Şcoala specială nr. 2Bucureşti

GHIDpentru elaborarea

„PROGRAMELOR EDUCAŢIONALE

INDIVIDUALIZATE”

Realizat: prof Elisabeta Gânju

septembrie 2008

Educaţia specială este un serviciu,nu un loc anume, unic, în care se

realizează.

2

De ce „Programe educaţionale individualizate”?

Pentru că, fiecare elev cu dizabilităţi, (şcolarizat în şcoala obişnuită sau în şcoala specială) trebuie să beneficieze de un program educaţional individualizat (PEI). PEI poate fi aplicat şi în şcoala obişnuită şi în şcoala specială. PEI este documentul care identifică nevoile unice ale unui elev cu dizabilităţi. Recomandările PEI privind sprijinul, serviciile şi programul modificărilor şi adaptărilor vizează direct nevoile unice ale elevului şi participarea lui la curriculum general al şcolii obişnuite.PEI este un document util care ghidează activitatea de învăţare a unui anumit elev şi în acelaşi timp precizează criteriile, procedurile şi instrumentele care măsoară progresul şi realizarea obiectivelor formulate direct pe nevoile unice ale acestui elev.

Introducere

Îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură ale elevilor noştri este un element esenţial al politicii educaţionale promovate de Şcoala specială nr. 2Considerăm că există multiple căi şi modalităţi de a învăţa, de a participa la activităţile şcolare, pentru a asimila cunoştinţe şi a forma capacităţi utile integrării în comunitate.Elevii cu diversitatea şi unicitatea nevoilor lor de învăţare, impun adaptări, modificări ale programelor şcolare, ale manualelor, ale strategiilor didactice şi resurselor materiale şi nu în ultimul rând schimbări de mentalitate şi atitudine ale întregului personal salariat al şcolii speciale.

Aşadar, PEI este elementul cheie al educaţiei speciale şi este conceput pentru fiecare elev. Programul educaţional individualizat:

- presupune aşteptări pozitive pentru elevii cu dizabilităţi (o gândire pozitivă din partea părinţilor şi cadrelor didactice)

- asigură accesul elevilor la educaţie în cadrul şcolii de masă- amplifică rolul părinţilor- oferă oportunităţi familiilor să participe la educaţia copilului acasă şi la şcoală- evidenţiază faptul că educaţia specială este un serviciu, nu un loc special unde

elevii trebuie să stea pentru a beneficia de educaţie specială- asigură servicii de educaţie specială şi sprijin pentru elevii cu dizabilităţi în

cadrul şcolii obişnuite- asigură personal didactic competent care are cunoştinţele şi deprinderile

necesare să ajute aceşti elevi să realizeze scopurile propuse, capabil să-şi schimbe atitudinea pesimistă generală faţă de copiii cu dizabilităţi

- focalizează resursele umane şi materiale pe activitatea de învăţare a elevului

PEI este un document scris, unic pentru un anume elev cu dizabilităţi, care este conceput, revăzut, dezvoltat de o echipă mixtă, formată din părinţi şi cadre didactice ale şcolii.PEI este instrumentul care asigură unui elev cu dizabilităţi accesul la curriculum general al şcolii obişnuite, asigură adaptările, serviciile speciale şi sprijinul conform nevoilor elevului, pentru ca acesta să înveţe împreună cu elevii fără dizabilităţi, depăşind dificultăţile generate de dizabilitatea sa.

3

Fiecare elev cu dizabilităţi trebuie să aibă un PEI la începutul anului şcolar.

Fiecare PEI trebuie să cuprindă următoarele informaţii:1. dizabilitatea elevului2. o descriere a nevoilor unice ale elevului3. scopurile anuale pe care trebuie să le atingă elevul4. serviciile de educaţie specială de care beneficiază elevul în condiţiile unui

mediu cât mai puţin restrictiv pentru el

Echipa care elaborează, dezvoltă, revizuieşte PEI este formată din:- elevul peste 14 ani (dacă este posibil)- părinţii elevului- alţi părinţi (din cadrul Comitetului de părinţi pe clasă)- cadrul didactic de la şcoala obişnuită (pentru elevii şcolarizaţi în şcoala

obişnuită)- prof. psihopedagogie specială din şcoala specială (pentru elevii şcolarizaţi în

şcoala obişnuită)- dirigintele din şcoala specială (pentru elevii şcolarizaţi în şcoala specială)- educatorul din şcoala specială (pentru elevii şcolarizaţi în şcoala specială)- prof. TTL- prof. kinetoterapie- prof psihodiagnoză, consiliere şi terapie pentru diagnostice severe- medicul şcolii

Etapele în elaborarea şi aplicarea PEI:

- Obţinerea informaţiilor despre elev; se identifică nevoile unice ale elevului, capacităţile (în plan cognitiv, fizic, comportamental) şi modul în care dizabilitatea împiedică participarea elevului la curriculum general al şcolii obişnuite.

- Determină necesitatea serviciilor de educaţie specială . Pentru copiii de vârstă şcolară sunt identificate următoarele dizabilităţi pentru care copilul beneficiază de servicii de educaţie specială:

1. autism2. surditate, 3. hipoacuzie4. ambliopie5. orbire6. surdo-cecitate7. tulburări emoţionale8. dificultăţi de învăţare9. retard mental10. dizabilităţi multiple11. dizabilităţi motorii12. tulburări de limbaj13. alte situaţii de boli cronice, care creează dificultăţi în participarea şi

dezvoltarea copilului în cadrul curriculumului general al şcolii obişnuite14. sechele post-traumatice

4

- Identificarea nivelului actual al performanţelor educaţionale Nivelul prezent al capacităţilor, deprinderilor şi al nevoilor individuale trebuie să fie foarte bine evaluate. Aceasta include şi descrierea modului cum dizabilitatea împiedică participarea şi progresul elevului în cadrul curriculumului general al şcolii obişnuite. Aici sunt enumerate şi nevoile specifice ale elevilor din clasa a VIII a, activităţile necesare pentru trecerea la o etapă nouă în viaţa lor (continuarea studiilor, angajare, -viaţa în comunitate, în familie).

- Identificarea şi proiectarea obiectivelor pentru perioada de tranziţie, şcoală- postşcoală.Pentru elevii din clasa a VIII-a, trebuie luate în considerare nevoile lor speciale, preferinţele, interesele şi identificarea obiectivelor pentru fiecare elev în ariile: angajare, continuarea studiilor, traiul în comunitate (familie).

- Stabilirea unor scopuri anuale realiste şi măsurabile. Pentru fiecare scop anual se stabilesc paşi intermediari (obiective pe termen scurt) între nivelul prezent al capacităţilor elevului şi scopul anual.Aceste scopuri vizează direct nevoile unice ale elevului.

- Se determină serviciile de educaţie specială de care elevul are nevoie, adaptările, modificările, sprijinul specific.

- Se determină setul activităţilor de tranziţie pentru viitorii absolvenţi

- Se stabileşte locul unde aceste servicii se vor desfăşura, luând în considerare mediul cel mai propice dezvoltării elevului

- Aplicarea foarte repede după ce a fost elaborat. Fiecare ia cunoştinţă de responsabilităţile care îi revin

- Se măsoară progresul pe tot parcursul anului şi se informează părinţii

- Dezvoltarea , revizuirea programului (cel mai târziu anual). Se iau în considerare:1. progresul elevului de-a lungul anului2. opinia părinţilor3. informaţiile obţinute în urma noilor evaluări4. progresul general al elevului în cadrul şcolii obişnuite5. nevoile de adaptare a evaluărilor6. identificarea condiţiilor de mediu cel mai propice pentru evoluţia elevului

- Revizuirea evaluării informaţiilor despre elev . Nevoile elevului se schimbă permanent. Este necesară reevaluarea nevoilor individuale ale elvilor şi reconfirmată continuarea serviciilor speciale.

Principiilepentru elaborarea unui

5

„Program educaţional individualizat”

Elaborarea PEI este activitate centrată pe elev. Nici o altă problemă, acţiune, scop nu trebuie să interfere.

Informaţiile de la părinţi cu privire la posibilităţile şi nevoile copiilor lor reprezintă o parte importantă a evaluării şi sunt luate în considerare în procesul de elaborare a PEI, aceasta fiind o condiţie a progresului elevului.

Contribuţia fiecărui membru al echipei trebuie apreciată şi încurajată.

Toţi membrii echipei sunt responsabili de evoluţia elevului.

Părinţii elevului şi pe cât posibil şi elevul însuşi trebuie încurajaţi să participe la elaborarea şi dezvoltarea PEI.

Educaţia specială este un serviciu nu un loc anume unde se desfăşoară. PEI sprijină progresul elevului în cadrul curriculumului general al şcolii obişnuite, oferind servicii în cadrul celui mai puţin restrictiv mediu pentru elev.

Recomandările PEI se bazează pe nivelul actual al performanţelor, cunoştinţelor şi capacităţilor elevului şi vizează direct nevoile, interesele şi preferinţele elevului, luând în considerare şi opiniile părinţilor.

PEI este un document scris care ghidează activitatea de învăţare a elevului şi măsoară progresul în satisfacerea nevoilor individuale

PEI se adresează numai nevoilor unice ale elevului, fără să ia în considerare alte aspecte mai puţin semnificative

Sunt identificate cele mai eficiente servicii pentru elev

Nevoia unui elev din clasa a -VIII- a pentru servicii de tranziţie este avută în vedere în elaborarea PEI; aceste servicii se stabilesc pe baza nivelului performanţelor şcolare, a obiectivelor proiectate după terminarea şcolii, a scopurilor anuale şi obiectivelor pe tremen scurt, serviciilor, acomodărilor, modificărilor şi specificului şcolii unde învaţă elevul (şcoală generală, şcoală specială).

Părinţii elevului participă în elaborarea, dezvoltarea, revizuirea, aplicarea PEI şi sunt informaţi regulat de evoluţia elevului.

PEI va include şi paşii pentru aplicarea lui

6

Model de formular de„Program educaţional individualizat”

Modelul de formular prezentat nu reprezintă cel mai bun formular posibil, ci cel care s-a dovedit practic mai eficient; el poatw orienta cadrele didactice să elaboreze PEI personale. Fiecare îşi poate crea propriile formulare. Indiferent de forma de prezentare, noi recomandăm ca PEI să conţină următoarele secţiuni şi informaţii:

1. Informaţii de identificare2. Nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individuale3. Obiectivele proiectate post-şcoală4. Scopurile anuale; Obiectivele pe termen scurt sau Nivele de

realizare5. Programul şi serviciile de educaţie specială recomandate6. Coordonarea setului de activităţi de tranziţie (Şcoală – Post-şcoală)7. Informarea părinţilor despre progresul copiilor8. Recomandarea şcolii şi formei de şcolarizare9. Recomandările pentru elevii care ies din categoria elevilor cu

dizabilităţi10. Informaţii suplimentare, referitoare la părinţi şi elev11. Aplicarea PEI

Fiecare elev are propriul său PEI, care nu seamănă cu al altui elev, deoarece PEI răspunde nevoilor individuale.

Explicaţii suplimentare privind completarea PEI

Informaţii de identificareEste importantă prezentarea informaţiilor referitoare la întâlnirile CIEC: data şi felul întâlnirii:

- iniţial: întâlnirea în care se elaborează prima formă a PEI- la cerere: o întâlnire solicitată de părinţii elevului, sau de personalul şcolii,

pentru a discuta o anumită problemă- anual: o întâlnire în care se revizuieşte PEI , elaborat pentru un an- reevaluare: o întâlnire în care se revăd rezultatele şi dacă este cazul se

revizuieşte PEI- altele: orice altă întâlnire care trebuie să rezolve o problemă anume; ex.

completări la planul de intervenţie în domeniul limbajului

Nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individualeRecomandările PEI se bazează pe nivelul prezent al performanţelor şi indică nevoile din fiecare din cele 3 arii:

a. cunoştinţe şi deprinderi educaţionale generale şi caracteristici ale activităţii de învăţare a elevului

b. dezvoltare socialăc. dezvoltare fizică

7

Prezentarea nivelului actual al performanţelor şi al nevoilor individuale în ariile sus enumerate trebuie să cuprindă informaţii cu privire la:

- modul cum dizabilitatea afectează progresul elevului în cadrul curriculumului general al clasei

- pentru elevii din clasa aVIII –a, nevoile, preferinţele, interesele şi activităţile de tranziţie necesare

Nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individuale se stabilesc pe baza :- rezultatelor obţinute la ultimele evaluări de la nivelul clasei- observaţiilor şi opiniilor părinţilor referitoare la educaţia copilului lor- rezultatelor obţinute de elevi la probele elaborate la nivelul şcolii- condiţiilor speciale create de dizabilitatea elevului, ca de ex. nevoile elevului în

domeniul comunicării, comportamentului (al capacităţii de relaţionare cu ceilalţi), hipoacuzie etc

- modului particular în care influenţează dizabilitatea adaptarea elevului la curriculumului general, participarea la activităţile clasei

- nevoile , preferinţele, interesele asociate activităţilor de tranziţie

Nivelul prezent al performanţelor şi al nevoilor:- sintetizează informaţiile obţinute din mai multe surse- traduce informaţiile tehnice specifice evaluărilor, în termeni clari şi concişi- identifică implicaţiile în activitatea de învăţare a evaluărilor- descrie în termeni familiari pentru părinţi şi cadre didactice, care pot înţelege

nevoile unice ale elevului căruia i se adresează PEI şi care identifică nivelul performanţelor în ariile în care se manifestă nevoile

Ariile/ domeniile în care se stabilesc nivelul prezent al performanţelor şi nevoile individuale:

A. Cunoştinţe şi deprinderi general educaţionale şi caracteristici ale învăţării :- nivel al operativităţii intelectuale (comparaţie, analiză, sinteză, abstractizare,

generalizare, transformare, grupare, seriere etc), inteligenţă generală, atenţie, memorie, abilităţi de a rezolva probleme, capacităţi de comunicare, forma de limbaj predominantă etc

- comportament adaptativ la condiţiile naturale şi sociale ale mediului său, capacitatea de a elabora judecăţi şi de a lua decizii, calitatea judecăţilor şi deciziilor luate

- nivelul aşteptat al progresului în achiziţia de noi cunoştinţe şi formarea de noi deprinderi (stilul în care elevul învaţă noi informaţii, îşi formează noi deprinderi, având în vedere nivelul actual al capacităţilor cognitive, interesele, vârsta şi modul particular în care progresează)

- modul de a învăţa (modul predominant folosit în învăţare: vizual, auditiv, acţional, în grup, individual, prin repetiţii numeroase etc)

B. Dezvoltare socială - specificul relaţiilor cu persoanele de aceeaşi vârstă şi adulte- imaginea de sine şi aprecierea propriei persoane- adaptarea socială în şcoală şi în comunitate

8

C. Dezvoltarea fizică- dezvoltarea în plan motor şi senzorial- sănătatea- vitalitatea- deprinderi fizice şi/sau limitări care influenţează activitatea de învăţare

Stabilirea nevoilorSe apreciază natura şi gradul în care următorii factori permit elevului să participe la curriculum general:

- modificări ale condiţiilor de mediu: ex. aranjarea mobilierului în clasă, materiale şi acţiuni cu ele, reguli prezentate în scris, număr redus de obiecte pe masă etc

- resurse umane: ex. personal de sprijin care să ajute elevul să rezolve sarcinile etc

- resurse materiale: ex. 2 seturi de manuale, pentru acasă şi pentru şcoală, caiete cu liniaturamai mare, texte scrise cu litere de dimensiuni mai mari etc

Modul cum dizabilitatea afectează progresul în cadrul curriculumului generalNivelul prezent al performanţelor trebuie să includă descrierea modului în care dizabilitatea elevului afectează dezvoltarea lui în cadrul curriculumului general şi serviciile organizate pentru fiecare nevoie a elevului, care să-i permită acestuia accesul la curriculum general.

Exemple: „Dificultatea pe care o întâmpină Adrian în organizarea materialului şi a informaţiilor afectează abilitatea sa de a răspunde independent la probele de evaluare şi de a redacta texte scurte.”

„Maria are dificultăţi în organizarea informaţiilor în unităţi largi (idei principale, teme etc). Ea înţelege părţi din text, dar întâmpină dificultăţi în extragerea ideilor principale şi scrierea rezumatului unui text citit.”

„Daniel preferă să stea singur şi devine furios (ţipă, loveşte) când un coleg se apropie prea mult de el. Rezultatul este numărul redus de relaţii cu colegii şi timpul scurt al jocului cu colegii.”

„Problemele de atenţie ale Ioanei o împiedică să urmărească acţiunile şi explicaţiile profesorului, să vorbească în faţa clasei, să participe la activitatea în echipă.”

În stabilirea nivelului actual al performanţelor trebuie să răspundem la întrebările:

- Care sunt nevoile care rezultă ca urmare a dizabilităţii sale?- Ce poate şi ce nu poate elevul în acest moment?- Care sunt capacităţile şi cunoştinţele elevului în acest domeniu?- În ce mod dificultăţile generate de dizabilitatea sa, împiedică elevul să participe

la curriculum general al şcolii de masă?- Care sunt opiniile părinţilor referitoare la educaţia copilului lor?- Care sunt serviciile şi ajutoarele necesare elevului în acest an şcolar?- Ce adaptări, modificări, ajutoare suplimentare trebuie prevăzute pentru a

răspunde nevoilor elevului în acest an şcolar?- De ce fel de ajutor are nevoie elevul în activitatea de învăţare?- De ce activităţi de tranziţie are nevoie elevul pentru a-l pregăti pentru viaţa în

familie, pentru a învăţa şi munci în comunitate ca un adult

9

De reţinut!

Nevoile individuale ale elevului reclamă un program educaţional individualizat:„Noi am individualizat acest program educaţional ca urmare a manifestării nevoilor de învăţare datorate dizabilităţii sale în domeniul ............................. (scris-cititului, înţelegerii şi exprimării verbale, organizării informaţiilor, memoriei vizuale-auditive, auzului fonematic, rezolvării de probleme, atenţiei, deprinderilor motorii etc)”.

Ce poate şi ce nu poate elevul în fiecare domeniu în care s-au identificat nevoi de învăţare:

„În domeniul ................................., ştim că acest elev poate în mod obişnuit ............................................................................................................................,dar nu poate ...................................................................................................................(în domeniul memoriei, el poate să-şi reamintească etapele unei acţiuni în 2 secvenţe, dar nu poate să-şi amintească succesiunea etapelor unei acţiuni formate din secvenţe multiple, de ex. pregătirea pentru masă )”

Care sunt caracteristicile stilului personal de învăţare al elevului pe baza cărora poţi construi: „Elevul învaţă mai bine ..........................................................................................

(ascultând şi scriind, vizualizând şi repetând cu voce tare, modelând, repetând de mai multe ori, singur, împreună cu un coleg, făcând pauze dese etc )

Care este mediul şi care sunt resursele umane şi materiale de care are nevoie elevul pentru a progresa în educaţie: „Elevul are nevoie de următoarele resurse pentru a-şi satisface nevoile de învăţare ......................................................................................................... ........................................................................................................................ ........................................................................................................................(stabilirea clară şi păstrarea nemodificată a succesiunii activităţilor zilnice, ajutorul unei persoane pentru a lua notiţe, modificarea mobilierului pentru cei cu dizabilităţi motorii, caiete cu liniatura mărită, texte scrise cu caractere mari etc)”

Indicatorii de calitate

Nivelul actual al performanţelor şi nevoile de învăţare: reflectă nevoile individuale determinate prin evaluare prezintă cele mai relevante informaţii despre elev identifică modalităţile prin care elevul progresează sunt descriptive şi specifice fundamentează scopurile anuale, direcţiile programului

educaţional şi serviciile stabilite sunt prezentate în aşa fel încât să fie înţelese de orice

persoană care le citeşte (părinţi, cadre didactice etc) se bazează pe rezultatele evaluărilor recente reflecă priorităţile şi opiniile părinţilor asupra educaţiei

10

copilului lor reflectă nevoile elevilor care trec de la şcoală la post-şcoală identifică la ce nivel se află elevul în prezent, ce urmează să

înveţe în continuare şi de ce servicii şi ajutoare beneficiază pentru a realiza scopurile

identifică impactul pe care dizabilitatea elevului o are asupra capacităţii sale de a participa şi a se dezvolta în activităţi apropiate vârstei sale şi împreună cu copii fără disabilităţi

Scopurile anuale şi obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare

Stabilirea nevoilor individuale constituie baza pentru formularea scopurilor anuale.PEI prezintă lista cu scopurile anuale concrete, măsurabile şi cu abilităţile care trebuie formate din momentul aplicării PEI, până la data încetării lui, dată fixată CIEC.

Pentru fiecare scop anual, PEI indică:- obiectivele pe termen scurt / nivelurile de realizare- criteriile de evaluare, procedurile de evaluare, perioadele de timp când se

măsoară progresul în cursul realizării scopului anual

Obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare, trebuie să fie măsurabile, trepte intermediare între nivelul actual al performanţelor şi scopurile anuale stabilite pentru elevul cu dizabilităţi.

Scopurile anuale măsurabile, incluzând obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare trebuie să:

- satisfacă nevoile de învăţare ale elevului încât să-i permită acestuia să participe la activităţile cu colegii săi

- să satisfacă orice nevoie educaţională determinată de dizabilitatea sa

Ce sunt scopurile anuale?Scopurile anuale sunt afirmaţii care identifică cunoştinţele, deprinderile sau comportamentele pe care un elev ar trebui să le demonstreze la sfârşitul perioadei de timp de la aplicarea PEI, până la data finală, stabilită de CIEC, înainte de revizuirea acstuia.Scopurile anuale trebuie să se identifice cu nevoile individuale ale elevului şi să le regăsim în nivelul prezent al performanţelor.Scopurile anuale se centrează pe cunoştinţele, deprinderile, comportamentele şi strategiile care vizează nevoile elevului.Nevoile elevului se referă în general la: citire, scriere, exprimare verbală, înţelegere verbală, organizare de informaţii, deprinderi generale de învăţare, comunicare, dezvoltare fizică, deprinderi motorii, activităţi cognitive, rezolvare de probleme, atenţie şi memorie (vizuală, auditivă), deprinderi sociale (de relaţionare), deprinderi de joc, percepţie (vizuală, auditivă), comportament, control emoţional, exprimare emoţională, deprinderi de viaţă în familie şi comunitate (autonomie personală şi socială).

11

Scopurile anuale din PEI trebuie să se adreseze direct nevoilor, care interferă cu abilităţile elevului pentru a-i permite acestuia să participe şi să progreseze în cadrul curriculumului general.Scopurile nu trebuie să prezine afirmaţii referitoare la educaţie în general (acelaşi curriculum cu elevii fără dizabilităţi), sau o listă cu tot ce se aşteaptă ca elevul să înveţe în diferitele arii curriculare, domenii neafectate de dizabilitatea sa.În dezvoltarea scopurilor PEI, CIEC va selecta scopurile pentru a răspunde la întrebarea:„Ce deprinderi trebuie să-şi formeze elevul pentru a participa la curriculum general?” şi nu „De ce conţinut curricular are nevoie elevul pentru a progresa?”

Exemplu:„Un elev obţine rezultate foarte slabe la probele scrise, el exprimându-se foarte greu în scris. Scopul din PEI, pentru acest elev, se va centra pe dezvoltarea deprinderilor de exprimare în scris şi nu pe scopul curriculumului general care stabileşte ca elevul să realizeze un rezumat sau o compunere.”

În general, scopurile se adresează nevoilor unice ale elevului, făcând abstracţie de conţinutul diferitelor arii curriculare, astfel se formează deprinderi de bază-precursoare ale deprinderilor specifice fiecărui domeniu.

Scopurile anuale ghidează activitatea de învăţare, servesc ca bază pentru a măsura progresul, reprezintă conţinutul rapoartelor către părinţilor, şi evidenţiază calitatea serviciilor şi a sprijinului acordat.

Un scop anual indică ce se aşteaptă să demonstreze un elev la sfârşitul anului, când PEI încetează.În realizarea unui scop anual se porneşte de la nivelul prezent al performanţelor şi se ajunge la nivelul aşteptat al performanţelor la sfârşitul anului.

Scopul anual descrie deprinderea, comportamentul, cunoştinţa, pe care o va putea demonstra elevul.Exemplu:„De acum şi până la sfârşitul anului şcolar:

- Mihai va scrie 10 propoziţii simple, respectând punctuaţia.- Gabi va pune întrebări referitoare la informaţiile prezentate, pentru a dovedi

că a înţeles conţinutul acestora.- Adrian va îndeplini la comandă verbală acţiuni compuse din 4 secvenţe.- Ana va realiza o acţiune împreună cu un coleg.- Lisa va face 10 paşi independent.- Dragoş se va exprima în propoziţii.- Maria va descrie o imagine fără ajutor.”

Pentru a fi măsurabil, un comportament trebuie să fie observabil sau cuantificabil.Scopurile descriu ceea ce elevul va face, nu ce nu va face:Se va spune corect: „Elevul va cere voie să iasă din clasă.” şi nu „Elevul nu va ieşi din clasă fără să ceară voie”.

Cum va indica PEI paşii pe care elevul îi are de parcurs pentru a atinge scopul anual? Obiective pe termen scurt sau niveluri de realizare.

12

Pentru fiecare scop anual PEI include obiective pe termen scurt sau niveluri de realizare. Aceste obiective pe termen scurt sau niveluri de realizare trebuie să cuprindă criteriile de evaluare, procedurile de evaluare şi intervalele de timp la care se măsoară progresul spre atingerea scopului anual.Obiectivele pe termen scurt sau niveluri de realizare trebuie să fie indicatori generali ai progresului, nu planuri detailate ale activităţii de învăţare.Obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare reprezintă deprinderi şi cunoştinţe pe care elevul trebuie să şi le însuşească într-o ordine anumită pentru a realiza scopul anual.Obiectivul pe termen scurt sau nivelul de realizare împarte formarea deprinderii în paşi mici, necesari învăţării componentelor ei, care reprezintă etape în realizarea scopului anual.Exemplu:„Mihai trebuie să stea în cabinet întreaga perioadă (35 minute) şi să solicite ajutor atunci când nu poate rezolva singur exerciţiile.”Paşii ce urmează a fi parcurşi sunt următorii:

- Mihai va fi capabil să identifice ceea ce îl deranjează, înainte de a se manifesta zgomotos;

- Mihai va fi capabil să identifice ceea ce simte când exerciţiul este prea greu şi îl determină să iasă din cabinet;

- Mihai va cere ajutor atunci când nu poate singur rezolva exerciţiul.Sau, altfel formulat (niveluri de realizare)

- Pînă în noiembrie, Mihai va rămâne în cabinet 10 minute fără întrerupere- Până în februarie, Mihai va rămâne în cabinet 15 minute fără întrerupere- Până în aprilie, Mihai va rămâne în cabinet 20 minute fără întrerupere- Până în iunie, Mihai va rămâne în cabinet 35 minute fără întrerupere

Trebuie adăugate: criteriile, procedurile şi timpul când se va realiza evaluarea.Evaluarea

1. Criteriile de evaluare identifică cât de bine şi pentru ce perioadă de timp elevul trebuie să execute deprinderea, comportamentul, pentru a putea fi considerat realizat.Criterii care măsoară cât de bine realizează comportamentul:

- frecvenţa: 9/10, 4/5 etc- durata: pentru 20 minute- distanţa: 1,5 m- acurateţea (corectitudinea): 90%

Perioada de timp în care o deprindere sau un comportament trebuie să se manifeste:

- număr de zile: peste 3 zile consecutiv- număr de săptămâni: 4 săptămâni- cu diferite ocazii: în orele de citire, în 6 ocazii consecutiv2. Procedurile de evaluare identifică metoda care va fi folosită pentru a măsura

progresul şi pentru a determina dacă elevul a realizat obiectivul sau nivelul. Un procedeu de evaluare trebuie să fie o metodă obiectivă, în care comportamentul elevului este măsurat şi observat.Exemplu: observaţii organizate în sala de clasă, jurnal de observaţii în care se monitorizează comportamentul elevului, lucrări scrise, înregistrări audio-video, grafic pentru înregistrarea comportamentelor, produse ale activităţilor practice.

13

3. Perioada în care se face evaluarea , stabileşte data intervalului de timp când se vor aplica procedurile de evaluare, pentru a măsura progresul elevului în realizarea obiectivelor sau atingerea nivelului dorit. Nu este o data la care elevul trebuie să atingă maximum.Exemplu: până în martie 2004, în 3 luni, lunar, săptămâna

Scrierea/formularea obiectivelor pe termen scurt şi a nivelurilor de realizareUrmătorul model ne poate îndruma în scrierea obiectivelor pe termen scurt şi a nivelurilor de realizare.

Elevul va ..................................(ce va face) - (cât de mult) – (pentru ce perioadă de timp) , .......................... (când va fi evaluat) .......................... (procedura de evaluare) ...................................... în ............................. (perioada de timp).

Exemple: „S va aştepta să-i vină rândul în cadrul jocului în grup; se consideră realizat obiectivul dacă reuşeşte să aştepte 3 din 5 runde de joc, timp de 3 zile consecutiv şi va fi evaluat lunar cu ajutorul graficului de observaţie.”

„M va sublinia cuvintele importante din text; va fi considerat realizat obiectivul dacă realizează 4 sublinieri corecte din 5 încercări timp de 2 săptămâni consecitiv; se evaluează lucrările scrise în clasă o dată la 2 luni.”

„Până în decembrie, R va parcurge neînsoţit distanţa de la tramvai la şcoală, fără să se oprească pe drum, în 10 minute; se va observa comportamentul şi se va nota în jurnalul de observaţii o dată pe lună.”

„L se va exprima în propoziţii (însoţit de gesturi) pentru a cere diverse obiecte (alimente, jucării); se consideră realizat obiectivul, dacă reuşeşte zilnic în 5 situaţii, timp de 2 săptămâni consecutiv; se va observa comportamentul şi se va nota în jurnalul de observaţie la fiecare 2 luni”

„D va asculta toate instrucţiunile înainte de a începe o activitate; se va considera realizat obiectivul dacă reuşeşte 9 din 10 ocazii; va fi observat comportamentul şi se va nota în graficul de observaţii la fiecare 4 luni”

Indicatorii de calitate

Scopurile anuale, inclusiv obiectivele pe termen scurt sau nivelurile de realizare:

vizează direct nivelul prezent al performanţelor sunt formulate în termeni concreţi, măsurabili şi observabili identifică nivelul performanţelor care trebuie atins identifică procedurile de evaluare a progresului elevului identifică cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a realiza

obiectivele stabilite pentru activităţile de tranziţie sunt accesibile elevului, în raport cu nivelul actual al

performanţelor, rata preconizată de progres, capacităţile şi nevoile

sunt relevante din punct de vedere educativ sunt formulate în termeni accesibili, uşor de înţeles

14

Programe de educaţie specială şi servicii de educaţie specialăPEI trebuie să precizeze programul de educaţie specială şi / sau serviciile necesare elevului.Programele şi seviciile de educaţie specială includ:

- activitatea în „clase speciale”- „cabinete” (pentru elevii care au nevoie de activităţi suplimentare de învăţare

care completează activitate de la clasă; se desfăşoară individual sau în grup mic; se desfăşoară activităţi de citire, matematică etc)

- „consultarea” directă / sau indirectă a unui profesor de psihopedagogie specială- „activităţi de orientare” pentru elevii care nu se orientează în mediu, care se

deplasează greu (acasă, în şcoală, în comunitatea în care trăiesc etc)- „activitate de învăţare coordonată la domiciliul elevului”- „profesori itineranţi” (propun măsuri de adaptare a metodelor de predare, a

materialelor din sala de clasă, etc)- „adaptarea activităţilor de educaţie fizică” (jocuri sportive, jocuri de mişcare,

activităţi pentu dezvoltarea ritmului adaptate intereselor, capacităţilor şi limitelor elevului cu dizabilităţi )

Aplicarea acestor programe presupune ca prof. de psohopedagogie specială să lucreze în echipă pentru a răspunde nevoilor de învăţare ale elevului cu dizabilităţi şi pentru a diminua efectele dizabilităţii sale.

Servicii asociateSunt servicii care vizează acţiuni de dezvoltare, corectare etc.

- terapia tulburărilor de limbaj- terapie specială pentru nevăzători şi deficienţi de auz- terapie psihologică- consiliere- cfm- orientare şcolară- consilierea familiei şi exersarea ei pentru a lucra cu copilul (părinţii sunt ajutaţi

să înţeleagă nevoile de învăţare ale copilului, posibilităţile lui de dezvoltare, să sprijine realizarea PEI, continuînd acasă aplicarea PEI; ei pot deveni consilieri şi sprijin pentru alţi părinţi)

- terapie ocupaţională

Programul modificărilor, adaptărilor, ajutoarelor suplimentare şi serviciilorSunt realizate în primul rând în şcolile obişnuite pentru a permite participarea elevilor la curriculum general.

- materiale instructive în formate diferite: scriere cu caractere mari, cu imagini mari şi mai multe etc

- pauze mai lungi şi mai dese; activităţi cu timp de lucru adaptat posibilităţilor de concentrare a elevilor; timp suplimentar la evaluări

- aşezarea mobilierului în sala de clasă- folosirea unei încăperi separate pentru munca independentă- cărţi tipărite în funcţie de nevoile elevului- ajutor dat de alte persoane, care lucrează cu elevul

15