ghid de planificare strategica pentru managementul ... · centrală de mediu - au responsabilitatea...
TRANSCRIPT
GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU
MANAGEMENTUL RESPONSABIL FAȚĂ DE VALORILE DE BIODIVERSITATE, AL
RESURSELOR FORESTIERE
1
Autori: Grupul de Lucru din cadrul Proiectului LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri eficienți pentru o Rețea
Natura 2000 Eficientă, coordonat de Erika Stanciu – expert planificare strategică și arii protejate
Realizat de Asociația Grupul MILVUS
Adresa poştală: 540600 Tîrgu Mureș OP1 CP161
Tel/Fax: +40 265 264726
E-mail: [email protected]
Website: www.milvus.ro
Ghidul s-a realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul LIFE + Comunicare. Finanțarea s-a făcut
de către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, partener în proiect, reprezentând cofinanțare la
Proiectul LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri eficienți pentru o Rețea Natura 2000 Eficientă.
© Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, ProPark – Fundația pentru Arii Protejate copyright 2014.
Acest material poate fi reprodus gratuit în orice format sau pe orice suport dacă este redat întocmai și nu se
utilizează într-un context ce poate induce în eroare. Pe material trebuie indicat Copyright: © Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice, ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, indicând titlul și sursa
acestuia.
Documentul este disponibil și online pe http://www.emenatura2000.ro/
Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar opiniile oficiale ale Comisiei Europene.
2
CUPRINS
TABELE ........................................................................................................................................................... 4
FIGURI ............................................................................................................................................................. 4
CASETE ........................................................................................................................................................... 5
ANEXE ............................................................................................................................................................. 5
ABREVIERI ȘI ACRONIME UTILIZATE ÎN TEXT ................................................................................ 6
GLOSAR DE TERMENI ȘI DEFINIȚII ...................................................................................................... 6
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 9
DESPRE GHID ............................................................................................................................................... 11
CUI SE ADRESEAZĂ GHIDUL - GRUPURI ȚINTĂ ........................................................................................... 12
DE CE ESTE NECESAR ACEST GHID ............................................................................................................. 13
CE ÎȘI PROPUNE ACEST GHID? ..................................................................................................................... 15
CE CONȚINE GHIDUL ? ................................................................................................................................ 17
1. ANALIZA STRATEGICĂ A RESURSELOR FORESTIERE PENTRU FUNDAMENTAREA
PROCESULUI DE PLANIFICARE ............................................................................................................ 19
1.1. VALORI SOCIALE, ECONOMICE ȘI ECOLOGICE ALE PĂDURILOR ...................................................... 19
1.3. RELAȚIA DINTRE MANAGEMENTUL PĂDURILOR ȘI CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ..................... 41
1.4. ROLUL SITURILOR NATURA 2000 (AL ARIILOR PROTEJATE ÎN GENERAL) ÎN PLANIFICAREA
STRATEGICĂ A MANAGEMENTULUI RESURSELOR FORESTIERE. ................................................................... 45
2. PRINCIPII ȘI RECOMANDĂRI DE MANAGEMENT PENTRU MENȚINEREA
BIODIVERSITĂȚII, DE CARE TREBUIE SĂ SE ȚINĂ SEAMA ÎN PLANIFICAREA
STRATEGICĂ ............................................................................................................................................... 47
2.1. CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN LEGISLAȚIA PRIVIND MANAGEMENTUL FORESTIER ............... 47
2.2. PRINCIPII DE MANAGEMENT PENTRU MENȚINEREA RESURSELOR FORESTIERE ȘI A BIODIVERSITĂȚII
50
2.3. RECOMANDĂRI DE MĂSURI DE MANAGEMENT CARE CONTRIBUIE LA MENȚINEREA
BIODIVERSITĂȚII .......................................................................................................................................... 52
2.3.1. Recomandări pentru pădurile care nu sunt în arii protejate ....................................................... 52
2.3.2. Recomandări pentru pădurile ce sunt incluse în arii protejate ................................................... 55
2.3.3. Mecanisme financiare care sprijină conservarea biodiversității ................................................ 57
3. PLANIFICARE STRATEGICĂ ÎN DOMENIU ............................................................................... 59
3.1. CADRUL LEGAL PENTRU PLANIFICARE ........................................................................................... 59
3.2. INSTITUȚII RESPONSABILE PENTRU PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI ROLUL LOR ............................. 60
3.2.1. Planificarea strategică la nivel local / zonal .............................................................................. 62
3.2.2. Planificarea strategică la nivel județean / regional .................................................................... 63
3.2.3. Planificarea strategică la nivel național .................................................................................... 63
3.3. FACTORI INTERESAȚI ...................................................................................................................... 64
3.4. CORELAREA PLANIFICĂRII MANAGEMENTULUI PENTRU PĂDURI ȘI ARIILE PROTEJATE (INCLUSIV
PENTRU SITURILE NATURA 2000) ................................................................................................................ 65
3
3.4.1. Cum au fost luate în calcul ariile protejate în planificarea managementului pădurilor până în
prezent? ................................................................................................................................................... 65
3.4.2. Cum se reflectă managementul pădurilor în planurile de management ale ariilor protejate? .... 66
3.4.3. Importanța managementului celorlalte resurse naturale pentru domeniu .................................. 68
3.5. ALTE ASPECTE IMPORTANTE PENTRU PLANIFICAREA STRATEGICĂ ÎN SECTORUL FORESTIER......... 69
4. FLUXUL DE INFORMAȚII CARE STĂ LA BAZA PLANIFICĂRII STRATEGICE ................ 72
4.1. INDICATORI PENTRU INTEGRAREA CONTRIBUȚIEI RESURSELOR FORESTIERE LA DEZVOLTARE
DURABILĂ ȘI PENTRU PLANIFICAREA SECTORIALĂ ..................................................................................... 72
4.2. IMPORTANȚA FLUXULUI DE INFORMAȚII PENTRU PLANIFICARE EFICIENTĂ LA TOATE NIVELURILE ȘI
ÎN TOATE DOMENIILE RELEVANTE ................................................................................................................ 81
4.2.1. Integrarea informațiilor transmise de gestionarii pădurilor în planurile de management ale
siturilor Natura 2000 și ale altor AP ....................................................................................................... 81
4.2.2. Informații de interes pentru nivelul strategic superior ............................................................... 83
4.2.3. Informații de interes pentru celalalte sectoare de gestionare a resurselor naturale .................... 85
4.3. INTEGRAREA PRIN IMPLICAREA FACTORILOR INTERESAȚI ............................................................. 86
5. PAȘI DE URMAT ÎN PLANIFICAREA STRATEGICĂ SECTORIALĂ ...................................... 90
5.1. PAȘI DE URMAT ÎN ELABORAREA PLANURILOR STRATEGICE / DE MANAGEMENT LA NIVELUL LOCAL
/ ZONAL 90
5.2. PAȘI DE URMAT ÎN PANIFICAREA STRATEGICĂ SECTORIALĂ LA NIVEL JUDEȚEAN / REGIONAL ....... 95
5.3. PAȘI DE URMAT ÎN PLANIFICAREA STRATEGICĂ SECTORIALĂ LA NIVEL NAȚIONAL ........................ 95
4
TABELE
TABEL 1 - GRUPURI ȚINTĂ ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ LA CARE
OPEREAZĂ .................................................................................................................................................... 12
TABEL 2 - VALORILE ASOCIATE PĂDURII ȘI RESURSELOR ASIGURATE DE ACEASTA ............... 21
TABEL 3 - PRESIUNI ȘI AMENINȚARI LA ADRESA VALORILOR ASOCIATE PĂDURILOR DIN ȘI
DIN AFARA FONDULUI FORESTIER......................................................................................................... 27
TABEL 4 - IMPORTANȚA PĂDURILOR PENTRU BIODIVERSITATE ȘI EXEMPLE DE CONDIȚII CE
SE POT ASIGURA PRIN MĂSURI DE MANAGEMENT FORESTIER PENTRU MENȚINEREREA LOR
......................................................................................................................................................................... 42
TABEL 5 - ACTE NORMATIVE DEFINITORII PENTRU MANAGEMENTUL PĂDURILOR, ÎN CARE
SE FAC REFERIRI LA ASPECTE RELEVANTE PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII (2015)
......................................................................................................................................................................... 47
TABEL 6 - EXEMPLE DE RECOMANDĂRI DE MANAGEMENT PENTRU SUPRAFEȚE FORESTIERE
CARE ADĂPOSTESC POPULAȚII VIABILE DIN SPECII DE ORHIDEE – PĂDUREA VERDE,
OCOLUL SILVIC TIMIȘOARA .................................................................................................................... 53
TABEL 7 - ACTE NORMATIVE ȘI STRATEGII / PROGRAME RELEVANTE PENTRU PLANIFICAREA
STRATEGICĂ ................................................................................................................................................. 59
TABEL 8 - INSTITUȚII RESPONSABILE PENTRU PLANIFICARE STRATEGICĂ ȘI PLANURI
ELABORATE ÎN PREZENT DE ACEȘTIA .................................................................................................. 61
TABEL 9 - INDICATORII DE DEFINIT / ANALIZAT ÎN SECTORUL MANAGEMENTUL PĂDURILOR
ȘI SECTOARELE CARE AU NEVOIE DE ACESTE INFORMAȚII .......................................................... 75
TABEL 10 - INDICATORII DE DEFINIT / ANALIZAT ÎN SECTORUL MANAGEMENTUL
PĂDURILOR ȘI SECTOARELE CARE AU NEVOIE DE ACESTE INFORMAȚII ................................... 80
TABEL 11 - POSIBILI FACTORI INTERESAȚI ÎN PROCESUL DE PLANIFICARE ȘI MANAGEMENT
AL PĂDURILOR ............................................................................................................................................ 88
TABEL 12 - ETAPELE PLANIFICĂRII STRATEGICE EXEMPLIFICARE LA NIVEL LOCAL .............. 90
TABEL 13 - EXEMPLE DE INFORMAȚII NECESARE PENTRU PLANIFICARE STRATEGICĂ LA
NIVEL OPERAȚIONAL ȘI SURSE ............................................................................................................ 108
FIGURI
FIGURA 1 - LEGĂTURA ÎNTRE CELE CINCI GHIDURI .......................................................................... 11
FIGURA 2 - ROLUL PLANURILOR DE MANAGEMENT ALE ARIILOR PROTEJATE ÎN
PLANIFICAREA STRATEGICĂ ................................................................................................................... 60
FIGURA 3 - PAŞI ÎN PLANIFICAREA IMPLICĂRII FACTORILOR INTERESAȚI ÎN PROCESUL DE
5
PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ............................................... 87
CASETE
CASETA 1 EVOLUȚIA, ÎN ROMÂNIA, A CONCEPTULUI DE PĂDURE, ÎN RAPORT CU FUNCȚIILE
ATRIBUITE ACESTEIA ................................................................................................................................ 19
CASETA 1 - EVOLUȚIA PREOCUPĂRILOR MANAGEMENTULUI FORESTIER (K.ILES)................. 42
CASETA 4 - EXEMPLU DE MĂSURI DE MANAGEMENT PENTRU UN HABITAT MARGINAL ....... 55
CASETA 5 - EXEMPLU DE MĂSURI DE MANAGEMENT PENTRU O SPECIE DE INTERES
COMUNITAR ................................................................................................................................................. 57
CASETA 6 - PLĂȚI PENTRU SERVICII DE MEDIU .................................................................................. 58
CASETA 3 EXEMPLE DE MĂSURI ȘI ACȚIUNI DE MANAGEMENT PROPUSE PENTRU
MANAGEMENTUL TERENURILOR CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ ÎNTR-UN SIT NATURA 2000 - 68
CASETA 8 - EXEMPLU PRIVIND ROLUL DE CARE ÎL POATE AVEA UN FACTOR INTERESAT ÎN
MANAGEMENTUL PĂDURILOR ............................................................................................................... 87
ANEXE
ANEXA I - FORMULAR PENTRU ANALIZA PRESIUNILOR ȘI AMENINȚĂRILOR LA ADRESA
PĂDURILOR .................................................................................................................................................. 98
ANEXA II - EXEMPLE DE INFORMAȚII CHEIE DE IDENTIFICAT / COLECTAT PENTRU ETAPA I
DE EVALUARE A SITUAȚIEI EXISTENTE ÎN CADRUL PROCEDURII DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ SECTORIALĂ ..................................................................................................................... 108
ANEXA III - SCURTĂ DESCRIERE A AMENAJAMENTULUI SILVIC ȘI A PLANULUI DE
MANAGEMENT AL ARIEI PROTEJATE ................................................................................................... 111
6
Abrevieri și acronime utilizate în text
Abrevieri, acronime Denumire completă
AP Arie protejată
MVP Minimum Viable Population (Populatia minima viabilă)
MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
CRCS Comisariatele de Regim Silvic si Cinegetic
Glosar de termeni și definiții
Glosarul explică înțelesul pe care îl au anumiți termeni și definiții care ajută la înțelegerea mai bună a
ghidului.
Termen Definiție / explicație
Arie protejată Arie naturală protejată - ”zonă terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante
şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori
culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit
conform prevederilor legale.”1
Administratori de
arii protejate
Custozi și echipe de administrație care - în baza contractelor încheiate cu autoritatea
centrală de mediu - au responsabilitatea de a planifica și de a implementa și/sau de a
coordona implementarea măsurilor de management din arii protejate, măsuri menite
să asigure menținerea biodiversității și realizarea obiectivelor de management ale
acestor arii.
Dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă - se urmărește satisfacerea nevoilor prezente ale societății fără a
compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi2 .
Factori interesați Persoane fizice sau juridice (organizații, instituții) sau grupuri fără personalitate
juridică ce au un interes sau sunt afectate direct sau indirect și/sau care pot influența
sau pot fi influențate de decizii și acțiuni de management legate de un anumit
domeniu
1 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011
2 Conform definiției date de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare din cadrul Organizatiei Națiunilor Unite
(1986)
7
Termen Definiție / explicație
Proces decizional Procesul decizional cuprinde: colectarea informațiilor pentru formularea problemei
cu privire la care trebuie luată o decizie; clasificarea problemei decizionale;
conștientizarea problemei decizionale; identificarea alternativelor (proiectarea
acestora); evaluarea alternativelor; alegerea deciziei; implementarea deciziei (H.
Simon, 1960)
Activitate ce se desfășoară într-un cadru organizatoric, la nivelul superior de
conducere în vederea pregătirii, realizării și implementării unei decizii. Ca și proces
se pleacă de la definirea problemei, se continuă cu colectarea și analiza informațiilor
necesare, alegerea deciziei optime și se finalizează cu implementarea acesteia în
paralel cu monitorizarea efectelor.
Situri Natura 2000 Arii protejate de interes comunitar desemnate în urma aderării la Uniunea
Europeană, ca și situri de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), stabilite în
conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor
sălbatice şi Situri de Interes Comunitar (SCI) desemnate conform Directivei
92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice.
Sturi de Importanță
Comunitară (SCI)
Arii protejate care contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de
conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi
care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie
semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile
biogeografice respective.
Pădure orice teren cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha cu arbori atingând sau fiind capabili să
atingă dimensiuni mai mari de 5 m şi un grad de închidere al coronamentului mai
mare de 0,1 (FAO3).
terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa
atinga o inaltime minima de 5 m la maturitate in conditii normale de vegetatie
(Codul Silvic4)
Fond forestier
Arii de Protecție
Specială
Avifaunistică (SPA)
Ariile protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este
cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor
de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări de
interes comunitar.
Specii de importanță Speciile care, pe teritoriul statelor member ale Uniunii Europene, sunt:
3 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, 2004, FRA 2005 – Terms and definitions 4 Legea 46/2008, art.1, alin. (1)
8
Termen Definiție / explicație
comunitară (i) amenințate cu dispariția, cu excepția acelor specii a căror arie de extindere
naturală este doar marginală în cadrul respectivului teritoriu și care nu sunt în pericol
sau vulnerabile în regiunea palearctică occidentală;
(ii) vulnerabile, adică specii care vor trece, foarte probabil, într-un viitor apropiat, în
categoria speciilor amenințate dacă factorii care le amenință continuă să acționeze;
(iii) rare, adică au populații mici care nu sunt deocamdată amenințate sau
vulnerabile, dar riscă să ajungă în această situație. Speciile respective trăiesc pe arii
geografice reduse sau sunt răspândite în număr mic pe suprafețe întinse sau
(iv) endemice și au nevoie de o atenție deosebită prin natura specială a habitatului lor
și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra habitatului propriu și/sau prin
impactul potențial al exploatării lor asupra stadiului de conservare a speciei.
Stare favorabilă de
conservare
Starea de conservare a unui habitat natural este data de totalitatea factorilor ce
actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice acestuia si care ii poate afecta
pe termen lung raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor
ce ii sunt caracteristice.
Starea de conservare a unei specii este data de totalitatea factorilor ce actioneaza
asupra sa si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor
speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene.
Valoare În sensul prezentului ghid se utilizează pentru a indica valoarea în ansamblu a
resursei naturale, respectiv valoarea economică (directă și indirectă), valoarea socială
și valoarea ecologică sau naturală (numită în mod curent ”de mediu”), adică toate
valorile care contribuie la realizarea mediului[1] nostru de viață.
Viabilitate În sensul prezentului ghid se referă la capacitatea unei explotații agricole de a se
adapta schimbărilor externe (mediu, condiții de piață, legislație) și interne (schimbul
inter-generațional, strategia de dezvoltare), de a fi durabilă.
9
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
Introducere
Pădurile reprezintă o resursă al cărei management are un impact major, direct, asupra diversității ecologice, a
echilibrului natural, asupra sănătății societății, influențând în astfel în mod direct și indirect economia țării
noastre.
Într-o accepțiune largă managementul forestier poate fi văzut ca ”arta şi ştiinţa de a controla şi stabili
creşterea, compoziţia, starea de sănătate şi calitatea pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră în
scopul atingerii valorilor şi nevoilor impuse de proprietar şi societate, pe o bază durabilă”(FAO5).
Principala problemă, în România, de la care pleacă controversele privind rolul managementului forestier în
stabilirea unui echilibru între utilizarea pădurii ca resursă și necesitatea conservării ei este generată de o
acută lipsă de transparență în procesul decizional6 și de planificare. Implementarea ermetică a
managementului forestier, fără a permite o evaluare a succesului în raport cu obiectivul asumat și anume
acela de a utiliza durabil resursa forestieră protejând totodată valorile ecologice asociate generează
interpretări și atitudini refractare. Este pădurea doar o resursă de masa lemnoasă sau are în primul rând o
valoare intrinsecă? Beneficiile aduse de existenta pădurilor sunt ale tuturor sau doar a unui grup restrâns de
”actori” ce exploatează acestă resursă până la epuizare? Care sunt obiectivele managementului forestier?
Există un control? Ne costă greșelile managerilor? Acestea sunt întrebările la care societatea caută raspuns și
la care managerii forestieri ar trebui să fie interesați să răspundă.
5 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, 2004, FRA 2005 – Terms and definitions 6 Procesul decisional constituie o parte importantă a procesului de planificare strategică, fiind caracterizat prin
indicatori de guvernanță, care însă nu constituie subiectul principal al prezentului ghid.
10
Dacă în prezent multe din țările din vestul și centrul Europei se confruntă cu probleme serioase de
management forestier din cauza managementului defectuos din trecutul nu foarte îndepărtat, în țara noastră
mai există o șansă de a menține această valoare deosebită, demostrând importanța ei pentru dezvoltarea
durabilă.
Luând în considerare situația actuală la nivel mondial, caracterizată printr-o creștere demografică agresivă
(ritmul de creștere este de 1,7 %, cca 90 000 000 persoane/an), precum și de o scădere continuă a suprafeței
ocupate cu vegetație forestieră (cca 20 000 000 ha pădure dispar anual), resursele și serviciile generate de
ecosistemul forestier capătă o importanță din ce în ce mai mare, chiar vitală pentru societate, la toate
nivelurile: mondial, european, național, local.
Deși contribuția sectorului silvic din România la PIB este foarte redusă, acest lucru nu reflectă nici pe
departe importanța pe care pădurea o reprezintă pentru societate și economie. Luarea în calcul doar a valorii
economice directe pe care o pot oferi pădurile României poate fi o greșeală cu implicații majore pentru
viitorul nostru. Gestionată durabil, pădurea se încadrează în categoria bunurilor capabile să producă beneficii
pe termen foarte lung fară ca valoarea ei să se diminueze. Mai mult decât atât, conform trendului de piață la
nivel global, valoarea acesteia va crește.
Managementul forestier românesc se confruntă cu provocări legate de schimbările climatice, reducerea
biodiversității, fărâmițarea proprietății, lipsa dotărilor tehnice performante, orientarea spre exportul lemnului
neprelucrat, subfinanțare, lipsa unei conștiințe forestiere, inerție la schimbare etc. Acestea ar putea fi
depășite eficient doar printr-o abordare strategică și planificare coerentă la toate nivelurile din cadrul
sectorului și integrarea obiectivelor strategice cu cele ale domeniilor conexe.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
11
Despre ghid
Ghidul de planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor forestiere își propune să fie un
instrument pentru înțelerea și realizarea procesului de planificare strategică sectorială, dar și pentru modul în
care această resursă trebuie integrată în strategiile de planificare pentru dezvoltare durabilă. În ghid se pune
un accent deosebit pe abordarea aspectelor de biodiversitate în procesul de planificare strategică, plecând de
la premisa că prin caracteristicile de biodiversitate se poate defini calitatea acestei resurse naturale critice
pentru societate.
Acest ghid face parte dintr-o serie de patru ghiduri care abordează tema managementului unor resurse
naturale care sunt de o importanță critică pentru societate fie prin ceea ce oferă în mod direct (bunuri și
servicii), fie datorită valorii lor intrinseci. Cele patru ghiduri referitoare la domeniile legate de resursele
naturale alcătuiesc Setul de ghiduri de planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor
naturale. Un al cincilea ghid abordează tema planificării strategice generale (figura 1). Cele cinci ghiduri
sunt structurate pe următoarele domenii:
A. Planificare strategică
B. Managementul apei
C. Managementul resurselor forestiere
D. Managementul faunei sălbatice de interes cinegetic
E. Managementul principalelor resurse agricole
Domeniile au fost selectate din perspectiva importanței lor ca furnizori de resurse și servicii ecologice vitale
pentru societate.
Figura 1 - Legătura între cele cinci ghiduri
Ghidurile demonstrează importanța critică a celor patru domenii de management al resurselor naturale pentru
dezvoltarea durabilă și prin urmare relevanța lor în procesul de planificare strategică pentru dezvoltare
durabilă de la nivel local, regional și național.
Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului EME Natura 2000 - Manageri eficienți pentru o Natura 2000
12
Eficientă, finanțat de Comisia Europeană în cadrul Programului Life+ de un grup de lucru compus din:
- Erika Stanciu, ProPark, coordonator grup, expert în domeniul planificării strategice,
- Radu Melu – Asociația WWF România
- Sebastian Cătănoiu – Administrația Parcului Natural Vânători Neamț
- Tiberiu Chiricheș - ProPark
- Olivér Bedő – Ocolul Silvic Privat Baraolt
- Olimpiu Turcu – Direcția Silvică
Principalele persoane resursă: Radu Moț
CUI se adresează Ghidul - Grupuri țintă
Acest ghid se adresează acelora care au rol de decizie în procesul de planificare atât în cadrul sectorului
silvic cât și pentru dezvoltarea durabilă, adică planificarea teritorială la nivel local, regional și național, dar și
celor care gestionează valorile și resursele forestiere la toate nivelurile de activitate. Pentru a fi de un real
folos în procesul de planificare ghidul poate fi un instrument util în special în cazul persoanelor care
coordonează procesul de planificare sectorială sau cel de planificare durabilă la diverse niveluri. În cazul
planificării pentru dezvoltare durabilă, se recomandă ca echipa de coordonare a procesului să implice un
expert silvic sau să se colaboreze cu experți silvici cu o bună înțelegere a proceselor de planificare strategică,
cărora li se recomandă utilizarea Ghidului de planificare strategică și a ghidului de față.
Responsabilitățile pentru gestionarea fondului forestier și pentru planificarea strategică sunt diferite în
funcție de nivelul strategic la care operează instituția sau organizația în cauză. Ca urmare, grupurile țintă
cărora li se adresează acest ghid sunt diferite în funcție de nivelurile de planificare strategică, așa cum se
prezintă în Tabelul nr. 1.
Pe lângă grupul țintă principal, ghidul poate fi util și entităților care sunt potențiali beneficiari, entități a căror
activitate se leagă în mod direct sau poate fi influențată în mod semnificativ de managementul forestier.
Tabel 1 - Grupuri țintă în funcție de nivelul de planificare strategică la care operează
Nivelul Grupul țintă
Grup țintă principal
La toate nivelurile Experți silvici care coordonează procese de planificare strategică
sectorială sau care sunt implicați în procese de planificare teritorială
Grup țintă secundar
13
La toate nivelurile Factori de decizie în procesul de planificare teritorială
Local (operațional) Ocoalele silvice, indiferent de natura proprietății
Proprietarii de terenuri forestiere
Administratori de AP, firme exploatare/procesare masă lemnoasă,
produse accesorii
Județean (tactic) CRSC
Direcțiile Silvice
APM
Național (strategic) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva,
Asociația forestierilor din România
Agenția Natională pentru Protecția Mediului
Alți potențiali beneficiari
Local (operațional) Primăriile, ONG-urile de mediu, asociațiile de vânătoare
Județean (tactic) Comisariatul Județean - Garda de Mediu
Consiliile Județene
Național (strategic) Federația Coaliția Natura 2000
Asociația Administrațiilor de Arii Naturale Protejate
Garda Națională de Mediu, Consiliul Național pentru Vânătoare
DE CE este necesar acest ghid
Pădurea în ansamblul său, fie că este inclusă în fond forestier fie că se află în afara acestuia, are un rol
deosebit de important în dezvoltarea durabilă la toate nivelurile, european, național, regional (inclusiv
14
județean) cât și local. Deși managerii forestieri cunosc foarte bine faptul că pădurile înseamnă mult mai mult
decât lemn sau alte produse ce pot fi valorificate pe piață, iar publicul larg este din ce în ce mai conștient de
acest lucru, pădurile se confruntă cu presiuni și amenințări ce necesită acțiuni de stopare și prevenire,
inclusiv printr-o continuă promovare a managementului forestier responsabil. Ghidul este necesar pentru a
aduce în atenția tuturor factorilor interesați legătura managementului forestier cu dezvoltarea durabilă,,
pentru a încuraja planificarea strategică și un management care să asigure menținerea pădurilor ca element
critic pentru echilibrul ecologic și pentru menținerea resurselor forestiere, astfel încât contribuția la
menținerea societății și la dezvoltarea durabilă a economiei să fie eficientă.
Deși termenul de dezvoltare durabilă este oarecum demonetizat și golit de sens, ca orice termen care este
utilizat prea frecvent în sloganuri și discursuri fără conținut, este dificil și chiar inutil să se inventeze un alt
termen. Mult mai potrivit ar fi să se înțeleagă pe deplin sensul real și mai ales, să fie adoptat ca țel comun de
către toate sectoarele de activitate.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
Rolul important al pădurilor este recunoscut la nivel teoretic, dar modul în care au fost abordate provocările
după anii nouăzeci, în special problemele asociate reconstituirii dreptului de proprietate, presiunile și
amenințările multiple derivate din proiecte și programe de dezvoltare nefundamentate strategic, dovedesc o
desconsiderare a rolului pe care îl au pădurile pentru societate și economie.
Contextul în care se desfășoară managementul forestier în perioada postcomunistă este foarte diferit de cel
dinainte de anii nouăzeci, dar acest lucru se reflectă arareori în planificarea strategică din domeniu și în
abordarea proprietarilor sau administratorilor. Peste 50% din fondul forestier național este deținut de entități
juridice diferite sau persoane fizice sau, exploatarea și prelucrarea lemnului se face de către numeroase
societăți comerciale mai mult sau mai puțin interesate de ceea ce rămâne în urma lor, multe persoane își
15
doresc case de vacanță în mijlocul pădurii, infrastructura de transport și cea turistică se dezvoltă în ritm
accelerat, afectând de multe ori și fondul forestier fără a se cântări impactul real al fragmentării habitatelor
de pădure, etc. Cu toate acestea, rareori asistăm la un dialog real între responsabilii din domeniul
managementului forestier și factorii interesați care au un cuvânt de spus în îmbunătățirea sau înrăutățirea
contextului sau chiar a stării pădurilor. Lista este valabilă și în cazul pădurilor ce se află în afara fondului
forestier. Acestea sunt chiar mai expuse amenințărilor, întrucât reglementarea managementului acestor păduri
nu este clară.
La nivel național, România nu are încă definită o strategie forestieră (ultima a expirat în 2010), ceea ce are
un impact negativ asupra sectorului, cu implicații și pentru alte sectoare. Astfel, se ajunge în situații în care,
spre exemplu, în lipsa unei linii clare de urmat, se promovează, pe baza condițiilor staționale favorabile, un
regim de gospodărire silvică bazat pe producția de sortimente superioare de lemn (dimensiune și calitate), în
timp ce principalii procesatori activi pe piața românească achiziționează sortimente de lemn de dimensiuni și
clase de calitate medii.
Deși sistemul de arii protejate se consolidează treptat și la noi în țară, suntem încă departe de a recunoaște
rolul acestora în a demonstra importanța menținerii diversității biologice și a serviciilor ecologice pentru
dezvoltare. Gestionarii de resurse naturale, inclusiv cei ai fondului forestier, nu înțeleg importanța corelării
propriilor obiective de management cu cele ale ariilor protejate, nici chiar în acele arii protejate care au ca rol
important demonstrarea faptului că dezvoltarea durabilă este posibilă doar dacă resursele naturale sunt
utilizate durabil – în această categorie intră în special parcurile naturale și siturile Natura 2000.
Ghidul aduce în atenția celor ce sunt implicați în managementul resurselor forestiere și al factorilor de
decizie de la toate nivelurile, faptul că pădurile se constituie într-o bază a dezvoltării durabile, în special
datorită faptului că acestea au, pe lângă utilizarea economică directă, multiple alte utilizări și funcții, unele
din ele critice pentru societate.
CE își propune acest ghid?
Scopul ghidului este de:
a prezenta în mod sintetic modul în care trebuie să se facă planificarea strategică în domeniu astfel
încât prioritățile strategice la nivel național să se stabilească de jos în sus și să se implementeze în
mod coerent, iar managementul la nivel operațional să fie eficient și să aibă o contribuție maximă la
implementarea strategiei naționale a sectorului forestier.
a face recomandări privind modul în care managerii forestieri pot reprezenta și impune importanța
pădurii și interesele sectorului în strategiile de dezvoltare durabilă la toate nivelurile (local, regional
și național)
a sprijini integrarea principiilor strategice naționale privind conservarea biodiversității în
managementul forestier
a exemplifica măsuri de management relevante pentru menținerea valorilor intrinseci de
biodiversitate asociate pădurii, de care trebuie să se țină cont în planificarea strategică sectorială.
Principalele obiective ale ghidului - din perspectiva abordării domeniului ca fiind unul extrem de important
pentru dezvoltare durabilă și deci și pentru procesul de planificare strategică - sunt:
16
Prezentarea modului de integrare a domeniului cu sau în alte planuri sectoriale de dezvoltare
durabilă, la toate nivelurile de planificare, în vederea atragerii sprijinului factorilor de decizie de la
nivelul autorităților publice și a altor factori interesați.
Prezentarea argumentelor și a principalelor acțiuni pentru asigurarea implicării factorilor interesați în
domeniu și pentru inițierea și îmbunătățirea dialogului între grupurile țintă, respectiv cu alte sectoare.
Recomandarea, plecând de la principiile de management durabil, a unui set minim de măsuri de
management care să asigure menținerea diversității biologice, respectiv a echilibrului ecologic.
Argumentarea importanței integrării procesului de planificare în domeniu cu cel de planificare a
managementului ariilor protejate, acolo unde gestionarii au în responsabilitate suprafețe incluse în
aceste arii.
Ghidul scoate în evidență importanța pădurilor pentru dezvoltarea durabilă concomitent cu necesitatea
abordării intersectoriale în planificare, ceea ce impune recunoașterea importanței implicării factorilor
interesați în acest domeniu, respectiv a importanței dialogului cu sectoarele economice relevante și cu
administratorii ariilor protejate.
Se fac recomandări, plecând de la principiile de management durabil pe care se bazează acest sector, pentru
măsuri de management care să asigure menținerea diversității biologice și contribuția pădurilor la
menținerea echilibrului ecologic.
În ghid se pune accent pe corelarea planificării și managementului pădurilor din ariile protejate (în special
siturile Natura 2000) cu planurile și măsurile de management ale ariei protejate.
Se fac recomandări privind modul în care ar trebui comunicată importanța sectorului pentru dezvoltare
durabilă și ce anume ar trebui integrat în planurile strategice de dezvoltare durabilă de la toate nivelurile de
planificare, astfel încât importanța sectorul să fie pe deplin recunoscută pentru dezvoltare și pentru a se
obține sprijin în demersurile – uneori costisitoare – de refacere a habitatelor forestiere și de menținere a unor
servicii ecologice care presupun renunțarea la parte din producția economică.
Ghidul își propune să sintetizeze și să prezinte succint:
responsabilitățile instituțiilor și organizațiilor implicate în managementul resurselor forestiere în
planificarea strategică a acestui sector,
ce au de făcut aceste instituții și organizații pentru ca strategia de dezvoltare a sectorului să reflecte
interesele tuturor celor ce sunt afectați într-un fel sau altul de modul în care este gestionată această
resursă,
care sunt contribuțiile managementului forestier la dezvoltarea durabilă la nivel local, județean sau
național și modul în care această contribuție poate fi evaluată și prezentată,
recomandări de corelare a strategiei sectoriale cu strategiile de conservare a biodiversității, pentru
care pădurile au un rol esențial, precum și exemple de măsuri de management recomandate pentru
menținerea diversității biologice, implicit a echilibrului ecologic, în cazul ecosistemelor forestiere.
17
Deși în ghid se pune un accent mare pe managementul resurselor forestiere în ariile protejate, recomandările
de management și de corelare a strategiei sectorului cu planurile strategice de dezvoltare durabilă sunt
aplicabile pentru intregul fond forestier național și pentru pădurile din afara fondului forestier.
În ceea ce privește ariile protejate, ghidul se referă atât la cele de interes național, respectiv parcuri naționale,
naturale, rezervații naturale, rezervații științifice, monumente ale naturii, cât și la cele de interes comunitar,
respectiv ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile de importanță comunitară (SCI). La
acestea din urmă ghidul face referire sub denumirea generică de „Situri Natura 2000”.
CE conține ghidul ?
În ghid veți afla răspuns la întrebarea …. În capitolul
Cui se adresează Ghidul - Grupuri țintă
Despre ghid
De ce este necesar acest ghid
Ce își propune acest ghid?
Ce conține ghidul ?
Care sunt valorile resurselor gestionate în domeniu din
perspectiva dezvoltării durabile?
Care sunt amenințările la adresa valorilor?
Care este și care ar trebui să fie legătura între
managementul domeniului și conservarea biodiversității,
respectiv ariile protejate?
1. IMPORTANȚA pădurilor pentru economie,
societate și mediu
Ce măsuri de management ar trebui adoptate pentru
menținerea biodiversității?
2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de
management pentru menținerea biodiversității
Cine ar trebui implicat în procesul de planificarea
sectorială?
Care este legătura între planurile de management al ariilor
protejate și planul sectorial?
3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu
Ce informații trebuie transmise pentru realizarea
planurilor strategice de dezvoltare durabilă?
Ce informații pot demonstra importanța domeniului
pentru dezvoltare durabilă și pentru celelalte domenii?
4. ABORDAREA INTEGRATĂ a planificării
în domeniu
19
1. ANALIZA STRATEGICĂ a resurselor forestiere pentru fundamentarea
procesului de planificare
1.1. Valori sociale, economice și ecologice ale pădurilor
Recunoașterea și promovarea valorilor complexe ale pădurii au devenit o necesitate stringentă în special
după ce evoluția tehnologiei și dezvoltarea infrastructurii de transport a permis un acces aproape nelimitat la
resursele forestiere. Dependente de existența unor surse de materie primă pentru construcții, încălzire și
hrană, comunitățile locale au utilizat, de-a lungul secolelor, resursele oferite de ecosistemele forestiere cu un
impact redus asupra echilibrului ecologic. Trecerea de la exploatarea resurselor forestiere pentru satisfacerea
nevoilor de subzistență la exploatarea în principal cu scop comercial a impus elaborarea de principii de
management care să asigure menținerea pădurilor nu doar ca sursă de lemn, dar și ca furnizor de alte produce
și de servicii ecologice. Cu toate acestea, în ultimii ani accentul pare să fie pus pe lemn, exploatarea acestuia
fiind considerată astăzi unul dintre cele mai controversate subiecte, dezbătute intens între diferite grupuri de
factori interesați. Eforturile necesare pentru a menține pădurile nu numai ca sursă de materii prime, ci și ca
element esențial pentru echilibrul ecologic și menținerea vieții, nu sunt cunoscute și apreciate îndeajuns și cu
atât mai puțin luate în calcul în strategiile de dezvoltare durabilă.
N.G. Popovici (1922): „asociaţie strânsă de plante lemnoase ale căror produse principale sunt
lemnul şi coaja"
M. Drăcea (1924): „o asociaţie strânsă de plante lemnoase sălbatice, care pot, lăsate în voia
lor, să atingă cu timpul înălţimea de cel puţin 8 m" respectiv ,,o suprafaţă apreciabilă de
pământ, acoperita cu arbori sălbatici, care cresc strâns şi al căror produs principal este
lemnul sau coaja''
E. Negulescu şi colab.(1973): „o grupare deasă de arbori, care trăiesc în strânsă
interdependenţă între ei, cu celelalte plante şi animale precum şi cu condiţiile de mediu,
realizând astfel o complexă şi unitară comunitate de viaţă, capabilă să îndeplinească o
importantă funcţie social - economică"
Caseta 1 Evoluția, în România, a conceptului de pădure, în raport cu funcțiile atribuite acesteia
Privită din perspectiva economică, atât de uzuală în prezent, Primack7 atribuie tuturor resurselor naturale
valoare economică care poate fi clasificată în:
valoare economică directă atribuită resurselor considerate ca și bunuri sau servicii ce aduc beneficii
măsurabile, cuantificabile, ce pot fi diferențiate în valori utilizate pentru consum (bunuri consumate
local) și valori de producție (vândute pe piață)
valori economice indirecte - atribuite resurselor care au sau nu valoare economică directă, includ
valori economice neconsumabile și valori intrinseci (existențiale). Se referă la valori care pot genera
beneficii economice dar fără a utiliza/prelucra în mod direct resursa (de ex. valoarea pe care o are
pădurea pentru speciile de faună care depind de ea, valoarea estetică a peisajului sau a unei specii ce
se poate valorifica prin recreere, valoarea educativă a pădurii, etc.).
7 R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București,
2002
20
În acest ghid termenul de valoare se utilizează pentru a indica valoarea în ansamblu a resursei naturale.
Pentru a simplifica în oarecare măsură analiza valorii complexe pe care o are pădurea și componentele ei, se
va face referire în continuare la valoarea economică directă, valoarea socială și valoarea ecologică sau
naturală (numită în mod curent ”de mediu”), adică toate valorile care contribuie la realizarea mediului8
nostru de viață. Valoarea socială și cea ecologică se pot asimila cu valoarea economică indirectă descrisă de
Primack.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
În cele ce urmează se vor identifica în cazul pădurii și a resurselor ce provin din ea:
a. Valoarea economică - cea descrisă mai sus ca fiind valoarea economică directă.
b. Valoarea socială se referă la atribute ce fac ca resursa să genereze beneficii pentru societate,
beneficii ce nu pot fi întotdeauna cuantificate în totalitate. În această categorie intră de exemplu:
i.valoarea educativă - toate pădurile pot constitui ”săli de clasă” pentru studierea
naturii),
ii.valoarea culturală - care descrie importanța atribuită în cultura națională sau locală,
iii.valoarea spirituală - specia sau locul generează emoții, sentimente, răspunsuri din
8Mediu – 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile (DEX
1998); 2. Ansamblul factorilor fizici și biologici, naturali și artificiali, care acționând în diferite moduri generează o
anumită ambianță ecologică, în general favorabilă vieții (Lupan, 1997)
21
partea membrilor societății ce pot fi la rândul lor valorificate indirect9,
iv.valorile economice indirecte consumabile, cum ar fi cazul speciilor care pot aduce un
beneficiu comunității locale, chiar dacă nu constituie materie primă pentru
economie sau nu se valorifică pe piață, de exemplu plantele medicinale sau fructele
de pădure și ciupercile utilizate pentru consumul propriu al localnicilor.
c. Valoarea ecologică se referă la importanța pentru menținerea echilibrului natural, importanța pentru
speciile de floră și faună, importanța din punct de vedere al habitatelor cât și pentru procesele
naturale.
Este important să se înțeleagă faptul că până la urmă toate valorile sociale și naturale atribuite unei resurse
pot fi integrate în categoria valorilor economice indirecte, întrucât fiecare atribut descris ca și valoare socială
sau naturală are impact asupra mediului nostru de viață, generând beneficii măsurabile sau nu, și necesită
adesea investiții pentru refacere atunci când aceste valori dispar sau nu sunt evaluate și utilizate eficient.
În cele ce urmează, se prezintă o analiză succintă a valorilor pe care pădurea și resursele oferite de ea le au în
contextul dezvoltării durabile. Accentuăm faptul că aceste valori sunt asociate oricăror păduri, indiferent
dacă ele sunt încadrate sau nu în fond forestier. Contribuția pădurilor din afara fondului forestier este
semnificativă la menținerea echilibrului ecologic.
Tabel 2 - Valorile asociate pădurii și resurselor asigurate de aceasta
Resursa Valoarea economică Valoarea socială Valoarea ecologică (de
mediu)
Păduri
(habitate)
naturale
Capital
Sursă pentru
lemn
Depozit de
carbon
(valorificabil pe
piața carbonului)
Destinații
turistice
Recreere
Importanță culturală
(ex: Codrii de aramă)
Rol important pentru
sănătate
Importanță spirituală
Asigură condiții de
viață pentru
numeroase specii
Asigură servicii de
mediu
9 Vezi nota 1
22
Resursa Valoarea economică Valoarea socială Valoarea ecologică (de
mediu)
Păduri
cvasivirgine și
virgine
Destinații
turistice
Recreere
Importanță culturală
(ex: Codrii seculari
de la Pojorâta)
Importanță spirituală
Permit menținerea
proceselor naturale
intacte
Sunt zone model
pentru biodiveristatea
specifică pădurilor
respective
Peisaj forestier Element al zonelor de
valoare peisagistică
deosebită din țara
noastră, fiind parte
importantă a destinațiilor
turistice: peisaje cu
păduri intinse sau peisaje
mozaicate (alternanță
păduri, pajiști și alte
terenuri agricole, cu
localități)
Recreere
Importanță culturală
(de exemplu peisajul
mozaicat de pe
Dealurile Târnavelor,
sau peisajul cu
păduri întinse din
Maramureș)
Asigură servicii de
mediu care necesită
suprafețe întinse de
pădure sau peisaj
mozaicat
Asigură varietate de
ecosisteme pentru
numeroase specii
Asigură condiții
pentru specii umbrelă
(carnivore mari, păsări
răpitoare)
Arbori Lemn - materie
primă pentru
industrie
Lemn - materie
primă pentru
construcții
Lemn de foc și lemn
de construcții
important în special
în mediul rural
Materie primă pentru
ateliere
meșteșugărești
Locuri de muncă în
industria lemnului
Habitat pentru speciile
dependente de arbori (plante.
păsări, lilieci, micromamifere,
nevertebrate) – etrem de
importanți devin arborii
bătrâni și lemnul mort
23
Resursa Valoarea economică Valoarea socială Valoarea ecologică (de
mediu)
Fructe de
pădure,
ciuperci, plante
medicinale
Materie primă pentru
industria alimentară
Sursă de hrană
pentru populație, în
special în mediu
rural
Sursă de venit pentru
culegători
Hrană pentru multe
specii de animale
Specii Faună sălbatică
de interes
cinegetic
Obiective
turistice
Specii/habitate importante
dpdv cultural, spiritual
(ursul, zimbrul, bujorul
românesc, stejarul, etc)
Menținerea
echilibrului ecologic
Mediu de viață pentru
specii.
Ghidul practic pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (WWF
2013) subliniază faptul că multe păduri au rol critic în menținerea echilibrului ecologic, pentru nevoile și
sănătatea societății, evidențiind șase categorii de păduri foarte importante din acest punct de vedere:
păduri cu concentrații de biodiversitate (incluzând specii endemice, rare, amenințate sau periclitate)
semnificative la nivel global, regional sau național;
peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau național, în care există populaţii
viabile ale speciilor autohtone cu o compoziție, structură, distribuţie şi densităţi ce permit menținerea
unui echilibru natural;
ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate;
păduri ce asigură servicii de mediu esențiale în situații critice;
păduri esențiale pentru satisfacerea necesităților de bază ale comunităților locale;
pădurile importante pentru păstrarea identităţii culturale/religioase a unei comunităţi sau a unei zone.
Gospodărirea pădurii are efecte directe asupra altor ecosisteme cu care aceasta se învecinează, ca urmare
efectul gospodăririi nu se rezumă strict asupra valorilor asociate pădurii ci se extind şi la ecosistemele
învecinate10.
Identificarea valorilor asociate pădurilor se poate face la nivel de unitate de gospodărire (ocol silvic, arie
protejată) sau pe zone definite după alte criterii (tip de proprietate, unitate administrativ teritorială, zonă
metropolitană, județ, regiune). La identificarea acestor valori concură deopotrivă definirea clară a
10 Ghidul practic pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (WWF 2013).
24
obiectivelor de management pentru pădurile din gestiune, acceptarea și recunoașterea valorilor definite din
perspectiva ariilor protejate (dacă este cazul), studiile stiințifice întreprinse în zona respectivă dar și factorii
interesați, în special comunitățile locale.
În mod curent resursele forestiere sunt privite și gestionate doar din perspectiva valorificării economice
directe, chiar dacă cadrul legislativ și normele tehnice forestiere recunosc importanța rolului protectiv al
pădurilor11. În ariile protejate aceste resurse naturale sunt sau ar trebui preponderent gestionate din
perspectiva valorii lor intrinseci, nemăsurabile, greu de cuantificat prin indicatori economici sau sociali. În
acest caz se accentuează importanța speciilor și habitatelor pentru menținerea echilibrului în natură, a
mediului de viață pentru noi și alte specii, a serviciilor ecologice de care beneficiem și care sunt
indispensabile, intrând astfel în categoria valorilor economice indirecte. În zonele în care pădurile sunt
încadrate în arii protejate, importanța ecologică a fondului forestier va fi probabil mai ușor identificată12.
În prezent, resursele naturale sunt ”judecate” în principal după valoarea lor economică directă. Valoarea
socială și cea ecologică, care contribuie la menținerea echilibrului natural sunt arareori analizate și scoase în
evidență. Pentru a analiza și demonstra importanța pentru dezvoltare durabilă a unei resurse naturale este
foarte important să se cunoască și să se promoveze nu numai valorile care transformă resursa în bunuri sau
servicii cuantificabile economic sau din punct de vedere al contribuției sociale, dar și valorile naturale
intrinseci, greu de cuantificat, dar extrem de importante pentru menținerea vieții și pentru societate. Valorile
intrinseci sunt cele care contribuie în mod esențial la menținerea echilibrului ecologic, a naturii ca bază a
vieții, având uneori și o dimensiune culturală importantă.
Prezentarea corectă a valorilor și pe cât posibil a beneficiilor, respectiv o bună înțelegere a
valorilor directe și indirecte este utilă oricărui manager, deoarece permite o planificare realistă a
investițiilor necesare pentru menținerea acestor valori și fundamentarea solicitărilor de contribuție
din partea autorităților sau a altor factori interesați la menținerea lor.
1.2. Amenințări la adresa valorilor din domeniul forestier
Un mediu natural sănătos, echilibrat ecologic, are o mare valoare economică, estetică și etică, iar aceste
valori pot fi conservate doar prin menținerea în bune condiții a tuturor componentelor sale, a speciilor
(inclusiv a variabilității genetice) și a ecosistemelor. Acțiunile cu impact negativ asupra oricăruia dintre
elemente poate conduce la pierderea întregului mediu13. Identificarea obiectivă a presiunilor și amenințărilor
ce pot influența starea pădurilor va permite o abordare de management preventivă și eficientă.
11 Oficial orice pădure din fondul forestier are rol de protecție. Anumite păduri sunt însă încadrate în grupa I
funcțională – păduri cu funcții speciale de protecție, în cazul cărora rolul de producție este secundar sau nu există. În
arii protejate primează obiectivele de conservare a biodiversității și cele sociale față de cele economice, iar în cazul
pădurilor pentru care se menține și funcția de producție, gestionarea acestora – inclusiv exploatarea – trebuie să se
facă cu atenție sporită pentru valorile de biodiversitate și cele sociale. 12 În ariile protejate studiile de inventariere și cartare a biodiversității oferă informații bogate pentru determinarea
importanței ecologice a fondului forestier. 13 R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București,
2002.- pag. 57.
25
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
Ajutată de nivelul dezvoltării tehnice, omenirea a creat o mare presiune asupra resurselor forestiere ale
planetei, acestea fiind exploatate excesiv în unele locuri, uneori aproape până la epuizare. Această presiune
este resimţită cu atât mai pregnant cu cât dezvoltarea economică este mai accelerată și cu cât expansiunea
demografică este mai accentuată.
Efectele negative asupra ecosistemelor naturale nu au întârziat să apară, primele semnale fiind date de
dispariţia în anumite zone a unor specii sensibile la schimbările de habitat. Declinul diversităţii biologice este
folosit ca principal semnal de alarmă și principal motiv de solicitare a evaluării impactului unor proiecte de
dezvoltare în zonele în care ecosistemele prezintă încă o stare bună de dezvoltare, aşa numita „stare naturală”
(Stăncioiu, 2008).
Presiunile și ameninţările sunt specifice fiecărei zone. În acest capitol se prezintă posibilele presiuni și
amenințări la adresa valorilor utilizând clasificarea IUCN14. Această clasificare acceptată la nivel
internațional în domeniul managementului ariilor protejate, permite o analiză mai ușoară a cauzelor și
impactului pe care îl au presiunile / amenințările asupra valorilor, permițând gruparea tuturor presiunilor și
amenințărilor astfel încât să se poată stabili mai ușor măsurile de management necesare prevenirii sau
stopării acestora. În Anexa I se prezintă tabelul IUCN recomandat pentru analiza presiunilor și amenințărilor.
Important: nu orice activitate umană se consideră a fi o presiune sau o amenințare la adresa
valorilor. Dar orice activitate umană care nu se planifică și nu se relizează în mod responsabil, cu
eforturi de reducere a impactului negativ, devine presiune / amenințare.
În cele ce urmează, se prezintă o analiză sumară, la nivel național, a presiunilor și amenințărilor la adresa
14 Uniunea Internațională de Conservare a Naturii (International Union for Conservation of Nature)
26
valorilor asociate pădurilor și resurselor oferite de ele, în contextul dezvoltării durabile. Analiza nu poate fi
una foarte precisă la acest nivel pe de o parte pentru că amenințările pot diferi foarte mult de la o regiune la
alta și chiar de la un județ la altul, pe de altă parte pentru că o analiză bine fundamentatp ar trebui să se
bazeze pe date și informații colectate nu numai din lucrări științifice, dar și rezultate din consultarea
factorilor interesați. Ca urmare analiza de mai jos se face doar cu caracter informativ și pentru a oferi un
exemplu, recomandându-se utilizarea tabelului doar ca și punct de plecare pentru o viitoare analiză de acest
gen în procesul de elaborare a stategiei forestiere la diferite niveluri.
Important: analiza la nivel regional și local trebuie să fie făcută cât mai detaliat, identificând
valorile afectate cât mai specific (de exemplu în cazul tăierilor ilegale indicând speciile ”preferate”
dacă se extrag cu precădere anumite specii) și indicând cât mai clar localizarea, zonele în care apare
presiunea / amenințarea.
Legendă / explicații pentru tabel:
Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane necorespunzătoarea sau a fenomenelor naturale extreme
din trecut sau care au loc în prezent și afectează în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene)
sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a resursei. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul
presiunile identificate în prezent, respectiv în ultimii 5 ani.
Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând
afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe termen lung
sau mediu a resursei. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile.
Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii 5 ani din acțiuni umane în
derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
Important: tabelul permite analiza și a unor amenințări care aparent nu au legătură cu fondul
forestier. În aceste cazuri se dau explicații pentru a permite o mai bună înțelegerede ce se analizează
amenințările aparent nerelevante.
Presiune /ameninţare minoră Presiune /ameninţare moderată Presiune / ameninţare majoră
necesită monitorizare dar nu şi
acţiuni specifice de management
necesită acţiuni specifice de
management cât mai curând
posibil
necesită acţiuni de management cu
prioritate
Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
1 2 3
27
Tabel 3 - Presiuni și amenințari la adresa valorilor asociate pădurilor din și din afara fondului forestier
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale.
1.1.Case şi aşezări
(zone urbane,
suburbii, sate, case de
vacanță, construire
locuințe în zone
ripariene, etc.)
Specii Cauze: planificare urbanistică
necorespunzătoare, extinderea extravilanului,
extinderea necontrolată a zonelor de case de
vacanță.
Localizare: în special în apropierea orașelor,
în zone izolate, atractive, mai ales pe văi, de-a
lungul drumurilor existente.
Impact: fragmentare habitate de hrănire,
adăpostire, a coridoarelor, deranj, etc. Poate fi
mare (nivel 3) în anumite zone, unde există
tendința de ”unire” a intravilanului, creându-s
bariere în mișcarea speciilor de faună
sălbatică.
1 1
Habitate Cauze: planificare urbanistică
necorespunzătoare, extinderea extravilanului,
extinderea necontrolată a zonelor de case de
vacanță.
Localizare: în special în apropierea orașelor,
în zone izolate, atractive, mai ales pe văi, de-a
lungul drumurilor existente.
Impact: afectarea caracteristicilor definitorii
ale unor habitate forestiere, reducerea
suprafețelor (pentru suprafețe mici, impactul
poate fi major), fragmentare
1 2
1.2.Zone comerciale
şi industriale (fabrici,
zone comerciale
La nivel național poate fi considerată
nesemnificativă această presiune / amenințare,
dar se recomandă o analiză atentă la nivel
28
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
izolate de așezări,
zone cu clădiri de
birouri, depouri,
aeroporturi, etc.)
regional și local.
1.3.Infrastructură
turistică şi de recreere
(stațiuni de schi,
terenuri de golf,
complex turistic
izolat de alte așezări,
zone de camping,
etc.)
Specii Cauze: în multe zone turismul nu este
”așezat” pe baze durabile, ”impunând”
infrastructură și programe neprietenoase cu
mediul natural.
Localizare: în special în zone de agrement
turistic, dar cu tendință de extindere în
numeroase zone în care autoritățile sau
localnicii speră că dezvoltarea turismului va
contribui semnificativ la dezvoltarea locală.
Impact: perturbare/deranj, fragmentare
habitate, degradarea populațiilor sau dispariția
unor specii
1 2
Habitate Cauze: Proiectare, executie inadecvată a
infrastructurii
Localizare: în special în zonele în care se
realizează infrastructură de schi sau stațiuni
turistice pe suprafețe extinse.
Impact: degradarea sau chiar dispariția unor
habitate sensibile
1 2
2. Agricultură şi Acvacultură
2.1.Culturi anuale şi
perene, altele decât
lemnul (culturi pentru
hrană, furaje, fibre,
combustibil sau orice
Specii de păsări
și mamifere
mici dependente
doar parțial de
Cauze: intensificarea agriculturii, comasarea
terenurilor agricole pentru monoculturi,
utilizarea unor compuși chimici în culturile
intensive.
1 2
29
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
alte utilizări) pădure Localizare: în special în zonele de vest și sud
ale țării, unde suprafețele restrânse de pădure
reprezintă deja o problemă majoră penru
aceste specii.
Impact: distrugerea surselor de hrană ale
unele păsări (reducerea zonelor de hrănire),
eliminarea unor zone de adăpost (vegetație
arbustivă)
Notă: chiar dacă condițiile din pădure se
mențin, afectarea unor suprafețe agricole mari
prin această amenințare poate avea ca efect
degradarea populațiilor și dispariții de specii.
2.2.Plantaţii de arbori
pentru lemn și
celuloză sau ca
materie pentru
bioenergie, realizate
în afara fondului
forestier, adesea cu
specii exotice. (Dacă
plantațiile sunt pentru
regenerare în fond
forestier se trec la
categoria 5.3)
Specii Cauze: Presiune pentru culturi cu creștere
rapidă ca sursă de materie primă .
Localizare: în afara fondului forestier,
afectând pajiștile și astfel zonele de hrănire
pentru specii dependente parțial de păduire.
În prezent nu se întâmplă decât pe suprafețe
relativ mici, nesemnificative la nivel național.
Impact: reducerea suprafețelor de hrănire și
adăpost pentru unele specii dependente parțial
de pădure.
1
2.3.Creşterea
animalelor (se referă
și la creșterea
animalelor în ferme)
și păşunatul
Specii Cauze: management defectuos, care permite
accesul animalelor domestice în pădure și în
afara zonelor de trecere, numărul mare de
câini de pază sau neutilizarea jujeelor în mod
corespunzîtor, nereglementarea utilizării
materialului lemnos la stâne, incendieri.
Localizare: toată țara
2 2
30
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
Impact: afectează resursele de hrană ale altor
speci, perturbare, prădare
Habitate Cauze: permiterea accesului animalelor
domestice în pădure
Localizare: toată țara
Impact: distrugerea regenerărilor,
destructurarea habitatelor (adesea a celor
sensibile de la limita superioară a pădurii) prin
tăieri ilegale repetate și incendieri în zonele
limitrofe pajiștilor, distrugerea / degradarea
habitatelor de jneapăn (incluse în fondul
forestier național)
2 2
2.4.Acvacultura de
ape dulci – animale
acvatice crescute în
anumite locuri, sau
crescute ”extensiv”
prin popularea
anumitor corpuri de
apă (include și
populările pentru
pescuit)
Corpurile de apă
din fond
forestier
gestionate de
ocoalele silvice
Speciile exotice carnivore distrug fauna
autohtonă
3. Producția de energie şi minerit
3.1.Foraje pentru
exploatarea petrolului
şi gazelor naturale
3.2.Minerit şi
exploatare în cariere
de suprafață
Habitate Cauze: decopertări, deversări substanțe
toxice, infrastructura adiacentă, depozitare
steril
1 2
31
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
Impact: fragmentare, degradare, dispatitia
integrală în cazul habitatelor foarte rare și cu
extindere mică
Specii Impact: afectarea surselor de hrană și apă 1 2
3.3.Energie
regenerabilă -
producere de energie
geotermală, prin
parcuri eoliene,
parcuri solare, altele
Habitate Cauze: modificarea regimului hidric,
infrastructura adiacentă
Impact: fragmentare, reducerea suprafețelor
unor habitate în zona lucrărilor și în aval
1 2
4. Coridoare de transport şi servicii
4.1.Drumuri şi căi
ferate – include toate
tipurile de drumuri și
căi ferate și
infrastructura
asociată, animalele
ucise pe acestea,
gardurile asociate
Specii Cauze: amplasare fără a se lua în calcul
speciile și habitatele și cerințele lor,
neadaptarea traficului în zonele de trecere
importante, accesibilizarea unor zone
importante dpdv al biodiversitatii și lipsa
planificării măsurilor de prevenire a extinderii
altor tipuri de infrastructură în zonele
accesibilizate
Localizare: în special de-a lungul
autostrăzilor, dar și în cazul altor categorii de
drumuri
Impact: fragmentarea și izolarea unor
populații, creșterea mortalității accidentale,
perturbare accentuatăi
1 2
Habitate Impact: fragmentare, distrugerea unor părți
din habitatele accesibilizate
1 2
32
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
4.2.Linii de
comunicaţii şi utilităţi
- de ex. cabluri
electrice, linii de
telefonie, apeducte,
conducte de gaz și
petrol
Habitate Cauze: de cele mai multe ori nu se caută
soluții alternative pentru a se evita zonele
sensibile, valoroase, rare
Impact: fragmentare, accesibilizarea unor
zone importante
1 1
Specii Impact: electrocutarea în cazul speciilor de
păsări
1 1
4.3.Culoare şi canale
de navigaţie
Ameninţări generate de exploatarea resurselor neregenerabile 5. Utilizarea resurselor biologice
5.1.Vânătoareaşi
colectarea animalelor
terestre (legal sau
ilegal)
Specii Cauze: management defectuos: recoltarea
doar a exemplarelor valoroase, braconaj,
evaluări incorecte
Impact: perturbarea echilibrului ecologic prin
afectarea piramidei trofice, degradarea
populațiilor
2 2
5.2.Culegerea de
plante terestre sau ale
unor părți ale
acestora
(nelemnoase) – cu
orice scop
Habitate Cauze: concentrarea activității de recoltare a
fructelor de pădure și a plantelor medicinale în
zonele accesibile
Efecte: degradarea habitatelor prin afectarea
caracteristicilor definitorii ale habitatelor
1 1
Specii Cauze: Recoltare haotică, nereglementată a
produselor accesorii ale pădurii, concentrarea
activității de recoltare în zonele accesibile
Impact: perturbarea liniștii și a regimului de
1 2
33
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
hrană a speciilor de faună
5.3.Exploatare
forestieră şi
recoltarea lemnului
Habitate Cauze: normative / legislație neadecvate /
neadaptate pentru conservarea biodiversității,
management defectuos, , tăieri ilegale,
drumuri forestiere și tehnologice – degradare,
fragmentare.
Impact: degradarea/dispariția unor habitate
forestiere și acvatice, fragmentare
1 1
Specii Cauze: normative neadecvate (ex. impun
extragerea lemnului mort), management
defectuos
Impact: periclitarea/dispariția unor specii de
arbori de amestec cireș păsăresc, sorb, etc.,
degradarea condițiilor de adăpost și
reproducere sau de hrană pentru specii
dependente de habitate forestiere.
1 1
Lemn Cauze: management defectuos/practici
neadecvate (de exemplu neefectuarea tăierilor
de îngrijire), apariția fabricilor de biomasă
Impact: deprecieri calitative pe termen lung
1 1
5.4.Pescuitul şi
recoltarea resurselor
acvatice (plante sau
animale)
Corpurile de apă
din fond
forestier
gestionate de
ocoalele silvice
6. Intruziune umană şi perturbare (deranj)
6.1.Activităţi Specii Cauze: turism necontrolat, interes crescut al 1 2
34
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
recreative (incluzând
sporturi extreme) şi
turism
populației pentru sporturi și recreere în natură
Impact: perturbarea liniștii pe zone extinse (în
special în cazul activităților de recreere
motorizate), brăcuirea arboretelor în zone cu
turism de masă necontrolat (în special în zone
de picknik și campare)
6.2.Exerciţii militare
(se includ
poligoanele militare)
6.3.Cercetare,
educaţie şi alte
activităţi legate de
activități în fond
forestier
6.2.Alte forme de
perturbări
(pătrunderea ilegală,
accesul, vandalismul,
acttivități de
management care pot
provoca perturbări
sau deranj, cum ar fi
de exemplu acces
motorizat frecvent în
anumite zone al
administratorului etc.
Aici se includ și
amenințările la adresa
personalului silvic)
Personalul silvic Cauza: tăieri ilegale frecvente în anumite
zone, cu caracter de crimă organizată
Impact: demotivarea și pierderea personalului
silvic
Habitate Cauze: Comportament neadecvat/vandalism
al celor ce trec prin anumite zone din fond
forestier
Impact: Deprecierea habitatelor
Specii Cauze: Comportament neadecvat, perturbarea
liniștii
Impact: Stres
35
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
Trasee turistice Cauze: comportament neadecvat
Impact: deprecierea infrastrcuturii de turism
7. Modificări ale sistemelor naturale
7.1.Incendii Habitate Cauze: schimbări climatice, neglijență,
extindere din zone agricole incendiate
Impact: degradare/dispariție habitate
1 1
Specii Cauze: vezi mai sus
Impact: degradarea habitatelor de care depind
speciile, reducerea / degradarea popuiațiilor de
specii
1 1
Lemn Cauze: vezi mai sus
Impact: pierdere de masă lemnoasă
Efecte: deprecieri calitative
0 1
7.2.Baraje, modificări
hidrologice şi
managementul/
utilizarea apei
(inclusiv desecările)
Habitate Cauze: Management defectuos (ex.
neaisgurarea debitului de servitute), modificări
ale microclimatului, modificări ale regimului
hidric
Impact: degradarea, dispariția unor habitate
1 1
Specii Impact: Degradarea, dispariția unor populații 1 1
7.4.Alte modificări
ale ecosistemelor
(inclusiv cele cauzate
Lemn Cauze: management defectuos/practici
neadecvate (de exemplu neefectuarea tăierilor
2 2
36
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
de un management
defectuos)
de îngrijire)
Impact: deprecieri calitative pe termen lung –
AICI sau la EXPLOATARE???
8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice
8.1.Specii invazive și
boli non-native/
alohtone
Specii
Habitate
Cauze: specii introduse în trecut în plantații
sau spații verzi, specii ce se invadează în
special pe fondul schimbărilor climatice (ex.
Ailantus altissima, Acer negundo, Amorfa
fruticosa)
Impact: au tendința de substituire a speciilor
autohtone, degradarea habitatelor și implicit a
condișiilor de viață ale speciilor de faună
8.2.Specii invazive și
agenți patogeni nativi
problematici
Habitate
Specii
Cauză: Reducerea vitalității populațiilor,
habitatelor, managementul defectuos
Impact: Deprecierea unor habitate și
deprecierea sau dispariția unor populații
1 2
8.3.Material genetic
introdus
8.4.Specii / agenți
patogeni problematici
de origine
necunoscută
8.5.Boli virale /
induse de prioni
8.6.Boli cu cauze
37
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
necunoscute
9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate)
9.1.Apă uzată
menajeră şi apă
reziduală urbană și de
la facilităţi din fondul
forestier / aria
protejată (de ex.
facilităţile turistice,
toalete etc.)
Habitate
ripariene
Specii
dependente de
habitate
ripariene
Acestă amenințare tinde să se diminueze.
Efectul ei este nesemnificativ asupra
habitatelor forestiere, însă poate fi mare
asupra habitatelor ripariene și asupra speciilor
iubitoare de apă (pești, amfibieni)
2 1
9.2.Efluenţi
industriali, de mină
sau de origine
militară şi deversări
Efectul ei este nesemnificativ asupra
habitatelor forestiere, însă poate fi mare
asupra habitatelor ripariene și asupre speciilor
iubitoare de apă (pești, amfibieni)
1 1
9.3.Efluenţi rezultaţi
din agricultură şi
silvicultură
Specii Cauze: Management defectuos
Impact: Dereglări majore ale lanțului trofic
1 2
9.4.Gunoi şi deşeuri
solide
Specii Cauze: Educație socială, nerespectarea
legislației privind gestionarea deșeurilor din
lemn și depozitarea deșeurilor în general
Impact: Dereglarea capacităților de adaptare
ale unor specii, deteriorarea mediului de viață
2 1
Peisaj Impact: Degradarea peisajului 1 1
9.5.Poluarea aerului Acționează punctual, în imediata apropiere a
zonelor puternic industrializate. Impactul
trebuie stabilit la nivel local.
0 0
38
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
9.6.Surplus de
energie (de ex.
poluare termică,
luminoasă, etc.)
10. Evenimente geologice
10.1.Avalanșe
alunecări de teren /
eroziunea şi/sau
colmatarea/
depunerea de
materiale
Habitate Cauze: Nerespectarea normelor silvice
privind exploatarea masei lemnoase
Impact: Reducerea bazei trofice (stratul de
sol), reducere suprafeței habitatelor
2 2
11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau a altor fenomene climatice extreme
11.1.Schimbarea
amplasării şi alterarea
habitatului
Cauza: schimbări climatice
11.2.Secete Habitate Cauze: Modificarea parametrilor climatici
medii și extremi
Impact: Degradarea habitatelor
1 1
Lemn Cauze: Uscări
Impact: Scaderea calității masei lemnoase
1 1
11.3.Temperaturi
extreme
Lemn Cauze: înghețuri în perioda ploioasă de
toamnă sau primăvară, temperaturi extreme
iarna
Impact: deprecierea lemnului din cauza
rupturilor, gelivurilor
39
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
Localizare: dacă sunt zone în care se constată
mai frecvent aceste fenomene
11.4.Furtuni şi
inundaţii
Habitate Impact: schimbarea regimului hidric,
modificarea caracteristicilor solului,
deprecierea habitatelor
1 1
Lemn Impact: Rupturi, doborâturi,
uscări,deprecierea calitativă a masei lemnoase
1 1
11.5.Alte impacturi
(de ex. schimbări în
comportamentul
speciilor – de ex.
urşii încetează să see
retragă pentru somnul
de iarnă)
Specii Cauze: disponibilitate hrană pe toată perioada
iernii
Impact:
1 1
12. Ameninţări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice
12.1.Pierderea /
ignorarea
cunoştinţelor şi/ sau a
practicilor de
management
tradiţionale (în cazul
proprietarilor privați)
Habitate Cauze: Dorința de eficientizare maximă a
procesului de exploatare doar din perspectiva
profitului, lipsa înțelegerii principiilor de bază
a managementulu forestier de către
proprietari, lipsa plăților compensatorii sau a
alternativelor economice viabile pentru a se
ține cont de funcțiile vitale ale pădurii
Impact: gestionarea și exploatare
necorespunzătoare și degradarea arboretelor și
a peisajului, reducerea funcțiilor de protecție a
pădurilor în zone critice diminuarea
potențialului ecoturistic în anumite zone.
2 2
12.2.Degradarea
naturală a valorilor
Valori
arheologice și
culturale (de
Cauze: extinderea rădăcinilor arborilor 1 1
40
Ameninţarea /
Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai
specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și pe ce
zone se extinde sau se concentrează
amenințarea. Dacă este nevoie, separat
pentru valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
prezent viitor
1 2 3 4 5
unor situri culturale exemplu
Cetățile dacice
de la
Sarmisegetuza
Regia)
Impact: deterioararea zidurilor și a
infrastructurii antice de importanță istorică și
culturală deosebită
12.3.Distrugerea
construcțiilor, a
grădinilor, siturilor
aparținând
patrimoniului cultural
12.4. Altele
Analiza corespunzătoare a presiunilor și amenințărilor va permite și identificarea factorilor interesați care
trebuie implicați în găsirea soluțiilor pentru prevenirea și stoparea lor.
Important! Tabelul de mai sus nu indică presiuni sau amenințări critice la nivel național decât
într-o măsură redusă. Însă acest fapt nu trebuie să inducă în eroare: situația poate fi foarte diferită
la nivel local sau chiar regional, așa cum se poate vedea și în exemplul prezentat în Anexa I. De
aceea este extrem de important ca analiza să se facă foarte atent la nivel de unitate de
management.
Având în vedere multiplele amenințări la adresa valorii pădurilor, respectiv cauzele ce stau la baza
acestora, devine evident faptul că managementul forestier este un domeniu influențat de
numeroase alte sectoare și depinde de mai mulți factori interesați, ceea ce impune acordarea unei
atenții sporite implicării acestora
Definirea unei strategii impune o analiză SWOT (a se vedea Capitolul 5.1.2 din ghidul de
Planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor naturale). Stabilirea valorilor
și a amenințărilor conform celor recomandate la capitolul 1 din acest ghid, face parte integrantă
din analiza SWOT ce trebuie făcută pentru elaborarea strategiei.
Valorile identificate trebuie evidențiate la secțiunea Puncte tari (Strength) ale analizie mediului
intern al analizei SWOT și se încadrează într-una din categoriile de resurse definite, respectiv
41
resurse naturale, fizice, umane, sociale sau financiare.
Amenințările la adresa valorilor sunt parte integrantă a secțiunii Puncte slabe (Weaknesses) ale
analizie mediului intern al analizei SWOT și se asociază cu una din categoriile de resurse definite,
respectiv se precizează ce categorie de resurse afectează (resursele naturale, fizice, umane, sociale
sau financiare).
La aceste valori și amenințări identificate conform capitolelor 1.1 și 1.2 la puncte tari și puncte
slabe se vor analiza și alte aspecte ce țin de mediul intern (a se vedea exemplele din capitolul 5.1.2
din Ghidul de Planificare Strategică.
Pantru a se obține o analiză SWOT completă, se va analiza și mediului extern, respectiv:
oportunitățile și pericolele care vin din afara sistemului.
1.3. Relația dintre managementul pădurilor și conservarea biodiversității
În anul 1989 World Wide Fund for Nature a definit diversitatea biologică prin abundența de entități vii pe
Pământ reprezentată de milioane de plante, animale și microorganisme, genele pe care acestea le conțin,
complexitatea ecosistemelor în care speciile formează comunități unice, interacționând între ele, dar și cu
aerul, apa și solul.
Pădurea, în complexitatea ei, reprezintă un ”eșantion” extrem de important de biodiversitate și constituie o
verigă esențială în mozaicul definit ca biodiversitate globală.
Considerând intensitatea și magnitudinea modificărilor aduse de om naturii, domeniul destul de controversat
al conservării diversității biologice apărut ca răspuns în fața unei crize15, , s-a dezvoltat ca domeniu
multidisciplinar, având trei scopuri16:
investigarea și descrierea diversității lumii vii;
înțelegerea efectelor activităților umane asupra speciilor, comunităților și ecosistemelor;
dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru protejarea si restaurarea diversității biologice.
Managementul pădurilor este un domeniu cheie pentru conservarea biodiversității, abordând fiecare din
scopurile definite mai sus.
15 Soule M.E. .1985. What is conservation biology? Bioscience 35:727–734 16 R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București,
2002.- pag. 5.
42
Caseta 1 - Evoluția preocupărilor managementului forestier (K.Iles17)
Tabelul de mai jos redă câteva exemple generale de analiză a importanței pădurilor pentru biodiversitate și de
măsuri de management care ar trebui realizate pentru a menține sau îmbunătăți rolul pădurii pentru
menținerea echilibrului ecologic.
Tabel 4 - Importanța pădurilor pentru biodiversitate și exemple de condiții ce se pot asigura prin măsuri de
management forestier pentru menținererea lor
Resursa
forestieră
Importanța pentru
biodiversitate
Condiții minime* care ar trebui îndeplinite prin
management pentru a se asigura menținerea
valorii ecologice
Arborii Habitat pentru specii de
ciuperci, licheni, insecte,
Loc de cuibărire și adăpost
pentru specii de păsări și lilieci
Adăpost, loc de vizuină pentru
mamifere mici
Uneori asigură condiții de
vizuină pentru carnivore
Varietate de specii, asigurarea prezenței lemnului
mort pe picior, a lemnului mort căzut
Arbori bătrâni, arbori scoburoși, lemn mort pe picior
Arbori scorburoși
Arbori bătrâni / de dimensiunji mari doborâți
17 Marin, G. 2010. Pădurile și silvicultura din România, ICAS București
http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/Europe/documents/Events_2010/For_GP/Romania_Mar_ro.pdf
43
Resursa
forestieră
Importanța pentru
biodiversitate
Condiții minime* care ar trebui îndeplinite prin
management pentru a se asigura menținerea
valorii ecologice
Fructe de pădure,
ciuperci, plante
medicinale
Sursă de hrană pentru specii
Importanță intrinsecă
Menținerea lor la nivelul necesităților speciilor prin
estimări căt mai exacte și stabilirea unor cote de
recoltă și eventual zone de interdicții pentru recoltă în
scop comercial.
Inventariere, măsuri conservative și monitorizare
Arborete Habitate pentru numeroase
specii
Reglare mediogenă:
microclimat, fixarea solului,
reglarea regimului hidric
Asigurarea condițiilor necesare în funcție de cerințele
speciilor (de exemplu menținerea unui procent de
zone deschise ca sursă de hrană pentru ungulate,
asigurarea zonelor de liniște, etc.)
Management pentru asigurarea rolului de protecție
conform normelor silvice
Specii Asigurarea funcționalității
ecosistemelor prin menținerea
lanțurilor trofice complete, în
cadrul cărora se regăsesc și
speciile de faună de interes
cinegetic
Reglarea populațiilor de specii
considerate dăunători forestieri
prin menținerea funcționalității
lanțurilor trofice.
Asigurarea condițiilor pentru speciile de faună prin
corelarea lucrărilor silvice cu cerințele speciilor.
Măsuri integrate de reducere a efectului dăunătorilor
forestieri care să nu destabilizeze lanțurile trofice și
procesele ecologice, de exemplu prin asigurarea
condițiilor pentru populațiile de specii de păsări
insectivore
Menținerea proceselor naturale în anumite zone,
astfel încât să se asigure condiții favorabile și
speciilor care depind de acestea (de ex în zonele de
protecție integrală a AP)
* Este foarte important de accentuat faptul că cele prezentate ca fiind condiții minime pentru a se asigura
menținerea valorii ecologice sunt strâns legate de managementul ecosistemului, respectiv în acest caz în
principal de mangementul ecosistemului forestier. Ca urmare, managerii de fond forestier trebuie să aibă
cunoștințe foarte bune legate de cerințele speciilor și habitatelor și/sau să colaboreze cu managerii de AP,
care au ca obiectiv principal conservarea biodiversității și cu managerii fondurilor cinegetice.
În accepțiunea prezentului ghid, termenul managementul pădurilor se referă la administrarea pădurilor într-
o manieră benefică pentru natură, societate și economie prin aplicarea cunoștințelor bazate pe rezultate
științifice și experiența locală18. Domeniul se îmbină foarte strâns cu alte domenii care contribuie la
menținerea biodiversității, cum ar fi agricultura, managementul apelor, a faunei sălbatice de interes cinegetic,
managementul ariilor naturale protejate etc., fiind unul din ”piesele de puzzle” în cadrul domeniului
18 European Charter on Hunting and Biodiversity, prepared by S. Brainerd for Convention on the Conservation of
European Wildlife and Natural Habitats, 2007
44
multidisciplinar al conservării biodiversității. Managementul defectuos poate avea impact negativ imediat
sau un impact care s-ar putea manifesta doar după un timp îndelungat, cu implicații greu de estimat pentru
societate.
Se apreciază că aproximativ 40% din pădurile ţării noastre se află în diferite forme de destructurare şi chiar
de gravă degradare în substanţa lor internă, cum sunt: arboretele cu deficit de consistenţă, arboretele având
compoziţii nepotrivite potenţialului staţional, arboretele provenite din lăstari, arboretele echiene create în
locul celor pluriene ş.a. Reconstrucţia ecologică a acestor arborete – având carenţe de consistenţă,
compoziţie, structură şi provenienţă – va aduce, în timp, un apreciabil spor de productivitate (cel puţin 30-40
%) pe ansamblul pădurilor ţării19.
Recunoașterea valorilor complexe ale pădurii și promovarea unui management care să mențină cele mai
importante valori pentru societate – care nu sunt neapărat cele incluse în categoria valorilor economice
directe – este extrem de benefică din toate punctele de vedere.
New York – asigurarea condițiilor pentru un management forestier care să contribuie la asigurarea apei
potabile de calitate ridicată pentru 9 milioane de locuitori
Orașul New York dispune de cel mai mare sistem de aprovizionare cu apă potabilă din lume, satsfăcând
necesarul pentru 9 milioane de orășeni. Bazinul hidrografic de 5.180 km2 este acoperit în proporție de
75% de păduri, deținute de 22.000 de proprietari.
În 1989 noua legislație privind calitatea apei potabile impune indicatori de calitate care, dacă nu sunt
realizați, este obligatorie filtrarea apei înainte de a fi dată spre consum. Orașul New York a făcut
estimări economice comparând costurile pentru stațiile de filtrare (investiție de 9 miliarde de USD la
nivelul anului 2003, cu costuri de operare de 1 milion de USD/zi) cu cele ce ar fi generate de un
management forestier responsabil, care ar permite menținerea calității apei prin asigurarea menținerii
serviciilor ecologice ale pădurii.
Pentru a evita costurile de filtrare a apei potabile, s-a realizat un plan de protecție a bazinului
hidrografic aprobat în septembrie 1990. Întrucât planul impunea restricții de exploatare a pădurilor și
restricții în agricultură, a fost întâmpinat cu opoziiție acerbă din partea proprietarilor de terenuri și a
gestionarilor de resurse, care se temeau pentru viablitatea economică a afacerilor din zonă.
Ca urmare, s-a ajuns la realizarea și implementarea unui program complex de promovare a unui
management forestier responsabil pe întregul bazin hidrografic, program care se bazează pe colaborarea
între factorii interesați și are cinci componente care se ocupă de aspectele cele mai importante:
elaborarea amenajamentelor silvice, identificarea prin eforturi comune a surselor de finanțare pentru
implementarea măsurilor de management cele mai bune din perspectiva protecției bazinului hidrografic
educație, relația cu comunitățile și instruirea celor care exploatează lemnul, a silvicultorilor și a
proprietarilor de terenuri, cercetare și demonstrații inclusiv un ” Program forestier model și de
dezvoltare economică pentru afacerile regionale care se bazează pe lemn”. Statul acordă plăți
19 Giurgiu, V. (2010) Pădurile și schimbările climatice, Revista pădurilor nr.3/2010
45
compensatorii proprietarilor de terenuri acolo unde măsurile restrictive sunt semnificative.
1.4. Rolul siturilor Natura 2000 (al ariilor protejate în general) în planificarea strategică a
managementului resurselor forestiere.
Majoritatea AP din România cuprind suprafețe semnificative de pădure. Sectorul silvic a avut uneori un rol
critic în desemnarea ariilor protejate de interes național și în fundamentarea sistemului de management al
ariilor protejate. În prezent Regia Națională a Pădurilor, dar și unele ocoale silvice private au în administrare
arii protejate de interes național și comunitar, alocând resurse importante pentru această activitate.
În ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000 se face o analiză detaliată a valorilor ecologice pentru a se
putea indica măsurile de management ce trebuie realizate / respectate pentru menținerea lor. Analiza se face
cât mai specific posibil, la nivel de habitate și specii sau cel puțin grupe de specii. Întrucât ariile protejate
(între care și siturile Natura 2000) sunt desemnate în principal pentru câteva habitate și specii rare,
amenințate sau periclitate, analiza importanței pădurilor din perspectiva valorilor ecologice se face cu accent
pe habitatele și speciile pentru care s-a desemnat aria protejată. iar măsurile de management sunt orientate în
principal spre aceste habitate și specii. Este foarte important ca analiza și măsurile de management să ia în
considerare și pădurile care nu adăpostesc habitate și specii declarate ca fiind de interes de conservare,
întrucât ele pot fi foarte importante pentru celelalte specii de care depind speciile de interes de conservare.
Pădurea în siturile Natura 2000 trebuie gestionată ca un ecosistem, nu ca și arborete separate.
După cum reiese din Tabelul 2 pădurea, respectiv resursele pe care le asigură reprezintă valori naturale
deosebite, fiind habitate importante pentru speciile dependente de pădure și furnizând servicii de mediu
vitale pentru societate. Acest lucru este recunoscut în sistemul de management forestier, fiind reflectat în
principiile de gospodărire. Ca urmare, armonizarea măsurilor de management forestier cu obiectivele ariilor
protejate se poate face, condițiile cele mai importante fiind asigurarea cadrului legislativ (prin modificarea
normelor), identificarea măsurilor de management care răspund cel mai bine obiectivelor ambelor sectoare,
asigurarea cadrului financiar (pentru plăți compensatorii dacă este cazul) și inițierea dialogului între
managerii celor două domenii și cu factorii interesați principali.
Caseta 2 Exemplu de abordare strategică al managementului forestier, cu accent pe serviciile ecologice ale pădurii -
46
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
În cazul ariilor protejate (fie că este vorba de situri Natura 2000 sau parcuri naturale, parcuri naționale sau
rezervații) administratorii acestora trebuie să asigure o coordonare eficientă între măsurile de management
stabilite pentru diferitele ecosisteme, habitate și specii și cele care corespund obiectivelor economice, având
rolul de facilitatori care asigură colaborarea între gestionarii diferitelor resurse, cu scopul asigurării
menținerii biodiversității în condiții optime.
Asigurarea unei colaborări optime între gestionarii de resurse nu se poate face doar prin voința
administratorilor de arii protejate, fiind nevoie de voința și implicarea activă a cât mai mulți factori implicați.
Capitolele următoare vor conține recomandări cu privire la implicarea activă a gestionarilor resursei
forestiere în managementul ariilor protejate – arii care trebuie să devină modele pentru dezvoltare durabilă -
și cu privire la modul în care aceștia pot avea un rol foarte activ și important în planificarea strategică, pentru
a se asigura bazele unei dezvoltări durabile în și în afara ariilor protejate.
47
2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de management pentru menținerea
biodiversității, de care trebuie să se țină seama în planificarea strategică
2.1.Conservarea biodiversității în legislația privind managementul forestier
Cadrul legislativ și de reglementare a managementului forestier ia în considerare măsuri care vin în sprijinul
conservării biodiversității. De exemplu, este promovată regenerarea naturală din sămânță (regimul codru), iar
acolo unde nu s-a reușit acest lucru se efectuează lucrări de împăduriri cu specii din tipul natural fundamental
de pădure, perioadele de recoltare pot fi stabilite astfel încât să se reducă cât mai mult impactul
”traumatizant” al îndepărtării arboretului matur, etc. Măsurile sunt la rândul lor detaliate în normele silvice și
sunt urmărite a fi aplicate de către personalul silvic angajat în activitatea de gospodărire silvică.
Cu toate acestea, anumite aspecte, chiar critice, de conservare a biodiversității nu sunt luate în considerare în
procesul de gospodărire silvică. O serie de concepte noi de conservare a biodiversității intră în contradicție
cu măsurile de gospodărire silvică, cum ar fi de exemplu menținerea lemnului mort în ecosistem.
Tabel 5 - Acte normative definitorii pentru managementul pădurilor, în care se fac referiri la aspecte
relevante pentru conservarea biodiversității (2015)
Actul de
reglementare
Conținut Principalele prevederi privind
conservarea biodiversității
Silvicultură
Legea
46/2008 Codul
Silvic20
Este actul normativ care stabilește cadrul
general pentru managementul forestier.
Art 20(c): principiul asigurării
conservării şi ameliorării
biodiversităţii
Art. 26: Conservarea biodiversităţii
ecosistemelor forestiere implică
măsuri de gestionare durabilă, prin
aplicarea de tratamente intensive,
care promovează regenerarea
naturală a speciilor din tipul natural
fundamental de pădure şi prin
conservarea pădurilor virgine şi
cvasivirgine
Definitii-15- Gestionarea durabilă a
pădurilor: administrarea şi
utilizarea pădurilor astfel încât să
îşi menţină şi să îşi amelioreze
biodiversitatea, productivitatea,
20 Forma adoptata a noului Codul Silvic (2015) este dată de amendamentele propuse si aprobate prin raportul comun
al Comisiilor pentru Agricultura, Mediu si Juridica ale Camerei de Deputatilor. Principalele modificări față de Legea
46/2008 pot fi găsite la http://lemn.fordaq.com/fordaq/news/CodSilvic_forma adoptatăa_amendamente_40657.html
48
capacitatea de regenerare,
vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel
încât să asigure, în prezent şi în
viitor, capacitatea de a exercita
funcţiile multiple ecologice,
economice şi sociale permanente la
nivel local, regional, naţional şi
global fără a crea prejudicii altor
ecosisteme
HG 229/2009 Reorganizarea RNP-Romsilva Art. 4(3) c: administrarea prin
intermediul subunitãților cu
personalitate juridicã
sau preluarea în custodie, în
conditiile legii, a ariilor naturale
protejate în care fondul forestier
proprietate publicã a statului detine
o
pondere majoritarã, asigurând
conservarea biodiversitãtii acestora
HG 1472/2002 privind aprobarea unor masuri privind
gospodărirea durabilă a pădurilor
Certificarea pădurilor
Norme silvice Normele silvice acoperă în mare
măsură, declarativ, cerințele de
conservare a biodiversității, de
menținere a valorilor ecologice ale
pădurii, de gestionare durabilă,
făcând trimitere la primordialitatea
obiectivelor ecologice ale
silviculturii, promovarea tipului
natural fundamental de pădure,
asigurarea diversității biologice a
pădurii, etc. Obiectivele specifice
ale siturilor de intere comunitar nu
au fost surprinse. Nu sunt detaliate
nici cerințele specifice pentru ariile
protejate de interes național, care să
reflecte principalele obiective de
management și care să reflecte
măsuri pentru zonarea impusă de
legislație.
O.M. nr.
1648/2000
- aprobarea Normelor tehnice pentru
compoziții, scheme și tehnologii de regenerare
a pădurilor și de împădurire a terenurilor
degradate.
O.M. nr.
1649/2000
- privind aprobarea Normelor tehnice pentru
ingrijirea si conducerea arboretelor
O.M. nr.
1650/2000
- privind aprobarea Normelor tehnice privind
alegerea si aplicarea tratamentelor
O.M. nr.
1672/2000
- privind aprobarea Normelor tehnice pentru
amenajarea padurilor
O.M. nr.
636/2002
- privind aprobarea Indrumarilor tehnice
silvice pentru infiintarea, ingrijirea si
conducerea vegetatiei forestiere din perdelele
forestiere de protectie
49
O.M. nr.
454/2003
- privind aprobarea Normelor tehnice pentru
protectia padurilor si a Indrumarilor privind
aplicarea Normelor tehnice pentru protectia
padurilor
O.M. nr.
1028/2010
- privind aprobarea delimitarii si descrierii
regiunilor de provenienta pentru materialele de
baza din care se obtin materiale forestiere de
reproducere din categoriile sursa identificata si
selectionat pentru speciile de interes forestier
din Romania
O.M. nr.
1540/2011
- pentru aprobarea Instructiunilor privind
termenele, modalitatile si perioadele de
colectare, scoatere si transport al materialului
lemnos
Conservarea naturii/arii protejate
Legea 49 - pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și a faunei sălbatice
Stabilește cadrul administrativ și instituțional
în ceea ce privește gestiunea ariilor naturale
protejate și a specilor și habitatelor.
Transpune Directivele Păsări și
Habitate, respectiv reguli privind
valorificarea faunei.
OUG 195 /
2005
privind protecţia mediului - Aprobată,
modificată de L 265/2006, OUG 164/2008,
OUG 114/2007, OUG 57/2007
Stabilește cadrul administrativ și instituțional
în ceea ce privește protecția mediului în
România.
Stabilește responsabilități sectoriale
inclusiv în domeniul conservării
biodiversității
H.G. nr.
971/2011
- pentru modificarea si completarea H.G. nr.
1.284/2007
Declararea ariilor de protectie
speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania.
O.M. nr.
2387/2011
- pentru modificarea O.M. nr. 1.964/2007 instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania
50
Legea 137/2010 - ratificarea Protocolului privind conservarea si
utilizarea durabila a diversitatii biologice si a
diversitatii peisajelor, adoptat si semnat la
Bucuresti la 19 iunie 2008, la Conventia-cadru
privind protectia si dezvoltarea durabila a
Carpatilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003
Intensifica conservarea, refacerea si
utilizarea durabila a diversitatii
biologice si peisagistice a
Carpatilor prin conservarea,
mentinerea si utilizarea durabila a
habitatelor naturale si seminaturale,
asigurarea continuitatii si
conectivitatii acestora, refacerea
habitatelor degradate, conservarea
si utilizarea durabila a speciilor de
flora si fauna caracteristice
Carpatilor, in particular conservarea
speciilor periclitate, endemice si a
carnivorelor mari.
2.2. Principii de management pentru menținerea resurselor forestiere și a biodiversității
Există principii cu caracter general care reglementează utilizarea resurselor naturale de către diversele
sectoare ale economiei. Cele mai cunoscute sunt:
- Principiul Poluatorul plătește - îi vizează pe cei care prin activitatea lor generează prejudiciii
mediului, fiind considerați responsabili și obligați să plătească pentru dauna creată; plata se solicită
pentru prejudicii materiale, etice, sociale și juridice21.
- Principiul Precauției - cere o reacție promptă la o situație incertă cu posibil impact semnificativ
asupra sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor. Atunci când datele asupra riscurilor de mediu
sunt incerte se impune recurgerea la măsuri luate cu precauție, ceea ce de multe ori înseamnă a nu
interveni (“do nothing”) sau, de exemplu, de a retrage sau opri distribuția produselor sau substanțelor
potențial periculoase22.
Convenția pentru Diversitate Biologică23, stabilește pentru prevenirea pierderii habitatelor, considerată a fi
cauza principală a degradării biodiversității, o serie de principii de acțiune, respectiv:
Principiul 1: Obiectivele de management a solului, apei și ființelor vii trebuie să fie obiective ale întregii
societăți.
Principiul 2: Managementul resursei trebuie să fie descentralizat la cel mai jos nivel cu putință.
Principiul 3: Managerii de ecosistem trebuie sa evalueze efectele (actuale sau potențiale) ale activității lor
21 Principiul „Poluatorul Plătește” este implementat la nivel european prin Directiva 2004/35/CE privind răspunderea
de mediu, fiind transpusă în legislația românească prin OUG nr. 68/2007 în care se face referire la prevenirea și
repararea prejudiciului asupra mediului. 22 Principiul precauţiei este inclus în OUG nr. 195/2005. De asemenea, el este menţionat la articolul 191 din Tratatul
privind funcţionarea Uniunii Europene (UE). Acesta este menit să garanteze un înalt nivel de protecţie a mediului prin
luarea de decizii preventive în cazul unor riscuri. Totuşi, în practică, domeniul de aplicare al acestui principiu este mult
mai amplu şi se aplică, de asemenea, politicii de protecţie a consumatorilor, legislaţiei europene privind alimentele,
sănătăţii oamenilor, a animalelor şi a plantelor. Mai multe informații se găsesc pe:
http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/consumer_safety/l32042_ro.htm , accesat 20 noiembrie 2014 23 Convenția pentru Diversitate Biologică, principii de lucru http://www.cbd.int/ecosystem/Principius.shtml, accesat 25
aprilie 2014
51
asupra altor ecosisteme
Principiul 4: Recunoscând potențialele câștiguri generate prin exploatare, rezultă o nevoie de a înțelege și a
gestiona ecosistemul in context economic.
Principiul 5: Conservarea funcțiilor și structurilor ecosistemului, pentru a menține serviciile de ecosistem,
trebuie să fie o prioritate a abordării ecosistemice
Principiul 6: Ecosistemele trebuie gestionate în limitele funcționării lor.
Principiul 7: Abordarea ecosistemică trebuie întreprinsă la dimensiunile temporale și spațiale adecvate.
Principiul 8: Recunoscând că procesele ecosistemice au loc pe perioade diferite de timp și sunt caracterizate
de faptul că se întind pe perioade lungi de timp, obiectivele pentru managementul ecosistemului trebuie
stabilite pe termen lung.
Principiul 9: Managementul trebuie să recunoască faptul că schimbarea este inevitabilă.
Principiul 10: Abordarea ecosistemică trebuie să caute echilibrul și integrarea dintre conservarea și utilizarea
biodiversității.
Principiul 11: Abordarea ecosistemică trebuie să considere toate formele relevante de informație, incluzând
cunoașterea științifică și indigenă.
Principiul 12: Abordarea ecosistemică trebuie să implice toate sectoarele relevante ale societății sau
disciplinele, inclusiv disciplinele științifice.
Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să țină cont de cerințele de
conservare ale biodiversității. În cazul în care principalul instrument de management forestier,
amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte
prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii 49/2011). Ca urmare, în ariile protejate
conservarea speciilor și habitatelor devine unul din obiectivele prioritare în aplicarea managementului
forestier. Prin acestea nu se înțeleg neapărat măsuri de non-intervenție, ci un set de măsuri de conservare care
pot include și managementul activ al speciilor și habitatelor. Există însă categorii de arii protejate sau zone în
care este posibil ca abordarea cea mai potrivită din punct de vedere al conservării să fie cea de protecție
strictă (non-intervenție).
Principiile de amenajare și implicit cele de management forestier, utilizate în România, acoperă în mare
măsură cerințele de conservare a biodiversității, respectiv a menținerii valorilor ecologice ale pădurii.
Principiile care stau la baza gestionãrii durabile a pãdurilor în România sunt urmãtoarele24:
a. promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;
b. asigurarea integrității fondului forestier și a permanenței pădurii;
24 Codul Silvic-Legea 46/2008
52
c. majorarea suprafeței terenurilor ocupate cu păduri;
d. politici forestiere stabile pe termen lung;
e. asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operațională în gestionarea
pădurilor;
f. primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g. creșterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală;
h. promovarea tipului natural fundamental de pădure și asigurarea diversității biologice a pădurii;
i. armonizarea relațiilor dintre silvicultură și alte domenii de activitate;
j. sprijinirea proprietarilor de păduri și stimularea asocierii acestora;
k. prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acțiunilor umane și a factorilor de mediu
l. destabilizatori.
2.3. Recomandări de măsuri de management care contribuie la menținerea biodiversității
Parte din măsurile de management prin care să se asigure menținerea biodiversității, respectiv a valorilor
ecologice ale pădurii sunt incluse sine qua non în practica silvică de zi cu zi, indiferent dacă pădurile sunt
sau nu în arii protejate (de exemplu obligativitatea asigurării regenerării naturale oriunde acest lucru este
posibil, menținerea / refacerea tipului natural fundamental de pădure, menținerea pădurilor de protecție cu rol
esențial în furnizarea de servicii ecologice, etc.). Aceste măsuri, impuse de normele silvice, nu se vor
prezenta în mod detaliat în acest subcapitol.
Normele silvice nu conțin recomandări de măsuri de management suficiente pentru a se asigura menținerea
valorilor sociale și ecologice ale pădurilor. În cele ce urmează se vor prezenta succint câteva exemple de
măsuri care să asigure menținerea biodiversității și a serviciilor ecologice, întrucât aceste valori sunt critice
pentru societate, atât pentru menținerea condițiilor de viață, cât și pentru dezvoltarea economică. Se vor face
de asemenea, recomandări privind modul în care se pot stabili măsuri de management astfel încât acestea să
fie adaptate condițiilor specifice din fiecare zonă.
2.3.1. Recomandări pentru pădurile care nu sunt în arii protejate
Pentru managementul responsabil al pădurilor din afara ariilor protejate recomandăm utilizarea Ghidului
practic pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (WWF 2013).
Toate pădurile prezintă multiple valori de mediu şi sociale, dar unele conțin o concentrație mai mare de
asemenea valori. Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de importanța excepţională sau critică,
53
pădurea poate fi definită ca o „pădure cu valoare ridicată de conservare” (PVRC)25. Aşadar pădurile cu
valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o importanţă deosebită din perspectiva protejării
mediului natural, a conservării biodiversităţii şi a valorilor cultural-religioase (Jennings 2002).
Conceptul de pădure cu valoare ridicată de conservare (PVRC) poate fi utilizat și ”în afara” sistemului de
certificare FSC, întrucât s-a dovedit a fi un indicator pentru gestionarea responsabilă a resurselor
forestiere, prin practicarea unei silviculturi responsabile.
Certificarea credibilă, inclusiv certificarea FSC, nu este numai un instrument care impune un management
foretier responsabil, care să asigure menținerea valorilor ecologice ale pădurii, ci influențează din ce în ce
mai mult și politicile de achiziţii în cadrul companiilor care prelucrează și valorifică produse forestiere şi
chiar şi politicile guvernamentale (Djurberg 2004). Ca urmare, se recomandă ca proprietarii și gestionarii de
fond forestier să obțină o certificate credibilă, care să îi ajute să planifice și să implementeze toate măsurile
necesare pentru asigurarea funcțiilor multiple ale pădurii, asigurând în același timp accesul la multe din
piețele externe de lemn certificat pentru toate produsele realizate din materie primă provenită din ocoale
silvice certificate.
Evaluarea prezenţei speciilor și habitatelor rare, ameninţate sau periclitate, se va face luând în considerare
drept surse de informaţii: amenajamentele silvice, studii biologice, lucrări de specialitate, teze de doctorat,
planuri de management cinegetice, inventare ale biodiversităţii, informaţii care au stat la baza declarării
statutului de arie protejată pentru unele zone limitrofe, etc.
Măsurile pentru un management responsabil față de valorile economice, ecologice și sociale se stabilesc
pentru fiecare situație în parte pe baza analizei valorilor și a amenințărilor la adresa lor. În tabelul de mai jos
este redat un exemplu din Direcția Silvică Timiș, OS Timișoara, Pădurea Verde – pădure care adăpostește
populații viabile din specii de orhidee - Neottia nidus-avis, Cephalanthera damasonium, Cephalanthera
longifolia, etc. (respectarea criteriului 6.2 din standardul de certificare FSC).
Tabel 6 - Exemple de recomandări de management pentru suprafețe forestiere care adăpostesc populații
viabile din specii de orhidee – Pădurea Verde, Ocolul Silvic Timișoara
Valoarea Recomandări de management
Neottia nidus-
avis,
Cephalanthera
damasonium
- Nu va fi permisă schimbarea categoriei de folosinţă a terenului
- În ceea ce priveşte investiţiile prevăzute a se efectua în Pădurea Verde,
managementul forestier va informa corespunzător și va solicita titularului
investiţiei, păstrarea unei suprafeţe de pădure de minim 100 ha fără amenajări
specifice, pentru a se păstra un „nucleu neatins” de unde speciile de orhidee să
poată să se dezvolte ulterior
25 Conceptul de păduri cu valori ridicate de conservare (PVRC) a fost elaborat de Forest Stewardship Council (FSC) și
se regăsește în cadrul principiului 9 din sistemul de certificare FSC. Conform conceptului FSC, În cazul unui
management forestier responsabil este obligatoriu să se identifice valorile ridicate de conservare şi să se prevadă
acţiuni de gestionare a fondului forestier astfel încât acestea să fie menţinute sau îmbunătățite. Totodată trebuie
implementat un sistem de monitorizare a acestor valori. (Stăncioiu 2008).
54
- Întreţinerea culoarelor utilizate pentru reţele de joasă și înaltă tensiune (Pădurea
Verde) se va face doar în perioada 31.07 – 15.04
- Cositul și recoltarea hranei pentru cultura vânatului se va face doar după data de
31.07
- La punerea în valoare a masei lemnoase se va urmări menţinerea unui grad de
acoperire a coronamentului de minim 60%. În lucrările progresive se vor
deschide ochiuri cu diametrul maxim 1.5 h arbore cu lăsarea de arbori seminceri
în interior. Tăierile de dezvoltare se vor efectua numai după închiderea stării de
masiv.
- În Pădurea Verde lucrările de exploatare nu se vor desfăşura în perioada 15.04 –
31.07
- Căile de scos apropiat se vor amplasa astfel încât să nu treacă peste suprafeţe pe
care au fost identificate exemplare de orhidee. Aceste zone vor fi clar
materializate pe schiţa parchetului și vor fi predate titularului autorizaţiei prin
Procesul verbal de predare/primire spre exploatare a parchetului.
- Nu se va colecta material lemnos pe liniile somiere
- Platformele primare nu vor fi amplasate pe liziera pădurii; acestea vor avea
suprafeţe de maxim 200 mp iar materialul lemnos va fi evacuat cât mai repede.
- Se vor face patrulări după necesar (în weekend zilnice) în vederea prevenirii
incendiilor de litieră (cu informarea turiştilor asupra pericolului reprezentat de
focul lăsat nesupravegheat)
Măsuri de management posibile pentru protejarea lizierii pădurii:
- mentinerea unei zone tampon, definită ca o fâșie de o anumită lățime de la lizieră spre
interiorul pădurii, supusă regimului de conservare – ceea ce poate însemna menținerea acestei
fâșii chiar și în cazul tăierilor definitive, realizarea doar de tăieri care să asigure continuitatea
lizierei, etc.;
- acolo unde este posibil și se consideră util se recomandă subparcelarea distinctă – de
exemplu în zone unde presiunea asupra lizierei poate fi semnificativă, iar lizierele sunt
vulnerabile, cum ar fi de exemplu în cazul arboretelor de limită sau a celor aflate de-a lungul
unor drumuri publice intens circulate sau în zonele în care lizierele constituie un element
important în menținerea peisajului;
- menținerea si/sau refacerea subarboretului;
55
- păstrarea unor grupe de arbori bătrâni pentru biodiversitate;
- se va evita amplasarea traseele de colectare a lemnului de-a lungul lizierelor.
Caseta 4 - Exemplu de măsuri de management pentru un habitat marginal
Se vor adopta măsuri speciale menite să asigure conservarea unor specii și habitate (ex. constituirea unor
zone de linişte, interzicerea activităţilor forestiere în anumite perioade, menţinerea unor grupe de arbori
bătrâni, scorburoşi, devitalizaţi ca locuri de cuibărit, protejarea cuiburilor şi a muşuroaielor de furnici,
menținerea de lemn mort pe picior sau la sol, etc. Se va asigura ocrotirea habitatelor marginale şi a
vegetaţiei limitrofe după caz, pentru menţinerea condiţiilor specifice în vederea protejarii biodiversităţii
caracteristice acestor suprafeţe. Sunt considerate habitate marginale următoarele: liziera pădurii, pădurile
ripariene (din apropierea imediată a cursurilor permanente de apă), zonele umede şi stâncariile, grohotişurile
sau terenurile sărăturate.
2.3.2. Recomandări pentru pădurile ce sunt incluse în arii protejate
Acestea trebuie gestionate în conformitate cu obiectivele de management ale ariei în care se află. În ariile
protejate se stabilesc, prin intermediul Planului de Management, măsuri de management specifice pentru
conservarea speciilor și habitatelor de interes european sau național, prezente în aria protejată.
Este important să se înțeleagă faptul că de existența ariilor protejate, respectiv de măsurile de management
specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes european sau național, trebuie să se țină cont
în procesul de planificare strategică. Legea nr. 49/2011 la Art. 21 alineatul 5 prevede următoarele: ”Planurile
de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de
exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile
emitente cu prevederile planului de management.”
Măsurile de management forestier sunt specifice fiecărei arii protejate. În unele cazuri se impune o protecție
strictă (în rezervațiile științifice, în anumite zone din ariile protejate de interes naționale), alteori măsurile de
management diferă foarte puțin sau deloc de cele prevăzute în amenajamentele silvice. Devine însă foarte
importantă aplicarea întocmai a prevederilor amenajamentului și asigurarea respectării regulilor de
exploatare a masei lemnoase sau chiar înăsprirea acestora pentru a reduce impactul exploatării asupra
oricărei componente a mediului natural. Atenție deosebită trebuie să se aloce realizării infrastructurii de
exploatare. Sistemul de certificare FSC include prevederi care asigură respectarea celor de mai sus.
56
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
În ariile protejate de interes comunitar (situri Natura 2000) managementul necesar a fi aplicat este unul
durabil prin care se păstrează în foarte mare măsură aceleași practici folosite și înainte de desemnarea
acestora. Principalele modificări în măsurile de management derivă din cerințele speciilor de interes
comunitar și pot fi sintetizate în patru categorii mari:
- măsuri de management care să asigure meținerea de arborete în principal prin regularizarea claselor
de vârstă pe cât posibil la nivel de trupuri majore de pădure (asigurarea așa-ziselor ”arborete
bătrâne”)
- menținerea de lemn mort pe picior sau la sol, deosebit de important pentru foarte multe specii și
pentru echilibrul lanțului trofic,
- menținerea de arbori scorburoși (importanți pentru lilieci și păsări) și arbori bătrâni (importanți de
exemplu pentru cuibăritul speciile de păsări răpitoare) dispersați pe toată suprafața fondului forestier.
- asigurarea liniștii în perioada de cuibărit a speciilor de interes de conservare,
- menținerea arboretelor care se află în ozne de coridoare ecologice sau care au rol de coridoare
ecologice.
Măsuri de management pentru protejarea speciei Strix uralensis (huhurez mare)
- păstrarea arborilor bătrâni (inclusiv la liziera pădurilor) care oferă posibilitate de
57
cuibărire pentru specie
- delimitarea unei zone tampon de neinterventție (cca 70 m în jurul cuibului), în
perioada de cuibărire
- menținerea de grupe de arbori bătrâni în pădure, pentru ca specia să poată să-şi
schimbe locul de cuibărit
lăsarea de lemn mort pe picior (2-3 arbori/ha), în special arbori bătrâni, în toate parchetele din
sit
Caseta 5 - Exemplu de măsuri de management pentru o specie de interes comunitar
2.3.3.Mecanisme financiare care sprijină conservarea biodiversității
România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să realizeze un management corespunzător al reţelei
Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătăţirea sau menţinerea stării
actuale a biodiversităţii este importantă elaborarea și implementarea planurilor de management, a seturilor de
măsuri de conservare și a planurilor de acţiune aprobate pentru situri respectiv pentru specii.
Pentru perioada 2014-2020, cel mai important mecanism financiare disponibil este cel reprezentat de
fondurile structurale. Având în vedere că în exerciţiul financiar 2007-2013, accentul s-a pus în special pe
realizarea planurilor de management pentru ariile protejate, în alocarea următoare se va acorda prioritate
implementării planurilor de management aprobate, dar şi elaborării de noi planuri de management pentru
ariile naturale protejate pentru care acestea nu au fost elaborate.
În cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare26 conservarea biodiversității se regăsește în Axa
Prioritară 5 Protejarea şi conservarea biodiversităţii, decontaminarea solurilor poluate istoric şi
monitorizarea calităţii aerului, în cadrul Obiectivului Tematic 6 Protecţia mediului şi promovarea utilizării
eficiente a resurselor, prioritatea de investiții Protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a solurilor, precum şi
promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000, şi infrastructurile ecologice. Alocarea UE
pentru Axa Prioritară 527 este de aprox. 321,7 milioane euro reprezentând doar 12,5% din alocarea pentru
Obiectivul Tematic 6 .
Pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite şi perdele forestiere, noul Program Național de
Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 – 2020, alocă 105 milioane de Euro prin Măsura M08 - Investiții în
dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor (art 21). Cap 4.2.13. 013. Susținerea unui
management durabil al pădurilor .
O posibilitate pentru susținerea financiară a conservării biodiversității ar fi implementarea unui mecanism
bazat pe plățile pentru serviciile de mediu.
26 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, proiect, versiunea I, iunie 2014. Versiune I a POIM este
elaborată pe baza proiectului de Acord de Parteneriat transmis Comisiei Europene în martie 2014. 27 AP5 include OS 5.1. Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, fie la
nivel naţional, fie la nivel de sit, OS 5.2. Creşterea capacităţii de evaluare a calităţii aerului la nivel naţional, inclusiv
pentru monitorizarea calităţii aerului și OS 5.3. Reducerea suprafeţelor poluate istoric
58
Într-un studiu finanțat de către UNDP/GEF s-a urmărit evaluarea contribuției serviciilor
ecosistemice în unele sectoare ale economiei (turism, silvicultură, agricultură, resurse de apă şi
managementul riscurilor de dezastru) pentru cinci arii protejate de mari dimensiuni, respectiv
Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Piatra Craiului , Parcul
Natural Vânători-Neamţ şi Parcul Natural Munţii Maramureşului. Pentru aceasta s-a recurs la
două scenarii ample de administrare : Business as Usual - Afaceri ca de obicei (BAU) şi
Sustainable Ecosystems Management - Administrarea Sustenabilă a Ecosistemelor (SEM).
Pentru sectorul silvicultură valoarea serviciilor de aprovizionare forestieră (produse forestiere
lemnoase/nelemnoase şi vânătoare) a celor cinci arii protejate pilot a fost estimată la
aproximativ 9,1 milioane de euro pe an (2010).
Conform scenariului BAU, în următorii 25 de ani valoarea acestor servicii va scădea constant
ajungând până la 6,8 milioane de euro, deoarece capacitatea ariilor protejate de a genera lemn
valoros din punct de vedere economic şi produse forestiere nelemnoase va scădea. Toate
acestea, fără a se mai lua în calcul pierderile însemnate înregistrate de alte servicii ecosistemice
forestiere, cum ar fi sechestrarea carbonului, reglarea apelor şi controlul eroziunii solului,
amenajarea peisagistică şi turismul.
Scenariul SEM implică o scădere pe termen scurt a valorilor aferente lemnului, produselor
forestiere nelemnoase şi vânătorii şi o scădere a veniturilor publice din cauza plăţilor
compensatorii pentru zonele scoase din producţie (ajungând la o valoare de doar 7,0 milioane/
an, după primii 10 ani). Cu toate acestea, pe termen lung, în scenariul SEM, valoarea serviciilor
aferente sectorului silvicultură în cele 5 arii protejate va reveni, estimându-se o valoare de 9,0
milioane euro/an, după 25 de ani. Foarte important, față de scenariul BAU, valoarea obținută ca
urmare a scenariului SEM va fi constantă sau chiar va crește (Bann și Popa, 2012) .
Caseta 6 - Plăți pentru servicii de mediu
59
3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu
3.1. Cadrul legal pentru planificare
Principalele acte de reglementare ce definesc cadrul legal în care se desfășoară managementul pădurilor sunt
prezentate în Capitolul 2.1. Însă cadrul legal de planificare este definit și de alte documente cu caracter
strategic, așa cum indică tabelul nr.7.
Tabelul prezintă atât reglementările și strategiile / programele ce stau la baza dezvoltării strategice a
sectorului cât și cele relevante din alte sectoare sau importante pentru dezvoltarea durabilă locală, județeană,
regională sau națională.
Tabel 7 - Acte normative și strategii / programe relevante pentru planificarea strategică
Nivelul Cadru legal și strategii / planuri relevante
European Legislația europeană în domeniu în baza căreia se elaborează strategia la nivel
comunitar:
Strategia UE pentru păduri și sectorul forestier a fost adoptată în 2013
Directiva Habitate (92/43/EEC
Directiva Păsări (79/409/EEC
National Legislația națională pentru elaborarea Strategiei Forestiere Naționale28 și a
Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității
Regional / județean Acte normative care reglementează managementul forestier și managementul
altor resurse asociate pădurii (arii protejate, fonduri de vânătoare, extracții
resurse naturale subterane, ape și zone piscicole, turism, etc).
Planuri strategice conexe existente deja la nivel regional sau care vizeaza
managementul forestier (planuri teritoriale / strategii pentru dezvoltare
durabilă, planuri sectoriale), planuri de management aparținând ariilor
protejate cu acoperire regională
local Acte normative care reglementează managementul forestier și managementul
altor resurse asociate pădurii (arii protejate, fonduri de vânătoare, extracții
resurse naturale subterane, ape și zone piscicole, turism, etc).
Planuri de management aparținând ariilor protejate din zonă
28 Strategia Forestieră Naţională 2013-2022 a fost lansată în dezbatere internă la finele anului 2012
60
În cazul siturilor Natura 2000, respectiv a ariilor protejate în general, planul de management al ariei devine
documentul cadru care stabilește direcții de management strategice pentru toate domeniile / sectoarele de
activtate care trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor ariei protejate. Acest lucru derivă nu numai din
prevederile legislației, dar și din rolul pe care ariile protejate și administratorii acestora trebuie să le
îndeplinească: zonele respective sunt cele care trebuie să demonstreze mecanisme viabile de dezvoltare
durabilă bazată pe utilizarea responsabilă a resurselor naturale (vezi Figura nr. 2).
Figura 2 - Rolul planurilor de management ale ariilor protejate în planificarea strategică
Este important să se înțeleagă faptul că de existența ariilor protejate, respectiv de măsurile de
management specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes european sau național,
trebuie să se țină cont în procesul de planificare strategică. Legea nr. 49/2011 la Art. 21 alineatul
5 prevede următoarele: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi
naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria
naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de
management.”
3.2.Instituții responsabile pentru planificarea strategică și rolul lor
În acest domeniu planificarea strategică s-a făcut până în prezent la nivel național, responsabilitatea revenind
autorității centrale pentru păduri. Definirea direcțiilor și a priorităților strategice la nivel național și
transpunerea lor direct în amenajamentele silvice, documente de planificare tehnică aplicabile la nivel local,
a fost posibilă până când fondul forestier era în întregime în proprietatea statului.
61
Schimbările impuse de modificarea substanțială a regimului de proprietate ar fi trebuit urmate de gândirea
unei noi abordări în planificarea strategică sectorială, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat. Elaborarea
strategiilor locale (la nivel de UAT) sau microregionale (de exemplu la nivel de GAL) presupune
coordonarea a numeroși proprietari și gestionari, iar la nivel județean / regional lucrurile se complică și mai
mult.
În prezent nu este clar stabilită responsabilitatea elaborării planurilor strategice în sectorul forestier la nivel
local / microregional și la nivel județean / regional. Tabelul de mai jos indică entitățile principale care dețin
informații pentru planificarea strategică sectorială la diferite niveluri și care pot oferi informații relevante
pentru planurile strategice de dezvoltare durabilă la fiecare din nivelurile de planificare strategică.
Tabel 8 - Instituții responsabile pentru planificare strategică și planuri elaborate în prezent de aceștia
Niveluri Strategia
Responsabili și entități
principale care dețin
informație
Rolul acestora
UE UE pentru păduri
și sectorul
forestier
Parlamentul European ,
Comisia Europeană
Comisia Europeană – elaborare,
Parlamentul European - aprobare
NAȚIONAL
Strategia națională
în domeniul
forestier
Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor (MMAP) -
Inițiază strategia forestieră națională
Regia Națională a Pădurilor
(RNP)
REGIONAL
Nu există Comisariatul de Regim Silvic și
Cinegetic
Monitorizează modul de aplicare a
legislației din domeniul silviculturii.
Centralizează datele referitoare la
managementul silvic.
Coordonează managementul
pădurilor aflate în propietate privată
sau gestionate de ocoale silvice
private.
Direcțiile silvice Monitorizează modul de
implementare a amenajamentelor
silvice. Centralizează datele
referitoare la managementul silvic
JUDEȚEAN
Nu există Direcțiile Silvice Coordonează elaborarea
amenajamentlor silvice.
Are rol de decizie în ce privește
managementul de la nivel de ocoale
Comisariatul de Regim Silvic și
Cinegetic
62
silvice.
Analizează informațiile de la ocoale
și le transmite centralizat structurilor
de la nivel național.
LOCAL
Partea tehnică a
strategiei o
constituie
amenajamentul
silvic. Pentru a
avea o strategie la
nivel de unități de
management
forestier, trebuie
elaborate și alte
elemente ale
acesteia: viziune,
obiective, plan de
acțiune și
aranjamente
pentru
implementare.29
Ocoale silvice (ocoale private,
ocoale de stat, regii publice
locale)
Adună și furnizează informații pe
baza amenajamentului silvic și a altor
surse.
Proprietarul (PF, Primărie,
Composesorat, Biserică, Școli)
Primării, Companii de
prelucrare masă lemnoasă sau
alte resurse nelemnoase,
Beneficiari ai serviciilor de
mediu,
Furnizează informații și participă la
elaborarea amenajamentelor silvice.
3.2.1. Planificarea strategică la nivel local / zonal
Nu există planuri strategice complete elaborate la acest nivel în sectorul forestier. Există însă baza tehnică
pentru asemenea planuri strategice. și anume amenajamentele sivlice constituie fundamentul tehnic necesar
elaborării planurilor de management la nivel de ocol silvic, planuri care vor avea rolul de planuri strategice la
nivel loca.
În prezent, la nivel local / zonal ocoalele silvice pot îndeplini un dublu rol în planificarea strategică:
Rol de de culegere de date specifice activității întreprinse, pentru următoarele niveluri strategice din
domeniu.
Rol de factori interesați și rol în furnizarea de informații privind fondul forestier pentru elaborarea de
strategii la nivel județean / regional.
Pe viitor ocoalele silvice ar trebuie să îți mențină acest rol și ar putea deveni entități care elaborează planul
strategic sectorial la acest nivel. Pentru aceasta ar trebui însă să existe resursele necesare pentru planificare
strategică la nivel de ocol.
O altă abordare la acest nivel ar putea fi ca responsabilitatea coordonării procesului de planificare strategică
la nivel local să fie atribuită uneia din entitățile județene, direcție silvică sau comisariat de regim silvic și
29 Ococlul Silvic Privat Baraolt a beneficiat de sprijin din partea Asociației WWF România și a elaborat primul Plan de
management forestier, care poate fi consultat pe .....
63
cinegetic. Și în acest caz este necesar să se asigure resurselor necesare, în special a resurselor umane cu
competențe în domeniul planificării. Această abordare poate fi de succes, întrucât persoanele care vor
răspunde de planificare strategică la nivel județean vor putea sprijini / coordona toate ocoalele silvice,
asigurând o abordare coerentă cu eficiență maximă.
3.2.2.Planificarea strategică la nivel județean / regional
În prezent nu există un plan strategic sectorial la acest nivel. Direcțiile Silvice și CRSC pot furniza informații
pentru planurile strategice teritorial administrative la acest nivel și coordoneaza / monitorizează elaborarea
amenajamentelor silvice.
Dar chiar dacă elaborarea unui plan strategic la nivel județean nu apare ca o necesitate în prezent, este foarte
important ca resursa forestieră să fie atent analizată și inclusă în strategiile de dezvoltare durabilă de la nivel
județean. Ca urmare, personalul silvic de la unitățile de administrare județene trebuie să înțeleagă importanța
planurilor strategice sectoriale și de dezvoltare durabilă de la acest nivel și să știe cum anume pot contribui
eficient la elaborarea lor, furnizând informațiile relevante din sectorul forestier.
3.2.3. Planificarea strategică la nivel național
La nivel național se elaborează strategia națională în domeniul forestier, responsabilitatea revenind autorității
centrale pentru silvicultură. În prezent există o dorință clară de a se realiza printr-un proces participativ, prin
organizarea de grupuri de lucru cu participare reprezentativă pentru toate nivelurile.
Din nefericire însă, lipsa unei proceduri foarte clare de planificare strategică face ca informațiile necesare să
nu fie colectate într-un cadru eficient și transparent, cu asigurarea participării tuturor actorilor relevanți. În
prezent, strategia națională este stabilită în cea mai mare parte ”de sus în jos”. Stabilirea procedurii
”normale”, de elaborare a strategiei naționale de jos în sus și de implementare a ei prin transmiterea
priorităților de sus în jos presupune pregătirea corespunzatoare a resursei umane pentru acest proces
complicat. Dar, având în vedere importanța sectorului pentru societate și economie, autoritățile naționale ar
trebui să acorde atenție sporită acestei probleme dacă se dorește o recunoaștere reală a importanței sectorului
la toate nivelurile și alocarea de fonduri pentru asigurarea menținerii rolului complex al pădurilor.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
64
3.3. Factori interesați
Implicarea factorilor interesați în procesul de management forestier reprezintă un concept nou, dar de
importanță esențială pentru dezvoltarea corespunzătoare a sectorului.
Caracterul special al sectorului, dat de faptul că resursa gestionată are un rol extrem de important în
menținerea echilibrului ecologic, caracteristică esențială a unui mediu sănătos, impune transformarea
managementului într-unul de tip participativ.
Dacă factorii interesați nu sunt implicați (prin reprezentanții lor) în toate etapele procesului de planificare sau
de implementare a unei soluții, în lipsa organizării unor dezbateri sau consultări există o probabilitate ridicată
ca sprijinul acestora pe termen lung să fie minim sau chiar nul, ceea ce poate face ca procesul de planificare
și implementare, după caz, să fie inutil sau să aibă o eficiență redusă.
Chiar dacă managementul pădurilor se face în general la nivel local, beneficiarii valorilor economice directe
și indirecte fac parte dintr-un grup mare al factorilor interesați, care se extinde mult ”peste” nivelul local,
incluzând grupuri de nivel regional și național (chiar și internațional). Î
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
Participarea factorilor interesați este justificată și recomandată prin prisma mai multor considerente30:
1. de asigurare a transparenței, prin informarea publicului în mod corect și accesibilizarea informațiilor
și cunoştinţelor disponibile;
30 Adaptat din Ioniță, A., Stanciu, E., Manual pentru management participativ – ghid pentru creșterea participării
factorilor interesați în managementul ariilor protejate din ecoregiunea carpatică, 2012
65
2. de garantare a unui proces democratic de luare a deciziilor, în conformitate cu drepturile
fundamentale ale omului (ex. drepturile de proprietate);
3. de integrare a cunoştinţelor şi resurselor de care dispun factorii interesați (ex. actori instituţionali sau
non-instituţionali) în procesul de management al domeniului, pentru a-l face mai eficient;
4. de dezvoltare a unui mediu social favorabil pentru ariile protejate, prin echilibrarea intereselor
divergente şi prin evitarea, ameliorarea sau reducerea conflictelor.
Avantajele vor fi însă evidente doar în măsura în care procesul de participare a factorilor interesați se
realizează în baza unui plan bine definit, construit pe analiza factorilor interesați, astfel încât să se ajungă la
o relație de încredere și colaborare reală între managerii forestieri și factorii interesați. Trebuie, de asemenea,
să se accepte faptul că paticiparea presupune alocarea de resurse suplimentare, în special de timp și de
resurse umane, procesul decizional devenind mai anevoios.
Implicarea factorilor interesați în dezbateri și în procesul de elaborare a unor strategii sau de implementare a
unor proiecte are ca principale avantaje următoarele:
permite evitarea pe termen scurt și mediu a potențialelor conflicte;
asigură un transfer parțial al responsabilităților și către factorii interesați cu activități relevante pentru
sector;
permite implicarea și altor entități și, după caz, atragerea de resurse în procesul de management.
3.4. Corelarea planificării managementului pentru păduri și ariile protejate (inclusiv
pentru siturile Natura 2000)
Unul mecanismele cele mai importante și mai eficiente de conservare a biodiversității îl constituie ariile
protejate. În acest subcapitol se vor prezenta aspecte legate de corelarea planificării strategice din domeniul
forestier și cel al ariilor protejate.
3.4.1. Cum au fost luate în calcul ariile protejate în planificarea managementului
pădurilor până în prezent?
Planul care stă la baza organizării gospodăririi silvice este amenajamentul silvic. Acesta vizează însă
insuficient problema ecologică (de mediu) și cea socială axându-se în principal pe soluțiile de gospodărire a
pădurii în vederea obținerii lemnului și asigurării serviciilor ecologice principale pe care le furnizează
ecosistemele forestiere (mai puțin pe cele legate de specii și habitate). În contextul actual, în care
proprietatea este extrem de diversă și fragmentată, luarea în calcul a tuturor aspectelor ce țin de
managementul specific biodiversității, este foarte anevoioasă, în special în cazul măsurilor care vizează
suprafețe extinse de pădure sau care ar impune realizarea de structuri cu clase de vârstă echilibrate la nivelul
trupurilor de pădure.
În paralel, ariile protejate trebuie gospodărite în baza unor planuri de management. Elaborarea acestora a
început recent, existând în prezent foarte puține arii protejate cu planuri aprobate, multe care au inițiat
procesul de planificare și destul de multe care nici nu au început încă planficarea.
66
Cele două legi, Legea 49/2011 și Legea 46/2008, se contrazic, fiecare impunând subordonarea planului din
celălalt sector la obiectivele proprii. Principala problemă în gospodărirea silvică o reprezintă aplicarea
măsurilor de management specifice ariilor protejate în activitatea curentă.
Pentru aplicarea unui management durabil în gospodărirea pădurilor trebuie să se țină cont de toate cele trei
aspecte: de mediu, social și economic, care trebuie să se regăsească în ambele planuri de management, cel al
pădurii și cel al ariilor protejate. Nu trebuie prin aceasta să se ințeleagă că, pentru pădurile care nu se
regăsesc în arii protejate, se poate aplica un management bazat doar pe modul de gospodărire a lemnului.
Aspectele de mediu și sociale trebuie luate în considerare pentru toate pădurile, un aspect important fiind cel
de identificare a diferitelor interese ale factoriior interesați.
Pentru anumite categorii de arii potejate, normativele silvice în vigoare reglementează managementul
forestier prin încadrarea vegetației forestiere în grupa I funcțională, subgrupe funcționale relevante pentru
conservarea biodiversității, și anume 1.5 literele c, d, e, f, i, l, m,n. Normativele nu reflectă însă toate nevoile
de management din perspectiva ariilor protejate și, în multe cazuri, nu reușesc să impună clar prevederi de
management relevante pentru conservare.
Deși procesul de recunoaștere a importanței obiectivelor ariilor protejate în elaborarea amenajamentelor
silvice a fost unul anevoios, în ultima perioadă se constată că firmele de amenajare depun eforturi pentru a
armoniza măsurile de management al pădurilor cu obiectivele ariilor protejate. Din păcate, în multe situații
dialogul cu administratorii ariilor protejate este minim sau lipsesc informații relevante legate de speciile și
habitatele de interes conservativ, nepermițând o armonizare eficientă.
În cazul managerilor suprafețelor de pădure care au intrat într-un sistem de certificare FSC a
managementului forestier, aspectele legate de arii protejate sunt luate în calcul mai atent.
3.4.2. Cum se reflectă managementul pădurilor în planurile de management ale ariilor
protejate?
Măsurile de management forestier prevăzute în amenajamentele silvice au un impact major atât asupra
habitatelor forestiere cât și asupra speciilor adăpostite de acestea. Dacă în cele mai multe cazuri impactul este
pozitiv (promovarea tipului natural fundamental de pădure, tăieri cu regenerare naturală, menținerea
funcțiilor de protecție ale pădurii, etc), sunt și situații în care, pentru anumite specii și habitate, măsurile de
management forestier pot avea efecte negative. Asupra acestor potențiale efecte negative își îndreaptă atenția
de cele mai multe ori, managementul ariei protejate. Măsurile de management în arii protejate, diferite de
cele care țin de o gospodărire ”normală” (obișnuită), se prioritizeză și se eșalonează în timp și se
prevăd/aplică doar acolo unde se dovedesc a fi necesare.
În procesul de elaborare a planurilor de management din ariile protejate una din activitățile de pregătire a
planificării este cea de inventariere a habitatelor și speciilor. În acest proces se culeg date legate de habitatele
și speciile forestiere, acestea fiind apoi comparate cu informațiile din amenajamentele silvice pentru a se
stabili măsurile care să permită armonizarea managementului din cele două sectoare. Din păcate, în
numeroase situații gestionarii fondului forestier nu pun la dispoziția managerilor de arii protejate datele din
amenajamentele silvice, ceea ce împiedică o analiză detaliată a situației habitatelor și a măsurilor de
management forestier, pentru a se putea stabili prevederile de management care diferă de cele din
amenajamente.
Parte din administratorii de arii protejate au realizat importanța dialogului și stabilirii de comun acord a
67
măsurilor de management din ariile protejate, contactând proprietarii/administratorii de păduri îm procesul
de elaborare a planului de management. Această practică nu este încă încetățenită, iar lipsa de dialog și de
armonizare nu va întârzia să își arate efectele.
Sub-programul 1.1: Managementul speciilor de păsări de interes comunitar dependente de păduri
Obiectiv specific: Menținerea populațiilor de păsări de interes comunitar prin menținerea /
îmbunătățirea măsurilor de management al habitatelor forestiere pe toată suprafața sitului.
Direcția de management31 Indicator de finalizare
1.1.1. Armonizarea măsurilor de management forestier cu
prevederile planului de management al ariei protejate
suprafață fond forestier pentru care
managementul forestier a fost armonizat
cu prevederile planului de management al
SPA - cu ocazia reamenajării-
1.1.2. Asigurarea condițiilor necesare speciilor de păsări
dependente de habitatele forestiere
cel puțin 2 m3/ha lemn mort dispersat pe
sol -crengi şi resturi de exploatare-
în medie 2-3 arbori morți pe picior/ ha în
toate parchetele de exploatare masă
lemnoasă din sit
1.1.3. Menținerea unui procent minim de 15% pădure bătrână32
-peste 80 ani - la nivelul sitului
Minim 15% din suprafața pădurilor din sit
cu peste 100 ani
1.1.4. Menținerea lizierelor de pădure, prin menținerea unei
zone tampon supusă regimului de conservare, menținerea și
promovarea subarboretului
0 km liziere degradate / curățate
1.1.5. Asigurarea unei stări fitosanitare bune a pădurilor prin
completarea/imbunatațirea măsurilor de management (prin
menținerea de arbori pentru biodiversitate, lemn mort,
amplasare de cuiburi artifciale pentru păsări dacă este necesar,
etc.)
0 ha păduri cu combateri aviochimice
1.1.6. Asigurarea stabilității arboretelor de rășinoase din
perspectiva impactului potențial al schimbărilor climatice prin
promovarea în compoziția acestora a speciilor autohtone
adaptate mai bine noilor condiții -promovarea în compoziție a
Creșterea cu cel putin 1% a procentului
actual al pădurilor mixte din sit
31 Direcțiile de management formulează ceea ce trebuie realizat pe perioada de implementare a planului de
management, acțiunile și măsurile de management fiind prezentate detaliat într-un capitol distinct al planului. 32 Termenul de ”pădure bătrână” a fost adoptat pentru a permite o înțelegere mai ușoară de către cei care nu au
pregătire silvică, dar au rol important în implementarea planurilor de management. Măsura este legată de
regularizarea claselor de vârstă, principiu de bază în silvicultură, dar care nu este cunoscut de alți factori interesați.
68
speciilor de foioase-
1.1.7. Asigurarea stabilității zonelor umede din fond forestier,
prin crearea unei zone tampon de non-ntervenție în imediata
vecinătate a acestora
Acolo unde este posibil se recomandă subparcelarea distinctă a
zonelor umede și a suprafeței stabilite ca și zonă tampon.
100% suprafață zone umede din fond
forestier cu funcții conservative menținute
1.1.8. Asigurarea stabilității pădurilor ripariene, prin creearea
unei zone tampon de neintervenție în imediata vecinatate a
cursului de apă.
Acolo unde este posibil se recomandă subparcelarea distinctă.
100 % suprafață păduri ripariene cu funcții
conservative menținute
1.1.9. Delimitarea habitatului prioritar de aniniș -91E0*- în
fondul forestier, implementarea măsurilor de management
specifice și includerea UA-lor respective în T2 cu ocazia
reamenajărilor, intervențiile fiind permise doar în situațiile
excepționale legate de managementul cursului de apă
100 % aninișuri delimitate și management
restrictiv
Caseta 3 Exemple de măsuri și acțiuni de management propuse pentru managementul terenurilor cu
vegetație forestieră într-un sit Natura 2000 -
3.4.3. Importanța managementului celorlalte resurse naturale pentru domeniu
Nu trebuie să se uite faptul că deși ecosistemele forestiere sunt echilibrate și stabile, ele sunt în legătură,
depind sau pot fi influențate de ecosistemele învecinate. Acest lucru poate fi valabil la nivelul habitatelor, dar
mai ales al speciilor care depind atât de pădure cât și de alte tipuri de terenuri. De exemplu:
modificarea microclimatului în zonele cu lacuri de acumulare cu luciu de apă extins, poate avea efect
asupra habitatelor învecinate, determinînd uneori schimbări majore.
abandonul pajiștilor învecinate unui trup de pădure va duce în timp la împădurirea habitatului de
hrănire pentru unele specii de păsări răpitoare, determinând mutarea sau chiar reducere populațiilor
acestora întrucât nu mai pot accesa suficientă hrană.
Exemplul de mai sus arată faptul că, pentru a menține valorile specifice pădurilor, managerii din sector
trebuie să colaboreze cu gestionarii celorlate resurse naturale, pentru a putea armoniza măsurile de
management. În cazul ariilor protejate rolul de coordonator în acest proces este preluat de către
administratorii de arii protejate, mai ales acolo unde aceștia există și își cunosc bine rolul. Principalele
proceduri administrative impuse de legislația actuală care reprezintă instrumente importante de corelare a
obiectivelor de management din diferite sectoare și de asigurare a menținerii biodiversității sunt:
- Procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) și de Evaluare a Impactului asupra Mediului
(EIA), ce se realizează pentru planuri și programe sunt instrument utile pentru armonizarea modului
de utilizare a resurselor.
69
- Procedura de Evaluare Adecvată este impusă în siturile Natura 2000 cu scopul asigurării conservării
tutror speciilor și habitatelor de interes comunitar.
- Procesul participativ solicitat de către autoritatea centrală de mediu în realizarea planurilor de
management pentru arii protejate este de asemenea o procedură ce are rolul de a asigura integrarea
obiectivelor factorilor interesați din domeniul de exploatare a diferitelor resurse , cu intenția de a uni
toate eforturile în planificarea unei utilizări durabile condiționată de menținerea unui nivel acceptabil
al biodiversității.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
3.5. Alte aspecte importante pentru planificarea strategică în sectorul forestier
O scurtă recapitularea celor prezentate mai sus, precum și în Ghidul de planificare strategică cu privire la
procesul de planificare strategică în sectorul forestier arată că principalele aspecte care trebuie luate în
considerare în planificarea strategică sectorială sunt:
- analiza valorilor economice, sociale și de mediu, specifice zonei la care se referă strategia
- analiza amenințărilor la adresa valorilor, respectiv a tendințelor pe viitor,
- analiza și implicarea factorilor interesați
- analiza punctelor tari și a punctelor slabe existente la nivelul de planificare și în zona pentru care se
elaborează strategia, precum și a oportunităților și amenințărilor ce țin de mediul extern
- stabilirea strategiei: viziune, scop, domenii de acțiune și obiective specifice pe domenii de acțiune,
70
- stabilirea direcțiilor /măsurilor / acțiunilor de management, respectiv a proiectelor ce vor fi elaborate
și implementate pentru implementare strategiei,
- stabilirea aranjamentelor necesare pentru implementare, respectiv a necesarului de resurse și a
sistemului de monitorizare și îmbunătățire a managementului.
Sectorul forestier se concentrează în prezent foarte mult pe managementul arboretelor, fundamentat tehnic
prin amenajamnetele sivice. În acest ghid s-a insistat pe importanța identificării valorilor de biodiversitate și
a amenințărilor la adresa acestora, s-au făcut recomandări privind modul în care se pot aborda aspectele
legate de conservarea biodiversității și felul în care trebuie armonizate planurile strategice din domeniul
forestier cu cele din domeniul ariilor protejate.
Dar pe lângă biodiversitate sunt și alte domenii importante care ar trebui analizate și luate în calcul în
planificarea strategică în domeniul forestier, și anume:
1. Educația ar trebui să fie un domeniu obligatoriu de management în sectorul forestier. O abordare
coerentă, bine gândită (planificată) și cu resurse alocate în mod corespunzător, în special cu privire la
capacitatea angajaților de a implementa în mod corespunzător acțiuni de educație sunt esențiale
pentru a influența modul de percepție al generațiilor viitoare cu privire la rolul pădurilor.
2. Informarea și conștientizarea publicului larg este un alt domeniu important care ar trebui să aibă o
abordare strategică la toate nivelurile sectorului forestier. Din păcate în prezent se fac doar activități
ocazionale și fără planificare și resurse potrivite pentru a avea un impact pe termen lung.
3. Turismul și recreerea este un domeniu care poate fi relevant pentru multe din unitățile de
administrare la nivelul cărora ar trebui să se elaboreze planuri strategice sau planuri de management.
O bună cunoaștere a potențialului, a actorilor implicați în acest domeniu în zona de interes,
identificarea nișelor specifice sectorului forestier și planificarea / realizarea unor acțiuni bine
fundamentate și cu alocare de resurse potrivite pot constitui nu numai o sursă de venit suplimentară,
dar și o formă de conștientizare / educație care ar contribui la restabilirea imaginii sectorului
forestier.
4. Servicii de mediu ar trebui să devină un domeniu de management distinct, în cadrul căruia să se
planifice acțiuni de menținere / furnizare servicii de mediu importante pentru populație, servicii care
asigură condiții de bază pentru viața și sănătatea populației. Identificarea clară a acestui tip de măsuri
/ acșiuni de management ar ajuta la conștientizarea factorilor de decizie, a autorităților și potențial
chiar la atragerea de fonduri pentru asigurarea acestor servicii.
5. Produsele forestiere nelemnoase ar trebui să devină obiect al unei planificări mai atente în contextul
în care numărul utilizatorilor a crescut, iar presiunea asupra unora din aceste resurse este în continuă
creștere ca urmare a interesului comercial crescut. Domeniul este foarte important și din perspectiva
impactului secundar al activităților de colectarea necorespunzătoare: deprecierea resursei sau chiar
dispariția unor specii în anumite zone, deranj accentuat pentru unele specii (de exemplu în cazul
păsărilor în perioada de cuibărit), deșeuri abandonate pe suprafețe extinse cu impact major asupra
peisajului forestier, riscul de incendii, etc.
6. Alte domenii ce se pot identifica îm funcție de specificul zonei și al adminsitratorului care va
implementa planul.
72
4. Fluxul de informații care stă la baza planificării strategice
Prezentarea detaliată a procesului de planificare strategică se face în Ghidul de planificare strategică pentru
managementul resurselor naturale, disponibil pe www.emenatura2000.ro.
Abordarea integrată în planificare și management presupune ca planificarea și managementul să se realizeze
ținând cont de faptul că acest domeniu :
are rol important în dezvoltare durabilă și ca urmare și în procesul de planificare administrativ-
teritorială – abordare strategică,
este în strânsă legătură cu alte domenii de activitate sau de management, cum ar fi de exemplu cu
managementul pădurilor, apelor, al agriculturii – abordare intersectorială.
Abordarea strategică trebuie să se facă:
- în interiorul sectorului (strategia sectorială)
- evidențiind explicit rolul sectorului în strategiile de dezvoltare durabilă la toate nivelurile (local,
județean, regional, național, european).
În concluzie planificarea strategică trebuie să se facă coordonat la toate nivelurile din interiorul sectorului
(operațional, județean / regional, strategic) și ținând cont de alte sectoare de activitate, astfel încât contribuția
sectorului / domeniului să fie eficientă la dezvoltarea durabilă locală, regională și națională.
Abordarea strategică și intersectorială sunt legate intrinsec – abordarea strategică nu este posibilă fără a avea
o abordare intersectorială – dar pentru a explica mai clar importanța acestui concept, cele două laturi
esențiale ale acesteia.
Dezvoltarea, și îndeosebi dezvoltarea durabilă se sprijină nemijlocit pe exploatarea rațională a resurselor
naturale. Așadar, valorile din păduri devin resursă în contextul dezvoltării. În consecință resursele utilizate
rațional / responsabil, constituie unul din elementele fundamentale ale dezvoltării durabile.
Un accent deosebit trebuie să se pună pe valorile ecologice (de mediu) mai ales în cazul pădurilor, aceste
valori putând să devină în anumite cazuri prioritare. Deși este greu de evaluat importanța / impactul direct
sau indirect al valorii ecologice, în prezent este universal acceptată importanța lor pentru menținerea mediul
de viață al locuitorilor și pentru susținerea activităților economice.
Acest capitol prezintă informațiile esențiale care trebui transmise în interiorul sectorului forestier la diverse
nivele pentru a permite elaborarea de planuri strategice, precum și informațiile pe care sectorul forestier ar
trebui să le transmită celor ce elaborează planurile de dezvoltare durabilă.
4.1. Indicatori pentru integrarea contribuției resurselor forestiere la dezvoltare durabilă și
pentru planificarea sectorială
Contribuția sectorului care se ocupă de managementul pădurilor (sectorul forestier) la dezvoltarea durabilă,
rolul / influența pe care acesta o are asupra altor sectoare de activitate, precum și necesitățile sectorului
73
(sprijinul de care are nevoie) pot fi analizate pe baza indicatorilor. Indicatorii sunt utili și pentru transmiterea
de informații relevante pentru planificare în interiorul sectorului, de la un nivel la altul.
Indicatorii sunt obținuți prin inventarieri și monitorizare și stau la baza analizei în interiorul sectorului sau a
importanței sectorului pentru dezvoltare durabilă. Indicatorii integrați în rapoarte succinte care oferă
explicații sintetice ale acestor indicatori, pot fi instrumente foarte importante pentru planificarea strategică și
un management eficient.
Condițiile minime obligatorii pentru a avea indicatori realmente utili sunt ca aceștia să:
a) fie definiți astfel încât să:
i.ofere informații relevante pentru starea actuală a resursei și pentru determinarea
tendințelor
ii.să fie fezabilă și realistă măsurarea lor (stabilirea valorilor). Este de preferat ca, pe cât
posibil, indicatorii să fie cantitativi
iii.în cazul indicatorilor calitativi, interpretarea lor să se poată face cât mai obiectiv
b) să intre într-un sistem de monitorizare clar definit și asumat de gestionar, ceea ce presupune:
i.colectarea informațiilor definite prin indicatori în mod sistematic (determinați în
aceeași manieră și în mod regulat)
ii.interpretarea informațiilor pentru stabilirea eficienței managementului și determinarea
tendințelor
iii.utilizarea informației pentru stabilirea (sau solicitarea de la alte sectoare) de măsuri
care să ducă la îmbunătățirea managementului și adaptarea / corectarea periodică a
măsurilor de management.
Este foarte important să se înțeleagă faptul că indicatorii nu trebuie întotdeauna utilizați cu valoarea lor
absolută: în situațiile în care nu este posibil să se determine o valoare absolută, foarte importante devin
analizele și determinarea tendințelor prin compararea valorilor relative stabilite prin observări periodice.
Pentru a se determina indicatorii utili sectorului, trebuie să se formuleze întrebările la care se dorește răspuns
prin măsurarea indicatorilor. În cazul planificării strategice și a integrări sectorului în tabloul complex al
planificării pentru dezvoltare durabilă, întrebările trebuie să scoată în evidență rolul pădurilor, precum și
importanța unui management eficient pentru ca sectorul să contribuie în mod real la dezvoltarea durabilă.
Modul în care se definesc obiectivele și indicatorii este prezentat în capitolele 4.1.2 și 4.1.3. din Ghidul de
planificare strategică pentru managementul durabil al resurselor naturale
Se propune următoarea clasificare a indicatorilor legați în mod direct de managementul forestier:
74
A. Economici – reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la venituri obținute din
valorificarea resursei și care pot caracteriza schimbări în economia locală
B. Sociali – reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la echitatea socială, și a modului în
care managementul pădurilor contribuie la consolidarea cadrului social.
C. Mediu - reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la calitatea mediului, la starea de
conservare a speciilor și habitatelor și care sunt utili în monitorizarea biodiversității
D. Identitate culturală - reprezintă acei indicatori care dau informații referitor la importanța suprafeței
sau anumitor valori forestiere la păstrarea identităţii culturale a unei comunităţi sau a unei zone,
implicit a modului în care managementul pădurilor contribuie la păstrarea acesteia
E. Guvernanță – reprezintă setul de indicatori care dau informații cu privire la modul în care se iau
deciziile, inclusiv la implicarea factorilor interesați
În cele ce urmează se vor propune o serie de indicatori care pot ajuta gestionarii de pădure să prezinte în mod
coerent:
starea resursei gestionate
contribuția domeniului la dezvoltarea durabilă
necesarul de investiții pe care trebuie să le facă fie gestionarul fie societatea în managementul acestei
resurse pentru a o menține / îmbunătăți.
Prin acești indicatori se vor putea urmări trei aspecte:
integrarea pe orizontală - încorporarea / reflectarea valorilor și a rolului managementului forestier în
dezvoltarea durabilă și în managementul sectoarelor / domeniilor referitoare la managementul faunei
de interes cinegetic, apei și agriculturii,
Integrarea pe verticală – încorporarea / reflectarea valorilor și a rezultatelor managementului
forestier la nivelul județean / regional și strategic prin transmiterea de indicatori către diverse
instituții din domeniu la diferite niveluri
Integrarea cu managementul AP
Tabelul de mai jos redă indicatorii ce ar trebui determinați / analizați în acest sector pentru a demonstra
contribuția la dezvoltarea durabilă, precum și sectoarele care ar trebui să dețină informația respectivă pentru
a se ajunge la o abordare integrată. Pentru analize strategice datele ar trebui centralizate pe minim 5 ani în
cazul primei strategii sau pe toată perioada de implementare a strategiei anterioare. Unii indicatori vor trebui
detaliați, nivelul de detaliere urmând să se stabilească în procesul de elaborare a strategiei.
75
Tabel 9 - Indicatorii de definit / analizat în sectorul managementul pădurilor și sectoarele care au nevoie de
aceste informații
Categori
a de
indicator
i
Indicator UM*
Nivelul de
raportare*
*
De interes pentru
MP
DD
MA
MT
A
MF
MA
P
Eco
nom
ici
- cr
ește
re e
con
om
ică
Locuri de muncă nr
mediu
/ an
JRN x X
Suprafață păduri cu funcție prioritară de
producție a lemnului ha
LJRN x x
Posibilitate anuală m3 LJRN x
Volum total de masă lemnoasă recoltată
anual - produse principale, produse
secundare
m3 /
catego
rie de
produs
LJRN x x - - x
Pretul mediu/mc valorificat (pe tipuri de
produse, pe picior și fasonat) lei/m3
LJRN x
Volum de masă lemnoasă exportat pe
sortimente m3
LJRN x x
Volum masă lemnoasă achiziționat de
firme de pe teritoriul analizat m3
x
Volum masă lemnoasă achiziționat de
firme diin afara teritoriului analizat m3
x
Categorii de produse lemnoase procesate
direct de către ocolul silvic
m3 pe
catego
rie
JRN x
Volum total de masă lemnoasă
nerecoltată anual din cauza restricțiilor -
păduri cu rol principal de protecție
m3
LJRN x x x
Volum total de masă lemnoasă nerecoltată
anual din cauza restricțiilor impuse de
m3 LJRN x x
76
Categori
a de
indicator
i
Indicator UM*
Nivelul de
raportare*
*
De interes pentru
MP
DD
MA
MT
A
MF
MA
P
regimul de arie protejată
Capacitatea totală de stocare pentru
carbon tone
RN X X
Cantitate de carbon stocat valorificat pe
piață anual
tone /
preț
unitar
RN x x
Cantitate de produse accesorii valorificată
anual m3
LJRN x x x x
Suprafață păduri cu funcții prioritare de
producție cinegetică ha
LJRN x x x
Numar exemplare specii de interes
cinegetic (inclusiv pești) recoltate anual
pe specii
nr pe
specii
LJRN x x x x
Număr turiști / vizitatori cu activități
legate de pădure nr
LJRN X X x x
Soci
ali
– e
chit
ate
soci
ală
Volum de lemn de foc vândut pentru
populație pe teritoriul analizat m3
LJRN x X
Volum lemn de foc distribuit gratuit în
teritoriu m3
LJN x x
% satisfăcut din necesarul local de lemn
de foc %
LJN x x
Volum de lemn de foc distribuit în afara
teritoriului m3
LJN x x
Valoarea medie a unui mc de lemn de foc
vândut la populație lei/m3
LJRN x
Nr angajați din zonă nr
mediu
JRN x x
77
Categori
a de
indicator
i
Indicator UM*
Nivelul de
raportare*
*
De interes pentru
MP
DD
MA
MT
A
MF
MA
P
/ an
Volum de masă lemnoasă procesată în
teritoriu m3
RN x x
Cantități produse nelemnoase procesate în
teritoriu tone
RN x x
Accesul liber în pădure: km de drum
forestier deschis accesului motorizat,
accesului pietonal
km
L x x x x
Cantitate produse accesorii pe specii
estimată a fi utilizată de populație tone
LN x x x
Suprafeţe forestiere esenţiale pentru
satisfacerea necesităţilor de bază ale
comunităţilor locale (lemn de foc, lemn de
construcții, protecție versanți, protecție
sursă de apă, etc.) – în cazul pădurilor
certificate identificate ca PVRC 5
ha
LR x x x
Sume de plăți compensatorii / suprafața
pentru care se acordă lei / ha
LJRN x x
Med
iu
Suprafață păduri cu funcția de protecție a
apelor ha
LJRN x x x x
Suprafață păduri cu funcția de protecție a
solului ha
LJRN x x x
Suprafață păduri cu funcția de protecție
contra factorilor climatici și industriali
dăunători – 1.3.a, c, e, g.
ha
LJRN x x x x x
Suprafață păduri cu funcția de protecție
contra factorilor climatici și industriali
dăunători – 1.3.b, d,
ha
LJRN x x x x
78
Categori
a de
indicator
i
Indicator UM*
Nivelul de
raportare*
*
De interes pentru
MP
DD
MA
MT
A
MF
MA
P
Suprafață păduri cu funcția de protecție
contra factorilor climatici și industriali
dăunători – 1.3.b, d, l.
ha
LJRN x x x
Suprafață păduri de interes științific și de
ocrotire a genofondului și ecofondului
forestier 1.5. b, c, d, e, i, j, l, m, n.
ha
LJRN x x x
Suprafață păduri de interes științific și de
ocrotire a genofondului și ecofondului
forestier 1.5. a, f, g, h, k.
ha
LJRN x x
Suprafață păduri cu funcția de recreere ha LJRN x x x
% păduri în bazinete cu risc de inundații % JRN x x
Suprafață de paduri supusă
managementului de non-intervenție (fără
recoltare de masă lemnoasă)
ha
LJRN x x x
Suprafeţe forestiere care conţin zone cu
biodiversitate ridicată, de importanţă
globală, regională sau naţională – în cazul
pădurilor certificate identificate ca PVRC
1
ha
JRN x x x
Suprafeţe forestiere extinse de importanţă
globală, regională sau naţională, în care
populaţiile speciilor autohtone există în
forma lor naturală din punct de vedere al
distribuţiei şi densităţii – în cazul
pădurilor certificate identificate ca PVRC
2
ha
RN x x x
Suprafeţe forestiere cu ecosisteme rare,
ameninţate sau periclitate pe categorii de
habitate – în cazul pădurilor certificate
identificate ca PVRC 3
ha
LJRN x x x
% pădure din suprafața totală % LJRN x x x x
79
Categori
a de
indicator
i
Indicator UM*
Nivelul de
raportare*
*
De interes pentru
MP
DD
MA
MT
A
MF
MA
P
% terenuri degradate în fond
forestier ha
LJRN x x
Suprafețe parcurse cu lucrări de
reconstructie ecologică nr
LJRN x x
Indicatori legați de habitate și specii de
interes conservativ – se definesc prin
studii sau se preiau din planurile de
management ale ariilor protejate
Iden
tita
te c
ult
ura
lă
Nr activități culturale în spațiul forestier ha LJRN x x x
Suprafeţe forestiere a căror valoare este
esenţială pentru păstrarea identităţii
culturale a unei comunităţi sau a unei
zone – în cazul pădurilor certificate
identificate ca PVRC6
ha
LJRN x x x
Gu
ver
nan
ță
Suprafete de pădure incluse în arii
protejate
ha /
catego
rie
LJRN x x x
Suprafețe de pădure pe categorii de
proprietari
Nr
acțiuni
/ nr
partici
panți
LJRN x x
Numări acțiuni de consultare publică legat
de managementul forestier / număr
participanți
ha
LJRN x x
Suprafață de pădure certificată JRN x x x
**Nota: L - local, J - judetean, R - regional, N – national
MP – Managementul pădurilor (resurselor forestiere)
MF - Managementul faunei sălbatice cinegetice (pe verticală în cadrul sectorului)
DD - Dezvoltare durabilă
MA - Managementul apelor
80
MTA - Managementul terenurilor agricole
MAP - Managementul AP
Pe lângă informația provenită de la adminsitratorii fondului forestier este absolut necesar să se
colecteze informații de la firmele de exploatare și prelucrare a lemnului care sunt active în zona
analizate. Indicatorii principali care trebuie analizați din sectorul de exploatare / prelucrare sunt cei
prezentați în Tabelul 10. Și în acest caz informațiile trebuie analizate pe cel puțin 5 ani în cazul
primei strategii sau pe toată perioada strategiei anterioare.
Tabel 10 - Indicatorii de definit / analizat în sectorul managementul pădurilor și sectoarele care au nevoie
de aceste informații
Categoria de
indicatori Indicator UM*
Valori pe ultimii 5 ani
I II III IV V Observații
Economici
(creștere
economică)
și sociali
Locuri de muncă - total nr
mediu
/ an
Din care: locuri de muncă ocupate de
localnici
nr
mediu
/ an
Volum total de masă lemnoasă recoltată
anual de pe teritoriul GAL - produse
principale, produse secundare
m3 /
catego
rie de
produs
Volum lemn foc valorificat pe teritoriul
GAL
Volum lemn, altul decât lemnul de foc,
vândut pe teritoriul GAL
Volum de masă lemnoasă exportat pe
sortimente m3
Volumele se dau pe
sortimente
Volum masă lemnoasă achiziționat diin
afara teritoriului GAL m3
Produse procesate m3 pe
tip de
produs
UM se schimbă în
funcție de tipul
produs
81
Informațiile existente în amenajamentele silvice pot fi grupate din perspectiva planificării strategice în flul
următor:
Informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate, respectiv pentru fiecare unitate
amenajistică de pe suprafața AP cel puțin următoarele date: suprafața, compoziția, tipul de pădure,
caracterul actual, starea arboretului, vârsta, consistența, lucrările silvice planificate.
Informații cu privind utilizarea resursei: posibilitate, cote propuse și aprobate, natura produselor
recoltate, modalități de valorificare și venituri din utilizarea resursei, venituri din turism
silvocinegetic, tăieri ilegale, etc.
Informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului: ciclul, regimul, subunitățile de
gospodărire, tratamentele, vârsta exploatabilității, vârsta exploatabilității de protecție includerea
arboretelor în subgrupe funcționale relevante ariilo protejate, măsuri de conservare și restricții
temporale sau permanente, Posibilitatea de produse principale și secundare raportată la creșterea
pădurii. Volumele de extras din SUP M etc.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
4.2. Importanța fluxului de informații pentru planificare eficientă la toate nivelurile și în
toate domeniile relevante
4.2.1. Integrarea informațiilor transmise de gestionarii pădurilor în planurile de
management ale siturilor Natura 2000 și ale altor AP
De ce este necesar ca în planurile de management ale ariilor protejate să fie integrate informații de la toți
82
managerii resursei?
Principalul motiv pentru care este necesar un schimb de informații între administratorii/custozii de arii
naturale protejate și gestionarii de fond forestier este dat de obiectivul comun al planurilor de management
pentru arii naturale protejate și al amenajamentelor silvice, respectiv menținerea în bună stare a
ecosistemelor forestiere .
Conform legislației actuale, amenajamentele silvice trebuie să fie adaptate luând în considerare prevederile
planurilor de management întocmite pentru ariile naturale protejate care se suprapun integral sau parțial
fondului forestier. La nivel local/zonal avem de a face cu o ierarhizare a planurilor. Deoarece simpla situare a
unui plan la un nivel superior nu este suficientă pentru atingerea obiectivelor, este necesară integrarea
informațiilor, aceasta fiind principala condiție pentru armonizarea obiectivelor și a activităților. Subordonând
și alte planuri sectoriale (cum ar fi de exemplu planurile de management cinegetice), planul de management
al unei arii naturale protejate are potențialul de a armoniza și integra măsurile de management ale altor
resurse cu măsurile de management forestier, îndeplinind astfel cerința de multidisciplinaritate necesară unei
dezvoltări durabile.
Ce informații trebuie transmise?
Realizarea unor planuri și adoptarea unor decizii în ceea ce privește managementul pădurilor și al ariilor
protejate depinde de un set minim de informații ce sunt necesare în fundamentarea acțiunilor prezente și
viitoare. Informațiile minime ce trebuie transmise pot fi clasificate în :
Informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate, respectiv pentru fiecare unitate
amenajistică de pe suprafața AP cel puțin următoarele date: suprafața, compoziția, tipul de pădure,
caracterul actual, starea arboretului, vârsta, consistența, lucrările silvice planificate.
Informații cu privind utilizarea resursei: posibilitate, cote propuse și aprobate în ultimii 5 ani, natura
produselor recoltate, modalități de valorificare, venituri din turism silvocinegetic, tăieri ilegale, etc.
Informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului: ciclul, regimul, subunitățile de
gospodărire, tratamentele, exploatabilitatea, includerea arboretelor în subgrupe funcționale relevante
ariilor protejate, măsuri de conservare și restricții temporale sau permanente etc.
Este recomandat ca transmiterea informațiilor din categoriile menționate anterior să se realizeze într-un
format acceptat de către părțile implicate în schimbul de informații.
Cum funcționează fluxul de informații (cine transmite către cine? / când? / eventual cum?)
Planificarea și realizarea schimbului de informații trebuie făcută de către părțiile implicate, putând fi
identificate din punctul de vedere al apartenenței la nivelul operațional următoarele două variante de asociere
în vederea schimbului de informații:
- gestionar fond forestier - gestionar fond forestier
- gestionar fond forestier - administrator de arie naturală protejată
83
Indiferent de variantă, trebuie menționat că biodiversitatea nu ține cont de ”barierele” administrative astfel
încât pentru un management eficient este nevoie de un schimb permanent de informații. Din perspectiva
periodicității schimbului de informații, recomandăm ca minimul de informații ce trebuie comunicat între
entitățiile ce funcționează la nivelul operațional, să fie realizat astfel:
- la întocmirea sau revizuirea planului de management al ariei protejate, respectiv cu ocazia
reamenajării - informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate și informații cu caracter
tehnic privind planificarea managementului;
- anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei;
Modul de comunicare poate fi diferit de la caz la caz putând avea forma unei:
- informări scurte, conținând informațiile minim solicitate, frecvent utilizată în condițiile în care
răspunsul nu necesită explicații
- documentație simplă, ce presupune și prezentarea unor aspecte necesare pentru a clarifica anumite
aspecte
- documentație complexă, ce presupune detalierea anumitor aspecte cu caracter tehnic sau științific
fără de care este de aștepat ca informația transmisă sa nu fie înțeleasă
4.2.2. Informații de interes pentru nivelul strategic superior
Către instituțiile de rang superior:
Responsabilitățiile gestionarilor de terenuri forestiere sunt stabilite prin legislația în vigoare. Relațiilor
funcționale între niveluri sunt bine cunoscute, atât pentru partea de implementare cât și pentru cea de control
și autorizare. Chiar și așa comunicarea este esențială, având potențialul de a asigura un fond tehnic coerent
și participativ.
Transmiterea informațiilor către și de la nivelul strategic superior se realizează în majoritatea cazurilor prin
intermediul nivelului județean/regional. Din motive ce țin de gestiunea informației, la nivelurile superioare
nevoia de informații este generată de necesitatea elaborării diferitelor documente de raportare și analiză
statistică, legislative sau strategice, motiv pentru care informația este solicitată în general periodic și într-o
formă centralizată tabelar.
De ce este necesar acest schimb de informații?
Funcționalitatea unui sistem este condiționată de funcționalitatea sistemul informațional pe care este
construit. În lipsa unui flux continuu de informații între nivelurile operațional, județean/regional și strategic,
analiza reală a efectelor diferitelor strategii, acte legislative, norme tehnice, planuri, avize și autorizații,
asupra resursei reprezentată în cazul nostru de terenurile forestiere este practic imposibilă. Aplicarea unor
strategii fundamentate pe informații eronate sau pe rezultate ce nu sunt evaluate corespunzător reprezintă o
problemă majoră cu repercursiuni pe termen lung.
In cazul managerilor de resurse forestiere impactul informațiilor transmise și receptionate la și de la nivelul
84
județean/regional respectiv strategic nu este influențat de cantitatea informațiilor transmise ci de calitatea lor.
Dinamica ecosistemelor, diversitatea amenințărilor și presiunilor, cadrul instituțional, interese de grup și
coaliții mai mult sau mai putin politice fac ca schimbul de informații credibile, fundamentate să fie extrem de
important iar transparentizarea întregului sistem atât cel vertical cât și cel orizontal să fie elementul cheie pe
termen mediu și lung. Cu cât informațiile de la nivelul operațional sunt mai reale și obiective, cu atât
răspunsul nivelului strategic este mai apropiat calitativ de cerințele nivelului operațional, iar funcționalitatea
răspunsului fiind astfel garantată.
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
Cum funcționează fluxul de informații (cine transmite către cine? / când? / eventual cum?)
Principala direcție a fluxului informațional este de la nivelurile inferioare către nivelurile superioare, acesta
fiind guvernat de prevederi legale sau administrative. Cu toate acestea, în practică se întâmplă ca informațiile
se fie furnizate deseori la cerere și nu periodic. Transmiterea periodică ar permite pe de o parte o urmărire
activă a evoluției trendurilor, pe de altă parte presupune consum de timp și resursă umană.
Din perspectiva periodicității schimbului de informații recomandăm ca minimul de informații ce trebuie
comunicat între entitățiile ce funcționează la nivelul operațional să fie realizat :
- la solicitare - informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate
- anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei.
- dată la cinci ani sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului.
85
4.2.3.Informații de interes pentru celalalte sectoare de gestionare a resurselor naturale
De ce este necesar acest schimb de informații?
Relația cu celelalte sectoare a fost deja prezentată anterior, relațiile de dependență fiind definite de către
funcționalitatea ecosistemelor. Ce rămâne de stabilit este dacă managerii celorlalte resurse conștientizează
rolul activităților lor în conservarea valorii resurselor forestiere. Putem adminte în parte că, în lipsa unor
informări obiective și corecte, managerii de terenuri agricole sau ape vor lua totuși în considerare adaptarea
planificăriilor și a activitățiilor din propriul lor domeniu de interes la obiectivele generate de managementul
forestier. Aceste situații sunt însă excepționale și sunt datorate, mai degrabă relațiilor personale și nu
instituționale. Comunicarea cu celelalte sectoare nu doar că nu poate fi evitată ci este necesară în vederea
integrării măsurilor de management a resurselor forestiere, cu mențiunea că ea trebuie să se desfășoare la
nivel instituțional, oficial.
Ce informații trebuie transmise?
Se transmit informații relevante pentru domeniul în cauză, lista acestor informații urmând să fie stabilită de
comun acord. Stabilirea informațiilor relevante presupune o bună înțelegere a celor două domeii și a
”zonelor” de influență reciprocă. De exemplu: gestionarii resursei apă într-o zonă ar trebui să cunoască
procentul terenurilor acoperite de pădure pe bazinete și suprafețele anuale cu tăieri rase și definitive
(suprafețele în care nu ese realizată starea de masiv în anul respective) și să analizeze corelația dintre gradul
de împădurire și calitatea corpului de apă.
Într-o abordare integrată a managemntului resurselor naturale, măsurile de management a resurselor
forestiere ar putea fi adesa supuse presiunilor de restricții din partea celorlalte sectoare, ceea ce poate
constitui un factor limitativ în crearea unui sistem de schimb de informații transparent. Dar lipsa schimbului
de informații poate duce la dereglări majore pe termen lung pentru sectoarele implicate și pentru societate, ca
urmare ar fi de preferat să se identifice restricțiile necesare și să se găsească soluții de compensare a
eventualelor pierderi economice.
Această componentă informațională este cea mai complicată, însă din perspectiva integrării obiectivelor din
alte domenii este cea mai importantă.
Cum funcționează fluxul de informații?
Un instrument important în realizarea schimbului de informații este procedura SEA33 ce creează cadrul
instituțional necesar schimbului de informații și integrarea obiectivelor34. Procesele participative de elaborare
a planurilor de management35 pentru arii naturale protejate sunt de asemenea instrumente utile în integrarea
obiectivelor multisectoriale.
Deoarece fluxul de informații nu este unul permanent este esențial ca informația transmisă de gestionarii de
33 Strategic Environmental Assessment – Evaluare Strategică de Mediu – procedură administrativă de reglementare a
planurilor și programelor desfășurată în baza Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27
iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului. În România este transpusă de
Hotararea guvernului nr. 1076 din 8 iulie 2004 34 Vezi Ghid de planificare strategică elaborat în cadrul proiectului LIFE+ Comunicare și Informare ”Manageri
Eficienți pentru o Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000 35 Vezi Proces de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România, Michael R Appleton,
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/Proces_Elaborare_PMPA.pdf
86
resurse să fie prezentată corespunzător, într-un format accesibil celorlalți factori interesați. Trebuie luată în
considerare și realitatea că fiecare gestionar de resursă va încerca să demonstreze că domeniul propriu este
prioritar și chiar indispensabil societății, economiei locale, regionale și naționale după caz și nu în ultimul
rând siguranței naționale, iar utilizarea se face cât se poate de durabil. Abordarea conduce la blocarea
fluxului informațional, respectiv la blocarea adoptării unor măsuri acceptabile de către toți factorii interesați.
Gestionarii de resurse forestiere nu fac excepție de la cele precizate anterior. Orice solicitare de natură
informațională sau managerială trebuie justificată obiectiv, cu informații coerente, cu identificarea problemei
sau a obiectivelor, analiza soluțiilor sau măsurilor, fără exagerări, pe cât posibil utilizând informațiile din
planurile sau strategiile sectoriale și din documentații cu caracter tehnic și științific.
4.3.Integrarea prin implicarea factorilor interesați
Starea resurselor naturale afectează în foarte mare măsură societatea în ansamblu, ca urmare gestionarea
trebuie să se facă cu implicarea factorilor interesați (a se vedea Capitolul 3.), printr-un management
participativ. Gradul și modul de implicare trebuie definite în urma analizei factorilor interesați, analiză care
va furniza informațiile necesare privind rolul și importanța fiecăruia dintre aceștia pentru sector, privind
influența pe care o pot avea asupra resursei și contribuția pe care o au sau o pot avea la managementul
acesteia.
Principalele etape pentru asigurarea implicării / participării factorilor interesați sunt:
- identificarea și analiza factorilor interesați,
- consultarea lor în etapa de evaluare a situației actuale prin organizarea unei întâlniri la care factorii
interesați să poată prezenta punctul lor de vedere cu privire la valori, amenințări și probleme din
punctul lor de vedere,
- implicarea în diferitele etape ale planificării, în funcție de interesele lor și de contribuția pe care o pot
avea a definirea soluțiilor de management, respectiv de gradul în care depinde de ei implementarea
măsurilor de management,
- implicarea în perioada de implementare a planului de management, fie doar la nivel de informare, fie
prin consultarea lor în luarea deciziilor sau chiar delegând unele acțiuni de management (cele care
sunt în directa lor responsabilitate).
Operator economic în turism: dispune de infrastructură de cazare și de un grup de ghizi
specializați pe ecoturism
Interes: realizarea de pachete de programe turistice care să includă și activități în natură,
inclusiv de educație ecologică pentru vizitatori. Includerea de trasee prin fondul forestier și
activități legate de pădure poatre fi de interes major. Prezența pădurilor virgine și a unor
specii de faună emblematice poate fi de interes major pentru programele turistice.
Rol: poate ajuta la promovarea zonei pe piața turistică și poate include în programele
turistice aspecte specifice pădurilor, legate atât de diversitatea și rolul acesteia cât și de
speciile de floră și faună interesante pentru vizitatorii specializați pe ecoturism.
Cum ar trebui implicat: informat periodic, consultat, implicat chiar în decizii legate de
87
managementul fondului cinegetic. Implicat în deciziile legate de traseele turistice. Se va
colabora activ cu acest factor interesat la elaborarea programelor ecoturistice.
Caseta 8 - Exemplu privind rolul de care îl poate avea un factor interesat în managementul pădurilor
O importanță deosebită trebuie să se acorde în etapa de preplanificare la inițierea procesului participativ în
planificarea strategică, prin identificarea și analiza factorilor interesați. Acest lucru trebuie realizat în detaliu
de către fiecare entitate care coordonează procesul de planificare. Este o etapă care trebuie realizată în etapa
de preplanificare pentru a asigura participarea principalilor factori interesați de la începutul planificării.
Pentru a asigura o bună analiză și elaborarea unui plan coerent pentru implicarea factorilor interesați în
procesul de planificare și în management, se recomandă parcurgerea etapelor descrise în Manualul pentru
management participativ – ghid pentru creșterea participării factorilor interesați în managementul ariilor
protejate din ecoregiunea carpatică36. Chiar dacă manualul a fost elaborat pentru arii protejate, principiile și
etapele care stau la baza implicării celor interesați, sunt aceleași, recomandările din manual fiind adaptabile
și pentru acest domeniu.
Figura 3 redă foarte succint fazele și pașii care ar trebui urmați pentru a se asigura o participare eficientă a
factorilor interesați în procesul de planificare și chiar în etapa de implementare a planului.
Figura 3 - Paşi în planificarea implicării factorilor interesați în procesul de planificarea strategică și în
implementarea strategiei
Tabelul de mai jos arată doar cu titlu informativ principalele grupuri de factori interesați ce ar trebui luați în
considerare la fiecare nivel de planificare strategică.
36 http://propark.ro/images/uploads/file/publicatii/%23PG_Romana_web.pdf
88
Tabel 11 - Posibili factori interesați în procesul de planificare și management al pădurilor
Nivel Categorie de factori
interesati Subcategorie factori interesați
Local / microregional
Județean / regional
Autorități publice Primării
Consilii locale sau consilii județene
CRSC
APM
Administrația apelor
Garda de Mediu
Poliție/Jandarmerie localaă sau județeană
Proprietari Persoane fizice, respectiv entitățile care le reprezintă ( de ex.
asociații de proprietari sau ocoale silvice private)
Persoane juridice (ex. composesorate)
Reprezentanți ai proprietății publice
Administratori Fond forestier (OS, DS)
Gestionari ale resurselor naturale
Arii protejate
Instituții de învățământ și
cercetare
Universități
ICAS
Muzee
Societatea civilă ONG-uri
89
Asociații profesionale
Grupuri de Acțiune Locală (GAL)
ADI
Agenți economici Exploatare, prelucrare, comercializare etc
Național Autorități publice Guvernul României / MMAP
ANPM
Garda Națională Mediu
Agenții de exploatare ale resurselor naturale
Administrația apelor
Inspectoratele Generale de Politie/Jandarmerie
Proprietari Asociații prop. privați
Administratori Fond forestier Asociații, RNP)
Arii protejate
Instituții de învățământ și
cercetare
Universități
ICAS
Muzee
Societatea civilă ONG-uri, asociații naționale
Agenți economici Exploatare, prelucrare, comercializare etc
90
5. PAȘI DE URMAT în planificarea strategică sectorială
5.1. Pași de urmat în elaborarea planurilor strategice / de management la nivelul local /
zonal
În procesul de planificare strategică este important ca managerul forestier să parcurgă un minim de etape,
prezentate în tabelul nr. 12, rezultatele procesului fiind dependente de resursele disponibile, timpul alocat,
etc.
Tabelul 12 redă etapele de planificare strategică, respectiv ceea ce ar trebui să rezulte după fiecare etapă,
indicatorii principali ce pot fi asociați fiecăreia din aceste etape și responsabilitățile – exemplificare la nivel
local.
Tabel 12 - Etapele planificării strategice exemplificare la nivel local
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de
rezultat
Responsabil și/sau
instituții cheie
implicate
Etapa 0: ORGANIZARE (PRE PLANIFICARE)
1. Pregătirea,
organizarea și
asigurarea
acordurilor oficiale
pentru începerea
procesului de
planificare
Decizia internă de
lansare a procesului
Existența unei metodologii
și a calendarului de
planificare (etape,
proceduri)
Resurse alocate (umane,
materiale, financiare),
Părți interesate identificate
și modul lor de implicate în
procesul de planificare
Imagine publică a
procesului de planificare
asigurată
DS, OS
Etapa I: EVALUARE A SITUAȚIEI EXISTENTE
1 Identificarea valorii
economice a pădurii
Prezintă interes
pentru
fundamentarea
Evidențe privind
volume recoltate,
lucrări efectuate,
venituri obținute,
etc
Masa lemnoasă recoltată
(cantitate, natură produse,
etc)
Lucrări efectuate
Venituri din lemn –lei/an
Responsabil: OS
91
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de
rezultat
Responsabil și/sau
instituții cheie
implicate
importanței
economice a
organizației în
dezvoltarea durabilă
a zonei în care
activează
Venituri din alte produse –
lei/an/produs
Venituri aduse bugetului de
stat/local – lei/an
Venituri investite
Lista completă: vezi Tabelul
9
2 Identificarea valorii
sociale a pădurii
Este importantă în
fundamentarea
rolului organizației
ca element social în
dezvoltarea durabilă
a zonei în care
activează.
Evidențe privind
persoanele angajate,
activități culturale
sau sociale
organizate
Număr salariați (inclusiv
zilieri) – persoane/an
Contribuții sociale plătite –
lei/an
Număr evenimente
culturale, sociale
implementate (în relație cu
pădurea) – evenimente/an
Lista completă: vezi Tabelul
9
Responsabil: OS
3 Identificarea valorii
de mediu a pădurii
Este importantă în
fundamentarea
necesității integrării
sectorului forestier în
conservării
biodiversității.
Studii/rapoarte
privind speciile și
habitatele prezente
precum și serviciile
ecologice asigurate
de pădure,.
Indici de biodiversitate.
Valoare servicii ecologice
Lista completă: vezi Tabelul
9
Responsabil: OS, AP,
APM
4 Identificarea
presiunilor și
amenințărilor la
adresa valorilor
Lista presiunilor și
amenințărilor, a
răspândirii lor
(eventual cu hartă
GIS) și a impactului
Responsabil: OS, AP,
APM
92
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de
rezultat
Responsabil și/sau
instituții cheie
implicate
5 Realizarea analizei
SWOT a
managementului
rersursei
Tablou complet
asupra domeniului
și situației prezente
Analiză SWOT
Analiza Strategică
Responsabil: OS,
firma amenajare
6 Identifică sectoarele
ce trebuie integrate
în relație cu pădurea
Evidențe a tipurilor
și categoriilor de
folosință în
suprafața
administrată
Tipuri și categorii de
folosință raportate la
întreaga suprafață ce face
obiectul managementului
Suprapunere cu arii
protejate (%)
Suprapunere cu zone de
restricții privind
managementul altor resurse-
cinegetice, ape, etc ( %)
Responsabil: OS, AP,
firma amenajare,
managerii altor
resurse, , APM
7 Identificare factori
interesați la nivel
operațional, județean
/ regional și strategic
Listă factori
interesați și rolul lor
în procesul de
planificare și
implementare
Listă factori interesați, cu
persoane de contact și
expertiza acestora
Responsabil: DS, OS
7 Stabilește setul de
informații necesar
pentru realizarea
planului
Document cu schița
informațiilor ce
trebuie colectate,
obținute și integrate
Lista setului de informații
ce pot fi obținute cu/din
resurse proprii
Lista setului de informații
pentru care este necesar
suportul altor factori
interesați
Responsabil: OS, DS,
firma amenajare
Etapa II: STRATEGIA (viziune/ misiune/ obiective/ măsuri)
1 Demararea
procesului de
planificare
Anunț, înregistrare
procedură,
informare factori
interesați
Informarea factorilor
interesați privind demararea
procesului de realizare plan
Responsabil: OS, DS,
firma amenajare,
APM, reprezentanți
proprietari
2 Organizarea
Conferinței a I-a de
amenajare – în cazul
Tema de amenajare
cu integrarea
rezultatelor de la
DS, OS
93
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de
rezultat
Responsabil și/sau
instituții cheie
implicate
în care procesul de
reamenajare se
integrează în
procesul de
planificare a
managementului
pașii 1-5 din etapa I
și implicarea
factorilor interesați
cheie identificați în
Etapa I
3 Organizare grup de
lucru pentru realizare
plan
Grup de lucru
constituit
Membri desemnați din
partea factorilor interesați la
grupul de lucru
Responsabil: OS, DS,
firma amenajare,
APM, reprezentanți
proprietari
4 Colectarea
informațților
necesare pentru
realizarea planului și
analiza lor
Informații colectate
(prin etapa de teren
a procesului de
reamenajare dacă
ese cazul și conform
recomandărilor din
Anexa ...
Documente cu informațiile
stabilite la pasul 7 al Etapei
I
OS
5 Definirea viziunii și
a obiectivelor
planului
Viziune
Domenii de
management și
obiective specifice
definite
Viziunea planului definită
Obiective SMART stabilite
Responsabil: OS,
DS,firma amenajare ,
grupul de lucru
6 Organizarea
Conferinței a II-a de
amenajare - în cazul
în care procesul de
reamenajare se
integrează în
procesul de
planificare a
managementului
Amenajament silvic
agreat cu principalii
factori interesați
Indicatori tehnici relevanți
pentru definirea
amenajamentului silvic
DS, OS
7 Obținerea acordului
de mediu pentru
amenajament (în
paralel cu pasul 7 și
Etapa III
Acord de mediu Amenajament acceptat de
factorii interesați relevanți
DS, OS
94
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de
rezultat
Responsabil și/sau
instituții cheie
implicate
8 Elaborare măsuri
necesare pentru
atingerea
obiectivelor
Măsuri corelate cu
alte planuri
sectoriale
Măsuri acceptate de grupul
de lucru
Responsabil: OS,
firma amenajare,
grupul de lucru
Etapa III: PLANUL DE ACȚIUNI (acțiuni/ proiecte, prioritizare, bugetare)
1 Dezvoltare acțiuni și
indicatori de rezultat
Detalierea
acțiunilor,
prioritizarea
acestora
Acțiuni stabilite în timp și
spațiu
Indicatori măsurabili
stabiliți
Responsabil: OS, DS,
firma amenajare
2 Planificare resurse Estimarea resurselor
necesare
Buget estimativ
Resurse logistice necesare
Responsabil: OS, DS
3 Dezbaterea publică a
planului în afara
grupului de lucru
Asigurarea
transparenței și
integrarea
diferitelor opinii
Propuneri de modificare a
obiectivelor și măsurilor
Responsabil: OS, DS,
firma amenajare ,
APM
4 Parcurgerea
procedurilor de
avizare, adoptare a
planului
Plan de
management a
resursei
Planul de management
avizat/adoptat
Responsabil: OS, DS,
APM, firma
amenajare
Etapa IV: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII
1 Implementarea
planului
Rapoarte de
activitate
Activități finalizate
Responsabil: OS, DS,
RNP CRSC, AP,
manageri ai altor
resurse
2 Monitorizarea
planului
Rapoarte de
monitorizare
Evaluare indicatori de
rezultat propusi in cadrul
planului
Responsabil: OS, DS,
CRSC, AP, manageri
ai altor resurse
Etapa V: INITIEREA POLITICII PUBLICE, OFICIALE ALE ORGANIZATIEI DE
DEZVOLTARE A RESURSEI FORESTIERE
95
Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de
rezultat
Responsabil și/sau
instituții cheie
implicate
1 Asumarea publică a
rezultatelor
procesului de
planificare strategică
Decizia oficială de
aprobare a strategiei
Hotărâre/ decizie internă de
aprobare a documentului
strategiei
MMAP
2 Integrarea
prevederilor
documentelor
strategice in
managementul
organizației,
instituției, etc
Documente/ proceduri
interne modificate,
Resurse alocate pe baza
prioritatilor stabilite,
Monitorizare si evaluare pe
baza obiectivelor/
indicatorilor stabiliti
Beneficiari, parteneri
Nota: DS, RNP apar doar în cazul pădurii proprietate de stat
Anexa II prezintă pașii care trebuie urmați pentru colectarea informațiilor în etapa I de evaluare situației
existente.
5.2.Pași de urmat în panificarea strategică sectorială la nivel județean / regional
Planurile strategice forestiere la nivel județean / regional pot fi de utilitate deosebită pentru sector, mai ales în
contextul fărâmițării accentuate a proprietății și uneori a administrării fondului forestier. Strategiile forestiere
realizate la acest nivel vor conține informații foarte importante pentru panurile de dezvoltare durabilă
județene și regionale.
Etapele de urmat sunt în principiu aceleași ca și cele prezentate în Tabelul 12, cu excepția pașilor care se
referă la procesul de reamenajare, specific nivelului local. Responsabilitatea în acest caz trebuie stabilită,
impunându-se cel mai probabil un parteneriat între diecția silvică și comisariatul teritorial de regim silvic și
cinegetic.
Informațiile relevante și pașii de urmat pentru identificarea și colecatarea lor este detaliată în Anexa II.
5.3. Pași de urmat în planificarea strategică sectorială la nivel național
Având în vedere rolul domeniul forestier pentru societate precum şi pentru toate ramurile economice,
dezvoltarea acestui sector se realizează sub supravegherea statului, prin elaborarea şi transpunerea în practică
a unei strategii sectoriale, iar pe termen scurt prin implementarea unei politici corelate cu documentul
strategic.
96
Foto: Dan Dinu, http://www.photolife.ro/
Documentul strategic pentru managementul forestier este Strategia Forestieră Națională (SFN). Aceasta
trebuie să fie elaborată printr-un proces participativ, la care să-și aducă contribuția toți factorii interesați din
silvicultură, exploatare forestieră, prelucrarea lemnului, industria mobilei, cercetare, învățământ,
administrarea ariilor protejate, alte sectoare influențate de managementul forestier, inclusiv publicul larg ca
principal beneficiar al serviciilor oferite de pădure.
Etapele de urmat sunt în principiu aceleași ca și cele prezentate în Tabelul 12, cu excepția pașilor care se
referă la procesul de reamenajare, specific nivelului local. Responsabilitatea în acest caz îi revine autorității
centrale pentru silvicultură.
Este important ca în procesul de elaborare a strategiei forestiere naționale să fie consultate şi analizate
studiile de evaluare ale SFN anterioare pentru a avea o viziune de ansamblu asupra factorilor de succes/eşec
în implementarea lui. Trebuie luate în calcul rezultatele monitorizării implementării SFN anterioare sau,
dacă monitorizarea nu s-a făcut, trebuie elaborată metodologia de cercetare și alese metodele de cercetare
calitativă: observația participativă, studiu de caz, workshop-uri cu factorii implicați, cu scopul de a favoriza
analiza în profunzime a rezultatellor implementării. și a impactului asupra politicilor publice, în special
atunci când rezultatele acestora sunt complexe şi dificil de cuantificat. Se vor organiza sesiuni de consultare
cu specialişti în domeniul evaluării politicilor publice, precum şi cu factori responsabili pentru
implementarea acestora, valorificând experiența atât a evaluatorilor de politici publice, cât şi a sectorului
public menit să le implementeze.
Principalele etape ale procesului de consultare publică la nivel național trebuie să includă:
- difuzarea prin mass-media și prin societatea civilă a aspectelor esențiale care trebuie abordate de
97
către politica și stategia de dezvoltare a sectorului, astfel încât fiecare specialist sau cetățean să poată
să-și exprime în scris punctul de vedere (adresat grupului de coordonare a acestui proiect),
aducându-și contribuția la elaborarea politicii și strategiei de dezvoltare a sectorului forestier.
- organizarea unor ateliere de lucru, incluzând specialiști din domeniu, care au elaborat prima forma a
politicii și strategiei de dezvoltare a sectorului, atât pe baza experienței proprii cât și a tuturor
punctelor de vedere și a contribuțiilor trimise grupului de coordonare.
- difuzarea acestei variante publicului larg (prin publicarea pe site-ul ministerului), în vederea
îmbunătățirii ei;
- includerea punctelor de vedere exprimate în elaborarea formei finale a politicii și strategiei de
dezvoltare a sectorului forestier pe care Ministerului o va aproba.
Întregul proces trebuie desfasurat pe o perioada care să ofere posibilitatea tuturor celor interesați de acest
sector să-și aducă contribuția la elaborarea politicii și strategiei de dezvoltare a sectorului forestier.
98
Anexa I - Formular pentru analiza presiunilor și amenințărilor la adresa pădurilor
Presiunile și ameninţările sunt specifice fiecărei zone, fiind caracterizate de intensități și efecte diferite. În
acest capitol se prezintă posibilele presiuni și amenințări la adresa resurselor utilizând clasificarea IUCN
pentru presiuni și amenințări. Această clasificare acceptată la nivel internațional în domeniul
managementului ariilor protejate, permite o analiză mai ușoară a cauzelor și impactului pe care îl au
presiunile / amenințările asupra valorilor. Amenințările din Formularul Standard al siturilor Natura 2000, pot
fi ușor asimilate cu cele din clasificarea IUCN În clasificarea IUCN se face distincție între presiuni și
amenințări pentru a permite o mai bună planificae a măsurilor de management pentru a preveni/reduce
impactul acestora.
Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care
au loc în prezent și afectează în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat
viabilitatea pe termen lung sau mediu a resursei. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul presiunile
identificate în present, respectiv în ultimii 5 ani.
Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând
afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe termen lung
sau mediu a resursei. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile
atât in fond forestier cât și în afara acestuia.. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot
deriva în următorii 5 ani din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând
afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și / sau fenomene) sau separat viabilitatea pe termen lung
sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau
previzibile Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii 5 ani din
acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.
Tabelul de mai jos redă principalele presiuni și amenințări prezentate la capitolul 1 în formatul recomandat
de IUCN.
O analiză detaliată a presiunilor și a amenințărilor la ar trebui să se facă la nivelul fiecărei unități de
management (fond forestier sau arie naturală protejată), utilizând tabelul de mai jos:
Legendă:
Presiune / Ameninţare minoră Presiune / Ameninţare moderată Presiune / Ameninţare majoră
necesită monitorizare dar nu şi
acţiuni specifice de management
necesită acţiuni specifice de
management cât mai curând
posibil
necesită acţiuni de management cu
prioritate
Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
1 2 3
99
Presiuni și amenințari la adresa valorilor asociate pădurilor - exemplu de analiză dintr-o arie protejată cu
habitate și specii forestiere importante pentru conservare
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale.
1.1.Case şi aşezări (zone
urbane, suburbii, sate, case
de vacanță, construire
locuințe în zone ripariene,
etc.)
Cauze:
Localizare:
Impact:
1.2.Zone comerciale şi
industriale (fabrici, zone
comerciale izolate de
așezări, zone cu clădiri de
birouri, depouri,
aeroporturi, etc.)
Cauze:
Localizare:
Impact:
1.3.Infrastructură
turistică şi de recreere
(stațiuni de schi, terenuri de
golf, complex turistic izolat
de alte așezări, zone de
camping, etc.)
Cauze:
Localizare:
Impact:
2. Agricultură şi Acvacultură
2.1.Culturi anuale şi
perene, altele decât lemnul
(culturi pentru hrană, furaje,
fibre, combustibil sau orice
alte utilizări)
Cauze:
Localizare:
Impact:
2.2.Plantaţii de arbori
pentru lemn și celuloză
sau ca materie pentru
Cauze:
100
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
bioenergie, realizate în
afara fondului forestier,
adesea cu specii exotice.
(Dacă plantațiile sunt pentru
regenerare în fond forestier
se trec la categoria 5.3)
Localizare:
Impact:
2.3.Creşterea animalelor
(se referă și la creșterea
animalelor în ferme) și
păşunatul
Cauze:
Localizare:
Impact:
2.4.Acvacultura de ape
dulci – animale acvatice
crescute în anumite locuri,
sau crescute ”extensiv” prin
popularea anumitor corpuri
de apă (include și populările
pentru pescuit)
Cauze:
Localizare:
Impact:
3. Producția de energie şi minerit
3.1.Foraje pentru
exploatarea petrolului şi
gazelor naturale
Cauze:
Localizare:
Impact:
3.2.Minerit şi exploatare în
cariere de suprafață
Cauze:
Localizare:
Impact:
101
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
3.3.Energie regenerabilă -
producere de energie
geotermală, prin parcuri
eoliene, parcuri solare,
altele
Cauze:
Localizare:
Impact:
4. Coridoare de transport şi servicii
4.1.Drumuri şi căi ferate –
include toate tipurile de
drumuri și căi ferate și
infrastructura asociată,
animalele ucise pe acestea,
gardurile asociate
Cauze:
Localizare:
Impact:
4.2.Linii de comunicaţii şi
utilităţi - de ex. cabluri
electrice, linii de telefonie,
apeducte, conducte de gaz
și petrol
Cauze:
Localizare:
Impact:
4.3.Culoare şi canale de
navigaţie
Ameninţări generate de exploatarea resurselor neregenerabile 5. Utilizarea resurselor biologice
5.1.Vânătoareaşi
colectarea animalelor
terestre (legal sau ilegal)
Cauze:
Localizare:
Impact:
5.2.Culegerea de plante
terestre sau ale unor părți
ale acestora (nelemnoase) –
Cauze:
102
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
cu orice scop Localizare:
Impact:
5.3.Exploatare forestieră
şi recoltarea lemnului
Cauze:
Localizare:
Impact:
5.4.Pescuitul şi recoltarea
resurselor acvatice (plante
sau animale)
6. Intruziune umană şi perturbare (deranj)
6.1.Activităţi recreative
(incluzând sporturi
extreme) şi turism
Cauze:
Localizare:
Impact:
6.2.Exerciţii militare (se
includ poligoanele militare)
6.3.Cercetare, educaţie şi
alte activităţi legate de
activități în fond forestier
6.2.Alte forme de
perturbări (pătrunderea
ilegală, accesul,
vandalismul, acttivități de
management care pot
provoca perturbări sau
deranj, cum ar fi de
Cauze:
Localizare:
Impact:
103
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
exemplu acces motorizat
frecvent în anumite zone al
administratorului etc. Aici
se includ și amenințările la
adresa personalului silvic)
7. Modificări ale sistemelor naturale
7.1.Incendii Cauze:
Localizare:
Impact:
7.2.Baraje, modificări
hidrologice şi
managementul/ utilizarea
apei (inclusiv desecările)
Cauze:
Localizare:
Impact:
7.4.Alte modificări ale
ecosistemelor (inclusiv cele
cauzate de un management
defectuos)
Cauze:
Localizare:
Impact:
8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice
8.1.Specii invazive și boli
non-native/ alohtone
Cauze:
Localizare:
Impact:
8.2.Specii invazive și Cauze:
104
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
agenți patogeni nativi
problematici Localizare:
Impact:
8.3.Material genetic
introdus
Cauze:
Localizare:
Impact:
8.4.Specii / agenți patogeni
problematici de origine
necunoscută
Cauze:
Localizare:
Impact:
8.5.Boli virale / induse de
prioni
Cauze:
Localizare:
Impact:
8.6.Boli cu cauze
necunoscute
Cauze:
Localizare:
Impact:
9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate)
9.1. Apă uzată menajeră şi
apă reziduală urbană și de
la facilităţi din fondul
forestier / aria protejată (de
ex. facilităţile turistice,
Cauze:
Localizare:
105
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
toalete etc.) Impact:
9.2.Efluenţi industriali, de
mină sau de origine militară
şi deversări
Cauze:
Localizare:
Impact:
9.3.Efluenţi rezultaţi din
agricultură şi silvicultură
Cauze:
Localizare:
Impact:
9.4.Gunoi şi deşeuri solide Cauze:
Localizare:
Impact:
9.5.Poluarea aerului Cauze:
Localizare:
Impact:
9.6.Surplus de energie (de
ex. poluare termică,
luminoasă, etc.)
Cauze:
Localizare:
Impact:
10. Evenimente geologice
106
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
10.1.Avalanșe alunecări
de teren / eroziunea şi/sau
colmatarea/ depunerea de
materiale
Cauze:
Localizare:
Impact:
11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau a altor fenomene climatice extreme
11.1Schimbarea
amplasării şi alterarea
habitatului
Cauze:
11.2.Secete Localizare:
11.3.Temperaturi extreme Cauze:
Localizare:
Impact:
11.4.Furtuni şi inundaţii Cauze:
Localizare:
Impact:
11.5. Alte impacturi (de ex.
schimbări în
comportamentul speciilor –
de ex. urşii încetează să see
retragă pentru somnul de
iarnă)
Cauze:
Localizare:
Impact:
12. Ameninţări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice
107
Ameninţarea / Presiunea
identificată
Valoarea
amenințată
(cât mai specific
definită)
Explicații
(se precizează, dacă există date, și
pe ce zone se extinde sau se
concentrează amenințarea. Dacă
este nevoie, separat pentru
valorile pentru care au relevanță
deosebită)
Nivel impact
estimat
Prezent Viitor
1 2 3 4 5
12.1.Pierderea / ignorarea
cunoştinţelor şi/ sau a
practicilor de management
tradiţionale (în cazul
proprietarilor privați)
Cauze:
Localizare:
Impact:
12.2.Degradarea naturală
a valorilor unor situri
culturale
Cauze:
Localizare:
Impact:
12.3.Distrugerea
construcțiilor, a grădinilor,
siturilor aparținând
patrimoniului cultural
Cauze:
Localizare:
Impact:
12.4.Altele Cauze:
Localizare:
Impact:
108
Anexa II - Exemple de informații cheie de identificat / colectat pentru etapa I de evaluare a
situației existente în cadrul procedurii de planificare strategică sectorială
Pentru a ilustra mai bine modul în care trebuie gândită abordarea integrată în planificare, acest capitol
prezintă câteva exemple / recomandări referitoare la informațiile care ar trebui colectate și analizate a
fundamenta strategia de management.
Nivel operațional
Managerii forestieri trebuie să identifice valorile de mediu și social culturale pentru pădurile aflate în
administrare/proprietate. Recomandările de mai jos sunt făcute pentru a ajuta în procesul de colectare a
informațiilor:
Tabel 13 - Exemple de informații necesare pentru planificare strategică la nivel operațional și surse
Nr.
Crt.
Ce trebuie să afli Din ce documente se pot afla sau de la ce instituții /
organizații pot fi cerute informațiile
1 Ce arii protejate sunt în zonă? Legea 5/2001, limitele siturilor de interes comunitar de
pe pagina web a autorității centrale pentru mediu
hotărârile de guvern de desemnare a ariilor protejate de
interes național – disponibile pe pagina web a autorității
centrale pentru mediu
2 Cine administrează ariile protejatre și
care sunt obiectivele și măsurile de
management
Informațiile se pot colecta de la administratorii ariilor
protejate (administrații sau custozi), de la APM,
autoritatea centrală pentru mediu, etc
3 Obține hărțile cu ariile protejate
(limite, zonare, etc)
Informațiile se pot colecta de la administratorii ariilor
protejate (administrații sau custozi), de la APM,
autoritatea centrală pentru mediu, (pagina web cu
limitele siturilor de interes comunitar, cu limitele și
zonarea parcurilor naționale și naturale), etc.
4 Cât din fondul forestier aflat în
administrare/proprietate este în AP?
Suprapune hărțile fondului forestier cu hărțile ariilor
protejate. Trebuie să existe o listă cu UP/UB și ua aflate
în fiecare tip de arie protejată și în fiecare zonă dacă AP
are zonare.
5 Care sunt speciile și/sau habitatele de
interes conservativ din ariile protejate
care sun în sau depind de pădure
(conservare, cheie, etc)
Anexele la Legea 49/2011,
Formularul Standard al siturilor Natura 2000
Discuții cu administratorul AP/
Studii de inventariere / cartare publicate universități,
109
biologi sau realizate cu ocazia elaborării planului de
management.
6 Indentifică corpurile de apă și zonele
umede din zonă pentru care se impun
măsuri speciale de management.
(izvoare, cursuri permanente de apă,
lacur naturale și artificiale, mlaștini,
turbării, etc.) Ce servicii furnizează și
cine sunt beneficiarii acestora resurse
de ape? (Ex. O nouă sursă de apă
captată – trebuie adaptat
managementul, respectiva suprafață
se încadrează într-o alta subgrupă
funcțională, nu se mai fac tăieri rase.
În condițiile existenței unui
mecanism viabil pentru serviciile
ecosistemice se vor putea recupera
pierderile datorate restricțiilor).
Planuri de amenajare a bazinelor hidrografice
Serviciile de gospodărire a apelor și filialele lor,
autorități locale
7 Se analizează obiectivele sociale
influențate de managementul
forestier: zone de recreere, zone de
importanță culturală, păduri de
importanță istorică, păduri din jurul
localităților, drumuri naționale
Auorități locale, populația locală, organizații
neguvernamentale
8 Se analizezează obiectivele turistice
influențate de managementul
forestier și valorile din fond forestier
care pot fi de interes turistic.
Consultări cu organizațiile de turism, ghizi locali,
proprietari de locații turistice, organizații
neguvernamentale.
9 Evaluarea produselor accesorii
(cantități pe specii). Identificarea, pe
specii, a cantităților minimu necesare
să rămână în teren pentru hrana
speciilor, stabilitatea habitatelor.
Sunt necesare studii speciale sau se iau datele din studii
existente, planuri de management, al ariilor protejate,
etc)
10 Identificarea neconcordanțelor dintre
măsurile de management necesare
pentru conservarea biodiversității și
prevederile amenajamentului.
Prin analiza planurilor de management al ariilor
protejate sau a măsurilor minime de management
realizate împreună cu adminsitratorii AP
11 Identificarea publicului țintă pentru
acțiuni de educație și infirmare /
conștientizare
Date statistice legate de populația locală, de sisemul de
educație
110
Nivel tactic
Pentru realizarea strategiei la nivel județean / regional instituțiile responsabile centralizează informațiile
adunate la nivel operațional sau, în cazul în care nu există planuri la nivel operațional, le colectează de la
ocoalele silvice, de la instituțiile și organizațiile relevante și din sursele indicate în Tabelul 13 La aceste
informații se vor adăuga și informațiile obținute din monitorizarea managementului forestier pe o anumită
perioadă de timp sau pe perioada de implementare a strategiei anterioare.
Nivel strategic
Pentru realizarea strategiei la nivel național se centralizează datele transmise de la nivel tactic și se obțin alte
date relevante de la instituții și organizații care operează la nivel național.
111
Anexa III - Scurtă descriere a amenajamentului silvic și a planului de management al ariei
protejate
Amenajamentele silvice
Documentul de planificare aferent unității de management (ocolul silvic, proprietar) este amenajamentul
silvic, impus de legislația în vigoare din domeniu. Amenajamentul silvic realizat de către firmele de
amenajare, cu sprijinul gestionarilor și ai nivelului ierarhic superior (Direcția Silvică sau CRSC), trebuie să
fie aprobat după realizare de către autoritatea centrală responsabilă, prin ordin de ministru, devenind
document cu caracter normativ – obligatoriu de implementat.
Fiind un document prevăzut de legislație, ce trebuie adoptat de către o autoritate, ce conține propuneri de
implementare a unor politici sectoriale, are o planificare temporală și vizează gestiunea durabilă a unei
resurse, amenajamentul silvic este subiect de analiză în cadrul procedurilor SEA. Transparența procesului de
planificare este deci esențială, aceasta fiind abordarea corectă pentru integrarea domeniului silvic în
complexul amplu al activităților cu rol important în dezvoltarea durabilă și conservarea biodiversității. Acest
aspect devine și mai important în cazul ocoalelor silvice ce se suprapun cu arii naturale protejate.
Important este să se precizeze faptul că în momentul de față amenajamentele silvice nu sunt documente de
planificare strategică în adevăratul sens al cuvântului, întrucât ele nu sunt construite pe cei trei piloni ai
planificării strategice: economic, social, mediu. Amenajamentul silvic este documentul de planificare
tehnică, baza unui potențial plan de management (plan strategic la nivel local). Dar acest subiect fiind unul
vast și neconstituind obiectul ghidului, vom continua analiza nivelului local plecând de la amenajamentele
silvice.
Planul de management al ariei naturale protejate
Document impus de către legislația în domeniul ariilor naturale protejate, are rolul de a definii obiectivele de
conservare pentru aria naturală protejată, a evidenția speciile și habitatele ce fac obiectul conservării, a
planifica soluții pentru reducerea presiunilor și amenințărilor ce atentează la integritatea ariei naturale
protejate și de a stabili măsuri de management pentru atingerea obiectivelor stabilite. Cele precizate mai sus,
nu sunt însă singurele aspecte ce sunt vizate de planul de management al unei arii naturale protejate. Funcție
de categoria de arie naturală protejată, planul de management include și aspecte privind utilizarea resurselor
naturale, dezvoltarea comunităților, propuneri de schimbări de categorii de folosință. Planul de management
al unei arii naturale protejate este un document integrator îndeosebi pentru acele categorii de arii naturale
protejate în care intervenția umană este permisă sau în care dezvoltarea durabilă este promovată ca element
cheie al managementului biodiversității. Managementul forestier aplicat în mod corect nu va fi asimilat ca
presiune sau amenințare, decât în măsura în care normativele actuale din sectorul silvic impun acțiuni de
management care contravin cerințelor legate de conservarea habitatelor și speciilor de interes.