenea, Fondul Proprietăţii de Stat poate perfecta contracte cu

societăţi de valori mobiliare, pentru vânzarea prin ofertă publică a acţiunilor la bursele

de valori sau pe alte pieţe organizate, naţionale sau internaţionale, precum și cu bănci

de investiţii pentru transferul și vânzarea unui portofoliu de acţiuni pe piaţa de capital

internaţională, în baza certificatelor de depozit sau a altor instrumente financiare

utilizate pe această piaţă.




102


DEPARTAMENTUL X


Prin Legea nr.99/1999 s-a prevăzut că, autoritățile cu atribuții în domeniul

privatizării vând acţiunile prin următoarele metode:

oferta publică;

metode de vânzare specifice pieţei de capital;

negociere;

licitaţie cu strigare sau în plic;

certificate de depozit emise de bănci de investiţii pe piaţa de capital

internaţională;


În cazul în care autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării decide să

formuleze o ofertă de vânzare, preţul de ofertă va fi, de regulă, egal cu valoarea nominală

a acţiunilor, cu precizarea că vânzarea se face la preţul de piaţă rezultat din raportul

dintre cerere și ofertă, indiferent de metoda de privatizare utilizată, fără a exista un preţ

minim de vânzare.

În scopul determinării principalelor elemente ale vânzării de acţiuni, autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării va putea dispune întocmirea unui raport de evaluare.

Acţiunile se vor vinde la preţul de piaţă rezultat din raportul dintre cerere și ofertă, chiar

dacă acest preţ este inferior celui rezultat din raportul de evaluare.

Ministerul Finanţelor, în numele și pe seama statului, poate stinge, cu acordul

părţilor, obligaţiile asumate de acesta în temeiul împrumuturilor externe contractate,

prin transmiterea acţiunilor deţinute de stat la societăţile comerciale către deţinătorii de

obligaţiuni de stat. Modalităţile de efectuare a acestei operaţiuni se stabilesc prin

normele metodologice elaborate în aplicarea acestei ordonanţe de urgență.

Autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării pot primi, în schimbul acţiunilor

emise de societăţile comerciale, obligaţiuni sau alte instrumente garantate de stat, în

condiţiile stabilite de Guvern. Vânzarea va fi precedată de publicarea unui anunţ de

vânzare sau de formularea unei oferte irevocabile, valabilă cel puţin 30 de zile, dar nu

mai mult de 180 de zile de la data publicării. În cazul vânzării unor pachete de acţiuni

din capitalul social al unor bănci sau societăţi comerciale mari, la propunerea autorității

cu atribuții în domeniul privatizării, Guvernul poate dispune prelungirea termenului de

valabilitate a ofertei.

Autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării asigură publicarea anunţurilor și

ofertelor de vânzare în presa locală, naţională de largă răspândire și/sau prin mijloace

electronice și, după caz, într-un jurnal internaţional, în condiţiile stabilite prin normele

metodologice ce vor fi elaborate. Vânzarea va fi precedată de întocmirea unui dosar de




103


DEPARTAMENTUL X


prezentare, în cazurile prevăzute în normele metodologice emise în aplicarea acestei

ordonanţe de urgenţă.

Pentru societăţile comerciale cotate la bursele de valori sau pe alte pieţe

organizate, interne sau internaţionale, oferta se va întocmi pe bază de prospect, în

conformitate cu normele și instrucţiunile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau

ale autorităţilor competente, după caz. Dosarul de prezentare va cuprinde și drepturile

de proprietate industrială.

La cererea autorității cu atribuții în domeniul privatizării sau a agentului de

privatizare, pentru stabilirea situaţiei obligaţiilor bugetare scadente ale societăţilor

comerciale supuse privatizării, Ministerul Finanţelor va împuternici Direcţia Generală a

Finanţelor Publice și Controlului Financiar de Stat în a cărei rază teritorială se află sediul

respectivei societăţi comerciale să inițieze procedura întocmirii unui raport asupra

naturii și cuantumului tuturor acestor obligaţii bugetare.

Pe baza acestui raport Ministerul Finanţelor va emite un certificat de sarcini

fiscale, care va preciza natura și cuantumul tuturor obligaţiilor bugetare la data

raportului.

Societatea comercială privatizată va fi exonerată de drept de plata oricărei alte

obligaţii bugetare, scadentă la data raportului și neevidențiată în certificatul de sarcini

fiscale.

La cererea potenţialului cumpărător, în condiţiile prevăzute în normele

metodologice, autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și societatea comercială

supusă privatizării sunt obligate să asigure accesul liber la toate datele și informaţiile

privind activitatea și situaţia patrimonială a societăţii comerciale, în scopul întocmirii

de către acesta a propriului raport de expertiză asupra societăţii. Aceasta nu exclude

posibilitatea ca autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării să negocieze și să convină

acordarea unor garanţii cumpărătorului pentru daune specifice, incluzând, între altele,

daune cauzate cumpărătorului prin faptul că societatea este ţinută să îndeplinească vreo

obligaţie, inclusiv față de terţi, sau suportă vreo pierdere ca rezultat al unor acte, fapte

și operaţiuni care nu au fost dezvăluite sau a căror aducere la îndeplinire ar implica

costuri ce depăşesc nivelul prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare și a căror cauză

a existat la data încheierii contractului. Răspunderea autorității cu atribuții în domeniul

privatizării este limitată în toate cazurile la preţul plătit efectiv de cumpărător. Statul

garantează îndeplinirea obligaţiilor de plată ale autorității cu atribuții în domeniul

privatizării.




104


DEPARTAMENTUL X


Pe parcursul derulării procesului de privatizare, administratorii societăţii

comerciale sunt obligaţi să notifice imediat autorității cu atribuții în domeniul

privatizării producerea oricărui act sau fapt de natură să modifice datele cuprinse în

dosarul de prezentare sau să angajeze răspunderea societăţi.

Autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării au dreptul să contracteze cu

persoane fizice sau juridice, române ori străine, servicii de asistență de specialitate în

domeniul privatizării, restructurării și lichidării. De asemenea, autoritățile cu atribuții în

domeniul privatizării pot încheia contracte cu societăţi de valori mobiliare, pentru

vânzarea acţiunilor la bursele de valori sau pe alte pieţe organizate, naţionale ori

internaţionale, precum și cu bănci de investiţii, pentru transferul și vânzarea unui

portofoliu de acţiuni pe piaţa de capital internaţională, în baza certificatelor de depozit

sau a altor instrumente financiare utilizate pe această piaţă.

În vederea măririi șanselor de privatizare a societăţilor comerciale, autoritățile cu

atribuții în domeniul privatizării pot accepta plata în rate a preţului acţiunilor vândute,

în condiţiile stabilite în normele metodologice emise în aplicarea ordonanţei de urgenţă.

În cazul vânzării cu plata în rate a preţului acţiunilor unei societăţi comerciale de interes

strategic, avansul nu va putea fi mai mic de 35% din preţul de vânzare, iar plata ratelor

se va eșalona pe o perioadă de maximum 3 ani.

Asupra acţiunilor vândute cu plata în rate se constituie un drept de gaj. În cazul

în care cumpărătorul nu plăteşte la scadență două rate succesive, contractul poate fi

rezolvit.

În îndeplinirea atribuției sale autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării

înaintează fiecărui creditor bugetar o cerere privind acordarea de înlesniri, precum:

scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata obligaţiilor bugetare, datorate de

societăţile comerciale supuse privatizării către bugetul administrat de respectivul

creditor bugetar.

Fiecare creditor bugetar este obligat să negocieze împreună cu autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării posibilitatea acordării înlesnirilor solicitate. În cazul în

care acordarea acestor înlesniri nu este de competența creditorului bugetar, acesta este

obligat să înainteze Guvernului rezultatul negocierii în termen de 30 de zile de la data

înregistrării unei astfel de solicitări și să notifice autorității cu atribuții în domeniul

privatizării îndeplinirea obligaţiei respective.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării este abilitată de drept să supună

aprobării Guvernului rezultatul negocierilor în cazul în care creditorul bugetar nu

respectă termenul pentru îndeplinirea acestei obligații.




105


DEPARTAMENTUL X


V.1.6.3 Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de active

Prin OUG nr.88/1997 s-a prevăzut că, societăţile comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar pot vinde active din

patrimoniul lor persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la inițiativa consiliului lor

de administraţie și cu acordul Fondului Proprietăţii de Stat ori din inițiativa Fondului

Proprietăţii de Stat, cu mandatarea reprezentantului său în Adunarea Generală a

Acţionarilor. Vânzarea se poate face numai în cazul în care nu este afectată privatizarea

unei societăţi comerciale sau privatizarea unui activ în integralitatea sa.

Vânzarea activelor se efectuează pe bază de licitaţie cu strigare sau în plic, cu

adjudecare la preţul de piaţă, în baza raportului dintre cerere și ofertă. Această procedură

se aplică și în cazul perfectării unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă

de vânzare, având ca obiect utilizarea activelor aparţinând societăţilor comerciale la care

statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, dacă în

contractul de leasing imobiliar nu s-a prevăzut altfel.

La cumpărarea de active aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar nu au dreptul să participe

membrii consiliului de administraţie și directorii executivi ai societăţilor comerciale

vânzătoare.

Sumele rezultate din vânzarea activelor societăţilor comerciale la care statul sau

o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar vor fi utilizate de către

acestea, în următoarea ordine, numai pentru:

rambursarea datoriilor;

efectuarea de investiţii;

finanţarea activităţilor cuprinse în obiectul de

activitate;

efectuarea cheltuielilor legate de îndeplinirea

obligaţiilor legale de conformare la cerinţele de

protecţie a mediului, după caz.




https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiGz5fC-JfNAhUC1RoKHQjMD_0QjRwIBw&url=https://www.bookworks.com/2014/07/call-comes/&bvm=bv.123664746,bs.1,d.d2s&psig=AFQjCNEmzBa9u2EsoOfArT4VISvOmdrndQ&ust=1465458451623584

106


DEPARTAMENTUL X


Aceste sume nu pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului

societăţilor comerciale vânzătoare sau pentru majorarea capitalului social.

Societăţile comerciale care au în derulare contracte de locaţie de gestiune, de închiriere

sau de asociere în participaţiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu

clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă cu locatarii sau asociaţii, în

situaţiile în care aceştia au efectuat investiţii în activele pe care le utilizează. În acest

caz, din preţul de vânzare se scade valoarea investiţiilor pe bază de raport de evaluare

acceptat de părţi.

Vânzarea se desfăşoară cu avizul Fondului Proprietăţii de Stat. Societăţile

comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar

majoritar, cu acordul Fondului Proprietăţii de Stat, în condiţiile stabilite de consiliile lor

de administraţie, pot vinde active cu plata în rate comercianţilor – persoane fizice,

asociaţii familiale autorizate în baza Decretului-lege nr.54/1990, cu modificările

ulterioare, sau societăţi comerciale constituite în temeiul Legii nr.31/1990, cu

modificările ulterioare, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii,

în următoarele condiţii:

avans minim de 20% din preţul de vânzare;

rate eşalonate pe un termen de 3-5 ani;

perceperea unei dobânzi anuale de 30%.

Prin Legea nr.99/1999 s-a prevăzut că, societăţile comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar pot vinde sau încheia

contracte de leasing imobiliar pentru active aflate în proprietatea lor, cu aprobarea

Adunării Generale a Acţionarilor sau a consiliului de administraţie, după caz.

Această prevedere se aplică și regiilor autonome, cu aprobarea prealabilă a

ministerului de resort sau, după caz, a autorităţii administraţiei publice locale, precum

și în cazul perfectării unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare,

având ca obiect utilizarea activelor aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau

o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, dacă în contractul de

leasing imobiliar nu s-a prevăzut altfel.

Vânzarea activelor se face prin licitaţie deschisă cu strigare, cu adjudecare la cel

mai mare preţ obţinut pe piaţă. La cumpărarea de active nu au dreptul să participe

reprezentanţii autorității cu atribuții în domeniul privatizării în Adunările Generale ale

Acţionarilor, membrii consiliului de administraţie și directorii executivi ai societăţilor

comerciale sau ai regiilor autonome vânzătoare.




107


DEPARTAMENTUL X


Sumele rezultate din vânzarea activelor vor fi utilizate, în următoarea ordine,

pentru:

plata datoriilor către bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv a datoriilor

provenind din plăţile efectuate de Ministerul Finanţelor în contul garanţiilor

executate pentru credite interne și externe, precum și din credite externe

contractate direct de stat din care s-au făcut subîmprumuturi;

plata datoriilor către bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor

speciale;

plata altor datorii;

efectuarea de investiţii;

finanţarea activităţilor cuprinse în obiectul de activitate;

efectuarea cheltuielilor legate de îndeplinirea obligaţiilor legale de conformare la

cerinţele de protecţie a mediului, după caz;

alte destinaţii.

Vânzarea activelor și utilizarea sumelor rezultate din această vânzare se vor

efectua cu respectarea drepturilor contractuale ale creditorilor a căror creanţă este

garantată cu ipotecă, gaj sau privilegiu asupra activului supus vânzării. Aceste sume nu

pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului societăţilor comerciale,

cu excepția cazurilor prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.

Societăţile comerciale și regiile autonome, care au în derulare contracte de locaţie

de gestiune, de închiriere sau de asociere în participaţiune, pot vinde sau încheia

contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă

cu locatarii sau asociaţii în situațiile în care aceştia au efectuat investiţii în activele pe

care le utilizează reprezentând mai mult de 15% din valoarea acestor active. În acest

caz, din preţul de vânzare se scade valoarea investiţiilor pe bază de raport de evaluare

acceptat de părţi.

Vânzarea se desfăşoară cu acordul autorității cu atribuții în domeniul privatizării.

Regiile autonome și societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a

administraţiei publice locale este acţionar majoritar, cu acordul autorității cu atribuții în

domeniul privatizării, pot vinde active cu plata în rate comercianţilor – persoane fizice,

asociaţii familiale autorizate în baza Decretului-lege nr.54/1990, cu modificările

ulterioare, sau societăţi comerciale constituite în temeiul Legii nr.31/1990, cu

modificările ulterioare, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii,

în condiţiile legii.




108


DEPARTAMENTUL X


V.1.6.4. Obligațiile de mediu

Prin OUG nr.88/1997 s-a prevăzut că, Fondul Proprietății de Stat are obligaţia

de a include în oferta de vânzare de acţiuni obiective de mediu minim acceptate, în

situaţia în care transferul dreptului de proprietate creează pentru cumpărător o obligaţie

de conformare la cerinţele de protecţie a mediului. Fondul Proprietății de Stat va include

în contractul de vânzare o clauză prin care cumpărătorul se obligă să îndeplinească

obiectivele de mediu minim acceptate.

Aceste prevederi se aplică în situaţia în care Fondul Proprietății de Stat transmite,

prin același contract, dreptul de proprietate asupra unui pachet de acţiuni reprezentând

mai mult de jumătate din totalul drepturilor de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor.

Obiectivele de mediu minim acceptate vor fi incluse și în contractele de vânzare având

ca obiect active, dacă acestea fac parte sau au făcut parte dintr-un ansamblu de active

sau din patrimoniul unei societăţi comerciale care realizează o activitate calificată, ca

activitate cu impact negativ asupra mediului. Categoriile de activităţi economice

considerate cu impact negativ asupra mediului se stabilesc prin norme metodologice.

Prin Legea nr.99/1999 s-a prevăzut că, în cazul în care, ca urmare a transmiterii

dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, cumpărătorul ar dobândi controlul

asupra societăţii comerciale, acea societate trebuie să întocmească, în conformitate cu

dispoziţiile normelor metodologice, un bilanţ de mediu care este supus spre avizare

autorităţii de mediu competente. Avizul va cuprinde obligaţiile de mediu ce revin

societăţii comerciale.

Autoritatea de mediu competentă are obligaţia să emită și să comunice avizul în

termen de 15 zile de la data primirii bilanţului de mediu. În cazul necomunicării avizului

în termenul legal, societatea comercială este considerată că își desfăşoară activitatea în

deplină conformitate cu cerinţele legale în vigoare privind protecţia mediului.

Pe baza bilanţului de mediu avizat autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării

are obligaţia să includă în dosarul de prezentare sau, după caz, în prospectul de ofertă

publică obligaţiile de mediu ce trebuie să fie îndeplinite de către societatea comercială.

Autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării sunt obligate să îl despăgubească

pe cumpărător, în limita preţului plătit de acesta, respectiv societatea comercială, după

caz, pentru prejudicii suferite ca urmare a stabilirii în sarcina societăţii a unor obligaţii

de conformare cu normele privind protecţia mediului sau a unor răspunderi datorate

poluării mediului din activităţi trecute, care nu au fost prevăzute în dosarul de prezentare




109


DEPARTAMENTUL X


ori în prospectul de ofertă publică. Statul garantează plata de către autoritățile cu atribuții

în domeniul privatizării a despăgubirilor prevăzute mai sus.

Dispoziţiile de mai sus sunt aplicabile și în cazul vânzării de active, atâta timp cât

asemenea active fac parte din patrimoniul unei societăţi comerciale sau regii autonome

ce desfăşoară o activitate calificată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ca având un

impact negativ asupra mediului.

În toate cazurile societatea comercială este obligată să îl despăgubească pe

cumpărător pentru prejudiciile suferite ca urmare a stabilirii în sarcina acestuia a unor

obligaţii de conformare cu normele privind protecţia mediului care nu au fost prevăzute

în dosarul de prezentare a activului.

V.1.6.5. Protecția salariaților

Prin Legea nr.99/1999 s-a prevăzut că, salariaţii societăţilor comerciale ale căror

acţiuni fac obiectul transferului dreptului de proprietate beneficiază de măsurile de

protecţie socială prevăzute de OG nr.48/1997 privind stabilirea unor măsuri de protecție

socială a salariaților în cazul transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor

sau părților sociale ale societăților comerciale, aprobată și modificată prin Legea

nr.51/1998 pentru aprobarea OG nr.48/1997.

În cazul societăţilor comerciale care se privatizează și care, potrivit contractului

de vânzare-cumpărare de acţiuni, aplică măsuri de restructurare ce determină concedieri

colective, drepturile compensatorii datorate salariaților disponibilizaţi se suportă, în

limitele și în modalitatea prevăzute de lege, din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj.

Beneficiază de măsurile de protecţie și salariaţii societăţilor comerciale la care

societăţile comerciale care se privatizează deţin participații de cel puţin 50% din

numărul total de acţiuni.

Aceste prevederi se aplică și societăţilor comerciale la care autoritățile cu atribuții

în domeniul privatizării vând nu mai puţin de o treime din numărul total de acţiuni pe

pieţele de capital organizate, numai dacă prospectul de ofertă conţine informaţii

referitoare la disponibilizările de personal.

Salariaţii disponibilizaţi vor beneficia de măsurile prevăzute în programele de

recalificare și reintegrare profesională finanţate din fondul special constituit în acest

scop la dispoziţia Guvernului.




110


DEPARTAMENTUL X


V.1.6.6. Terenurile societăților comerciale

Prin Legea nr.99/1999 s-a prevăzut că, societăţile comerciale care deţin terenuri

ce sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii în conformitate cu obiectul lor de

activitate și al căror regim juridic urmează să fie clarificat vor continua să folosească

aceste terenuri până la clarificarea regimului lor juridic. Societăţile comerciale se

privatizează fără a include în capitalul social valoarea acestor terenuri.

După clarificarea regimului juridic, terenurile clasificate ca aparţinând

domeniului public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, rămân

în folosinţa societăţilor comerciale privatizate sau care urmează a fi privatizate, pe baza

unei concesiuni acordate de autoritatea competentă, pentru perioada maximă prevăzută

de lege.

Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor

metoda, procedura și documentaţia necesare pentru acordarea concesiunilor sunt

prevăzute în normele metodologice emise în aplicarea OUG nr.88/1997 privind

privatizarea societăților comerciale.

Terenurile clasificate ca aparţinând domeniului privat al statului ori al unităţilor

administrativ-teritoriale, după caz, pot fi concesionate în condiţiile prevăzute mai sus,

închiriate sau oferite societăţii comerciale spre a fi cumpărate. Criteriile generale pentru

stabilirea redevenţei, a chiriei și a preţului de vânzare se determină prin norme

metodologice.

Capitalul social al societăţilor comerciale cărora li s-a eliberat certificatul de

atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majorează de drept cu valoarea

terenurilor menţionate în certificat.

Administratorii sunt obligaţi să înregistreze majorarea capitalului social la Oficiul

Național al Registrului Comerţului în termen de 60 de zile de la data emiterii

certificatului, societatea comercială fiind scutită de plata taxelor și a oricăror alte

obligaţii legate de această operaţiune.

În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare

a capitalului social sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social

se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al

statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căruia se vor

emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept autorității cu atribuții în domeniul

privatizării.




111


DEPARTAMENTUL X


Cumpărătorul are un drept de opţiune la cumpărarea de la autoritatea cu atribuții

în domeniul privatizării, la un preţ convenit în contractul iniţial de vânzare a acţiunilor

ori, în lipsa unei clauze în acest sens, la preţul plătit de cumpărător pentru pachetul iniţial

de acţiuni, reactualizat în conformitate cu prevederile normelor metodologice, a unui

număr de acţiuni suplimentare reprezentând un procent din acţiunile nou-emise egal cu

cota de participare a cumpărătorului la capitalul social la data când s-a emis certificatul

sau la data achiziţionării pachetului iniţial de acţiuni, după caz. Cumpărătorul își poate

exercita această opţiune în termen de două luni de la data înregistrării majorării

capitalului social.

Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor nou-emise are loc în momentul

plăţii integrale a acţiunilor. Până la expirarea termenului de exercitare a dreptului de

opţiune, drepturile de vot conferite de acţiunile emise sunt suspendate.

Adunarea Generală a Acționarilor care decide emiterea acţiunilor suplimentare

corespunzătoare valorii terenului poate să hotărască convertirea automată a acestora în

acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, fără drept de vot, pe data expirării termenului

de exercitare a dreptului de opţiune ori, după caz, la data rezoluţiunii contractului de

vânzare-cumpărare a acţiunilor.

Orice alt acţionar al societăţii comerciale, care nu este parte la un contract de

vânzare-cumpărare de acţiuni care să prevadă altfel, poate să exercite dreptul de opţiune

în aceleași condiţii și în schimbul aceluiași preţ ca și cumpărătorul.

V.1.6.7. Restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de

stat


privatizării asigură repararea prejudiciilor cauzate societăţilor comerciale privatizate sau

în curs de privatizare prin restituirea către foştii proprietari a bunurilor imobile preluate

de stat.

Autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării plătesc societăţilor comerciale o

despăgubire care să reprezinte echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat prin restituirea

în natură a imobilelor deţinute de societatea comercială către foştii proprietari prin

efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive și irevocabile. Despăgubirea se stabilește

de comun acord cu societăţile comerciale, iar în caz de divergenţă, prin justiţie.




112


DEPARTAMENTUL X


Imobilele preluate de stat în baza unor legi, acte administrative sau hotărâri

judecătoreşti de confiscare, constând în terenuri și clădiri evidenţiate în patrimoniul

societăţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare, în absenţa cărora realizarea

obiectului de activitate al acestor societăţi comerciale este împiedicată în asemenea

măsură încât, ca urmare a acestei restituiri, societatea comercială nu ar mai putea să-și

continue activitatea și ar urma să fie supusă dizolvării și lichidării, nu se restituie în

natură.

În cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă societăţile

comerciale sunt obligate la plata echivalentului bănesc al imobilelor, autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării plătește direct fostului proprietar suma prevăzută în

hotărâre.

Statul garantează îndeplinirea de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a

obligaţiilor de mai sus.

IV.1.6.8. Privatizarea societăților comerciale din ramurile strategice ale

economiei naționale

Prin OUG nr.88/1997, s-a prevăzut că, în ramurile strategice ale economiei

naţionale, în care se organizează societăţi comerciale pe acţiuni, cum sunt: producţia și

distribuţia de energie electrică, termică și nucleară, mineritul și gazele naturale,

prelucrarea petrolului, poşta, telecomunicaţiile și transporturile feroviare, Guvernul

poate decide fie păstrarea unei acţiuni nominative de control, fie vânzarea pachetului

majoritar către investitori de portofoliu.

Acțiunea nominativă de control conferă statului următoarele drepturi:

numirea în consiliul de administraţie a 1-2 reprezentanţi;

posibilitatea de a se opune, în adunarea generală a acționarilor sau în consiliul de

administraţie, luării deciziilor care privesc gajarea sau ipotecarea activelor,

dizolvarea și lichidarea în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990 privind

societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, schimbarea

obiectului de activitate, precum și fuziunea prin absorbţie, dacă asemenea decizii

ar putea afecta protecţia consumatorilor, activitatea societăţii comerciale prin

favorizarea unui terţ, protecţia concurenţei sau în cazul în care ar aduce atingere

intereselor naţionale.




113


DEPARTAMENTUL X


Acțiunea nominativă de control poate fi transformată într-o acțiune comună, prin

hotărâre a Guvernului.

Prin Legea nr.99/1999 s-a prevăzut că, în cazul privatizării societăţilor

comerciale rezultate ca urmare a reorganizării regiilor autonome și în cazul altor

societăţi comerciale de interes strategic, Guvernul are opţiunea de a păstra o acțiune

nominativă de control al statului, stabilind totodată și cine va exercita drepturile ce

decurg din această calitate.

V.1.6.9. Agenți de privatizare


privatizării pot delega unor agenţi de privatizare exerciţiul anumitor drepturi, inclusiv

orice atribuţie, cu excepția încheierii contractului de vânzare de acţiuni.

Agenţii de privatizare prezintă, la cererea autorității cu atribuții în domeniul

privatizării mandante, rapoarte cu privire la activităţile efectuate și exercită în mod

exclusiv pe perioada mandatului atribuţiile delegate. Mandatul se acordă în legătură cu

privatizarea unei societăţi comerciale sau a unui grup de societăţi comerciale, cuprinse

în programe speciale de privatizare, prin hotărâre a Guvernului ori selectate în

conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea OUG nr.88/1997.

În termen de 15 zile de la primirea propunerii de vânzare de acţiuni, formulată de

agentul de privatizare, autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării mandantă este

obligată să încheie contractul de vânzare de acţiuni sau să comunice motivul refuzului.

În cazul nerespectării acestui termen, propunerea de contract este considerată acceptată

și agentul de privatizare este împuternicit să încheie contractul.

Agenţii de privatizare se pot grupa în baza unui contract de asociere temporară pe

obiect sau a unui contract de societate cu răspundere limitată ori pe acţiuni. În cazul

asocierilor temporare pe obiect, asociații desemnează asociatul coordonator,

împuternicit să participe la procedura de selecţie în vederea acordării mandatului

prevăzut mai sus.

În exercitarea atribuţiilor ce le revin în legătură cu o societate comercială sau cu

un grup de societăţi comerciale, agenţii de privatizare acţionează în numele și pe seama

autorităților cu atribuții în domeniul privatizării și au, potrivit mandatului acordat, toate

drepturile aferente acţiunilor acestor societăţi comerciale, inclusiv exerciţiul puterilor și




114


DEPARTAMENTUL X


beneficiile speciale acordate autorităților cu atribuții în domeniul privatizării prin OUG

nr.88/1997 și prin normele metodologice emise în aplicarea acesteia, cu excepţia

dreptului la dividende și a oricărui drept de preferinţă.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării organizează, în condiţii de

publicitate la nivel naţional și internaţional, selectarea prin licitaţie a agenţilor de

privatizare, cu care încheie contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise

pentru aplicarea OUG nr.88/1997.

Indiferent că acţionează individual ori asociați, agenţii de privatizare trebuie să

întrunească anumite cerinţe minime de calificare, incluzând experienţa în privatizări

internaţionale și/sau în privatizări sau în alte tranzacţii din România, cu luarea în

considerare a veniturilor brute sau, în cazul asocierilor, a veniturilor brute consolidate

ale membrilor în anul anterior datei emiterii ofertei.

Guvernul numește o comisie pentru evaluarea tehnică și economică a ofertelor

depuse de agenţii de privatizare. La evaluarea ofertelor se are în vedere, între altele, și

nivelul onorariilor solicitate de agenţii de privatizare. Comisia are atribuţia de a întocmi

procesul-verbal de licitaţie și hotărârea de selectare a ofertei celei mai convenabile.

În cazul societăţilor comerciale de interes strategic, elementele esenţiale ale

contractului de mandat se supun spre aprobare Guvernului. Autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării încheie contractul de mandat în termen de 15 zile de la data

hotărârii comisiei. Onorariul agenţilor de privatizare include o componentă fixă și

componente variabile în funcţie de costurile efective și de aducerea la îndeplinire a

mandatului.

Membrii asociaţi sunt răspunzători solidar pentru neexecutarea sau executarea

necorespunzătoare ori cu întârziere a obligaţiilor prevăzute în contractul de mandat.


privatizarea societăților comerciale din turism

Prin OUG nr.32/1998 privind privatizarea societăților comerciale din turism

(abrogată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.52/29.03.2001 privind

accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale din

turism), s-a prevăzut cadrul juridic pentru vânzarea acţiunilor emise de societăţile

comerciale din turism, deţinute de stat, precum și pentru vânzarea activelor aparţinând

societăţilor comerciale din turism la care statul este acţionar, urmărindu-se:




115


DEPARTAMENTUL X


o creşterea eficienței economice a activităţii de turism, astfel încât aportul său la

P.I.B. să crească;

o creşterea circulaţiei turistice;

o înscrierea României în circuitul turistic internațional;

o creşterea calităţii și a competitivității produsului turistic românesc;

o atragerea unor investitori recunoscuţi în domeniu – lanțuri hoteliere de renume

internațional;

o atragerea de capital pentru investiţii de dezvoltare;

o îmbunătăţirea managementului.

Organele administrației publice centrale abilitate în domeniul privatizării societăților

comerciale erau Ministerul Privatizării și Ministerul Turismului.

V.1.7.1. Atribuțiile Ministerului Turismului în domeniul privatizării

În domeniul privatizării, Ministerul Turismului avea atribuții să:

elaboreze, împreună cu Ministerul Privatizării, strategia de privatizare a

societăţilor comerciale din turism, ca parte componentă a strategiei de dezvoltare

a turismului pe termen mediu și lung, pe care o supunea spre aprobare

Guvernului;

coordoneze și îndrume metodologic, împreună cu Ministerul Privatizării,

procesul de privatizare a societăţilor comerciale din turism;

elaboreze, împreună cu Ministerul Privatizării, și să supună spre aprobare

Guvernului proiecte de legi și de alte acte normative necesare

deblocării/accelerării procesului de privatizare în turism;

analizeze și decidă asupra modalităţilor de privatizare a societăţilor comerciale

din turism, inclusiv a bazelor de tratament;

asigure, prin Oficiul de Promovare a Turismului, aflat în subordinea sa,

promovarea internă și internațională a listelor cuprinzând societăţile comerciale

și activele propuse la vânzare, a propunerilor privind constituirea de societăţi

mixte, asocieri în vederea atragerii învestitorilor recunoscuţi în domeniul

turismului;

efectueze controlul operaţiunilor de privatizare la societăţile comerciale din

turism;




116


DEPARTAMENTUL X


colaboreze cu societăţile de investiţii financiare care deţin pachete de acţiuni la

societăţile comerciale din turism;

avizeze propunerile de divizare a societăţilor comerciale mari și mijlocii din

turism.

V.1.7.2. Procedura prealabilă privatizării societăților comerciale din

turism

În vederea aplicării rapide a modalităţilor de privatizare, societăţile comerciale

din turism la care statul este acţionar se divizează potrivit unei proceduri speciale

stabilită prin norme metodologice, avându-se în vedere următoarele criterii:

separarea capitalului social deţinut de Fondul Proprietăţii de Stat și societăţile de

investiţii financiare, de capitalul social deţinut de ceilalţi acţionari;

separarea activelor în funcţie de modul de administrare a acestora prin

administrare directă sau în baza contractelor de locație a gestiunii, de închiriere

sau de asociere în participaţiune;

separarea activelor care au fost trecute în proprietatea statului prin legi și prin alte

acte normative de naționalizare și a căror situație juridică se reglementează printr-

o lege specială;

numărul de active din patrimoniul societăţii comerciale;

amplasarea activelor în oraşe, staţiuni, judeţe;

capitalul social al societăţilor comerciale din turism, rezultat în urma divizării, să

permită privatizarea rapidă și eficientă.

Premergător acestei etape, se majorează capitalul social al societăţii comerciale

cu valoarea terenurilor pentru care aceasta deţine titlu de proprietate, iar pachetul de

acţiuni aferent majorării revine integral Fondului Proprietăţii de Stat. Înregistrarea la

Oficiul Național al Registrului Comerţului a majorării capitalului social se face pe baza

unei cereri de înscriere de menţiuni, depusă de către direcţia teritorială a Fondului

Proprietăţii de Stat sau de către direcţia de specialitate a Fondului Proprietăţii de Stat

Bucureşti.




117


DEPARTAMENTUL X


V.1.7.3. Modalități de privatizare a societăților comerciale din turism

Transformarea contractelor de locație a gestiunii, de închiriere sau de

asociere în participaţiune în contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de

vânzare

Societățile comerciale din turism la care statul este acționar și care au în derulare

contracte de locație a gestiunii, de închiriere sau de asociere în participațiune vând sau

încheie contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare prin negociere

directă cu locatarii sau cu asociații în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a

ordonanței de urgență.

Inițiativa transformării contractelor de locație a gestiunii, de închiriere sau de

asociere în participațiune în contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de

vânzare aparține persoanei fizice sau juridice care are în folosință activul și care depune

în acest sens o solicitare scrisă la sediul societății comerciale în termen de 30 de zile de

la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Nerespectarea prevederilor cu privire la termenul prevăzut de ordonanța de

urgență atrage decăderea locatarului sau a asociatului din dreptul de a solicita

transformarea contractului de locație a gestiunii, de închiriere sau de asociere în

participațiune în contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu

consecința rezilierii de drept a contractului de locație a gestiunii, de închiriere sau de

asociere în participațiune, activele respective urmând a fi vândute cu despăgubirea

locatarului sau a asociatului, corespunzător investițiilor efectuate și neamortizate.

Societatea comercială are obligația ca în termen de 30 de zile de la data primirii

cererii să comunice decizia consiliului de administrație cu privire la soluționarea cererii

prevăzute de ordonanța de urgență.

Vânzarea de acţiuni Vânzarea de acțiuni se face la prețul pieței, prețul de pornire fiind valoarea

nominală a acțiunii sau, în cazul în care aceasta este tranzacționată la Bursa de valori –

Piața RASDAQ, prețul de tranzacționare din ziua precedentă de licitație.

Vânzarea de active

Vânzarea de active și încheierea de contracte de leasing imobiliar se fac la prețul

pieței, prețul de pornire fiind valoarea contabilă rămasă a activului respectiv la data

vânzării.




118


DEPARTAMENTUL X


Vânzarea de acţiuni și vânzarea de active cu plata în rate

Vânzarea de acțiuni și vânzarea de active cu plata în rate se fac în următoarele

condiții:

o avans minim de 10% din prețul de vânzare;

o rate eșalonate pe un termen de 5-20 de ani;

o cu obligația cumpărătorului de a crește, prin investiții, calitatea serviciilor prestate

în activele cumpărate, în maximum 2 ani de la data cumpărării, potrivit clauzelor

contractuale, în condițiile stabilite în normele metodologice;

o perceperea unei dobânzi anuale, care este stabilită prin hotărâre a Guvernului.

La privatizarea societăților comerciale cu profil balnear, care funcționează în

stațiunile balneare, se are în vedere valorificarea factorilor terapeutici naturali, fără

afectarea structurilor de bază ale complexelor de turism balnear integrate și a calității

pachetelor de servicii ce privesc cazarea, alimentația publică și tratamentul.

În termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență,

societățile de investiții financiare erau obligate să vândă acțiunile pe care le dețineau la

societățile comerciale din turism peste limita de 10% din totalul acțiunilor emise de

fiecare dintre societățile comerciale din turism, potrivit dispozițiilor legale.

Din veniturile obținute și încasate de către Fondul Proprietății de Stat din vânzarea

activelor și acțiunilor emise de societățile comerciale din turism, 80% se varsă la bugetul

de stat și 20% la Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului.

Contractele de vânzare-cumpărare a activelor şi a acţiunilor cu plata în rate, la

care nu s-au respectat clauzele contractuale de creştere a calităţii serviciilor prestate, în

condiţiile stabilite prin normele metodologice, în maximum 2 ani, se reziliază de plin

drept, fără a fi necesară somaţia din partea vânzătorului. În acest caz, sumele plătite de

cumpărător în baza contractului reziliat nu se restituie.

În scopul protejării activității de turism și al creării bazei de dezvoltare turistică,

înstrăinarea structurilor de primire din cadrul societăților comerciale din turism se face

cu obligarea noului proprietar la menținerea obiectului de activitate și a funcțiunii

structurii de primire turistică, la asigurarea protecției sociale a salariaților și a protecției

mediului.




119


DEPARTAMENTUL X



accelerarea și finalizarea procesului de privatizare a societăților comerciale din

turism

Prin OUG nr.52/2001 privind accelerarea și finalizarea procesului de privatizare

a societăților comerciale din turism (aprobată și modificată prin Legea nr.80/2002), s-a

stabilit că, pentru privatizarea societăților comerciale din turism, Ministerul Turismului,

în calitate de autoritate cu atribuții în domeniul privatizării, aplică prevederile acestei

ordonanțe de urgență. În vederea privatizării societăților comerciale din turism,

Ministerul Turismului poate accepta plata în rate a prețului acțiunilor vândute, în

condițiile stabilite de normele metodologice emise în aplicarea ordonanței de urgență.

În cazul vânzării cu plata în rate a prețului acțiunilor, avansul este de minimum

10% din prețul de vânzare, iar plata ratelor se eșalonează pe o perioadă de până la 5 ani

de la data semnării contractului, cu perceperea unei dobânzi anuale stabilite prin

hotărâre a Guvernului. Cumpărătorul are obligația de a efectua investiții pe o perioadă

de maximum 3 ani de la data semnării contractului.

Asupra acțiunilor vândute cu plata în rate se constituie drept de gaj, în condițiile

legii.

În cazul în care cumpărătorul nu plătește la scadenţă o rată sau nu a efectuat programul

de investiții convenit, contractul de vânzare-cumpărare se consideră rezolvit de drept,

fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate. În această

situație cumpărătorul pierde atât prețul plătit până la acea dată, cât și investițiile

efectuate, cu titlu de daune.

În cazul în care cumpărătorul a efectuat cel puțin 80% din valoarea investiției,

termenul convenit pentru realizarea investițiilor poate fi prelungit cu încă un an. După

acest termen condițiile de anulare a contractului rămân cele prevăzute anterior.

În cazul vânzării acțiunilor cu plata în rate, Ministerul Turismului poate solicita

cumpărătorului constituirea de garanții suplimentare pentru asigurarea plății ratelor și a

executării programului de investiții, precum:

o scrisoare de garanție bancară emisă de o bancă comercială română sau scrisoare

de garanție bancară emisă de o bancă comercială străină și confirmată de Banca

de Export – Import a României;

o constituirea de ipoteci ori alte garanții reale în favoarea Ministerului Turismului;

o garanția personală a unui fidejusor, persoană fizică sau juridică de cetățenie,

respectiv de naționalitate română, în condițiile Codului comercial, constând într-




120


DEPARTAMENTUL X


o obligație unilaterală și necondiționată de plată a ratei, dacă aceasta nu a fost

achitată la termen, parțial ori integral, de către cumpărător.

Aceste prevederi sunt aplicabile și vânzării de active ale societăților comerciale

din turism, în condițiile normelor metodologice. Dosarul de prezentare al societății

comerciale se întocmește în situația vânzării acțiunilor unei societăți comerciale din

turism la care statul sau o autoritate a administrației publice locale deține peste 33% din

totalul acțiunilor; pentru celelalte situații se întocmește o fișă de prezentare care

cuprinde informații minime despre societate.

În cazul vânzării prin licitaţie s-a prevăzut că, licitația cu strigare se desfășoară

într-o singură etapă și se ține în termen de 15 zile de la publicarea anunțului de vânzare

în mass-media centrală și locală și, după caz, internațională. Prețul de pornire al licitației

este, de regulă, egal cu valoarea nominală a acțiunilor. Prețul de vânzare al acțiunilor nu

poate fi mai mic decât valoarea nominală a acțiunilor.

În aplicarea prevederilor Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Ministerul

Turismului își poate diminua cota de participare la capitalul social al societăților

comerciale la care este acționar, în cazul retrocedării unor imobile sau al despăgubirii

prin acțiuni aparținând acestor societăți comerciale. Această operațiune se poate aplica

și în cazul retrocedării în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

V.1.9. Legea nr.268/28.05.2001 privind privatizarea societăţilor

comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică și privată a

statului cu destinaţie agricolă și înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

Prin Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în

administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinaţie agricolă și

înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, s-a

prevăzut și cadrul juridic privind privatizarea societăţilor comerciale agricole care deţin

în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă, constituite în conformitate cu Legea

nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome și

societăţi comerciale.

Prevederile legii se aplică și societăților comerciale rezultate în urma divizării sau

fuziunii societăților comerciale care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă,




121


DEPARTAMENTUL X


precum și societăților naționale care funcționează sub autoritatea Ministerului

Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.

Legea reglementează regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă,

proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrarea Agenției Domeniilor

Statului.

Prin terenuri cu destinație agricolă se înțelege: terenuri agricole productive - arabile, vii,

livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere,

solarii, răsadnițe și altele asemenea, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din

amenajamente silvice, pășuni împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații

zootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice și de

exploatare agricolă, platforme și spații de depozitare care servesc nevoilor producției

agricole și terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția

agricolă.

Privatizarea societăților comerciale prevăzute mai sus se face de către Agenția

Domeniilor Statului, în numele statului, prin:

vânzarea de acțiuni;

vânzarea de active;

privatizarea managementului către persoane fizice și juridice, române sau străine.

Terenurile pentru care societățile comerciale au obținut certificatul de atestare a

dreptului de proprietate asupra terenului de incintă, eliberat de Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor, cu aplicarea prevederilor legale privind reevaluarea

imobilizărilor corporale și modificarea capitalului social, fac parte din capitalul social

al societăților comerciale definite mai sus.

Terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii

fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și

ale Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole și celor forestiere şi ale Legii nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea

Legii nr.18/1991 a fondului funciar cu modificările și completările ulterioare, se

transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale.

Terenurile cu destinație agricolă, altele decât cele prevăzute de lege, nu fac parte

din capitalul social al acestor societăți comerciale.




122


DEPARTAMENTUL X


V.1.9.1. Înființarea Agenţiei Domeniilor Statului și delimitarea

patrimoniului acesteia

Agenția Domeniilor Statului, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată

integral de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, are următoarele atribuții:

exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra

terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului privat al statului;

gestionarea și exploatarea eficientă a patrimoniului de stat, al cărui proprietar

mandatat este, precum și privatizarea societăților comerciale prevăzute de lege;

administrarea terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public și

privat al statului, aflate în exploatarea societăților naționale, a institutelor și

stațiunilor de cercetare și producție agricolă și a unităților de învățământ agricol

și silvic;

concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinație agricolă aparținând

domeniului public sau privat al statului, aflate în exploatarea societăților

naționale, a institutelor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă și a

unităților de învăţământ agricol și silvic;

concesionarea, arendarea sau închirierea bunurilor aflate în administrarea

Agenției Domeniilor Statului;

cumpărarea sau schimbul de terenuri cu destinație agricolă, în vederea

concesionării sau arendării acestora, pentru realizarea de exploataţii agricole

optime; schimbul de terenuri cu destinaţie agricolă se admite numai în cadrul

aceluiaşi județ;

comasarea terenurilor cu destinaţie agricolă, în numele statului, din domeniul

public sau privat al statului, în vederea concesionării sau arendării acestora,

pentru realizarea de exploataţii agricole de tip ferme familiale. Concesionarea și

arendarea către ferme familiale se vor face prin metodele prevăzute de lege și

aprobate de Comitetul de privatizare, concesionare și arendare al Agenţiei

Domeniilor Statului.

Privatizarea societăților comerciale agricole care dețin în exploatare terenuri cu

destinație agricolă, constituite în conformitate cu Legea nr.15/1990, cu modificările

ulterioare, administrarea acestora până la privatizare și concesionarea sau arendarea

terenurilor proprietate publică și privată a statului, aflate în exploatarea acestora, se




123


DEPARTAMENTUL X


coordonează de către Comitetul de privatizare, concesionare și arendare, organism fără

personalitate juridică, constituit în cadrul Agenției Domeniilor Statului.

Beneficiarii contractelor de concesiune, arendă și ai altor contracte de exploatare

eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de Agenția Domeniilor Statului,

au obligația de a declara și de a plăti trimestrial sumele reprezentând redevențe rezultate

din contractele de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare eficientă a

terenurilor cu destinație agricolă.

De la data intrării în vigoare a legii, Agenţia Domeniilor Statului va inventaria

terenurile cu destinație agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale prevăzute

în lege și terenurile deținute în administrare de institutele și staţiunile de cercetare și

producţie agricolă, de universități și de unităţile de învăţământ agricol și silvic și a

societăţilor naţionale care funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor.

Procedura de inventariere a terenurilor prevăzute mai sus, precum şi componenţa

comisiilor de inventariere se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei

şi pădurilor. Planurile cadastrale ale terenurilor cu destinație agricolă, cu delimitarea

suprafeţelor pe categorii de folosință, se întocmesc de către oficiile de cadastru agricol

și organizarea teritoriului agricol și se avizează, pentru conformitate, de comisia de

inventariere şi de Direcţia cadastru și îmbunătăţiri funciare.

În vederea stabilirii dreptului de proprietate publică sau privată a statului, după

caz, pe baza planurilor cadastrale întocmite și a Legii nr.7/1996 a cadastrului și a

publicităţii imobiliare, în termen de 90 de zile de la definitivarea lucrărilor de cadastru,

Agenţia Domeniilor Statului depune cererea de înscriere a dreptului de proprietate al

statului în cartea funciară, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază

teritorială este situat terenul. Predarea-preluarea terenurilor şi trecerea lor în patrimoniul

Agenţiei Domeniilor Statului se face pe bază de protocol între societăţile comerciale,

institutele și staţiunile de cercetare şi producție agricolă, universitățile și unităţile de

învățământ agricol și silvic și societăţile naţionale, pe de o parte, şi Agenţia Domeniilor

Statului, pe de altă parte, în termen de 15 zile de la data inventarierii lor.

La data predării-preluării bunurilor în cauză, se întocmește, de către Agenţia

Domeniilor Statului, balanţa terenurilor pe fiecare unitate prevăzută în lege, iar

terenurile care nu fac obiectul retrocedării, în conformitate cu prevederile legilor în

domeniu, se declară terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului și pot fi

concesionate sau arendate în condiţiile legii.




124


DEPARTAMENTUL X


Agenţia Domeniilor Statului, împreună cu Oficiul Național de Cadastru,

Geodezie și Cartografie, inventariază terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului

de proprietate (potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările

și completările ulterioare şi Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu modificările și

completările ulterioare), şi le predă pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea

eliberării titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a celor îndreptăţiţi.

Terenurile agricole aparţinând domeniului privat şi public al statului, aflate în

exploatarea institutelor sau staţiunilor de cercetare și producție agricolă, universităților

și unităţilor de învăţământ agricol şi silvic, a companiilor sau societăţilor naţionale vor

fi concesionate direct către acestea în schimbul unei redevenţe.

Institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă şi unităţile de învăţământ

agricol şi silvic sunt scutite de plata redevenţei pentru terenurile concesionate ce aparţin

domeniului public, în scopul realizării obiectivelor cercetării.

Până la privatizarea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, a

companiilor sau societăţilor naţionale, precum şi a institutelor sau staţiunilor de

cercetare și producţie agricolă, acestea au un drept de preemţiune în concesionarea

terenurilor deţinute în exploatare, aparţinând domeniului privat al statului.

V.1.9.2. Vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale ce deţin în exploatare

terenuri cu destinaţie agricolă

Pregătirea privatizării

La primirea din partea unui investitor interesat, a unei scrisori de intenţie pentru

concesionarea terenului aflat în exploatarea societăţilor comerciale ce intră sub

incidenţa legii, aparţinând domeniului privat al statului, intrat sau prevăzut să intre în

administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, aceasta este obligată să efectueze studiul

de oportunitate al concesionării şi concomitent, evaluarea acţiunilor deţinute la

respectiva societate.

În cazul în care investitorul interesat de concesionarea sau arendarea terenului cu

destinaţie agricolă solicită şi cumpărarea de acţiuni, cele două contracte se negociază în

conformitate cu metodele şi procedurile de privatizare prevăzute în lege.

În cazul în care investitorul este interesat numai de concesionarea sau arendarea

terenului cu destinaţie agricolă şi nu solicită şi cumpărarea de acţiuni, pot fi concesionate




125


DEPARTAMENTUL X


sau arendate numai acele terenuri care, potrivit studiului de oportunitate întocmit, nu

sunt necesare societăţilor comerciale pentru desfășurarea activității, potrivit obiectului

lor de activitate.

Vânzarea de acțiuni În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Agenţia Domeniilor

Statului întocmește liste cuprinzând societăţile comerciale care fac obiectul privatizării,

respectiv ale căror terenuri deţinute sunt oferite spre concesionare sau arendare. Aceste

liste se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

În vederea asigurării unui proces de privatizare, respectiv de concesionare,

eficient și transparent, pentru fiecare societate comercială scoasă la privatizare şi

nominalizată în listă, Agenția Domeniilor Statului publică în mijloacele de informare în

masă anunțul publicitar elaborat pentru vânzarea acțiunilor şi concesionarea terenurilor

din domeniul public sau privat al statului, deţinute în exploatare de aceste societăţi.

Persoanele fizice sau juridice interesate în cumpărarea de acţiuni emise de

societăţile comerciale care deţin în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă şi/sau în

concesionare și arendare terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului,

inclusiv a bunurilor, activităților sau serviciilor accesorii ale acestor bunuri,

înregistrează la sediul Agenţiei Domeniilor Statului o scrisoare de intenţie.

Vânzarea de acțiuni emise de societățile comerciale se face în baza unui raport de

evaluare, la prețul de piață stabilit de cerere și ofertă.

Pentru societăţile comerciale care au datorii reprezentând mai mult de jumătate

din capitalul social al acestora şi care au fost scoase la vânzare de două ori fără să se

înregistreze vreo ofertă, din comisia de negociere vor face parte şi reprezentanţi ai

Ministerului Finanţelor Publice, astfel încât investitorii interesați să poată negocia atât

valoarea acţiunilor, cât şi valoarea totală a datoriilor şi modul de stingere a acestora.

Vânzarea acţiunilor către investitorii interesaţi se face prin următoarele metode:

ofertă publică de vânzare;

negociere directă cu preselecţie;

negociere directă;

licitaţie publică cu strigare.

În cazul vânzării de acţiuni prin ofertă publică, salariaţii şi membrii conducerii

societăţii comerciale au dreptul să cumpere, în termen de 30 de zile, anterior deschiderii

ofertei publice, până la 20% din acţiunile scoase la vânzare, cu reducere de până la 30%

faţă de preţul prevăzut în oferta făcută de Agenţia Domeniilor Statului.




126


DEPARTAMENTUL X


În cazul vânzării de acţiuni prin negociere directă cu preselecţie, asociația

salariaţilor, precum şi societăţile agricole, asociaţiile agricole și alte forme asociative

din agricultură, cu personalitate juridică, au dreptul de cumpărare preferenţială a

acţiunilor, în situația în care oferă un preţ cu cel mult 40% mai mic decât cel mai mare

preţ oferit.

În cazul vânzării prin negociere directă, asociaţia salariaţilor, precum şi societăţile

agricole, asociaţiile agricole şi alte forme asociative din agricultură, cu personalitate

juridică, au dreptul să cumpere acţiuni scoase la vânzare.

În cazul vânzării de acţiuni prin licitaţie publică cu strigare, membrii conducerii

societăţii comerciale au dreptul să cumpere acţiuni scoase la privatizare.

Asociaţiile salariaţilor, precum şi societăţile comerciale agricole, asociaţiile agricole şi

alte forme asociative din agricultură, cu personalitate juridică, pot cumpăra acţiuni

emise de societăţile comerciale prevăzute în Legea nr.268/2001, și beneficiază de

următoarele facilităţi: plata în rate, eşalonate pe o perioada de maximum 5 ani de la data

încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cu avans de minimum 20% din prețul de

adjudecare şi cu o dobândă de 10% pe an.

V.1.9.3. Vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale și concesionarea

terenurilor cu destinaţie agricolă

În cazul în care un investitor este interesat în cumpărarea acţiunilor unei societăţi

comerciale, solicitând în scrisoarea de intenţie şi concesionarea sau arendarea terenului

aparţinând domeniului public sau privat al statului, deţinut în exploatare de această

societate, Agenţia Domeniilor Statului, în baza raportului de evaluare şi apreciere al

experţilor, întocmește, în vederea aprobării:

dosarul de prezentare a societăţii comerciale;

nota de preţ privind evaluarea acţiunilor;

caietul de sarcini.

Agenţia Domeniilor Statului întocmește studiul de oportunitate şi îl supune spre

aprobare Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare. Comitetul de privatizare,

concesionare şi arendare hotărăşte asupra conţinutului caietului de sarcini şi totodată

specifică:

o durata concesiunii;

o modul de calcul al redevenţei şi modalitatea de plată;




127


DEPARTAMENTUL X


o investiţii făcute de concesionar;

o condiţii de exploatare a concesiunii;

o obligaţii de mediu;

o regimul bunurilor la încetarea concesiunii.

Comisia de negociere numită prin decizia Comitetului de privatizare, concesionare

și arendare al Agenţiei Domeniilor Statului negociază condiţiile celor două contracte, în

baza caietelor de sarcini aprobate.

Departajarea ofertelor se face în baza unei grile de punctare comune, care cuprinde:

- preţul pe acţiune şi modalitatea de plată;

- condiţiile caietului de sarcini al concesiunii.

V.1.9.4. Vânzarea de active aparținând societăților comerciale ce dețin în

administrare terenuri cu destinație agricolă

Dacă în urma ofertării unei societăţi comerciale şi a oferirii de facilităţi nu au fost

înregistrate cereri de cumpărare de acţiuni, se poate proceda la divizarea societăţii

comerciale pe ferme și centre de profil, în baza unui studiu de fezabilitate şi cu aprobarea

adunării generale a acţionarilor, potrivit mandatului special acordat de Agenţia

Domeniilor Statului, sau la restructurarea societăţii, prin vânzare de active, concesionare

ori arendare de terenuri.

Ferma de producție agricolă, definită ca fiind unitatea de producţie ce însumează

infrastructura investițională şi terenurile aferente necesare în vederea desfăşurării

procesului de producție agricolă, constituie cea mai mică subdiviziune a unei societăţi

agricole supuse privatizării. Ferma de producţie agricolă poate fi divizată numai în

cazurile de dizolvare sau lichidare, conform prevederilor OUG nr.88/1997, astfel cum a

fost modificată prin Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei

economice.

În cazul reorganizării judiciare a societăţilor comerciale care deţin în administrare

terenuri cu destinaţie agricolă, Agenţia Domeniilor Statului împreună cu creditorii se

pronunţă asupra planului de reorganizare propus.




128


DEPARTAMENTUL X


V.1.9.5. Vânzarea de active cu plata integrală

Vânzarea activelor societăţilor comerciale se face în baza unui studiu de

oportunitate, la propunerea consiliilor de administraţie ale societăţilor comerciale, avizat

de Agenţia Domeniilor Statului şi aprobat de adunarea generală a acţionarilor.

Vânzarea activelor se efectuează pe bază de licitaţie cu strigare sau în plic închis

cu adjudecare, la prețul cel mai bun oferit.

Procedura de mai sus se aplică și în cazul perfectării unui contract de leasing imobiliar

cu clauză irevocabilă de vânzare, dacă în contractul de leasing nu s-a prevăzut altfel.

Reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliile de administrație

ale societăţilor comerciale, ce dețin în administrare terenuri cu destinație agricolă, au

obligația să întocmească lista cuprinzând activele neutilizate, în vederea avizării acesteia

de către Agenţia Domeniilor Statului și publicării ei în presă.

La cumpărarea de active aparținând societăţilor comerciale nu au dreptul să

participe membrii adunării generale a acționarilor sau ai consiliului de administrație al

societăţii vânzătoare.

Sumele realizate din vânzarea activelor societăţilor comerciale se utilizează de

către acestea pentru:

rambursarea datoriilor;

efectuarea de investiții;

finalizarea activității din principalul obiect de activitate.

Sumele de mai sus nu pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale.

Societăţile comerciale care au în derulare contracte de locație de gestiune, de

închiriere pentru activele societăţii, altele decât terenurile cu destinație agricolă, pot

vinde prin negociere directă sau pot încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză

irevocabilă de vânzare cu locatarii sau chiriașii, dacă aceștia au efectuat investiții în

activele utilizate și nu au obligații restante față de societate.

Contractul de vânzare sau de leasing se încheie în baza raportului de evaluare

acceptat de părți și cu scăderea valorii investițiilor efectuate de chiriaș, respectiv de

locatar.

Încheierea contractelor de vânzare sau de leasing este condiționată de aprobarea

prealabilă de către Agenţia Domeniilor Statului.




129


DEPARTAMENTUL X


V.1.9.6. Vânzarea de active cu plata în rate

Societăţile comerciale pot vinde, cu aprobarea prealabilă a Agenţiei Domeniilor

Statului, în condițiile stabilite de adunarea generală a acționarilor și de consiliul de

administrație, active cu plata în rate salariaților, precum și societăţilor agricole,

asociațiilor agricole și altor forme asociative din agricultură, cu personalitate juridică,

în următoarele condiții:

o avans minim de 20% din prețul aprobat de adunarea generală a acționarilor și

consiliul de administrație, cu aprobarea Agenţiei Domeniilor Statului, dar nu mai

mic decât valoarea contabilă a activului;

o rate eşalonate pe un termen de până la 5 ani;

o dobândă anuală de 30%.

Contractele de vânzare-cumpărare de active trebuie să aibă clauze ferme pentru

respectarea legislației în vigoare privind protecția mediului.

V.1.10. Legea nr.137/28.03.2002 privind unele măsuri pentru accelerarea

privatizării

Prin Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu

modificările și completările ulterioare, s-a prevăzut cadrul juridic pentru accelerarea

procesului de privatizare, în baza următoarelor principii:

asigurarea transparenţei procesului de privatizare;

vânzarea la preţul de piaţă, rezultat din raportul dintre cerere și ofertă, cu luarea

în considerare a tuturor elementelor ce alcătuiesc oferta de cumpărare;

asigurarea egalităţii de tratament între cumpărători;

aplicarea unor programe de restructurare anterioară privatizării, cu accent pe

externalizarea unor activităţi şi/sau active, în special a activelor cu caracter social;

instituirea administrării speciale în perioada de privatizare.

Prevederile legii se aplică societăților comerciale, indiferent de actul normativ în

baza căruia s-au înființat, la care statul sau o autoritate a administrației publice locale

este acționar sau asociat, filialelor la care sunt acționari/asociați majoritari societăți

comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi regiilor autonome.

Diminuarea participaţiei statului la societăţile comerciale se realizează prin

utilizarea următoarelor metode:




130


DEPARTAMENTUL X


vânzarea de acţiuni;

majorarea de capital social prin aport de capital privat;

majorarea capitalului social prin aport de capital, în cazul societăţilor comerciale

aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului;

transferul cu titlu gratuit sau vânzarea activelor cu caracter social;



Acțiunile se pot vinde la prețul de piață rezultat din raportul dintre cerere şi ofertă,

chiar dacă acest preț este inferior prețului de ofertă stabilit de autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării. Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării este singura

autoritate competentă să decidă asupra oportunității încheierii contractului de vânzare-

cumpărare de acțiuni, având în vedere pe lângă preţ şi celelalte elemente care compun

oferta de cumpărare. Instanţele judecătoreşti sau arbitrale nu se pot pronunţa asupra

oportunităţii încheierii tranzacţiei, ci doar asupra legalității acesteia.

Pentru fiecare societate comercială stabilită prin hotărâre a Guvernului, în raport

de domeniul de activitate, mărimea capitalului social, numărul de salariaţi, situația

financiară, gradul de dezvoltare industrială şi rata șomajului zonei unde îşi desfăşoară

activitatea societatea comercială, vânzarea pachetului de acţiuni deținut de către de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării se face la preţul simbolic reprezentând

echivalentul unui euro.

În acest caz autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării selectează

cumpărătorul în funcţie de celelalte elemente ale ofertei de cumpărare, respectiv:

a) volumul investițiilor angajate;

b) numărul de locuri de muncă ce urmează să fie create;

c) capitalul de lucru.

Criteriile de selecţie şi condiţiile detaliate, în care se efectuează vânzarea sunt

stabilite prin normele metodologice emise în aplicarea acestei legi.

Nu pot participa la procesul de privatizare persoane fizice sau juridice, române ori

străine, care au avut contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate cu oricare

autoritate cu atribuții în domeniul privatizării și care au fost rezolvite din cauze

imputabile acestora printr-o hotărâre judecătorească sau arbitrală definitivă și




131


DEPARTAMENTUL X


irevocabilă sau ca efect al condițiilor de rezoluțiune stipulate în contractele de vânzare-

cumpărare de acţiuni, precum și cei care înregistrează datorii bugetare restante.

Guvernul aprobă prin strategia de privatizare elementele esenţiale ale mandatului

și, ulterior, condiţiile principale ale contractului ce urmează a fi încheiat de autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării pentru vânzarea acţiunilor la societăţile comerciale

de interes strategic și ale societăţilor comerciale din domeniul utilităţilor, precum și

pentru majorarea capitalului social al acestor societăţi comerciale.

Guvernul aprobă prin strategia de privatizare elementele esenţiale ale mandatului

și, ulterior, condiţiile principale ale contractului ce urmează a fi încheiat de societatea

comercială de interes strategic, respectiv societatea comercială din domeniul utilităţilor,

pentru vânzarea acţiunilor pe care acestea le deţin la filiale, precum și pentru majorarea

capitalului social al filialelor.

Vânzarea acţiunilor este precedată de întocmirea unui dosar de prezentare, în

funcție de metoda de privatizare aleasă și de pachetul de acţiuni oferit la vânzare, potrivit

normelor metodologice emise în aplicarea legii.

Dosarul de prezentare cuprinde și drepturile de proprietate industrială și intelectuală.

Datele și informațiile cuprinse în dosarul de prezentare sau documentul de ofertă

referitoare la situația economică, financiară, juridică și patrimonială a societăţii

comerciale respective sunt prezentate pe baza declarației pe propria răspundere

autentificată a administratorului unic, a membrilor consiliului de administrație sau a

directorului general, după caz, precum și a cenzorilor.

În situația în care autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării decide vânzarea

acţiunilor prin ofertă publică ori prin metode specifice pieței de capital, la bursele de

valori sau pe alte piețe organizate, interne ori internaționale, documentul de ofertă se

întocmește în conformitate cu reglementările legale în vigoare pentru piața de capital.

În cazul vânzării pachetelor de acţiuni reprezentând până la 5% din capitalul social al

societăţilor comerciale, autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării întocmește o fișă

de prezentare simplificată.

Vânzarea este precedată de publicarea unui anunț de vânzare sau a unei oferte de

vânzare, valabilă cel puțin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data publicării.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate decide justificat prelungirea

termenului de valabilitate a ofertei de vânzare pentru perioade succesive ce nu pot depăși

30 de zile fiecare și care nu pot însuma mai mult de 180 de zile.

În cazul societăţilor comerciale din domeniul utilităților, aflate în portofoliul

Ministerului Economiei și Comerțului, anunțul de vânzare sau oferta de vânzare este




132


DEPARTAMENTUL X


valabilă cel puțin 180 de zile, dar nu mai mult de 360 de zile de la data publicării.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate decide justificat prelungirea

termenului de valabilitate pentru perioade succesive ce nu pot depăși 180 de zile fiecare

și care nu pot însuma mai mult de 360 de zile.

În cazul vânzării unor pachete de acţiuni mai mari de 33%, autoritatea cu atribuții

în domeniul privatizării sau agentul de privatizare are obligația să solicite eliberarea

certificatelor de obligații bugetare pentru stabilirea situației obligațiilor bugetare ale

societăţilor comerciale supuse privatizării.

Organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, pentru bugetul de stat, și

ale celorlalte ministere și instituții, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, precum și autoritățile administrației publice locale, pentru bugetele

locale, eliberează certificatele de obligații bugetare în termen de 30 de zile de la data

înregistrării solicitării, acestea constituind proba exclusivă a datoriilor bugetare

respective ale societăţii comerciale.

În mod excepțional, în raport cu circumstanțele economice și cu interesul

manifestat de potențialii cumpărători ori ținând seama de alte condiții care ar putea

influența negativ rezultatele unui proces de privatizare, conducerea autorității cu

atribuții în domeniul privatizării poate decide, pentru societăţile comerciale la care

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării stabilește strategia de privatizare,

modificarea sau revocarea ofertei de vânzare, precum și schimbarea metodei de

privatizare, în condițiile prevăzute în normele metodologice emise în aplicarea legii.

La societăţile comerciale a căror strategie de privatizare a fost aprobată prin

hotărâre a Guvernului, în situația în care se modifică cota de participare la capitalul

social prevăzută în strategia de privatizare, autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării este mandatată să vândă pachetul de acţiuni deținut de stat aferent cotei de

participare la capitalul social astfel modificat. O asociație constituită din salariați,

membri ai consiliului de administrație sau pensionari cu ultimul loc de muncă la o

societate comercială poate dobândi acțiuni/părți sociale la respectiva societate

comercială.

Vânzarea se face prin una dintre metodele prevăzute în OUG nr.88/1997 privind

privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr.44/1998, cu modificările și

completările ulterioare.

Guvernul poate acorda salariaților, membrilor consiliului de administrație și

pensionarilor cu ultimul loc de muncă la societățile comerciale și/sau filialele acestora,

supuse privatizării, dreptul să achiziționeze de la autoritatea cu atribuții în domeniul




133


DEPARTAMENTUL X


privatizării/societatea comercială, prin intermediul asociației salariaților, constituită

conform legii, acțiuni la aceste societăți, prin derogare, la același preț pe acțiune cu care

acestea se vând în cadrul procesului de privatizare.

În situația de mai sus cota procentuală din capitalul social oferit spre vânzare

salariaților, precum și condițiile de vânzare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Toate societăţile comerciale, indiferent de structura capitalului social, cărora nu li s-a

eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, întocmesc și

înaintează instituțiilor îndreptățite să emită certificate de atestare a dreptului de

proprietate asupra terenului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii,

documentațiile necesare în vederea eliberării acestuia.

În cazul societăţilor comerciale, pentru care nu au fost identificate instituțiile

îndreptățite să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor,

această sarcină revine Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, conform

procedurilor de evaluare prevăzute la data încheierii contractelor de privatizare.

Instituțiile abilitate să elibereze certificate de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenului au obligația să emită aceste documente în termen de 15 zile de la

depunerea documentației și să transmită, în termen de 5 zile de la emitere, o copie de pe

certificat către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării.

Administratorii societăţii comerciale sunt obligați să solicite înregistrarea

majorării capitalului social la Oficiul Național al Registrului Comerțului în termen de

30 de zile de la data emiterii certificatului. În cazul în care administratorii nu solicită

înregistrarea majorării capitalului social în termenul prevăzut, Oficiul Național al

Registrului Comerțului va înregistra majorarea, la cererea autorității cu atribuții în


În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare

a capitalului social sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social

se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al

statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor

emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept autorității cu atribuții în domeniul

privatizării.

Majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificate

de atestare a dreptului de proprietate se realizează fără adăugarea unei prime de

emisiune.




134


DEPARTAMENTUL X


Prețul de subscriere al acţiunilor aferente dreptului de preferință, exercitat de acționarii

existenți în cadrul majorării capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care s-au

eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate, se stabilește fără adăugarea unei

prime de emisiune.

În situația în care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizează

după privatizarea societăţii comerciale, cumpărătorul sau succesorul în drepturi al

acestuia are drept de preferință la cumpărare de la autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării a unui număr de acţiuni suplimentare necesare menținerii cotei de

participație la capitalul social, existentă anterior majorării acestuia cu valoarea

terenurilor.

Cumpărătorul sau succesorul în drepturi al acestuia își poate exercita această

preferință în termen de 15 zile de la data înregistrării majorării capitalului social.

Prețul de vânzare pentru acţiunile suplimentare provenite din majorarea capitalului

social cu valoarea terenului, în situația exercitării dreptului de preferință, este egal cu

valoarea nominală a acţiunilor, în cazul în care prețul pe acțiune plătit de cumpărător

prin contractul inițial de privatizare este mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor,

sau este cel rezultat din negocierea directă dintre autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării și cumpărător, în cazul în care prețul pe acțiune plătit de cumpărător prin

contractul inițial de privatizare este mai mic decât valoarea nominală a acţiunilor. Plata

acţiunilor se realizează integral sau în rate. Transferul dreptului de proprietate asupra

acţiunilor are loc în momentul plății integrale a prețului sau a avansului, după caz.

În situația în care nu se exercită dreptul de preferință în termenul prevăzut de lege,

pachetul de acţiuni aferent terenului poate fi vândut de autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării prin oricare dintre metodele prevăzute în OUG nr.88/1997,

aprobată prin Legea nr.44/1998, cu modificările și completările ulterioare.

Până la expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferință drepturile de

vot conferite de acţiunile emise ca urmare a majorării capitalului social cu

contravaloarea unor terenuri, a căror proprietate a fost clarificată juridic ulterior

privatizării, sunt suspendate.

V.1.10.2. Obligațiile de mediu

În vederea accelerării procesului de privatizare, autoritatea de mediu competentă

emite, în termen de 10 zile de la depunerea documentaţiei necesare de către societatea




135


DEPARTAMENTUL X


comercială, avizul de mediu. În cazul necomunicării avizului în termenul legal,

societatea comercială este considerată că își desfăşoară activitatea în deplină

conformitate cu cerinţele legale în vigoare privind protecţia mediului.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării are obligaţia să includă în dosarul

de prezentare sau, după caz, în prospectul de ofertă publică, obligaţiile și răspunderile

de mediu stabilite prin avizul de mediu, pe baza informaţiilor cuprinse în bilanţul de

mediu acceptat de autoritatea de mediu competentă.

Aceleași dispoziţii, sunt aplicabile și în cazul vânzării de active, atâta timp cât

asemenea active fac parte din patrimoniul unei societăţi comerciale sau regii autonome

ce desfăşoară o activitate calificată, în conformitate cu legislaţia în vigoare și având un

impact asupra mediului.

Emiterea și/sau revizuirea avizului de mediu este gratuită în cazul societăţilor

comerciale care înregistrează pierderi în bilanțul contabil al ultimului exercițiu financiar

anual încheiat.

V.1.10.3. Majorarea capitalului social prin aport de capital

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate decide, în conformitate cu

strategia aprobată, să propună în adunarea generală a acționarilor diminuarea

participației statului la societatea comercială sau diminuarea participației societăţii

comerciale cu capital majoritar de stat la filiala acesteia, prin majorarea capitalului

social.

Majorarea capitalului social prin aport de capital privat se face prin aport în numerar sau

în natură, cu utilaje tehnologice performante, cu atragerea unui nou acționar privat sau

cu participarea la majorarea capitalului social a unui acționar existent în societatea

comercială.

În situația în care autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării propune

majorarea capitalului social și adunarea generală a acționarilor hotărăște majorarea

capitalului social, se acordă dreptul preferențial la subscriere acționarilor privați

existenți în societatea comercială, în termen de 10 zile de la adoptarea hotărârii de

majorare a capitalului social.

Acționarul privat existent în societate poate subscrie atât acţiunile aferente cotei deținute

de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, cât și acţiunile aferente cotei

acționarilor care nu își exercită dreptul de preferință.




136


DEPARTAMENTUL X


Prin derogare de la prevederile Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării decide ca metodă de diminuare a participației statului

majorarea capitalului social, convocarea adunării generale a acționarilor se face în

termen de două zile lucrătoare de la luarea deciziei, iar adunarea generală a acționarilor

societății comerciale se ține în termen de 5 zile de la publicarea anunțului de convocare.

Hotărârea adunării generale a acționarilor privind majorarea capitalului social poate fi

atacată în termen de 5 zile de la data publicării acesteia.

V.1.10.4. Valorificarea activelor societăților comerciale, inclusiv cele de

interes strategic, și transferul cu titlu gratuit sau vânzarea activelor cu caracter

social

Societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale

este acționar majoritar pot dispune înstrăinarea unor active cu caracter social, cu titlu

gratuit și cu prioritate către autoritățile administrației publice locale, precum și către

instituții publice și vânzarea acestora către orice altă persoană fizică sau juridică

interesată, cu excepția celor care au fost revendicate în conformitate cu prevederile Legii

nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada

6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările ulterioare.

În situația în care societatea comercială decide aplicarea măsurilor de mai sus,

adunarea generală a acționarilor se convoacă în termen de două zile lucrătoare de la

luarea deciziei și se ține în 5 zile de la publicarea anunțului de convocare.

Adunarea generală a acționarilor hotărăște reducerea capitalului social din cota de

participație a statului sau a autorității administrației publice locale, în cazul transferului

cu titlu gratuit.

Vânzarea, închirierea, asocierea în participațiune, aportul la capitalul social al

unei societăţi comerciale, leasingul imobiliar și constituirea uzufructului având ca obiect

activele societăţii comerciale, inclusiv cele de interes strategic, se aprobă de către

adunarea generală a acționarilor pe baza mandatului acordat de autoritatea cu atribuții

în domeniul privatizării.




137


DEPARTAMENTUL X


V.1.10.5. Dispoziţiile speciale cu privire la definitivarea și încheierea

contractelor de privatizare pentru societăţile comerciale aflate în portofoliul

Ministerului Economiei și Comerţului

În cazul în care ofertantul selectat pe baza grilei de punctaj, stabilită în prealabil

de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, revocă oferta sau dacă, în urma

negocierilor purtate cu autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, ofertantul selectat

refuză semnarea contractului de vânzare-cumpărare în condițiile stabilite în ofertă,

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate începe negocieri cu ofertantul care

a întrunit numărul de puncte imediat următor punctajului ofertantului declarat inițial

câștigător, în măsura în care atât oferta/anunțul de vânzare, cât și oferta de cumpărare

sunt în termenul de valabilitate.

Această procedură poate fi aplicată de autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării în următoarele situații:

în cazul desființării contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni cu plata în rate,

ca urmare a neplății integrale a avansului la termenul convenit;

în cazul desființării contractelor de vânzare-cumpărare cu plata integrală, ca

urmare a neplății integrale a prețului la termenul convenit.

V.1.10.6. Administrarea specială a societăților comerciale în perioada

privatizării

Administrarea specială în perioada de privatizare se instituie la societăţile

comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale deține un pachet

majoritar de acţiuni și la filialele acestora aflate în proces de privatizare, prin ordin al

ministrului instituţiei publice implicată sau prin hotărâre a autorității administrației

publice locale.

Pe perioada administrării speciale se instituie și procedura de supraveghere financiară a

societăţii comerciale de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, constând

în obligația societăţii comerciale de a efectua toate plățile către creditorii bugetari,

furnizorii de utilități, creditorii comerciali, după un grafic întocmit de aceasta și

administratorul special, în scopul reducerii gradului de îndatorare.

Procedura de administrare specială în perioada de privatizare presupune

administrarea societăţii comerciale de către un administrator special, în baza unui




138


DEPARTAMENTUL X


mandat acordat de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, în conformitate

cu normele metodologice emise în aplicarea legii. Mandatul acordat de autoritatea cu

atribuții în domeniul privatizării stabilește modul de administrare și gestionare a

societăţii comerciale, precum și măsurile ce trebuie luate pentru accelerarea procesului

de privatizare.

În funcție de situația economico-financiară și de strategia de privatizare care

urmează să fie aplicată pentru fiecare societate comercială, în mandat se specifică și

măsurile excepționale care trebuie luate la societatea comercială în perioada

premergătoare anunțului de ofertă, cu referire la:

o divizări, fuziuni, vânzări de active;

o aplicarea unor programe de restructurare cu/sau fără reducere de personal;

o externalizări/transferuri de activități și/sau active cu caracter social;

o conversia în acţiuni a unor creanțe certe, lichide și exigibile;

o respectarea disciplinei economico-financiare și a graficelor de reeșalonare a

datoriilor restante către furnizorii de servicii, întocmite potrivit legii;

o orice alte măsuri care duc la sporirea atractivității societăţilor comerciale la

privatizare.

De la data instituirii procedurii de administrare specială în perioada de privatizare,

la societatea comercială se aplică următoarele măsuri excepționale:

creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, ridică toate sarcinile

care grevează asupra activelor societăţii comerciale care urmează a fi vândute,

externalizate sau transferate, în scopul creșterii atractivității la privatizare, iar

sumele încasate din vânzarea activelor se distribuie proporțional creditorilor

bugetari care au instituit sarcinile;

creditorii bugetari suspendă, până la transferul dreptului de proprietate asupra

acţiunilor, aplicarea oricărei măsuri de executare silită începută asupra societăţii

comerciale și nu fac nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri;

aceleași dispoziții sunt aplicabile și autorității cu atribuții în domeniul privatizării,

dacă are calitatea de creditor.

Procedura de administrare specială în perioada de privatizare încetează la data

transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, în situația unei privatizări

finalizate, sau la data stabilită prin ordin ori prin decizie. Fac excepție de la aplicarea

prevederilor Codului de procedură fiscală sumele de rambursat de la bugetul de stat

către societăţile comerciale pentru care s-a declanșat procesul de privatizare prin




139


DEPARTAMENTUL X


publicarea ofertei de vânzare, pe perioada administrării speciale, în limita sumelor

reprezentând drepturi salariale cuvenite angajaților și contravaloarea utilităților.

De la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor mandatul

administratorilor societăţii comerciale, aleși la propunerea autorității cu atribuții în

domeniul privatizării, încetează de drept. Până la data ținerii adunării generale a

acționarilor noul acționar majoritar numește un administrator provizoriu.

În termen de 30 de zile de la solicitarea autorității cu atribuții în domeniul

privatizării, creanțele deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare

asupra societăţii comerciale ce urmează să se privatizeze se convertesc în acţiuni.

Acţiunile rezultate în urma conversiei se transferă pe bază de protocol autorității

cu atribuții în domeniul privatizării, în vederea administrării și vânzării acestora.

Prețul obținut în urma vânzării se repartizează între cele două instituții, proporțional cu

numărul acţiunilor vândute, după deducerea cheltuielilor efectuate de către autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării.

V.1.10.7. Atragerea de investiții în domeniul utilităților

Investitorii pot participa la majorarea capitalului social al societăţilor comerciale

cu capital majoritar de stat din domeniul utilităților, în condițiile stabilite de autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării. Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării sau

societatea comercială poate să acorde investitorului un drept de opțiune la cumpărarea

unor pachete de acţiuni.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și/sau societatea comercială, în

calitate de inițiatori, vor urmări atragerea de investiții pentru:

finalizarea investițiilor neterminate;

reabilitarea unor obiective economice.

Atragerea de investiții se poate face prin parteneriat public-privat conform

dispozițiilor prevăzute de reglementările generale privind parteneriatul public-privat.

În domeniul energiei, societăţile comerciale de producție, transport și distribuție,

precum și autoritățile administrației publice locale, după caz, sunt autorizate să încheie

contracte de cumpărare de energie pe termen lung, pe baza avizului autorităților de

reglementare în domeniu, cu societăţile comerciale producătoare angajate în

parteneriate public-private, cu confirmarea ministerelor implicate și a autorităților

administrației publice locale, după caz, și cu aprobarea Guvernului.




140


DEPARTAMENTUL X


Pot face obiectul atragerii de investiții prin parteneriat public-privat și bunurile

deținute cu orice titlu din patrimoniul regiilor autonome și al societăţilor comerciale cu

capital majoritar de stat, precum și al filialelor acestora, în condițiile legii.

Inițiatorul este obligat să facă cunoscută intenția de atragere a capitalului privat în

investiții prin publicarea unei cereri de ofertă.

Elementele contractuale negociate cu investitorul a cărui ofertă a fost selectată în

conformitate cu una dintre metodele prevăzute în lege sunt supuse, după caz, aprobării

Guvernului, în conformitate cu normele metodologice emise în aplicarea legii.

V.1.10.8. Garanții și despăgubiri care pot fi acordate cumpărătorilor

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate conveni, prin contractul de

vânzare-cumpărare, să îl despăgubească pe cumpărător pentru prejudicii suferite ca

urmare a stabilirii în sarcina societăţii comerciale a unor răspunderi datorate poluării

mediului din activități trecute, care nu au fost dezvăluite cumpărătorului de autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării sau de autoritatea de mediu competentă.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate să negocieze și să convină

acordarea unor garanţii cumpărătorului pentru daune cauzate acestuia prin faptul că

societatea comercială este ţinută să îndeplinească vreo obligaţie, inclusiv faţă de terţi,

sau să suporte vreo pierdere ca rezultat al unor acte, fapte și operaţiuni care nu au fost

dezvăluite și nici nu puteau fi cunoscute de către cumpărător ca urmare a efectuării

propriului audit asupra societăţii comerciale și a căror cauză a existat la data încheierii

contractului.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării asigură cumpărătorilor cu care a

încheiat contracte de vânzare-cumpărare de acţiuni repararea prejudiciilor cauzate

acestora prin executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive și irevocabile care obligă

la restituirea în natură către foştii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat.

Valoarea prejudiciului ce urmează să fie reparat se stabilește de comun acord cu

cumpărătorul, iar în caz de divergenţă, prin justiție.

În toate cazurile, valoarea despăgubirilor acordate nu poate depăși cumulat 50%

din prețul efectiv plătit de cumpărător. Statul garantează plata de către autoritățile cu

atribuții în domeniul privatizării a acestor despăgubiri în limita prevăzută mai sus.




141


DEPARTAMENTUL X


V.1.10.9. Cheltuielile autorităților cu atribuții în domeniul privatizării

Cheltuielile autorităților cu atribuții în domeniul privatizării includ următoarele:

1) cheltuielile proprii de organizare și funcționare, care, în cazul autorităților cu

atribuții în domeniul privatizării, altele decât Autoritatea pentru Privatizare și

Administrarea Participaţiilor Statului și Oficiul Participaţiilor Statului și

Privatizării în Industrie, sunt limitate doar la cele efectuate în scopul privatizării;

2) cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţi de privatizare sau

firme de avocatură și cele pentru pregătirea și realizarea privatizării societăţilor

comerciale. La propunerea autorității cu atribuții în domeniul privatizării, prin

hotărâre a Guvernului, aceste cheltuieli pot fi suportate de către societatea

comercială supusă privatizării;

3) cheltuielile pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare și

postprivatizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori

judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu, precum și alte

asemenea cheltuieli;

4) costurile implicate de dizolvarea voluntară și lichidarea societăţilor comerciale;

5) sumele cu care autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării participă la

majorarea capitalului social al unor societăţi comerciale în cazurile prevăzute de

lege;

6) sumele plătite efectiv cumpărătorilor, reprezentând daune suportate de autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării ca urmare a garanţiilor acordate de aceasta în

contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni, și/sau cheltuielile efectuate pentru

combaterea ori stingerea pretențiilor formulate de cumpărător, precum și

despăgubirile cuvenite potrivit legii;

7) cheltuielile destinate cofinanţării proiectelor PHARE, inclusiv cele aflate în

derulare de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării, la data intrării

în vigoare a legii.

Prin Legea nr.137/2002 s-a prevăzut că dispoziţiile acesteia se aplică tuturor

autorităților cu atribuții în domeniul privatizării în privatizarea societăţilor comerciale

la care statul este acționar.




142

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI DEPARTAMENTUL X


V.1.11. Ordonanţa Guvernului nr.25/30.01.2002 privind unele măsuri

pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare cumpărare

acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale

Ordonanța Guvernului nr.25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea

postprivatizare a contractelor de vânzare cumpărare acţiuni deţinute de stat la

societăţile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, reglementează

monitorizarea executării obligaţiilor asumate de cumpărători pe perioada derulării

contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale,

societăţile și companiile naţionale.

Ordonanţa se aplică contractelor având ca obiect vânzarea-cumpărarea de acţiuni

deţinute de stat la societăţi comerciale, încheiate de autoritățile cu atribuții în domeniul

privatizării.

Conform ordonanței, sursele din care pot fi realizate investiţiile, în vederea

îndeplinirii obligaţiilor cumpărătorului asumate prin contractul de vânzare-cumpărare

de acţiuni, sunt următoarele:

sume de bani virate direct de cumpărător, în numele și pe contul său, în contul

curent bancar al societăţii;

dividende cuvenite cumpărătorului, asociatului și/sau afiliatului acestuia, în

calitate de acţionar al societăţii, lăsate cu titlu definitiv la dispoziţia societăţii;

aport în natură;

partea din profitul net repartizat la surse proprii de finanţare, proporţională cu

cota de participare la capitalul social deţinută de cumpărător, asociaţi și/sau

afiliaţi ai acestuia, în calitate de acționari ai societăţii; intră în această categorie și

orice altă repartizare din profit pentru investiţii în conformitate cu reglementările

contabile în vigoare;

transferul de know-how, licenţe, brevete și alte valori similare;

operaţiuni de leasing pentru retehnologizare/modernizare;

sume de bani acordate inclusiv cu titlu de împrumut societăţii de către

cumpărător, asociaţii și/sau afiliaţii acestuia ori de către societăţile din cadrul

grupului din care face parte cumpărătorul;

sume de bani acordate de către un terţ societăţii, pe baza unei convenţii cu

cumpărătorul;




143



alte surse care pot fi utilizate pentru realizarea de investiţii, prevăzute în

contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni.

Societăţile privatizate prin încheierea de contracte de vânzare-cumpărare de

acţiuni sunt supuse monitorizării postprivatizare pe perioada de derulare a acestora.

Sunt supuse monitorizării postprivatizare pe perioada de derulare a contractului și

societăţile care după privatizare au fuzionat, după caz, cu altă persoană juridică sau cu

cumpărătorul, precum și cele rezultate din divizare, dacă aceste operaţiuni au avut loc

înăuntrul perioadei de derulare a contractului.

Monitorizarea postprivatizare se exercită de către autoritatea cu atribuții în

domeniul privatizării prin departamentele de specialitate și are ca obiect urmărirea

modului în care sunt respectate de către cumpărător obligaţiile asumate prin contractele

de vânzare-cumpărare de acţiuni, în scopul realizării obiectivelor privatizării societăţii.

În exercitarea atribuţiilor sale autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării are

dreptul să aplice sancţiuni de natură contractuală.

V.1.11.1. Obligațiile cumpărătorului

Cumpărătorul și/sau reprezentanții legali ai acestuia sunt obligați să transmită,

dacă prin contract nu este prevăzut altfel, în termen de 30 de zile de la data împlinirii

scadenţei sau a solicitării autorității cu atribuții în domeniul privatizării, un raport cu

privire la modul respectării clauzelor contractuale.

Conducerea societăţii privatizate are obligaţia să permită personalului autorității

cu atribuții în domeniul privatizării verificarea scriptică și, după caz, faptică a modului

de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de către cumpărător, precum și a

situaţiei economico-financiare a societăţii respective.

Cumpărătorul, reprezentanții legali ai acestuia sau reprezentanții legali ai

societății privatizate, sunt obligați să comunice autorității cu atribuții în domeniul

privatizării, în cel mult 10 zile de la data luării la cunoștință, situația în care societatea

este sau urmează să fie supusă unei proceduri de fuziune, divizare, lichidare voluntară,

dizolvare, reorganizare judiciară sau faliment, dacă prin contract nu este prevăzut altfel.

Aceeași obligație le revine reprezentanților legali ai cumpărătorului persoană juridică,

în situația în care pentru acesta a fost declanșată una dintre procedurile prevăzute de

legea privatizării.

În cazul divizării/fuziunii societății și/sau a cumpărătorului persoană juridică,

cumpărătorul este obligat să încheie cu autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării

un act adițional la contract, prin care va fi stabilit modul de derulare a contractului din

punct de vedere al obligațiilor asumate.




144



În perioada de derulare a contractelor, transmiterea acțiunilor de la cumpărător

către terți este condiționată de obținerea prealabilă a acordului scris al autorității cu

atribuții în domeniul privatizării, sub sancțiunea nulității de drept a transmiterii

acțiunilor.

V.1.11.2. Atribuțiile autorității cu atribuții în domeniul privatizării privind

monitorizarea postprivatizare

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării are următoarele atribuții:

urmăreşte derularea contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni, cu privire la

clauzele conţinute în acestea, precum și cu privire la modul de îndeplinire a

obligaţiilor asumate de cumpărător;

transmite Guvernului rapoarte anuale privind rezultatele activităţii de

monitorizare a respectării clauzelor contractuale pe perioada de derulare a

contractelor;

modificarea contractului, privind:

o reeşalonarea programului de investiţii, dacă prin aceasta cumpărătorul nu își

pierde poziţia de adjudecător conform grilei de punctaj pentru selecţia

ofertanţilor, aplicată la încheierea contractului;

o structura angajamentelor investiţionale prevăzute în contracte, fie prin

înlocuirea obiectivelor, fie prin renunţarea la unele dintre ele, fără diminuarea

valorii totale angajate;

o programul de investiţii de mediu în cazul în care după semnarea contractului

cumpărătorul prezintă un nou program de conformare aprobat de autoritatea

de mediu competentă;

o reducerea volumului valoric de investiţii de mediu angajat prin contract, pe

baza confirmării, emisă de autoritatea de mediu competentă, a realizării

măsurilor din programul de conformare, cu obligaţia vărsării către societate a

diferenţei dintre valoarea investiţiilor angajate prin contract și valoarea

confirmată prin certificatul întocmit de cenzorii societăţii/firma specializată

de audit;

o reeşalonarea termenelor de plată a ratelor aferente preţului datorat pentru

pachetul de acţiuni, până la termenul final de plată prevăzut în contract;

o efectuarea unei novații sau delegaţii;

o eşalonarea/reeşalonarea plăţii sumelor datorate autorității cu atribuții în

domeniul privatizării, ca dividende, sume primite pentru restructurare;




145



o eşalonarea/reeşalonarea plăţii oricăror altor sume datorate autorității cu

atribuții în domeniul privatizării de către cumpărător;

o orice alte modificări considerate necesare de către autoritatea cu atribuții în


V.1.11.3. Urmărirea modului de realizare a obligaţiilor contractuale

Investiţia este considerată realizată dacă cumpărătorul prezintă un certificat emis,

în acest scop, de cenzorii societăţii/firmă specializată de audit, dacă prin contract nu este

prevăzut altfel.

Certificatul astfel emis trebuie să specifice în mod clar că până la împlinirea

scadenţei:

1. investiţia realizată de cumpărător corespunde valorii investiţionale asumate prin

contract;

2. înregistrarea în contabilitate a investiţiilor efectuate este realizată în conformitate

cu legislaţia contabilă în vigoare;

3. sursele de finanţare a investiţiilor corespund prevederilor acestei ordonanţe și/sau

celor din contract.

În situaţia în care investiţiile au ca sursă partea din profitul net repartizată la surse

proprii de finanţare, cuvenită cumpărătorului, asociaţilor și/sau afiliaţilor

cumpărătorului, în calitate de acționari ai societăţii, certificatul emis confirmă utilizarea

acesteia de către societate.

În cazul investiţiilor asumate pentru protecţia mediului, certificatul este însoțit, în

mod obligatoriu, de confirmarea eliberată de autoritatea de mediu competentă privind

respectarea de către societate a prevederilor legale referitoare la protecţia mediului și,

după caz, îndeplinirea obligaţiilor de protecţie a mediului cu termene de realizare

îndeplinite până la scadenţa prevăzută în contract. Sunt considerate ca realizate și

obligaţiile de investiţii efectuate în nume propriu de asociaţii și/sau afiliaţii

cumpărătorului ori de către societăţile din cadrul grupului din care face parte acesta.

Aceste prevederi se aplică și membrilor asociaţiilor PAS, chiar dacă deţin în nume

propriu acţiuni/părţi sociale ale societăţii.

În contul angajamentelor investiţionale asumate sunt considerate și sumele

aferente părţii cuvenite cumpărătorului, asociaţilor și/sau afiliaţilor acestuia, în calitate

de acționari ai societăţii, din profitul net, care, în baza unei hotărâri a adunării generale




146



a acționarilor, au fost repartizate pentru surse proprii de finanţare din care s-au efectuat

investiţii în exerciţiul financiar curent sau în cele următoare.

Investiţiile prevăzute mai sus se consideră realizate în baza certificatului emis în

acest sens. Pentru ratele rămase de achitat cu titlu de preț, pentru care se solicită

reeşalonarea începând cu data intrării în vigoare a OG nr.25/2002, în actul adiţional se

introduce, în mod obligatoriu, nivelul dobânzii calculată conform acestei ordonanţe.

Pentru sumele datorate autorității cu atribuții în domeniul privatizării

reprezentând dividende, rate aferente sumelor alocate pentru fondurile de restructurare,

precum și pentru alte sume datorate autorității cu atribuții în domeniul privatizării,

pentru care se solicită reeşalonarea, cu excepţia sumelor prevăzute anterior,

convenţia/actul adiţional cuprinde, în mod obligatoriu, dispoziţii prin care se prevede

aplicarea nivelului dobânzii de referinţă comunicate lunar de Banca Naţională a

României sau dobânda LIBOR plus o marjă negociată de părţi, în cazul în care sumele

datorate sunt în valută, precum și dispoziţii de plată a cheltuielilor de judecată sau de

executare.

Este interzisă exceptarea de la plata dobânzilor, majorărilor și penalităţilor de

orice fel, calculate de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, pentru

neîndeplinirea la termen a obligaţiilor contractuale referitoare la plata ratelor/prețului,

realizarea investiţiilor de orice fel, vărsarea capitalului de lucru.

Sumele încasate de autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, aferente

prețului acţiunilor, sting obligaţia de plată a debitului principal, a dobânzilor și a

penalităţilor, în această ordine.

Aceste prevederi se aplică contractelor care au stabilit o altă ordine de încasare

numai prin încheiere de acte adiţionale. Aceste prevederi se aplică și pentru

penalităţile/daunele datorate autorității cu atribuții în domeniul privatizării de către

societate, aferente dividendelor, ratelor aferente sumelor alocate pentru fondurile de

restructurare, precum și altor sume datorate acesteia.

Încheierea actelor adiționale de către autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării, în ceea ce privește modificarea angajamentelor de investiţii și/sau de plată

a prețului acţiunilor, este condiţionată de instituirea în favoarea autorității cu atribuții în

domeniul privatizării a unei garanţii care să acopere valoric investiţia nerealizată și/sau

partea din preț neachitată, prin constituirea unei garanţii reale mobiliare asupra unui

pachet corespunzător de acţiuni emise de societate, raportat la valoarea nominală a

acestora, sau prin garanţii financiare.

Încheierea de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării a unor acte

adiţionale prin care se aduc modificări clauzelor de natură socială se face numai pe baza

acordului dintre reprezentanţii legali ai salariaţilor, conducerea societăţii și cumpărător.




147



Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării poate să accepte încheierea unui

act adițional, la solicitarea cumpărătorului pentru:

efectuarea unei delegaţii imperfecte, atunci când cumpărătorul aduce în contract

angajamentul unui al doilea debitor alături de el, pentru îndeplinirea obligaţiilor

contractuale;

efectuarea unei novaţii prin schimbare de debitor, prin schimbarea debitorului

iniţial (cumpărătorul) din contract cu o altă persoană care se angajează faţă de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării să execute obligaţiile contractuale.

Actul adiţional încheiat în condiţiile de mai sus are ca efect și transmiterea tuturor

drepturilor contractuale către delegat/noul debitor și va prevedea în mod obligatoriu

asumarea de către acesta a tuturor garanţiilor contractuale privind realizarea obligaţiilor

contractuale.

Acordul autorității cu atribuții în domeniul privatizării pentru situațiile prevăzute

mai sus poate fi dat numai în următoarele condiţii:

noul debitor îndeplinește condiţiile prevăzute, pentru ofertanţi, de reglementările

în vigoare, referitoare la achiziţionarea unui pachet de acţiuni deţinut de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării în societăţile comerciale cu capital

de stat;

noul debitor preia toate obligaţiile contractuale ale debitorului iniţial, inclusiv

eventualele penalităţi pentru nerespectarea unor obligaţii contractuale ale

cedentului aferente perioadelor trecute, în cazul novaţiei prin schimbare de

debitor;

noul debitor/delegat este ţinut solidar cu debitorul iniţial pentru îndeplinirea

obligaţiilor contractuale, inclusiv pentru plata eventualelor penalităţi pentru

nerespectarea unor obligaţii contractuale aferente perioadelor trecute, fără ca

debitorul iniţial/delegat să fie descărcat în mod expres de obligaţiile faţă de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării - în cazul unei delegaţii imperfecte;

în cazul novaţiei prin schimbare de debitor, pentru contractele cu plata în rate, se

negociază cu noul debitor modalitatea de plată a sumelor aferente prețului

contractului, inclusiv a dobânzilor și eventualelor penalităţi datorate la plata

prețului și neonorate de debitorul inițial; plata sumelor restante datorate autorității

cu atribuții în domeniul privatizării cu titlu de preț și penalităţi și/sau dobânzi se

efectuează de către noul debitor în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de

la semnarea actului adiţional;

în vederea analizării și aprobării novaţiei/delegaţiei trebuie prezentate autorității

cu atribuții în domeniul privatizării următoarele:




148



o solicitarea făcută în acest sens de cumpărător, însoţită de angajamentul ferm

și necondiţionat al viitorului debitor privind preluarea integrală a obligaţiilor

contractuale;

o toate documentele prevăzute de legislaţia referitoare la privatizare, în vigoare,

pentru ofertantul-cesionar care achiziţionează un pachet de acţiuni de la

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării, inclusiv documentele privind

bonitatea noului debitor, mai puţin dovada plăţii taxei de participare la licitaţie

și garanţia de participare;

o în cazul în care cumpărătorul și/sau noul debitor este persoană juridică, este

necesară aprobarea adunării generale a asociaţilor/acționarilor cu privire la

efectuarea novaţiei/delegaţiei;

o orice alte documente, care în urma analizei se impun ca fiind necesare, privind

asigurarea legalităţii novaţiei/delegaţiei și îndeplinirii obligaţiilor stipulate în

contract și care sunt solicitate de către autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării.

Novaţia sau, după caz, delegaţia se realizează prin act adiţional la contract, care

stabilește sancţiunile ce se aplică în cazul în care părțile nu respectă prevederile acestuia.

Pentru garantarea obligaţiilor privind realizarea investiţiilor și/sau plata prețului

pe care le preia noul debitor se instituite garanţii care să acopere valoric investiţia

nerealizată și/sau partea din preț neachitată, prin constituirea unei garanţii reale

mobiliare asupra unui pachet de acţiuni emise de societate, raportat la valoarea nominală

a acestora, sau prin garanţii financiare.

Novaţia/delegaţia își produce efecte numai din momentul semnării actului

adițional la contract.

În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară, autoritatea

cu atribuții în domeniul privatizării reţine de la cumpărător toate sumele achitate de

acesta în contul contractului, reprezentând, după caz, avans, rate, dobânzi, penalităţi

achitate cu orice titlu, până la desfiinţarea acestuia.

În cazul desfiinţării contractului pe cale convențională sau judiciară, pentru

prejudicii cauzate autorității cu atribuții în domeniul privatizării, cumpărătorul este

obligat la plata daunelor-interese constituite din:

sumele reprezentând dobânzile și penalităţile datorate pentru ratele scadente și

neachitate până la data desfiinţării contractului, precum și penalităţile datorate ca

urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale;

sumele reprezentând dividendele încasate de cumpărător în perioada de

valabilitate a contractului;




149



sumele prevăzute de HG nr.1045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes

plătite consultanţilor de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea

Participaţiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat

(PSAL).

Prevederile de mai sus se aplică și proceselor în curs de judecată având ca obiect

desfiinţarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a OG nr.25/2002.

Pentru prejudiciile cauzate societăţii de către cumpărător, aceasta poate cere instanţei

judecătoreşti daune-interese.

Stabilirea prejudiciilor și a întinderii daunelor-interese provocate societății

comerciale, precum și autorității cu atribuții în domeniul privatizării, se face la

solicitarea societăţii sau autorității cu atribuții în domeniul privatizării, pe baza unei

expertize întocmite de persoane fizice și/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de

operațiuni.

Cheltuielile aferente efectuării expertizei sunt avansate de societate sau, după caz, de

autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și sunt recuperate de la cumpărător.

Autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și cumpărătorul pot conveni

continuarea contractului prin renunţarea la punerea în executare a unei hotărâri

judecătoreşti/arbitrale ce are ca efect desfiinţarea contractului, la aplicarea sau la

efectele pactului comisoriu, în cazul contractelor care conţin astfel de clauze.

În acest sens autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și cumpărătorul

încheie o convenţie de menţinere în vigoare a contractului, cumpărătorul obligându-se

să plătească sumele datorate autorității cu atribuții în domeniul privatizării la data

încheierii convenţiei, inclusiv cheltuielile judiciare efectuate de aceasta, într-un termen

de 60 de zile de la semnarea acesteia.

În cazul în care se renunţă la punerea în executare a unei hotărâri

judecătoreşti/arbitrale ce are ca efect desfiinţarea contractului, convenţia de menţinere

în vigoare se rezoluţionează în cazul neîndeplinirii tuturor obligaţiilor asumate prin

aceasta. Ca urmare a îndeplinirii condiţiei rezolutorii, autoritatea cu atribuții în domeniul

privatizării pune în executare hotărârea judecătorească/arbitrală ce are ca efect

desfiinţarea contractului.

Convenţia de menţinere în vigoare a contractului cuprinde în mod obligatoriu o

clauză potrivit căreia contractul este desfiinţat de plin drept, în cazul neîndeplinirii

obligaţiilor asumate în cuprinsul acesteia.




150



V.1.11.4. Dispozițiile speciale pentru urmărirea modului de realizare a

obligaţiilor contractuale

În cazul în care angajamentul investiţional nu a fost realizat pe obiectivele și/sau

până la scadenţele prevăzute în contract, dar, cumulat până la împlinirea ultimei

scadenţe anterioare datei intrării în vigoare a ordonanţei, rezultă realizarea în cuantum

valoric a obligaţiei respective, nu se datorează penalităţi/majorări de întârziere.

În cazul în care la data împlinirii ultimei scadenţe anterioare intrării în vigoare a

OG nr.25/2002 se constată valoric nerealizarea sau realizarea parţială a angajamentului

investiţional, cumpărătorul datorează, începând cu respectiva dată, penalităţile

contractuale calculate la valoarea nerealizată, fără luarea în considerare a nerealizărilor

pe obiective.

Prevederile de mai sus se aplică și în cazul în care realizarea obligaţiilor

investiţionale este garantată prin garanţii mobiliare, imobiliare sau financiare.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul existenţei unei hotărâri judecătoreşti/arbitrale

definitive la data intrării în vigoare a ordonanţei, chiar dacă nu au fost puse în executare

sau executarea nu a fost definitivată, iar sumele plătite nu se restituie și executările

realizate nu se întorc.

Dacă se constată realizarea în cuantum valoric a angajamentului investiţional

chiar după scadenţă, iar realizarea acestuia a fost garantată prin constituirea unor

garanţii, autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării nu procedează la executarea

acestora.

În cazul în care obiectivele de investiţii prevăzute în contract, cu excepţia

investiţiilor de mediu, nu mai corespund cerinţelor pieţei și cumpărătorul

fundamentează necesitatea modificării acestora, în condiţiile menţinerii cuantumului

valoric, vânzătorul poate accepta modificarea prin act adiţional, cumpărătorul

nedatorând penalităţi/ majorări de întârziere.

În situaţiile prevăzute mai sus, prescripţia pentru dreptul autorității cu atribuții în

domeniul privatizării de a aplica sancţiunile sau de a executa garanţiile, începe să curgă

de la data împlinirii ultimei scadenţe anterioare intrării în vigoare a ordonanţei.

Sumele avansate cu titlu de cheltuieli de judecată în procesele rămase fără obiect,

precum și cele care se sting prin reanalizarea clauzelor contractuale, ca urmare a intrării

în vigoare a ordonanţei, se suportă de către cumpărători.

Pentru contractele aflate în perioada de derulare, încheiate înainte de data intrării

în vigoare a ordonanţei, obligaţiile contractuale privind efectuarea investiţiilor se

consideră realizate în următoarele situaţii:




151



când contractul conţine specificaţia „program de investiţii”, angajamentul

investiţional se consideră realizat numai în baza certificatului întocmit conform

ordonanţei;

în cazul contractelor care conţin specificaţia „alte surse”, „alte resurse”, „surse

atrase” sau „credite”, sunt asimilate surselor de realizare a investiţiilor și creditele

angajate de societate din care au fost finalizate obiectivele de investiţii până la

data menţionată;

în contractele cu clauză de atestare a investiţiilor prin certificat emis de cenzorii

societăţii sau de o firmă specializată de audit și care conţin/nu conţin specificaţia

expresă „însoțit de documente” sau care conţin specificaţia „documente

rezonabile”, obligaţia de investiţii se consideră realizată numai în baza

certificatului;

în contractele care conţin clauza de atestare a executării angajamentului

investiţional prin majorarea de capital social și înregistrarea acestei operaţiuni la

Oficiul Național al Registrului Comerţului, obligaţia de investiţie se consideră

realizată numai în baza certificatului întocmit conform ordonanţei, fără a fi

necesară prezentarea dovezii majorării capitalului social și a înregistrării acesteia

la Oficiul Național al Registrului Comerţului;

achiziţionarea unui bun în regim de leasing poate fi considerată realizare a

investiţiei asumate prin contract, dacă bunul ce face obiectul contractului de

leasing este achitat integral, iar dreptul de proprietate asupra bunului este

transferat societăţii până la scadenţă, iar în această situaţie aplicarea sancţiunilor

contractuale se suspendă pe perioada derulării leasingului, până la împlinirea

scadenţei finale.

Prevederile de mai sus se aplică, în baza certificatului emis în baza OG

nr.25/2002, și pentru obligaţiile a căror scadenţă este anterioară intrării în vigoare a

ordonanţei, numai prin încheierea unui act adiţional la contract.

Pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a OG nr.25/2002,

investiţiile asumate, inclusiv cele pentru protecţia mediului, pot fi efectuate atât în forma

și în termenii contractuali conveniţi, cât și în numerar, cu condiţia ca sumele în cauză să

fie înregistrate în contul curent bancar al societăţii.

În cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei, sumele

vărsate de cumpărător în contul obligaţiei de investiţii, cu excepţia celor destinate

protecţiei mediului, pot fi utilizate de societate în condiţiile prevăzute de lege, inclusiv

pentru plata datoriilor societăţii către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării și

către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului pentru plata

ajutorului de şomaj, bugetul Fondului asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale




152



etc., ale căror scadenţe sunt anterioare datei transferului dreptului de proprietate asupra

acţiunilor.

În cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a ordonanţei, este

asimilată investiţiei realizate în baza contractului și efectuarea acesteia în nume propriu,

de către alte persoane decât cumpărătorul, cu condiţia suplimentară a prezentării dovezii

prin care terţul s-a angajat să execute obligaţiile respective.

Pentru contractele încheiate la societăţile din domeniul turismului și comerţului

interior, create prin divizare pe baza normelor specifice interne ale Fondului Proprietății

de Stat și apoi privatizate, controlul postprivatizare se limitează la clauzele privind

obligaţia obţinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor

și majorarea capitalului social cu valoarea acestora.

Litigiile în curs, având ca obiect obligarea cumpărătorilor la respectarea clauzelor

referitoare la investirea pe o perioada de 2 ani, de la încheierea contractului, a 50% din

profit și la menţinerea unui număr de salariaţi cu contract de muncă, la data intrării în

vigoare a ordonanţei, sunt considerate lipsite de obiect.

În aplicarea acestor prevederi autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării

notifică situaţia la instanţa judecătorească pe al cărei rol se află procesul.

Pentru contractele încheiate înainte de data intrării în vigoare a ordonanţei,

clauzele contractuale referitoare la obligaţia cumpărătorilor de a solicita/încheia într-un

anumit termen acte adiţionale la contracte având ca obiect vânzarea-cumpărarea

acţiunilor suplimentare, inclusiv obligaţia cumpărătorului de a majora prețul contractual

cu valoarea terenurilor pentru care societatea a obţinut certificatele de atestare a

dreptului de proprietate și sancţiunile aferente, rămân fără obiect.

În mod corespunzător, notificările transmise cumpărătorilor, având ca obiect plata

penalităţilor, precum și litigiile iniţiate ca urmare a nerespectării obligaţiilor legale

rămân fără obiect.

Sumele stabilite ca datorate autorității cu atribuții în domeniul privatizării prin

hotărâri judecătoreşti/arbitrale definitive cu acest titlu și care au fost plătite nu se

restituie.

În cazul în care acţiunile suplimentare emise ca urmare a majorării capitalului

social cu valoarea terenurilor nu au fost atribuite autorității cu atribuții în domeniul

privatizării, actele și operaţiunile de la momentul majorării capitalului social sunt lovite

de nulitate absolută.

Dacă părţile nu au stabilit altfel prin contract, data de referinţă pentru determinarea

valorii în lei sau în valută a investiţiilor este:




153



În cazul majorării capitalului social:

cu aporturi în natură, se ia în considerare cursul comunicat de Banca

Naţională a României pentru data la care adunarea generală a acționarilor a

aprobat majorarea capitalului social cu valoarea bunurilor aportate, pe baza

raportului de expertiză;

cu aport în numerar, se ia în considerare cursul comunicat de Banca

Naţională a României pentru data emiterii instrumentului de plată cu care a

fost efectuat vărsământul în contul curent bancar al societăţii;

cu cota-parte din profit repartizată la surse proprii de finanţare, se ia în

considerare cursul mediu comunicat de Banca Naţională a României pentru

anul în care s-au utilizat pentru investiţii sumele aferente cotei de participare

la capitalul social, deţinută de cumpărător, asociaţii și/sau afiliaţii acestuia;

cu dividendele neridicate și lăsate la dispoziţia societăţii sau prin

compensarea unor creanţe lichide și exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale

acesteia, se ia în considerare cursul comunicat de Banca Națională a

României pentru data la care adunarea generală a acționarilor a aprobat

majorarea capitalului social.

În cazul în care nu se majorează capitalul social:

pentru investiţiile în natură, se ia în considerare cursul comunicat de Banca

Naţională a României pentru data înregistrării în contabilitatea societăţii a

bunurilor respective;

pentru viramente în numerar, se ia în considerare cursul comunicat de

Banca Naţională a României pentru data emiterii instrumentului de plată

cu care a fost efectuat vărsământul în contul curent bancar al societăţii;

pentru investiţiile realizate în societate având ca sursă cota-parte din profit

cuvenită cumpărătorului, asociaţilor și/sau afiliaţilor acestuia, repartizată

la surse proprii de finanţare, se ia în considerare cursul mediu comunicat

de Banca Naţională a României al perioadei pentru care cenzorii/firma

specializată de audit confirmă utilizarea părţii din profit;

pentru dividendele neridicate și lăsate la dispoziţia societăţii, se ia în

considerare data înregistrării în contabilitatea societăţii a dividendelor

respective, ca aport pentru realizarea investiţiilor.

Datele stabilite pentru determinarea valorii în lei sau în valută a investiţiilor

constituie și reperul în funcţie de care se apreciază respectarea/nerespectarea termenelor

stabilite în contract pentru efectuarea investiţiei.

Referitor la modul de urmărire a obligaţiilor contractuale este de menţionat că în

perioada anterioară datei publicării OG nr.25/2002 (02.02.2002), s-a utilizat cadrul




154



general care reglementează relaţiile comerciale, respectiv, instrumentele oferite de

Codul Civil și de legislaţia conexă.

V.2. Reglementarea competențelor Curții de Conturi a României privind

verificarea procesului de privatizare

Competențele Curții de Conturi a României privind verificarea procesului de

privatizare sunt reglementate de Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea

Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte

normative aplicabile unor domenii de activitate.

Prin Legea nr.94/1992 (publicată în M.Of. nr.224 din data de 09.09.1992) au fost

stabilite competențele Curții de Conturi privind controlul privatizării, stipulându-se că

aceasta verifică modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare

ale Fondului Proprietății de Stat și modul în care acesta își îndeplinește obligațiile

prevăzute de lege în raport cu societățile comerciale, competențe menținute în Legea

94/1992, în forma republicată în anul 2000.

Pe parcursul desfășurării procesului de privatizare, competențele Curții de Conturi

privind verificarea acestuia au fost limitate prin unele acte normative ce au reglementat

privatizarea, astfel:

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/05.05.1997, pentru modificarea

și completarea Legii nr.58/1991 a privatizării societăților comerciale, s-a prevăzut:

În scopul îndeplinirii obligațiilor sale principale, stabilite prin Legea

nr.58/1991, Fondul Proprietății de Stat nu este supus controlului Curții de

Conturi cu privire la aplicarea procedurilor legale în procesul privatizării;

Curtea de Conturi exercită exclusiv controlul preventiv asupra resurselor

financiare care se fac venit la bugetul de stat și asupra celor care se varsă la

Fondul special de dezvoltare la dispoziția Guvernului, precum și cu privire

la modul de gestionare a patrimoniului propriu al Fondului Proprietății de

Stat.

Prin Legea nr.83/21.05.1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare

la care statul este acționar, s-a prevăzut că, operațiunile în legătură cu procesul de

privatizare a societăților bancare, care fac obiectul acestei legi, nu sunt supuse

controlului financiar al Curții de Conturi.




155



Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/23.12.1997, privind

privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr.44/1998, s-a prevăzut:

Aplicarea procedurilor de privatizare de către Fondul Proprietăţii de Stat

nu este supusă controlului Curţii de Conturi;

Curtea de Conturi exercită exclusiv controlul ulterior de legalitate asupra

resurselor financiare care se fac venit la bugetul de stat și la bugetele locale,

precum și asupra resurselor din bugetul Fondului Proprietăţii de Stat.

Prin Legea nr.99/26.05.1999, privind unele măsuri pentru accelerarea reformei

economice, prevederile OUG nr.88/1997, au fost modificate astfel:

Controlul respectării de către instituţia publică implicată a cadrului juridic

aplicabil în materia privatizării, constatarea contravenţiilor și stabilirea

sancţiunilor se realizează de către Ministerul Finanţelor, în condiţiile

stabilite prin normele metodologice emise în aplicarea acestei ordonanţe de

urgenţă;

Determinarea metodei de privatizare și alegerea agentului de privatizare

și/sau a cumpărătorului, operaţiunile prevăzute în OUG nr.88/1997,

precum și legalitatea clauzelor din contractele încheiate de Fondul

Proprietăţii de Stat, incluzând, între altele, clauzele privitoare la preţul

vânzării, nu sunt supuse controlului Curţii de Conturi. Curtea de Conturi

controlează numai încasarea și folosirea, potrivit destinaţiilor prevăzute de

lege, a veniturilor cuvenite Fondului Proprietăţii de Stat.

Prin Legea nr.77/31.01.2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, s-a prevăzut:

Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către

autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor

de privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra modului în care acestea

au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de

privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispoziţiilor

legale privind modul de administrare și întrebuinţare a resurselor financiare

rezultate din acţiunile de privatizare;

Curtea de Conturi poate exercita controlul, indiferent de momentul în care

s-a desfăşurat procesul de privatizare, prin vânzarea acţiunilor deţinute de

stat la societăţile comerciale, până la clarificarea tuturor aspectelor.

Prin Legea nr.217/29.04.2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/




156



1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, s-au menținut competențele

Curții de Conturi cu privire la controlul procesului de privatizare, reglementate de Legea

nr.77/2002, prevăzându-se că „Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin

proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în

conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate”, competențe

preluate în forma republicată, în anul 2009, a Legii nr.94/1992.




157



Dicționar de termeni utilizați

Termeni utilizaţi în activitatea de audit:

Afirmație „Afirmații”, explicite sau de altă natură, ale conducerii

entității auditate, care este responsabilă pentru prezentarea

fidelă în situațiile financiare a tuturor operațiunilor efectuate

de aceasta, în condiții de legalitate, regularitate,

economicitate, eficiență și eficacitate. (Sursă: Standardele de audit

ale Curții de Conturi)

Asigurare rezonabilă Un nivel de asigurare ridicat, dar nu absolut, exprimat într-

o manieră pozitivă în raportul auditorului cu privire la faptul

ca informațiile auditate nu conțin greșeli/denaturări

semnificative. (Sursă: Standardele de audit ale Curții de Conturi)

Audit „Termenul vine de la latinescul auditum = ascultare. Ca

demers de ascultare, apoi de anchetă și, în final, de sugerare

de soluții, auditul permite aportul unui raționament motivat

și independent. Ca examinare în vederea determinării

proprietăților unei reprezentări, auditul s-a aplicat mai întâi

reprezentărilor financiare. Teoreticienii auditului susțin că

acesta exista deja în anul 500 î.Ch., la Atena, unde 3 consilii

se ocupau cu verificarea veniturilor și cheltuielilor cetății.

Auditul nu trebuie să asigure echilibrul, ci doar să verifice

dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru a-l păstra, să

instrumenteze stăpânirea dezordinii, adaptarea la schimbări,

să evalueze gradul de securitate și riscurile. Termenul de

audit este la modă. Moda poate trece, dar necesitatea unor

evaluări competente și independente în diverse domenii se

manifestă tot mai pregnant. Există audit financiar, audit al

investițiilor, audit al marketingului, audit al calității, audit al

sistemelor informaționale, informatice, birotice, există și

audit social... Auditul este procesul prin care persoane

competente, independente colectează și evaluează probe

pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență

între cele observate și anumite criterii prestabilite – Wanda




158



Wallace, Auditing.” PC World România 6/95 p. 48, lucrarea

„Procedurile controlului intern și auditul financiar” a apărut

la editura Gestiunea. (Sursă: DEX online)

Audit public intern Activitate funcțional independentă și obiectivă, de asigurare

și conciliere, concepută să adauge valoare și să

îmbunătățească activitatea entității publice; ajută entitatea

publică să își îndeplinească obiectivele privind abordarea

sistemică și metodologică; evaluează și îmbunătățește

eficiența și eficacitatea managementului riscului; controlul

proceselor de guvernare. (Sursă: Legea nr.672/2002, republicată)

Audit public extern Reprezintă activitatea specifică realizată de Curtea de

Conturi în baza standardelor proprii de audit și a

regulamentului propriu. Auditul public extern cuprinde

auditul financiar, auditul performanţei și auditul de

conformitate (control). (Sursă: Regulamentul privind organizarea și

desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor

rezultate din aceste activități.)

Audit de

conformitate

(control)

Reprezintă activitatea specifică efectuată de Curtea de

Conturi în baza programului anual de activitate, prin care se

verifică şi se urmăreşte dacă modul de administrare a

patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor

administrativ-teritoriale, precum şi dacă execuţia bugetului

de venituri şi cheltuieli al entității controlate sunt în

concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în

actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă

aceasta respectă principiile legalităţii, regularităţii,

economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. (Sursă: Regulamentul

privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum

și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.)

Audit al performanţei Reprezintă evaluarea independentă a modului în care o

entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate sau

o operaţiune funcţionează din punct de vedere al

economicităţii, eficienţei şi eficacităţii performanţei. (Sursă:

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de

Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.)




159



Economicitatea Reprezintă caracteristica atribuită situaţiei în care se obţine

minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea

rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea

calităţii corespunzătoare a acestor rezultate. (Sursă: Regulamentul



Eficienţă Reprezintă maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie

cu resursele utilizate. (Sursă: Regulamentul privind organizarea și desfășurarea

activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste

activități.)

Eficacitate Arată gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru

fiecare dintre activităţi şi relaţia dintre efectul proiectat şi

rezultatul efectiv al activităţii respective. (Sursă: Regulamentul



Evaluare A examina calitativ și cantitativ stabilind preţul sau

valoarea; a preţui; a aprecia; a estima; (greutatea, durata,

măsura, cantitatea, numărul, mărimea unui lucru). A

determina cu aproximaţie o valoare de piață, un preț. (Sursă:

DEX online)

Autoritatea cu

atribuții în domeniul

privatizării

Reprezintă instituţia publică implicată în privatizare,

înseamnă Fondul Proprietăţii de Stat sau orice minister de

resort, autoritate publică, Autoritatea pentru Privatizare și

Administrarea Proprietății Statului/Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului/Autoritatea pentru

Administrarea Activelor Statului (APAPS/AVAS/AAAS)

etc., o autoritate a administraţiei publice locale, care are

atribuţii de privatizare a unei societăţi comerciale/vânzare

de active. (Sursă: Legislația privatizării: OUG 88/1997, Legea 99/1999, Legea

137/2002)

Proceduri de audit Ansamblu de tehnici de obținere a datelor și informațiilor

sau de sintetizare și analizare a lor. (Sursă: Regulamentul privind

organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și

valorificarea actelor rezultate din aceste activități.)




160



Termeni utilizaţi în domeniul privatizării:

Active Înseamnă bunuri, ansambluri de bunuri sau investiţii

nefinalizate și sistate, care pot fi separate și organizate să

funcţioneze independent, distinct de restul activităţii

persoanei juridice, cum ar fi unităţi și subunităţi de

producţie, de comerţ ori de prestări de servicii, secţii,

ateliere, ferme, spaţii comerciale, spaţii de cazare sau de

alimentaţie publică, spaţii pentru birouri ori alte bunuri de

același gen, inclusiv terenul destinat acestora, precum și alte

terenuri din patrimoniul unei persoane juridice. (Sursă: OUG

15/1997, OUG 88/1997)

Activ net contabil Reprezintă excedentul tuturor bunurilor și creanțelor unor

întreprinderi asupra tuturor datoriilor acesteia. Mai poartă

denumirea și de: patrimoniul net, situația netă, avuția firmei

în valori contabile. (Sursă: Legea 31/1990)

Activ net contabil

corijat

Redimensionarea valorii întreprinderii prin eliminarea

limitelor activului net contabil și aducerea valorilor mai

aproape de realitatea economică. Acest lucru presupune

analiza critică a fiecărui element de calcul în funcție de

realitatea concretă și de valoarea acesteia din chiar

momentul evaluării. Reevaluarea se realizează printr-o

evaluare individuală a posturilor de activ și pasiv. (Sursă: Legea

31/1990)

Active cu caracter

social

Bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei

societăţi comerciale sau regii autonome, de tipul: creşe,

grădiniţe, cabinete medicale, dispensare, cămine de

nefamilişti sau blocuri de locuinţe, cantine, centrale sau

puncte termice, grupuri şcolare de orice tip, baze sportive și

de agrement, indiferent de tipul acestora, utilităţi de interes

local sau zonal, gospodării-anexe și alte asemenea active,

inclusiv dotările și terenul aferent acestora. (Sursă: Legea

137/2002)




161



Acţiuni (acțiune) Valorile mobiliare emise de societăţi comerciale; acţiunile

pot fi ordinare sau preferenţiale în conformitate cu

dispoziţiile Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale,

republicată, cu modificările ulterioare; prevederile legii

referitoare la acţiuni sunt aplicabile și părţilor sociale. (Sursă:

Legea 31/1990, Legea 137/2002)

Administrarea

specială în perioada

de privatizare

Procedura de administrare în perioada cuprinsă între data

intrării în vigoare a ordinului ministrului instituției publice

implicate sau, după caz, data emiterii deciziei

conducătorului autorităţii administraţiei publice locale, prin

care se instituie procedura administrării speciale, și data

transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor în

situația unei privatizări finalizate sau data stabilită prin ordin

sau decizie. (Sursă: Legea 137/2002)

Agent de privatizare Orice persoană juridică, română sau străină, specializată în

activităţi financiare, în fuziuni și achiziţii, precum: bănci,

bănci de investiţii, societăţi și fonduri de investiţii, societăţi

financiare, societăţi care prestează servicii de contabilitate

și audit financiar, consultanţă, intermediere pe piaţa

valorilor mobiliare, precum și cabinete sau societăţi

profesionale de avocatură, indiferent dacă acestea

acţionează individual ori în asociere, cu menţiunea că

persoanele juridice străine se pot asocia cu o persoană

juridică sau firmă română din categoriile sus-menţionate. (Sursă: Legea 137/2002)

Autoritatea de mediu

competentă

Este autoritatea centrală sau locală de protecţie a mediului,

care funcţionează în concordanță cu legea în vigoare ce

reglementează protecţia mediului. (Sursă: OUG 15/1997, OUG

88/1997)

Conversia datoriilor

în acţiuni sau părţi

sociale

Metoda de privatizare care constă în atribuirea de

participaţie la capitalul social al societăţilor comerciale, la

care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale

este acţionar/asociat, creditorilor privați, în schimbul

creanţelor lor asupra acestor societăţi comerciale. Conversia




162



datoriilor în acţiuni sau părţi sociale este interzisă între

regiile autonome, având calitatea de creditor, și societăţile

comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei

publice locale este acţionar/asociat, având calitatea de

debitor, precum și în cazurile în care, prin conversie, ar

rezulta o formă de concentrare economică. (Sursă:OUG 10/1997,

OUG 15/1997)

Cumpărător de

acţiuni și de active

Orice persoană fizică sau juridică, română sau străină,

precum și un grup de două sau mai multe persoane fizice

și/sau juridice, române și/sau străine, cu sau fără

personalitate juridică, care formulează o ofertă comună de

cumpărare.

Cumpărător al acţiunilor nu poate fi o persoană juridică

română de drept public sau o societate comercială la care

statul român ori o autoritate a administraţiei publice locale

deţine mai mult de 33% din totalul acţiunilor cu drept de vot

în adunarea generală a acţionarilor.

Activele sunt unităţi, subunități, secţii, spaţii comerciale,

spaţii de cazare – moteluri sau hoteluri, ori alte mijloace fixe

din patrimoniul unei societăţi comerciale. (Sursă: OUG 88/1997)

Cash–flow Reprezintă fluxurile de cash (numerar) ale încasărilor și

plăților unui agent economic. Reprezintă un indicator

financiar relevant pentru analiza rentabilității afacerilor

desfășurate de către agentul economic, cât și pentru modul

de acoperire, în timp, a diferitelor activități cu resurse

bănești.

Diferenţa între încasările curente și plăţile curente ale unei

companii. (Sursă: Dobrotă N., 1999, Dicționar de economie, Ed. Economică.)

Dreptul de opţiune Este dreptul investitorului care a subscris și a vărsat aportul

de capital, în urma unei majorări de capital, de a cumpăra

ulterior de la instituția publică implicată pachete de acţiuni

deţinute de aceasta la respectiva societate comercială, în

termenii și la termenele convenite la data majorării de

capital social. (Sursă: Prevederile legislației specifice unor privatizări ca de




163



exemplu: OUG 119/2001 de privatizare a S.C. Sidex S.A. Galați, OUG 114/203 de

privatizarea S.C. ARO Câmpulung S.A. etc.) Gaj – Garanţie Obiect mobiliar care aparţine unui debitor și care este depus

de acesta în mâinile creditorului sau pentru a garanta plata

datoriei.

Bunuri imobiliare sau mobiliare, ipotecate sau gajate în

favoarea unui creditor ca asigurare a îndeplinirii obligaţiilor

de plată de către debitor; poate fi și un angajament de plată

al unei persoane că va plăti datoriile unei alteia incapabile

să le onoreze. (Sursă: DEX online - DEX 1998)

Good-will Noțiune utilizată în cazul evaluării întreprinderilor care

realizează un profit net mai mare decât cel obținut de firmele

concurente. Good-will reflectă valoarea globală a

elementelor necorporale ale firmei (clientelă, vad comercial,

brevete de invenții etc.), care nu pot fi evaluate în mod

individual pentru a fi înscrise în activul bilanțului. Valoarea

globală a unei societăți comerciale provine din însumarea

patrimoniului net al acesteia cu good-will, calculat prin

capitalizarea supraprofitului net anual, în funcție de natura

estimată (în ani) de obținere a acestuia. (Sursă: DEX online)

MEBO -

Management

Employee By-Out

Procedura de privatizare care permite cumpărarea unui

pachet de acţiuni, emise de o societate comercială, la care

statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este

acţionar ori deține părţi sociale ale acestei societăţi

comerciale, după caz, de către salariații și membrii

consiliilor de administraţie. (Sursă: OUG 15/1997)

ESOP – Employee

Stock Ownership

Plans


pachet de acţiuni emise de o societate comercială la care



comerciale, după caz, de către salariații ei. (Sursă: OUG 15/1997)

MBO - Management

By-Out


pachet de acţiuni emise de o societate comercială la care





164




comerciale, după caz, de către membrii conducerii ei. (Sursă:

OUG 15/1997)

Obiectivele de mediu

minim acceptate

(obligații de mediu)

Reprezintă un set de obiective stabilite de autoritatea de

mediu competentă, în baza unui bilanţ de mediu realizat

anterior formulării ofertei de vânzare; obiectivele de mediu

minim acceptate se stabilesc prin luarea în considerare a

obiectivelor calitative și cantitative minime de mediu și a

duratei maxime admisibile pentru realizarea programului de

conformare cu cerinţele de mediu, precum și cu orice alte

cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu

competentă. (Sursă: OUG 15/1997, OUG 88/1997)

Obligații bugetare Obligații rezultate din impozite, taxe, contribuții sau alte

venituri bugetare, inclusiv majorări de întârziere sau

penalități aferente acestora și dobânzi la credite garantate de

stat, datorate către bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor

speciale. (Sursă: OUG 88/1997)

Oferta publică de

cumpărare

Manifestarea de voință fermă și irevocabilă, într-un termen

stabilit, a unei persoane fizice sau juridice de a cumpăra

acțiuni sau obligațiuni convertibile în acțiuni, emise de

societățile comerciale la care statul sau o autoritate a

administrației publice locale este acționar, ori părți sociale

ale acestor societăți comerciale, după caz, toate gestionate

de Fondul Proprietății de Stat sau de orice instituție publică

autorizată să desfășoare operațiuni de privatizare. (Sursă: OUG

15/1997)

Oferta publică de

vânzare

Manifestarea de voință fermă și irevocabilă, într-un termen

stabilit, formulat de către instituția publică autorizată de a

vinde acţiuni, părţi sociale sau obligaţiuni convertibile în

acţiuni, emise de societăţile comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar; oferta

publică de vânzare include și propunerile formulate de către

societăţi comerciale pentru vânzarea de active sau utilizarea




165



acestora de către terţi în sistem de leasing imobiliar, cu

clauză fermă de vânzare la valoarea reziduală la expirarea

termenului contractual. (Sursă:OUG 15/1997, OUG 88/1997, HG

577/2002, Legea 137/2002)

Societatea la care

statul este

acţionar/asociat

Societate comercială, constituită în baza Legii nr.15/1990 la

care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale

deţine acţiuni sau părţi sociale. (Sursă: Legea 15/1990, Legea 31/1990,

OUG 15/1997, OUG 88/1997)

Societatea controlată

de stat

Societate comercială, constituită în baza Legii nr.15/1990,

la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale

deţine, în calitate de acţionar/asociat, o poziţie majoritară

sau de control; prin poziţie majoritară se înţelege o

participare ce conferă statului sau unei autorităţi a

administraţiei publice locale mai mult de jumătate din

drepturile de vot în adunarea generală a

acționarilor/asociaţilor, iar prin poziţie de control se înţelege

o participare ce conferă statului sau unei autorităţi a

administraţiei publice locale mai mult de o treime din totalul

drepturilor de vot în adunarea generală a

acționarilor/asociaţilor. (Sursă: Legea 15/1990, OUG 15/1997)

Succes Fee (onorariu

de succes)

Comision de succes perceput de către societățile de

consultanță/consilierii de privatizare, persoane fizice sau

juridice autohtone sau externe pentru acțiunea de

consultanță a realizării privatizării și al cărui nivel este dat

de modul cum s-a finalizat și funcționează tranzacția.

Valoarea nominală Valoarea la care se emite un titlu de valoare (acţiune,

obligaţiune etc.). Spre deosebire de valoarea de piaţă, care

fluctuează în timp, în funcţie de cerere și ofertă aceasta

rămâne fixă. Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea

fi mai mică de 0,1 lei.

Valorile mobiliare (acţiunile), emise de societăţi comerciale,

pot fi ordinare sau preferenţiale în conformitate cu

dispoziţiile Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale,

republicată, cu modificările ulterioare; prevederile legii




http://lege5.ro/Gratuit/gy4dkmbu/legea-nr-31-1990-privind-societatile-comerciale?d=1990-11-16

166



referitoare la acţiuni sunt aplicabile și părţilor sociale. (Sursă:

Legea 31/1990) Teren cu destinație

agricolă

Terenuri agricole productive – arabile, vii, livezi, pepiniere

viticole, pomicole, plantaţii de hamei și duzi, păşuni, fâneţe,

sere, solarii, răsadnițe și altele asemenea, cele cu vegetaţie

forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice,

păşuni împădurite, cele ocupate cu construcţii și instalaţii

zootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătăţiri funciare,

drumuri tehnologice și de exploatare agricolă, platforme și

spaţii de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole

și terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite

pentru producţia agricolă. (Sursă: Legea 268/2001)




167



Bibliografie

Legea nr.15/07.08.1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca

regii autonome și societăți comerciale;

Legea nr.31/16.11.1990 privind societățile comerciale;

Legea nr.58/14.08.1991 privind privatizarea societăților comerciale;

H.G. nr.758/04.11.1991 pentru modificarea Normelor Metodologice privind

vânzarea activelor societăților comerciale cu capital de stat;

Legea nr.80/23.12.1991 privind decontarea prin compensare a plăților restante

din economie;

Legea 94/08.09.1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;

H.G. nr.545/10.09.1992 pentru modificarea Normelor Metodologice privind

vânzarea de active a societăților comerciale cu capital de stat;

Legea nr.115/07.12.1992 privind prelungirea termenului de încheiere a acțiunii

de distribuire a certificatelor de proprietate prevăzut de Legea privatizării

societăților comerciale nr.58/1991;

O.G. nr.15/09.08.1993 privind unele măsuri pentru restructurarea activității

regiilor autonome;

Legea nr.55/15.06.1995 pentru accelerarea procesului de privatizare;

Legea nr.129/27.12.1995 privind modificarea Legii nr.55/1995 pentru

accelerarea procesului de privatizare;

Legea nr.21/10.04.1996 a concurenței;

Legea nr.88/12.07.1996 pentru modificarea Legii privatizării societăților

comerciale nr.58/1991;

O.U.G. nr.15/05.05.1997 pentru modificarea și completarea Legii privatizării

societăților comerciale nr.58/1991;

Legea nr.83/21.05.1997 pentru privatizarea societăților comerciale bancare la

care statul este acționar;

O.U.G. nr.37/10.07.1997 privind modificarea și completarea Legii nr.55/1995

pentru accelerarea procesului de privatizare;

O.U.G. nr.59/27.09.1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul

Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la

care statul este acționar;

O.U.G. nr.88/23.12.1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu

modificările și completările ulterioare;




168



H.G. nr.55/02.02.1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

societățile comerciale și vânzarea de active precum și a Regulamentului de

organizare și funcționare a Fondului Proprietății de Stat;

Legea nr.44/20.02.1998 pentru aprobarea O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea

societăților comerciale;

Ordin al Ministerului Privatizării nr.59/16.03.1998 pentru aplicarea normelor

metodologice privind privatizarea societăților comerciale și vânzarea de active;







H.G. nr.361/02.07.1998 privind modificarea și completarea H.G.

nr.55/02.02.1998;

O.U.G. 56/23.12.1998 privind unele măsuri pentru restructurarea Guvernului;

Legea nr.99/26.05.1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei

economice;

H.G. nr.450/10.06.1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

O.U.G. nr.88/23.12.1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu

modificările și completările ulterioare;

H.G. 802/30.09.1999 privind adoptarea Regulamentului pentru organizarea și

funcționarea Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare, cu modificările și

completările ulterioare;

O.U.G. nr.150/14.10.1999 pentru modificarea art.14 din O.U.G. nr.88/1997

privind privatizarea societăților comerciale;

O.U.G. nr.198/10.12.1999 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în

administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă;

O.U.G. nr.251/30.12.2000 pentru modificarea art.14 din O.U.G. nr.88/1997


O.U.G. nr.296/30.12.2000 privind înființarea Autorității pentru Privatizare și

Administrarea Participațiilor Statului;

H.G. nr.12/04.01.2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului

Agriculturii, Alimentației și Pădurilor;

Legea nr.225/30.04.2001 pentru aprobarea O.U.G. nr.296/2000 privind

înființarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului;




169



H.G. nr.443/03.05.2001 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a

O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și

completările ulterioare, aprobate prin H.G. nr.450/1999;

H.G. nr.550/07.06.2001 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare

a O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările

și completările ulterioare, aprobate prin H.G. nr.450/1999;

Legea nr.268/07.06.2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în

administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă

și înființarea Agenția Domeniilor Statului;

H.G. nr.626/06.07.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în


și înființarea Agenției Domeniilor Statului;

Legea nr.359/12.07.2001 privind respingerea O.U.G. nr.15/1997 pentru

modificarea Legii privatizării societăților comerciale nr.58/1991;

Legea nr.444/18.07.2001 privind aprobarea O.U.G. nr.251/2000 pentru

modificarea art.14 din O.U.G. nr.88/1997;

O.U.G. nr.1/17.01.2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind

privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate

publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției

Domeniilor Statului;

O.G. nr.25/30.01.2002 privind unele masuri pentru monitorizarea postprivatizare

a contractelor de vânzare-cumpărare de acțiuni deținute de stat la societățile

comerciale;

Legea nr.77/31.01.2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;

Legea nr.137/28.03.2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării;

H.G. nr.315/04.04.02 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice

de aplicare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce

dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație

agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr.626/2001;

Legea nr.215/23.04.2002 pentru aprobarea O.U.G. nr.1/2002 pentru completarea

art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin

în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație

agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului;




170



Legea nr.506/12.06.2002 pentru aprobarea O.G. nr.25/2002 privind unele măsuri

de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a

societăților comerciale;

H.G. nr.577/13.06.2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și

completările ulterioare, și a Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru

accelerarea privatizării;

O.U.G. nr.101/29.08.2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001

privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri

proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea


O.U.G. nr.131/10.10.2002 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.296/2000

privind înființarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor

Statului;







proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenția


O.U.G. nr.208/18.12.2002 pentru modificarea Legii nr.137/28.03.2002 privind

unele măsuri pentru accelerarea privatizării;


completareaart.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților

comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a

statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului;

H.G. nr.28/16.01.2003 pentru modificarea și completarea anexei la Normele

metodologice de aplicare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților


statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, aprobate

prin H.G. nr.626/2001;

O.G. nr.40/30.01.2003 pentru modificarea și completarea O.G. nr.25/2002

privind unele masuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele

de privatizare a societăților comerciale;




171



O.U.G. nr.8/27.02.2003 privind stimularea procesului de restructurare,

reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și

societăți comerciale cu capital majoritar de stat;

H.G. nr.260/04.03.2003 pentru completarea art.216 din Normele metodologice

de aplicarea O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu

modificările și completările ulterioare și a Legii nr.137/2002 privind unele măsuri

pentru accelerarea privatizării, aprobate prin H.G. nr.577/2002;

O.U.G. nr.64/28.03.2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea,

organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului

de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale

administrației publice centrale și a unor instituții publice;


modificarea și completarea O.U.G. nr.296/2000;

Legea nr.161/19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în

exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediu de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.249/10.06.2003 pentru completarea Legii nr.268/2001 privind




O.G. nr.55/14.08.2003 privind unele masuri pentru derularea procesului de

privatizare a Societății Naționale a Petrolului "Petrom" - S.A. București, precum

și pentru modificarea și completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru

societățile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului;


modificarea și completarea Legii nr.137/2002;

Legea nr.556/18.12.2003 pentru modificarea Legii nr.137/2002;

Legea nr.609/22.12.2003 pentru aprobarea O.G. nr.86/2003 privind

reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală;

O.G. nr.36/29.01.2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002

privind unele masuri pentru accelerarea privatizării;

H.G. nr.270/26.02.2004 pentru modificarea art.11 alin.(1) din Normele




prin H.G. nr.626/2001;




172



Legea nr.191/29.03.2004 privind aprobarea O.G. nr.36/2004 pentru modificarea

și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea

privatizării;

O.U.G. nr.23/15.04.2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a

Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție

cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului;

H.G. nr.354/21.04.2005 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în


și înființarea Agenției Domeniilor Statului, aprobate prin H.G. nr.626/2001;

O.U.G. nr.26/31.05.2005 privind abrogarea dispozițiilor legale referitoare la

acordarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare restante;

O.G. nr.27/14.07.2005 pentru modificarea și completarea O.G. nr.25/2002

privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele

de privatizare a societăților comerciale;


privind societățile comerciale;

H.G. nr.1834/22.12.2005 pentru modificarea și completarea Normelor

metodologice de aplicare a O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea societăților

comerciale, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr.137/2002 privind

unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobată prin H.G. nr.577/2002;

O.U.G. nr.4/09.02.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001





privind unele masuri pentru accelerarea privatizării;

Legea nr.85/05.04.2006 privind procedura insolvenței;

Legea nr.132/12.05.2006 pentru prorogarea și modificarea unor termene

prevăzute în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au

contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr.341/2004;

Legea nr.164/15.05.2006 pentru modificarea art.17 alin.(2) din Legea nr.31/1990


Legea nr.199/22.05.2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.4/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind





173






privind societățile comerciale, republicată și a Legii nr.26/1990 privind registrul

comerțului, republicată;

Legea nr.516/29.12.2006 privind completarea Legii nr.302/2005 pentru

modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale;

O.U.G. nr.50/30.05.2007 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.88/1997



privind societățile comerciale și a altor acte normative incidente;


privind societățile comerciale și modificarea și completarea Legii nr.26/1990

privind registrul comerțului;


privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;


modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și

pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului;

Legea nr.88/08.04.2009 privind aprobarea O.U.G. nr.82/2007 pentru modificarea

și completarea Legii nr.31/1990 și a altor acte normative incidente;

H.G. nr.859/22.07.2009 pentru modificarea și completarea Normelor




prin H.G. nr.626/2001;

Legea nr.295/28.09.2009 pentru modificarea și completarea Legea nr.268/2001


proprietate publică și privată a statului cu destinație agricola și înființarea


O.U.G. nr.43/05.05.2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea

reducerii sau simplificării administrative a unor autorizații/avize/proceduri ca

urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de

simplificare aferent Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea

Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009;

Legea nr.129/30.05.2010 pentru completarea art.32^2 din O.U.G. nr.88/1997

pentru privatizarea societăților comerciale;




174



O.U.G. nr.54/23.06.2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii

fiscale;



Legea nr.202/25.10.2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării

proceselor;





Legea nr.71/03.06.2011 pentru punerea în aplicarea Legii nr.287/2009 privind

Codul Civil;

Legea nr.91/06.06.2011 pentru modificarea O.U.G. nr.88/1997;


modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților


statului cu destinație agricola și înființarea Agenției Domeniilor Statului;

Legea nr.190/27.10.2011 pentru completarea art.12 din Legea nr.137/2002

privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării;

O.U.G. nr.109/30.09.2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor

publice;



Legea nr.76/24.05.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind

Codul de Procedură Civilă;

O.U.G. nr.47/02.09.2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative

și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

Legea nr.187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind

Codul Penal;

H.G. nr.1258/12.12.2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative

în domeniul privatizării;

H.G. nr.321/29.05.2013 pentru modificarea și completarea unor acte normative

în domeniul privatizării;

O.U.G. nr.75/26.06.2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare

parțială a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, pentru




175



modificarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri

privind activitatea Departamentului pentru Energie;

H.G. nr.569/30.07.2013 pentru modificarea și completarea H.G. nr.869/2001

privind organizarea și funcționarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării

în Industrie;

O.U.G. nr.95/16.10.2013 pentru modificarea și completarea art.5 din O.U.G.

nr.75/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a

Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, pentru modificarea

unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind

activitatea Departamentului pentru Energie;

Legea nr.3/08.01.2014 privind aprobarea O.U.G. nr.95/2013 pentru modificarea

și completarea art.5 din O.U.G. nr.75/2013 privind unele măsuri pentru

reorganizarea prin divizare parțială a Oficiului Participațiilor Statului și

Privatizării în Industrie, pentru modificarea unor acte normative, precum și pentru

reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului pentru Energie;

Legea nr.17/07.03.2014 privind unele masuri de reglementare a vânzării-

cumpărării terenurilor agricole situate in extravilan si de modificare a Legii

nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin in administrare

terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinație agricola și înființarea


Legea nr.26/19.03.2014 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2013 privind unele

măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Oficiului Participațiilor

Statului și Privatizării în Industrie, pentru modificarea unor acte normative,

precum și pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului

pentru Energie;

O.G. nr.14/31.07.2014 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.88/1997

privind privatizarea societăților;

Legea nr.75/14.04.2015 privind aprobarea O.G. nr.14/2014 pentru modificarea și

completarea O.U.G. nr.88/1997 privind privatizarea societăților.

Álmos Telegdy (2002), „Privatizarea MEBO în România - Procesul de privatizare

și rezultatele împroprietăririi”, Universitatea de Științe Economice, Budapesta și

Universitatea Central-Europeană, Budapesta, http://www.efesonline.org/CEEEONet/REPORTS%202002/National%20Report%20Romania%20RO

.pdf

Earle, John S. şi Álmos Telegdy (2001), "Privatization Methods and Ownership

Outcomes in Romania." CEU Labor Project Working Paper.




http://www.efesonline.org/CEEEONet/REPORTS%202002/National%20Report%20Romania%20RO.pdf

http://www.efesonline.org/CEEEONet/REPORTS%202002/National%20Report%20Romania%20RO.pdf

176



Neagu, Alina (2011), interviu cu dl Ion Iliescu: „Privatizarea in Romania a fost

un eșec, ca si in Rusia”, HotNews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8246992-ion-

iliescu-privatizarea-romania-fost-esec-rusia.htm Săraru, Dinu (2014), „Fals jurnal de ieri şi de azi: O carte rară – cu multe pagini frisonante care

trebuie citită şi mai ales de clasa politică”, Adevărul, http://adevarul.ro/cultura/carti/fals-jurnal-azi-

carte-rara-multe-pagini-frisonante-trebuie-citita-mai-ales-clasa-politica-

1_5347b3360d133766a8b0a3cd/index.html

Smeoreanu, Gheorghe (2013), ”Nicolaie Văcăroiu descrie jaful metodic practicat de FMI și

Banca Mondială în România” (fragmente extrase din cartea “România – jocuri

de interese”, interviu cu fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, https://secareanu.wordpress.com/tag/banca-mondiala/




http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8246992-ion-iliescu-privatizarea-romania-fost-esec-rusia.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8246992-ion-iliescu-privatizarea-romania-fost-esec-rusia.htm

http://adevarul.ro/blogs/dinu.sararu

http://adevarul.ro/cultura/carti/fals-jurnal-azi-carte-rara-multe-pagini-frisonante-trebuie-citita-mai-ales-clasa-politica-1_5347b3360d133766a8b0a3cd/index.html





https://secareanu.wordpress.com/2013/12/07/nicolaie-vacaroiu-descrie-jaful-metodic-practicat-de-fmi-si-banca-mondiala-in-romania/

https://secareanu.wordpress.com/2013/12/07/nicolaie-vacaroiu-descrie-jaful-metodic-practicat-de-fmi-si-banca-mondiala-in-romania/

https://secareanu.wordpress.com/tag/banca-mondiala/

177



Cuprins

Cuvânt înainte .................................................................................................................................... 2

Capitolul I – Cadrul general. ................................................................................. 3

I.1. Introducere în studiul auditului privatizării ............................................................................................. 3

I.2. Principii de abordare a privatizării ........................................................................................................... 6

Capitolul II – Auditul privatizării. ........................................................................ 9

II.1. Definire și condiții ...................................................................................................................................... 9

II.2. Liniile directoare de bună practică în domeniul auditului privatizării .............................................. 11

II.3. Competențele Curții de Conturi a României privind verificarea procesului de privatizare ............ 21

Capitolul III – Organizarea si efectuarea auditului de conformitate (control) a

privatizării ............................................................................................................. 22

III.1. Planificarea auditului de conformitate (control) a privatizării .......................................................... 22

III.1.1. Cunoaşterea cadrului legal și informal al autorității cu atribuții în domeniul privatizării, precum și al

managementului acesteia ..................................................................................................................................................25

III.1.2. Analiza organizării sistemului de controlul intern/managerial, precum și a rapoartelor întocmite asupra

unor obiective de către autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării .....................................................................26

III.1.3. Obiectivele auditului de conformitate a privatizării ................................................................................................27

III.1.3.1. Obiectivele auditului de conformitate a privatizării la autoritatea cu atribuții în domeniul privatizării ...............27

III.1.3.2. Obiectivele auditului de conformitate a privatizării la persoanele juridice privatizate .........................................46

III.1.4. Identificarea și evaluarea riscurilor ....................................................................................................................50

III.2. Execuția auditului de conformitate a privatizării ............................................................................... 51

III.2.1. Reguli specifice desfășurării acțiunii de audit de conformitate a privatizării .................................................52

III.2.1.1. Colectarea și evaluarea probelor de audit .......................................................................................................52

III.2.1.2. Aplicarea procedurilor și tehnicilor de audit ...................................................................................................54

III.2.1.3. Formularea constatărilor și concluziilor ..........................................................................................................56

III.2.1.4. Revizuirea documentelor de lucru ....................................................................................................................57

III.3. Raportarea auditului de conformitate a privatizării .......................................................................... 57

III.3.1. Aspecte generale privind conținutul Raportului de control ..............................................................................57

III.3.2. Structura Raportului de control ..........................................................................................................................59

Capitolul IV – Organizarea si efectuarea auditului performanței privatizării61

IV.1. Planificarea auditului performanţei privatizării ................................................................................. 65

IV.1.1. Planificarea strategică ...........................................................................................................................................65

IV.1.2. Planificarea operaţională ......................................................................................................................................65




178



IV.2. Execuţia auditului performanţei privatizării ....................................................................................... 71

IV.3. Raportarea .............................................................................................................................................. 73

Capitolul V – Reglementarea, în timp, a procesului de privatizare desfășurat în

România și a controlului acestuia aflat în competența Curții de Conturi a României

................................................................................................................................. 76

V.1. Reglementarea procesului de privatizare .............................................................................................. 76

V.1.1. Legea nr.15/07.08.1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți

comerciale ...........................................................................................................................................................................76

V.1.2. Legea nr.58/14.08.1991 privind privatizarea societăților comerciale .................................................................77

V.1.2.1. Înființarea și organizarea Fondului Proprietății de Stat ..................................................................................78

V.1.2.2. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de acțiuni .........................................................................80

V.1.2.3. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de active ...........................................................................81

V.1.3. Legea nr.77/01.08.1994 privind asociaţiile salariaţilor și membrilor conducerii societăţilor comerciale care se

privatizează ........................................................................................................................................................................82

V.1.4. Legea nr.55/15.06.1995 pentru accelerarea procesului de privatizare ...............................................................83

V.1.5. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.15/05.05.1997 pentru modificarea și completarea Legii privatizării

societăților comerciale nr.58/1991 ....................................................................................................................................86

V.1.5.1. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de acțiuni .........................................................................89

V.1.5.2. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de active ...........................................................................92

V.1.5.3. Obiectivele de mediu minim acceptate ...............................................................................................................93

V.1.6. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.88/23.12.1997 privind privatizarea societăților comerciale .............94

V.1.6.1. Atribuțiile instituțiilor cu competențe în domeniul privatizării ......................................................................95

V.1.6.2. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de acțiuni .......................................................................100

V.1.6.3 Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de active ..........................................................................105

V.1.6.4. Obligațiile de mediu ...........................................................................................................................................108

V.1.6.5. Protecția salariaților ..........................................................................................................................................109

V.1.6.6. Terenurile societăților comerciale ....................................................................................................................110

V.1.6.7. Restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat ......................................................111

IV.1.6.8. Privatizarea societăților comerciale din ramurile strategice ale economiei naționale ...............................112

V.1.6.9. Agenți de privatizare .........................................................................................................................................113

V.1.7. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.32/10.11.1998 privind privatizarea societăților comerciale din turism

...........................................................................................................................................................................................114

V.1.7.1. Atribuțiile Ministerului Turismului în domeniul privatizării ........................................................................115

V.1.7.2. Procedura prealabilă privatizării societăților comerciale din turism ...........................................................116

V.1.7.3. Modalități de privatizare a societăților comerciale din turism ......................................................................117

V.1.8. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.52/29.03.2001 privind accelerarea și finalizarea procesului de

privatizare a societăților comerciale din turism ...........................................................................................................119

V.1.9. Legea nr.268/28.05.2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri

proprietate publică și privată a statului cu destinaţie agricolă și înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului ...........120

V.1.9.1. Înființarea Agenţiei Domeniilor Statului și delimitarea patrimoniului acesteia ..........................................122

V.1.9.2. Vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale ce deţin în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă ...........124

V.1.9.3. Vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale și concesionarea terenurilor cu destinaţie agricolă ...............126




179



V.1.9.4. Vânzarea de active aparținând societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri cu destinație

agricolă .............................................................................................................................................................................127

V.1.9.5. Vânzarea de active cu plata integrală ..............................................................................................................128

V.1.9.6. Vânzarea de active cu plata în rate ..................................................................................................................129

V.1.10. Legea nr.137/28.03.2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării ............................................129

V.1.10.1. Privatizarea societăților comerciale prin vânzarea de acțiuni .....................................................................130

V.1.10.2. Obligațiile de mediu .........................................................................................................................................134

V.1.10.3. Majorarea capitalului social prin aport de capital .......................................................................................135

V.1.10.4. Valorificarea activelor societăților comerciale, inclusiv cele de interes strategic, și transferul cu titlu gratuit

sau vânzarea activelor cu caracter social.......................................................................................................................136

V.1.10.5. Dispoziţiile speciale cu privire la definitivarea și încheierea contractelor de privatizare pentru societăţile

comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerţului ......................................................................137

V.1.10.6. Administrarea specială a societăților comerciale în perioada privatizării .................................................137

V.1.10.7. Atragerea de investiții în domeniul utilităților ..............................................................................................139

V.1.10.8. Garanții și despăgubiri care pot fi acordate cumpărătorilor .......................................................................140

V.1.10.9. Cheltuielile autorităților cu atribuții în domeniul privatizării ....................................................................141

V.1.11. Ordonanţa Guvernului nr.25/30.01.2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a

contractelor de vânzare cumpărare acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale ..............................................142

V.1.11.1. Obligațiile cumpărătorului .............................................................................................................................143

V.1.11.2. Atribuțiile autorității cu atribuții în domeniul privatizării privind monitorizarea postprivatizare ........144

V.1.11.3. Urmărirea modului de realizare a obligaţiilor contractuale ........................................................................145

V.1.11.4. Dispozițiile speciale pentru urmărirea modului de realizare a obligaţiilor contractuale ..........................150

V.2. Reglementarea competențelor Curții de Conturi a României privind verificarea procesului de privatizare .154

Dicționar de termeni utilizați ............................................................................. 157

Bibliografie .......................................................................................................... 167




ghidul auditului privatizarii · 2016-07-26 · radicală a rolului statului în societate, care...

Documents