ghid de bune practici august...titlul proiectului: stagii de practica azi, valoare si performanta...
TRANSCRIPT
1
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 Axa prioritară 6: Educație si competențe Obiectivul tematic 10: Efectuarea de investitii in domeniul educatiei, al formarii si al formarii profesionale in vederea dobandirii de competente si a invatarii pe tot parcursul vietii Prioritatea de investiții 10.iv: Îmbunătățirea utilității sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, facilitarea trecerii de la educație la muncă și consolidarea sistemelor de educație și formare profesională și a calității lor, inclusiv prin mecanisme pentru anticiparea competențelor, adaptarea programelor de învățământ și crearea și dezvoltarea de sisteme de învățare bazate pe muncă, inclusiv sisteme de învățare duale și de ucenicie Obiectivul specific 6.13: Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI Contract de finantare Nr: POCU/90/6.13/6.14-108850 Cod SMIS 2014+: 108850 Titlul proiectului: Stagii de practica azi, valoare si performanta maine!
Solicitant ASOCIATIA PENTRU EDUCATIE SI CIVISM - AEC Partener 1 SC SAFE & CONSULTING OFFICE SRL - SAFE
GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU DERULAREA STAGIILOR DE
PRACTICA
IN CADRUL STUDIILOR UNIVERSITARE
Stagii de practica azi, valoare si performanta maine!
POCU/90/6.13/6.14-108850
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014‐2020
2
CUPRINS
1.CONTEXT........................................................................................................................... 2
2. CADRUL LEGAL. DEFINIȚII.............................................................................................. 3
3.TIPURI DE STAGII DE PRACTICĂ ȘI PARTICULARITĂȚILE ACESTORA...................... 5
4.DERULAREA ACTIVITĂȚII DE CONSILIERE ȘI INFORMARE PROFESIONALĂ............ 6
4.1. Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson Prezentare generală............................. 7
4.2. Etape procedurale........................................................................................................... 21
4.3 Observaţii generale conturate în urma aplicării chestionarului de interese vocaţionale -
JVIS, Jackson Vocational Interest Survey...........................................................................................
22
4.3.1. Universitatea din Oradea – Facultatea de litere....................................................... 26
4.3.2.Universitatea de Vest – Facultatea de Economie și de Aministrare a Afacerilor....... 28
4.3.3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla – Facultatea de Farmacie...... 30
4.3.4. Universitatea București – Facultatea de Administrație și Afaceri............................. 32
4.3.5. Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară București- Facultatea
de management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurală........................................
35
4.3.6. Universitatea Politehnica București- Facultatea de Inginerie Industrială și
Robotică...............................................................................................................................................
38
4.3.7. Universitatea Ecologică București – Facultatea de Management Financiar 40
4.3.8. Universitatea Ecologică din București-Facultatea de Științele Comunicării............. 43
4.4 Subiecte abordate în consiliere........................................................................................ 46
5. DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ
5.1. PROCEDURA OPERAȚIONALĂ. DOCUMENTE NECESARE.....................................
52
5.2. DESFĂȘURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ............................................................. 56
5.3. CONCLUZII CU PRIVIRE LA DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ ÎN CADRUL
PROIECTULUI....................................................................................................................................
59
5.4. ANGAJABILITATE.......................................................................................................... 72
5.4.1. CV-forma..................................................................................................................... 76
5.4.2. CV-conținut.................................................................................................................. 78
5.4.3. CV-caracteristici care influențează angajabilitatea...................................................... 84
5.5. Ce caută angajatorii........................................................................................................ 85
6.CONCLUZII........................................................................................................................ 86
3
GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU DERULAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ
ÎN CADRUL STUDIILOR UNIVERSITARE
It is not the strongest of the species that survives, nor the most intelligent, but
the one most reponsive to change –Charles Darwin, 1809 /
Nu este cea mai puternică dintre specii cea care supraviețuiește, nici cea mai
inteligentă, ci aceea care se adaptează cel mai ușor la schimbare - Charles
Darwin, 1809
1. CONTEXT
Lumea în care trăim este în continuă schimbare, în ultimii 50 de ani am ajuns
doar în doemniul tehnologiei să înlocuim radioul cu televizorul și mai apoi cu
computerele personale, laptopuri și tablete ca sursa de informare, casetofonul
cu walkmanul, cd-playerul, mp3-playerul și acum cu telefonul mobil, clasicul
telefon cu disc cu telefonul mobil cu butoane pana la smartphone, video-
playerul vhs cu dvd-playerul și mai nou cu serviciile de streaming online, am
trecut prin inventia si evolutia spre utilizatorii de masă ai internetului ajungând
de la viteze dial-up la pachetele internet gigabit. Pentru a putea face față
provocărilor viitorului și nenumăratelor schimbări cu care se va confrunta
fiecare generație de absolvenți, sistemul de învățământ, formare și
perfecționare profesională trebuie să se adapteze permanent pentru a contribui
nu doar la asimilarea de cunoștințe, ci și la dezvoltarea de competențe pentru a
aplica aceste cunoștințe. Studenții trebuie să aibă capacitatea de a folosi
cunoștințele acumulate pentru a acționa în viața lor profesională, pentru a se
4
adapta în mod continuu la dinamica din domeniul lor, făcând față cu brio
problemelor practice cu care se vor confrunta de-a lungul carierei.
Și sistemul universitar trebuie să fie deschis și să aibă capacitatea de a se
schimba cel puțin deodată cu societatea, transformându-se într-un instrument
care răspunde cât mai ușor cerințelor pieței muncii. Pentru a răspunde acestei
nevoi, în cadrul studiilor, studenții anilor terminali desfășoară stagii de practică
în cadrul cărora dobândesc abilități practice specifice profesiei prin implicarea
în activități supervizate și coordonate de specialiști care activează într-o
societate/instituție din domeniu. Stagiile de practică sunt incluse în planurile de
învățământ și reprezintă condiție de promovare în anul următor de studii și sunt
ibligatorii pentru a obține diploma de absolvire.
2. CADRUL LEGAL. DEFINIȚII
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările și completările
ulterioare
Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților cu
modificările și completările ulterioare
Ordinul nr. 3955/2008 privind aprobarea Cadrului general de
organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii
universitare de licență și de masterat și a Convenției-cadru privind
efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii
universitare de licență sau masterat, Text publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 440 din 12 iunie 2008
Regulamentele fiecărei instituții de învățământ superior cu privire la
desfășurarea practicii de specialitate
Practica se derulează în conformitate cu planul de învățământ și urmărește
consolidarea cunoștințelor teoretice acumulate în cadrul studiilor până la acel
moment și formarea și exersarea abilităților practice în concordanță cu
specializarea fiecărui practicant. Activitatea practică constituie activitate
obligatorie pentru absolvirea studiilor.
5
Competenţă - capacitate, aptitudine, calitate a cuiva, în cazul de faţă dobândită
de studenţi în urma stagiului de practică;
Convenţia cadru de practică - este documentul denumit Convenţie-cadru
privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii
universitare de licenţă/masterat3 , act care se încheie între facultate
(organizator de practică), entitatea socio-economică care primeşte studenţi în
practică (partener de practică) şi studenţi care îşi fac stagiul de practică
(practicanţi);
Coordonator de practică/ Responsabil de practică - este cadrul didactic
supervizor, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea
desfăşurării pregătirii practice a studenţilor;
Jurnal (de practică) /raport de practică - este documentul în care studentul
aflat în stagiul de practică înregistrează zilnic activităţile desfăşurate, datele şi
informaţiile culese; documentul pe care studentul îl susține și îl predă în cadrul
examenului de verificare a activității sale, acesta fiind întocmit în conformitate
cu cerințele instituției univresitare;
Organizatorul de practică este instituţia de învăţămînt, catedra de specialitate
din cadrul acestei instituţii, care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi
formative, conform legislaţiei în vigoare
Partener de practică /unitate de practică/organizație de practică este
instituția centrală ori locală sau orice altă persoană juridică din România, sau
Uniunea Europeană ce desfășoară o activitate în corelație cu specializările
cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educației Naționale și care poate
participa la procesul de instruire practică a studenților.
Practicant este studentul care desfășoară activități practice pentru
consolidarea propriilor cunoștințe teoretice și pentru formarea abilităților sale,
spre a le aplica în concordanță cu specializarea pentru care se instruiește.
Stagiul de practică reprezintă activitatea desfăşurată de studenţi în
conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea
aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de
pregătire profesională. Stagiul de practică se derulează în perioada stabilită prin
6
planul de învăţământ, perioadă în care studentul se află la partenerul de
practică şi îndeplineşte sarcinile stabilite prin Fişa disciplinei şi Convenţia-cadru
de practică;
Tutore (de practică) - salariat al partenerului de practică ale cărui obligaţii sunt
menţionate în portofoliul de practică, parte integrantă a Convenţiei-cadru de
practică .
3. TIPURI DE STAGII DE PRACTICĂ ȘI PARTICULARITĂȚILE
ACESTORA
În cadrul studiilor de licență sunt programate unul sau mai multe tipuri de stagii
de practică, în funcție de durata studiilor și de domeniul de studii. Astfel,
majoritatea studenților trec prin stagiul de practică de specialitate în anul al
doilea de studii și prin stagiul de practică în vederea pregătirii lucrării de licență.
Studiile masterale includ un stagiu de practică de specialitate. Majoritatea
facultăților au inclus în planul de învățământ al anului al doilea practica de
inițiere în specialitate, în primul semestru, în al doilea sau în decursul vacanței
de vară. Facultățile ale căror studii durează mai mult de 3 ani au stagii de
practică în cursul tuturor anilor intermediari de studii, în decursul vacanței de
vară, condiții de accedere la examenul de absolvire.
În primul an de studii viitori profesioniști fac cunoștință cu domeniul, cu
fundamentele teoretice ale acestuia, ca atare studentul va putea parcurge un
stagiu de practică de inițiere care îi va permite să se familiarizeze cu disciplina
muncii și să observe , ca prim contact, domeniul său. Aceste stagii sunt de cele
mai multe ori mai scurte ca durată decât cele din anii terminali. Viitori ingineri și
viitori farmaciști au astfel de stagii prevăzute în planurile de învățământ.
Stagiile din penultimul sau ultimul an de studii sunt de o complexitate mai
ridicată și presupun derularea de activități specifice unui loc de muncă sub
atenta supraveghere a unui tutore. Competențele acumulate și exersate în
cadrul acestui stagiu de practică ar trebui să fie suficiente accederii la un post
7
entry-level, practicantul având oportunitatea să experimenteze situații reale de
muncă.
Stagiul de practică de licență/disertație este un stagiu de documentare pentru
proiectul/teza de licență/disertație ce are ca scop colectarea datelor/informațiilor
relevante și deprinderea unor competențe corelate tematicii alese. Având în
vedere legislați de protecție a datelor, partenerul de practică este informat și își
dă prealabil acordul pentru utilizarea datelor în scopul întocmirii lucrării de
absolvire, studentul asumându-și gradul agreat de anonimizare a datelor și
confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul stagiului.
În cadrul tuturor stagiilor de practică se urmărește ca studentul practicant să își
însușească normele de protecție și securitate în muncă și prevenirea și
stingerea incendiilor, respctarea normelor de conduită etică profesională,
adaptarea la disciplina solicitată la locul de muncă, comunicarea și relaționarea
în mediul profesional, conștientizarea calității muncii și a responsabilității pentru
munca prestată și integrarea în mediul profesional al partenerului de practică.
4. DERULAREA ACTIVITĂȚII DE CONSILIERE ȘI INFORMARE
PROFESIONALĂ
Membrii grupului țintă au beneficiat în cadrul proiectului de informare și
orientare profesională, activitate menită să evalueze și să cartografieze
competențele, trăsăturile de personalitate și stilurile de muncă ale acestora în
vederea orientării profesionale a acestora. De asemenea activitatea a avut ca
scop furnizarea de informații privind piața muncii și ocupațiile specifice
domeniului, dezvoltarea încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă și însușirea de metode și tehnici de căutarea a unui loc de
muncă.
Pentru a putea elabora un profil individual fiecărui membru al grupului țintă s-a
aplicat un instrument numit Jackson Vocational Interest Survey –JVIS.
8
4.1. Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson
Prezentare generală
Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson (JVIS, Jackson Vocational
Interest Survey), a fost creat pentru a constitui un instrument de măsurare a
intereselor vocaţionale, urmărind ideea de a oferi o tehnică eficientă în vederea
estimării congruenţei dintre abilitățile intelectuale şi cele emoţionale, în
contextul pregătirii profesionale alese.
Testul a fost creat pentru a fi administrat atât în şcoli, colegii sau licee cât şi în
centre universitare dar şi spre a veni în ajutorul agenţiilor sau oficiilor de
ocupare a forţei de muncă – inclusiv cele din afaceri şi industrie, centre de
reorientare vocațională sau orice alt mediu în care o persoană doreşte să
întreprindă o explorare a carierelor posibile pentru sine. Aşadar, JVIS se bucură
de o plajă extinsă de aplicabilitate: persoane care se află în cursul procesului
de decizie a unei direcţii de studiu, elevi de liceu sau/şi studenţi care se află în
procesul formulării planurilor vocaţionale, pentru orientare către diverse
programe universitare, pentru persoane care au terminat şcoala şi care caută
consiliere vocaţională şi profesională în vederea angajării, pentru studiul
intereselor vocaţionale, pentru aspecte legate de dinamica de personal în
organizaţii.
La construirea testului s-a acordat o mare atenţie problemelor legate de
discriminare, astfel încât accentul cade în egală măsură pe relevarea
intereselor persoanelor de sex feminin cât şi a celor de sex masculin. În acelaşi
context, nu se face diferenţierea ocupaţiilor ca fiind tradiţionale pentru bărbaţi
sau pentru femei. Pentru realizarea scalelor testului a fost acordată o deosebită
atenţie dezvoltării unui set de itemi care să reflecte cât mai fidel dimensiune
intereselor vocaţionale, proces completat de utilizarea unor proceduri
psihometrice. În plus, itemii au fost dezvoltaţi cu scopul explicit de a reflecta
interesele de bază bine diferenţiate şi operaţionalizate.
9
Limbajul folosit de test / chestionare este prietenos, fiind astfel accesibil elevilor
de şcoală generală.
Proiectarea testului a urmărit diferenţierea scalelor care reflectă rolurile de
muncă de scalele care exprimă stilul de muncă, primele fiind asociate în multe
cazuri cu o ocupaţie sau cu o clasă de ocupaţii. În ceea ce priveşte preferinţa
faţă de un anumit stil de muncă nu implică neapărat interesul pentru o activitate
legată de o meserie anume, ci mai degrabă o înclinaţie naturală pentru lucrul
într-un anumit tip de mediu, sau pentru un serviciu în care un anumit tip de
comportament reprezintă norma.
Testul JVIS, este construit din 34 de scale care numără câte 17 itemi fiecare,
itemii fiind angajaţi şi analizaţi într-un format menit să maximizeze scorarea şi
să producă grupuri scalare în funcţie de interesele vocaţionale.
Scalele au fost grupate, în profilul JVIS, în aşa fel încât cele asociate să fie
prezentate în poziţii adiacente. Datorită acestei organizări, grupele în care sunt
incluse scalele sunt independente unele faţă de celelalte şi omogene în
interiorul lor. Scalele JIVS şi grupele interpretative din care acestea fac parte
sunt după cum urmează:
A. Arte
Arte creative
Arte interpretative
G. Predare şi servicii sociale
Predare
Servicii sociale
Educaţie elementară
B. Ştiinţă şi matematică
Matematică
Știinţe fizice
Inginerie
H. Afaceri, administraţie şi activităţi
înrudite
Finanţe
Afaceri
Muncă de birou
10
Știinţe biologice
Știinţe sociale
Vânzări
Supervizare
C. Activităţi practice în aer liber
Aventură
Natură-aventură
Meserii calificate
I. Roluri de muncă legale,
profesionale, persuasive
Managementul relaţiilor umane
Drept
Consultanţă profesională
D. Servicii
Servicii personale
Activităţi familiale
J. Literar academic
Autor – jurnalism
Realizare academică
Redactare tehnică
E. Medicină şi sănătate
Servicii medicale
K. Stiluri de muncă legate de
activităţi
Independenţă
Planificare
Încredere interpersonală
F. Stiluri de muncă interpersonale
şi în acord cu profesia
Conducere dominantă
Siguranţa locului de muncă
Rezistenţă
Responsabilitate
Eşantionul normativ pentru profilurile JVIS a cuprins în egală măsură persoane
de sex feminin şi masculin, elevi cu vârste între 14 şi 18 ani, dar şi adulţi care
au exprimat deja în viaţă o opţiune clară pentru o anumită profesie, studenţi
11
aflaţi la diverse specializări sau persoane care profesează ocupaţiile alese.
Unul dintre obiectivele principale fost acela de a realiza profiluri ocupaţionale
cât mai valide, care să poată fi folosite cu maximă pertinenţă în orientarea şi
reorientarea profesională. La alegerea ocupaţiilor s-a ţinut cont nu doar de
tendinţele pieţii ci şi de necesarul de locuri de muncă şi specializări descrise în
comitetele sectoriale din industria românească. Aşadar setul total de ocupaţii
este de 350, astfel încât pentru fiecare ocupaţie s-au aplicat în medie
aproximativ 236 de chestionare JVIS.
Subliniem faptul că eşantionul pentru JVIS este un eşantion perfect adaptat
nevoilor specifice ale chestionarului. De asemenea, este important de ştiut că
acesta nu este intrinsec un chestionar de personalitate, în care reprezentarea
uniformă a tuturor categoriilor de populaţie să fie mai importantă decât
provenienţa lor ocupaţională. Dimpotrivă, în cazul unui chestionar de interese,
care tinde spre utilizarea în predicţie a profilurilor ocupaţionale, reprezentarea
uniformă şi cât mai voluminoasă a tuturor ocupaţiilor este mai importantă.
Interpretarea JVIS
„Psihicul uman nu este de natură cantitativă, dar manifestările sale suportă
cuantificări” - Gustave Theodor Fechner, Elemente der Psychophysik.
Având în vedere faptul că variabilele psihologice sunt expresia unor evaluări
subiective, este greu de demonstrat egalitatea intervalelor dintre valori
consecutive, chiar şi în cazul unor evaluări obiective, precise (ex. măsurarea
„iubirii" prin „durata ţinerii de mână" a cuplurilor).
În raport cu „realitatea vieţii” evaluarea bazată pe date statistice, susţinută de o
ipoteză de lucru, nu are cum să dea rezultate absolut exacte, întregul proces
generând unele erori aleatoare sau/ şi erori sistematice.
Cele 34 de scale de bază sunt măsurate în puncte, iar punctajele respective
transformate în percentile ce conduc la scoruri cu valori între 0% – 100%.
Intervalul intercvartilic este cuprins între 25% şi 75% şi reprezintă valori de
mijloc, ce indică mediile pentru subiecţii evaluaţi.
12
Scalele JVIS sunt împărţite într-un set de scale generate pentru a cuprinde
roluri de muncă şi un al doilea set conţinând stiluri de muncă.
Rolurile de muncă se referă la seturi relativ omogene de activităţi ocupaţionale
relevante. Unele dintre rolurile de muncă pot caracteriza doar anumite ocupaţii,
cum ar fi scalele pentru serviciile medicale sau pentru drept, pe când altele se
pot intersecta cu mai multe ocupaţii specifice cum este cazul consilierii
profesionale şi al managementului relaţiilor umane.
Pentru scalele ocupaţionale autorii testului aderă la conceptul enunţat Strong,
potrivit căruia interpretarea este aceea că un scor ridicat indică interese similare
cu ale persoanelor care aparţin unui anumit grup ocupaţional, ca de exemplu
chimiştii – şi nu interes pentru profesia respectivă, adică pentru chimie. Dar o
analiză atentă a profesiilor care se grupează în clustere ocupaţionale indică
faptul că scorurile sunt oarecum congruente pentru profesii care se înrudesc.
Stilurile de muncă se referă la preferinţele pentru situaţii care necesită un
anumit tip de comportament, aşa cum este cel prezentat de scala planificării, un
astfel de comportament fiind necesar mai mult sau mai puţin în orie ocupaţie,
iar manifestarea lui fiind mai degrabă o chestiune de operaţiune personală
pentru fiecare individ.
Interpretarea scalelor care reflectă stilul de muncă este mai complexă, fiind
orientată către caracteristici ce ţin de trăsături de personalitate. Stilurile de
muncă reprezintă interese pentru munca din mediile care pun pe primul plan,
sau care cer în mod special, comportamentul implicat de scala respectivă. De
exemplu, contabilii care sunt căutați pentru abilitatea şi pregătirea de a face
prognoze şi proiecţii bugetare, tind să aibă scoruri ridicate la scala planificare.
Un alt exemplu pentru scalele ce reflectă stilul de muncă poate fi dat de
fizicienii şi/ sau programatorii de calculatoare care de multe ori sunt solicitaţi să
lucreze mai multe ore neîntrerupt, pentru a găsi soluţii la probleme dificile şi al
căror stil de muncă va fi reflectat de scoruri ridicate la scalele rezistenţă sau
responsabilitate.
13
Faţă de scalele rolurilor de muncă, scalele stilului de muncă facilitează
înţelegerea în profunzime a dispoziţiilor generale pe care individul consiliat le
are faţă de muncă, faţă de alţi oameni şi faţă de propriile atitudini. De exemplu,
o persoană cu un scor foarte înalt la scala siguranţa locului de muncă va evita
anumite categorii de activităţi ocupaţionale, pentru care va considera un
disconfort ridicat indus probabil de coeficientul de risc şi nesiguranţă.
Aceste scale au calitatea de a nuanţa interpretările ridicate sau joase ale
scalelor rolurilor de muncă astfel: dacă două persoane au, ambele, cele mai
înalte scoruri pe scala finanţe, pot opta pentru moduri diferite de realizare a
acestui interes, în funcţie de scorurile obţinute la scala siguranţa locului de
muncă. De exemplu o persoană cu scor ridicat la scala siguranţa locului de
muncă ar putea fi interesată de contabilitate sau domeniul bancar – care
asigură un venit stabil, spre deosebire de un subiect cu scor scăzut la această
scală care, susţinut de tendinţă spre situaţii riscante, ar prefera probabil
domeniul bursier - broker sau agent de bursă de valori sau mărfuri, unde venitul
se bazează pe comisioane ce variază în funcţie de evenimente nesigure.
În evaluarea rezultatelor testului trebuie neapărat avut în vedere faptul că
scorurile scăzute nu indică lipsa unor trăsături de personalitate sau lipsa
calităţilor sugerate de definiţia scalei. Scorurile mici descriu mai degrabă o
problemă a respondentului în a identifica la sine interese în activităţi tipice
anumitor medii. De exemplu, cei care obţin un scor scăzut la scala
responsabilitate sunt persoane care preferă să evite locurile de muncă care pun
accent pe activităţi interpersonale, în special cele care folosesc influenţarea sau
manipularea celorlalţi. Un alt exemplu relevant ar putea fi scala realizare
academică ale cărei scoruri scăzute nu indică anumite considerente
indezirabile, cum ar fi lipsa unor aptitudini intelectuale ridicate – cu atât mai mult
cu cât nu toată educaţia superioară/ universitară este intelectuală sau da natură
savantă. De asemenea trebuie avut în vedere faptul că itemii care compun
această scală pun mai mult accent pe activităţile verbale decât pe cele de
cercetare ştiinţifică.
14
Deoarece profilul JVIS se bazează pe scale cu interpretări explicite ale
constructelor, interpretarea profilului este mult mai directă decât aceea pentru
alte teste, care de obicei sunt create pe alte baze explicative. Aşadar,
interpretarea poate avea trei nivele:
prin luarea în considerare a acelor scale individual care au scoruri
ridicate sau scăzute,
prin luarea în considerare a întregii configuraţii a scorurilor scalelor şi
compararea acesteia cu profilurile obţinute pentru grupuri de ocupaţii sau
chiar pentru anumite ocupaţii individuale,
prin integrarea interpretărilor de mai sus cu alte informaţii, de exemplu cu
date derivate din interviul de consiliere, cu înregistrări biografice şi
educaţionale.
Atenţia subiectului evaluat nu trebuie îndreptată în mod limitativ către o anumită
ocupaţie, chiar dacă aceasta este indicată de unul sau două dintre scorurile
ridicate ale scalelor structurale. Un argument în acest sens ar fi diferenţa dintre
a fi interesat de un subset de activităţi caracteristice unui grup ocupaţional şi a
avea o configuraţie de interese similară aceleia demonstrate de respectivul
grup ocupaţional. De exemplu, cu toate că matematicienii tind să fie foarte
interesaţi de matematică, nu toate persoanele interesate de matematică sunt
angajate ca matematicieni. Deci, faptul că o persoană obţine scoruri ridicate pe
scala matematică nu garantează că întregul său profil de interese este
asemănător cu cel al matematicienilor – (scorurile ridicate ale scalei
matematică sunt de asemenea corespunzătoare altor ocupaţii cum ar fi cele din
ştiinţele fizice, contabilitate şi economie de exemplu).
La fel de importantă este şi analiza scalelor care înregistrează scoruri joase, ce
conţin activități aparent respinse, pentru care există probabilitatea să nu fie
plăcute respondentului sau să fie evitate de acesta. Aşadar, în luarea deciziilor
vocaţionale este importantă nu doar încercarea de a identifica activităţi de
interes ci şi de observa acele arii de muncă pentru care persoana evaluată nu
are preferinţe şi care în consecinţă au un posibil potenţial negativ.
15
Construcţia testului are în vedere criterii de performanţă care sunt folosite de
majoritatea angajatorilor, şi care pot fi identificate pentru respondenţii testului:
- capacitatea de implementare,
- capacitatea de a rezolva eficient problemele,
- capacitatea de asumare a responsabilităţilor,
- capacitatea de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţelor
dobândite,
- capacitatea de analiză şi sinteză,
- creativitate şi spirit de iniţiativă,
- capacitatea de planificare şi de a acţiona strategic,
- capacitatea de a lucra independent,
- capacitatea de a lucra în echipă,
- competenţa în gestionarea resurselor alocate,
- capacitatea de a organiza,
- capacitatea de coordonare,
- capacitatea de conducere,
- capacitatea de control,
- capacitatea de obţine cele mai bune rezultate,
- capacitatea de a delega,
- capacitatea de a dezvolta abilităţile personalului,
- abilităţi de mediere şi negociere,
- obiectivitate în apreciere,
- capacitatea de a rezolva eficient problemele,
- capacitatea de asumare a responsabilităţilor.
Un aspect relevant în alegere carierei este personalitatea. Dar uneori
cunoştinţele subiecţilor asupra propriei personalităţi sunt limitate neavând nici
noţiuni clare cu privire la cerinţele de personalitate ale diferitelor profesii. Din
această cauză scalele stilurilor de muncă ale chestionarului JVIS deşi nu
măsoară ţintit, anume, trăsături de personalitate, furnizează totuşi suficiente
informaţii despre legătura dintre cadrul de muncă şi mediile faţă de care
respondentul are anumite preferinţe. Iar dacă interesele, aptitudinile şi
16
personalitatea se îndreaptă într-o anumită direcţie, trebuie ţinut cont şi de
valorile individuale, în relaţie cu posibilele opţiuni în carieră.
Valorile personale se îndreaptă către: preferinţa de a lucra aproape de familie şi
prieteni, aspecte legate de câştigul financiar – beneficii suplimentare, nevoia de
a călători sau de a fi legat de un loc stabil / fix, un program flexibil sau unul
foarte riguros planificat, lucrul individual sau în echipă, integrarea în mijlocul
unei echipe de lucru, aprecierea manierei de coordonare - leadership sau
management, interacţiunea cu publicul sau izolarea în propriile idei şi manieră
de rezolvare a problemelor. Toate aceste alegeri sunt în strânsă legătură cu
personalitatea persoanei, dar şi cu contextul general – socioeconomic, cererea
şi oferta existente pe piaţa muncii, la momentul când acesta este nevoit să ia
decizia.
Nu în ultimul rând, cercetările realizate cu chestionarele JVIS, în ceea ce
priveşte interesele vocaţionale, satisfacţia vocaţională şi psihologia alegerii
vocaţionale, au avut în vedere factorii genetici pe de o parte şi factorii de mediu
pe de altă parte, ambii contribuind la dezvoltarea caracteristicilor umane şi a
preferinţelor individuale de comportament. Plecând de la această premiză,
observaţiile furnizate de teste demonstrează încă o dată, în plus, unicitatea
personalităţii umane. Un exemplu în acest sens este furnizat de cazul
gemenilor crescuţi în aceeaşi familie, cultură, sau crescuţi în familii şi culturi
diferite. Iar concluzia este că şi într-un caz şi în celălalt diferenţele pot fi
semnificative, atât sub aspect nativ cât şi sub aspectul influenţei culturale şi
educaţionale.
Orice evaluare vocaţională este provocarea de a da o măsură obiectivă
evoluţiei în timp a subiectului angajat în carieră, a modului în care acesta face
faţă în condițiile solicitărilor postului, a progreselor realizate, a achizițiilor în
urma unor programe de perfecționare sau training etc.
Evaluarea personalului poate fi extrem de utilă şi dintr-o perspectivă
managerială, oferind managerilor posibilitatea de a-şi adapta şi ajusta
17
interacțiunile cu fiecare subordonat, în funcție de dominantele structurii
personalității acestora.
În orientarea vocațională accentul cade asupra corelației dintre potențialul
aptitudinal sau de personalitate şi structurile motivaționale ale subiectului
(interese, aspirații etc.) pe de o parte, iar pe de altă parte asupra corelației
dintre structurile motivaționale ale subiectului şi realitatea pieței forţei de muncă
(oferte şi posibilităţi).
Alegerea vocațională – expresie a personalității, John Holland
Orientarea carierei constă în acele activităţi şi programe prin care indivizii sunt
ajutaţi în asimilarea şi integrarea cunoștințelor, a experienței, în corelație cu:
- autoînțelegerea – care include cunoaşterea propriei personalităţi si
raportarea acesteia la personalitățile altora,
- înțelegerea mecanismelor de funcționare a societăţii şi deci a acelor
factori care contribuie la schimbarea continuă a acesteia, incluzând aici şi
atitudinea faţă de muncă,
- conştientizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber in viaţa personală,
- înțelegerea necesității existenţei unei mulţimi de factori cu rol activ in
planificarea carierei,
- înțelegerea necesității informațiilor şi a abilitaților în obținerea succesului
şi a satisfacției de muncă, dar şi în activitățile desfășurate în timpul liber,
- învățarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea
carierei.
După John Holland, alegerea profesiei reprezintă o expresie a personalității;
inventarele de interes sunt inventare de personalitate; membrii aceluiași
domeniu de activitate au personalităţi similare, precum şi istorii similare ale
dezvoltării personalității. Indivizii unui grup vocațional, având personalităţi
similare, vor răspunde, în multe situații şi la multe probleme, în mod similar,
punându-şi amprenta asupra mediului de muncă, dându-i acestuia anumite
caracteristici. Satisfacția profesională, stabilitatea şi realizarea în profesie
depind de congruenţa dintre propria personalitate şi mediul de lucu.
18
John Holland ajunge la următoarele concluzii :
- în cultura noastră, majoritatea oamenilor pot fi împărţiţi în șase tipuri de
personalitate: realist, intelectual, social, convențional, întreprinzător şi
artistic,
- sunt şase categorii de medii de muncă: realist, intelectual, social,
convențional, întreprinzător şi artistic,
- oamenii caută medii şi vocații care să le permită să-şi exercite
deprinderile şi aptitudinile, să-şi exprime şi valorile, să rezolve probleme
sau să joace roluri agreabile şi să le ocolească pe cele dezagreabile,
- comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interacțiunea
personalității sale cu mediul înconjurător.
Orientarea profesională este acea activitate în cadrul căreia o persoană este
ajutată să se dezvolte şi să accepte o imagine completă despre sine, despre
rolul său în societate, presupune testarea concepțiilor şi transformarea lor în
conformitate cu realitatea înconjurătoare, astfel încât acea persoană să obţină
satisfacții şi să desfășoare o activitate benefică societăţii.
Într-o piaţă a forţei de muncă aflată în continuă mişcare există o presiune
asupra valorilor salariaților şi nu numai. În mediul competitiv al economiei de
piaţă, managerii îi determină pe angajaţi să adere la valorile circumscrise
carierei şi în special la cele ale întreprinzătorilor. În economia de piaţă tot mai
multe reguli, roluri şi valori ale salariaților sunt puse sub semnul întrebării de
celelalte seturi de valori (ale întreprinzătorului şi celui ce dorește să facă o
cariera). Întrebarea care se pune este daca se pot schimba seturile de valori.
Consilierea poate facilita acest proces prin încercarea de a supune atenției
clientului ciocnirea dintre noile valori şi vechile valori.
Consilierea poate fi utilă clientului în probleme precum alegerea sau găsirea
unui loc de muncă sau adaptarea la cerințele postului sau climatului din
organizația din care face parte. Astfel pot fi ajutaţi clienții să ajungă la o mai
bună înțelegere a propriei persoane şi a pieței muncii, să coreleze propriile
interese şi talente cu solicitările asociate diferitelor oportunităţi ocupaţionale.
19
Consilierea devine o componentă semnificativă a serviciilor furnizate în
domeniul muncii şi al relaţiilor de muncă, precum şi o condiţie pentru o plasare
adecvată.
Influenţa psiho-socială răsfrântă asupra Chestionarului de Interese
Vocaţionale Jackson - JVIS
Omul în totalitatea lui este un sistem foarte complex, motiv pentru care
psihologie lucrează cu conceptul de individualitate, atribuind unicitate fiecărui
individ în parte. În aceste condiţii, sisteme de măsurare sunt foarte greu de
calibrat şi la fel de dificil de folosit în emiterea unor previziuni.
Trebuie avute în vedere stadiile dezvoltării personalităţii, care parcurg mai
multe cicluri de-a lungul întregii vieţii, caracterizate de la o etapa la alta
(trecerea de la copilărie până la vârsta adultă - tardivă, matură) prin:
- dezvoltarea proceselor cognitive superioare şi a funcţiilor reglatorii,
îmbunătăţirea proceselor senzoriale, amplificarea şi consolidarea
motricităţii, toate conducând la o mai bună organizare a
comportamentului şi favorizând adaptarea tot mai complexă la mediu;
- expansiunea activităţilor exploratorii bazată pe dorinţa de cunoaştere,
fapt ce duce la îmbogăţirea considerabilă a experienţei personale;
- creşterea autonomiei prin formarea a numeroase deprinderi de
autoservire şi de mânuire a obiectelor;
- constituirea unei conştiinţe morale primare care sporeşte capacitatea de
adaptare la mediul social;
- constituirea bazelor personalităţii şi accentuarea trăsăturilor individuale.
Personalitatea este în continuă stabilizare şi maturizare prin amplificarea
fiecăreia dintre cele trei sub-identităţi – profesională, maritală, socio-culturală.
Integrarea în muncă şi asumarea unui statut profesional constituie un “şoc al
realităţii” deoarece în cadrul muncii se probează calităţile reale pe care individul
le are şi se evidenţiază lipsurile, defectele.
Personalitatea tânărului, dar şi a adultului, are o componentă proiectivă
puternică, adică o orientare pregnantă spre viitor. Dintr-un punct de vedere mai
general, înscrierea individului pe axa trecut – prezent – viitor şi orientarea
20
existenţei sale spre viitor este cheia confortului existenţial. Tinereţea ca stare
de spirit trăită dincolo de o anumită vârsta cronologică este dată de forţa
individului de a prefigura planuri de viitor.
De asemenea nu poate fi ignorat faptul că personalitatea adultului cuprinde
conduite, comportamente, trăsături de caracter rezonante cu generaţia. Ca
urmare, în diversele etape de timp şi în diferitele spaţii culturale se poate vorbi
de generaţii rebele, anarhice, idealist-utopice, acţional-dinamice, reflexive.
Personalitatea adultului are o tendinţă accentuată către afirmare şi putere, prin
ocuparea unor funcţii de conducere. Fenomenul îmbracă forma unei lupte
deschise contra “gerontocraţiei” (dominaţia vârstnicilor prin deţinerea de către ei
a poziţiilor-cheie în viaţa economică, socială şi politică).
În personalitatea adultului latura creativă este pregnantă, măcar prin
deschiderea faţă de nou şi tendinţa de schimbare dacă nu şi prin creaţie
propriu-zisă. Creativitatea completează dorinţa tinerilor de afirmare şi cucerire a
unui loc semnificativ, prestigios în ierarhia profesională şi în viaţa socială.
Un profil al personalităţii mature cuprinde trăsături ca: autocontrol şi stăpânire
de sine, echilibru afectiv, independenţă în decizie şi acţiune (autonomie),
prudenţă, o mai mare obiectivitate în perceperea de sine şi a celorlalţi,
expansiune realistă cu privire la viitor, forţă de confruntare matură cu încercările
vieţii.
În Dezvoltarea conştiinţei de sine un rol esenţial este ocupat de identitatea
vocaţională, care se referă la profesia pe care tânărul hotărăşte să o practice şi
descoperirea ei presupune auto-descoperirea propriilor capacităţi şi
incapacităţi.
De regulă, identitatea vocaţională se conturează în primul rând în funcţie de
interese şi abia apoi în funcţie de aptitudini, excepţie făcând cazurile unde se
manifestă aptitudini speciale certe şi a căror cultivare a început încă din
copilăria mică.
Încă din pre-şcolaritate copilul a venit în contact cu multe profesii (vânzător,
şofer, medic, farmacist, educator etc.), conduite specifice acestora fiind adesea
21
încorporate în joc. El însă nu şi-a pus explicit problema modului în care se
ajunge la practicarea lor sau dacă şi-a pus-o a primit răspunsul general că
trebuie să înveţe pentru a practica o meserie. Şcolarul mic începe să înţeleagă
legătura dintre învăţarea de tip şcolar şi dobândirea unui statut profesional
viitor, iar din clasa a III-a – a IV-a poate chiar să stabilească o relaţie între
cunoştinţele dintr-un domeniu şi o anumită profesie practicată pe baza lor.
Aceasta conduce la o anumită focalizare a intereselor spre cunoştinţele legate
de ceea ce consideră el că va fi profesia sa, fapt care produce un început de
orientare şcolară. Spre deosebire de pre-şcolaritate, când copilul se simţea
atras de profesiile temerare (aviator, pompier, şofer, marinar), în şcolaritatea
mică interesul se deplasează spre profesiile cotate ca având un status înalt,
material şi ca prestigiu (medic, profesor, inginer). În adolescenţă performanţa
şcolară de nivel superior duce la creşterea semnificativă a numărului de
concepte ştiinţifice. În faza adolescenţei prelungite, la tinerii care urmează studii
universitare, conceptele ştiinţifice legate de domeniul vocaţional-profesional
sunt dominante. Conceptele sunt integrate în judecăţi şi raţionamente din ce în
ce mai complexe.
Conturarea unei vocații începe în preadolescentă prin descoperire a unor
interese şi continuă la adolescent, fie prin pregătire cognitivă activă (învăţare
şcolară) pentru un domeniu de învăţământ universitar, fie pregătire profesională
activă pentru învăţarea unei meserii, în mod curent, oamenii consideră că
majoritatea profesiilor sunt accesibile în primul rând prin efort intelectual şi
practic, şi apoi datorită unor aptitudini specifice.
O importanţă deosebită o are presiunea socială profesională exprimată în
solicitările societăţii pentru anumite profesii. În stabilirea identităţii vocaţionale
intervin şi alte elemente, cum ar fi moda sau aspiraţiile pe care le are familia şi
cercul social în care familia este integrată. De asemenea, preferinţa pentru
unele obiecte de învăţământ constituie adesea un punct de plecare pentru
orientarea spre anumite identităţi vocaţionale – profesionale.
22
În identificarea vocaţional – profesională sunt implicaţi în mai mare măsură
factori subiectivi – individuali ca: solicitări emoţionale ale muncii, timpul liber ce
rămâne dincolo de exercitarea profesiei, eleganţa şi curăţenia meseriei,
ambianţa fizică în care ea se desfăşoară.
De asemenea, decizia este preponderent influenţată de factorii sociali, care
orientează mai ales spre meseriile tradiţionale masculine sau feminine şi spre
cele avantajoase material.
Ca o consecinţă a modificărilor/ evoluţiei în timp, la care este supus din punct
de vedere psihologic şi biologic organismul uman, rezultatele oricărui test
obţinute la un moment dat vor diferi de rezultatele aceluiaşi test înregistrate la
un interval de timp ulterior (distanţă de 2 ani sau mai mult).
4.2. Etape procedurale
Având în vedere construcția chestionarului (de altfel de aceea a și fost ales),
aplicarea a oferit un grad mare de flexibilitate grupului țintă, totul desfășurându-
se online, în baza unui user și parole unice comunicate prin e-mail fiecărui
participant, aplicarea putându-se derula într-un mediu confortabil , cunoscut,
familiar, cu posibilitate de a întrerupe aplicarea și a o relua atunci când există
disponibilitate. În medie cele 289 de perechi de itemi sunt parcurse în 40-50 de
minute. Recomandarea a fost ca testul să se parcurgă într-o singură etapă,
întreruperea și reluarea lui putând afecta modul în care fiecare răspunde.
Ulterior aplicării și finalizaării testului, în baza manualului destinat expertului,
fiecare expert desemnat studia rezultatele brute ale chestionarului pentru a
alcătui profilul fiecărui candidat și un raport inițial care a reprezentat baza de
discuție pentru derularea ședinței de consiliere individuale. În baza ședinței cu o
durată medie de o oră și a raportului inițial, expertula întocmit raportul final
conținând profilul fiecărui participant. Dincolo de discuția în baza chestionarului
JVIS, experții consiliere au atins cu participanții și alte subiecte relevante pentru
aceștia precum preocuparea pentru viitorul lor profesional, influența familiei în
alegerile referitoare la carieră, burnout, prezentarea instrumentelor disponibile
23
în cadrul proiectului pentru sprijin în derularea procesului de angajare,
prezentarea ocupațiilor potrivite profilului și domeniului, încurajare, îngrijorări
cu privire la absolvire și la evoluția pieței muncii în contextul epidemiologic,
disponibilitatea pentru a discuta orice îi îngrijorează.
4.3 Observaţii generale conturate în urma aplicării chestionarului de
interese vocaţionale - JVIS, Jackson Vocational Interest Survey
În urma evaluării rezultatelor generate de algoritmul chestionarului de interese
vocaţionale JVIS, obţinute în baza răspunsurilor furnizate de subiecţi şi a
discuţiilor purtate în şedinţele de consiliere, se pot desprinde următoarele
concluzii (întrebări formulate de psiholog vs. răspunsuri ale studenţilor):
Cum a fost perceput testul – grad de dificultate, probleme întâmpinate
La această întrebare aproximativ 70% din subiecţi au răspuns considerând
testul uşor de rezolvat, fără să ridice probleme, interesant.
În procent de 30% subiecţii au avut următoarele comentarii:
- unele întrebări nu ofereau varianta potrivită de răspuns,
- volumul prea mare al chestionarului a consumat mult timp,
- unele întrebări nu au fost suficient de clare.
Ce anume v-a determinat să alegeţi această facultate
- Influenţa familiei – aprox. 20% din respondenţi au urmat exemplul
părinţilor şi au îmbrăţişat acelaşi început de drum vocaţional (părinţi
ingineri – copii studenţi la Universitatea Politehnică Bucureşti, părinţi
medici – copii studenţi la UMF Carol Davila, părinţi economişti – copii
studenţi la Facultatea de Administraţie şi Afaceri).
- Condiţiile material (surse de venit) – aprox. 25% din respondenţi au ales
instituţia de învăţământ superior în funcţie de posibilităţile materiale (au
optat pentru o facultate existentă în apropierea localităţii de domiciliu
pentru a reduce costurile de transport şi cazare).
24
- Influenţa prietenilor – aprox. 10% din respondenţi s-au lăsat influenţaţi în
alegerea studiilor superioare şi implicit a opţiunilor vocaţionale oferite de
acestea de prieteni, mergând împreună cu aceştia la acelaşi facultate.
- Profilul liceului absolvit / materii preferate – aprox. 30% din respondenţi
au fost ghidaţi în alegerea lor de profilul liceului absolvit şi de materiile
preferate pentru care au căutat o extensie în studiile universitare.
Aici trebuie menţionat şi faptul că, mulţi dintre studenţii intervievaţi au
îmbrăţişat cu plăcere studiul anumitor materii datorită interesului stârnit
prin maniera de predare a profesorilor. La polul opus se situează cazul
studenţilor care ar fi vrut să studieze în detaliu anumite materii, dar care
au respins până la urmă aceste discipline din cauza stilului de predare.
- Evoluţia pe piaţa muncii - aprox. 15% din respondenţi s-au ghidat în
alegerea instituţiei de învăţământ superior după încadrarea acesteia în
cerinţele identificate pe piaţa muncii.
Studenţi care lucrează în paralel cu frecventarea cursurilor de învăţământ
superior vs. studenţi care au ales să se focuseze numai pe studiu
Aproximativ 30% dintre studenţii intervievaţi, în paralel cu studiile universitare
frecventate, au un loc de muncă. În proporţii aproximativ egale aceştia vor să
păstreze respectivul loc de muncă sau vor să schimbe acel job cu unul mai bun,
la terminarea studiilor.
Studenţii focusaţi pe activitatea universitară, care nu au un loc de muncă în
momentul de faţă, au experimentat contactul cu un job în contextul orelor de
practică. O bună parte dintreaceştia intenţionează, după absolvirea studiilor, să
opteze pentru angajarea în locurile de muncă la care au efectuat orele de
practică. Opinia generală cu privire la orele de practică este una pozitivă,
experienţa în sine având darul de a aduce o serie de lămuriri concrete în ceea
ce priveşte profesia, programul, colectivul – comunicarea, cerinţele şi alinierea
pe scară ierarhică.
Studenţi care au definite intenţii de viitor
25
Aproximativ 40% din studenţii evaluaţi/ intervievaţi au o imagine definită cu
privire la domeniul în care vor lucra, mediul/ colectivul în care preferă să îşi
desfăşoare activitatea, modul de organizare a timpului. Dintre aceştia,
majoritatea sunt studenţi la UMF Carol Davila şi au ca obiectiv desfăşurarea
activităţii în domeniul cercetării.
De asemenea, studenţii care urmează cursuri la Facultatea de Administrație şi
Afaceri sau la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi
Dezvoltare Rurală, în mare parte, planifică înfiinţarea unei afaceri proprii. Dintre
aceştia, cei care deja au un loc de muncă sunt mai bine orientaţi şi mai hotărâţi
în ceea ce priveşte programarea şi organizarea unei activităţi pentru care
urmează să îşi asume responsabilitatea pe viitor.
Interesul pentru studii postuniversitare, pentru dezvoltare intelectuală continuă
Din totalul studenţilor testaţi, aproximativ 55% intenţionează că continue studiile
universitare şi post universitare. O marea parte dintre aceştia este reprezentată
de studenţi de la facultățile cu profil economic – Universitatea de vest din
Timișoara- Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și Universitatea
București- Facultatea de Administrație și Afaceri. Mulțti studenți de la UMF
Carol Davila –Facultatea de Farmacie optează pentru o carieră în cercetare,
pentru activitate de laborator.
De asemenea studenţii Facultăţii de Ştiinţele Comunicării şi cei ai Facultăţii de
Inginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica
București) intenţionează să continue instruirea intelectuală, prin frecventarea de
cursuri post universitare, ateliere de lucru, conferinţe de informare, dar în
special prin studiu şi documentare individuală.
O parte dintre studenţii Facultăţii de Management, Inginerie Economică în
Agricultură şi Dezvoltare Rurală sunt interesaţi de noile tehnologii în domeniu,
sisteme pe care vor să le adopte şi să le adapteze condiţiilor oferite de mediu
existent la faţa locului.
Studenţii Facultăţii de Administrație şi Afaceri sunt în mare parte preocupaţi de
extinderea studiului şi al analizei pieţei bursiere şi de valori, a mecanismelor
financiare pe care sunt clădite construcţiile economice.
26
Studenții Facultății de Litere din Oradea, în marea majoritate, se vor orienta
către domenii complementare de studiu
Studenţi cu vârste peste 40 de ani
Particularităţi ale studenţilor cu vârste peste 40 de ani
Categoria studenţilor cu vârste peste 40 de ani – aproximativ 10% din totalul
studenţilor evaluaţi, care frecventează prima instituţie de studii superioare se
diferenţiază de ceilalţi studenţi în primul rând prin motivaţii:
- sunt persoane pentru care absolvirea unei instituţii de învăţământ
superior este o măsură a respectului de sine, a împlinirii unei aspirații
(persoane care nu au avut condiţiile potrivite pentru a-şi desăvârşi
educaţia la momentul absolvirii studiilor liceale),
- persoane inspirate de copiii lor, care sunt studenţi,
- persoane preocupate de o dezvoltare intelectuală permanentă,
- persoane în căutarea schimbării domeniului iniţial de activitate cu altă
profesie care ar constitui o pasiune,
- persoane care vor să promoveze pe scară ierarhică şi au nevoie de o
confirmare intelectuală.
Acest grup de subiecţi prezintă o manieră diferită de abordare a realităţilor vieţii,
având ca sursă experienţa acumulată în contextul evenimentelor trăite, dar şi o
puternică motivaţie intrinsecă de factură predominant afectivă.
Efortul suplimentar depus de aceste persoane – care au obligaţii faţă de familie,
faţă de locul de muncă ce asigură nevoi financiare - este compensat şi stimulat
de voinţă. Fiind din punct de vedere psihologic antrenate într-o activitate care
mobilizează puternice forţe lăuntrice, ce motivează la un nivel superior,
intrinsec, sunt persoane care reuşesc să îşi armonizeze viaţa în întregul ei.
Pentru aceşti subiecţi opţiunile în ceea ce priveşte alegerea studiilor dar şi
obiectivele vocaţionale sunt mult mai clare, având în vedere traseul profesional
parcurs până la acest moment şi astfel identificarea abilităţilor, îndemânării şi
satisfacţiei personale.
De asemenea, din evaluarea acestei categorii de subiecţi, reiese importanţa
reabilitării unei stime de sine sănătoase şi unei poziţii sociale care consolidează
27
încrederea în propria persoană. Pentru acest grup de subiecţi este importantă
satisfacţia morală pe lângă orice alte aspecte de ordin economic,
recunoaşterea şi validarea socială. În felul acesta este iniţiat un proces de
recuperare şi vindecare la nivel emoţional, care conduce la stabilirea echilibrului
general.
4.3.1. Universitatea din Oradea – Facultatea de litere
Cu privire la temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost
obținute la temele comunicativ, convențional, orientat spre ajutorare și
întreprinzător. Pputem observa că temele ocupaționale sunt corelate cu profilul
de studiu, cu precizarea că ne-am fi așteptat la scoruri mai mari pentru tema
socială corelată cu profesii precum cea de profesor sau consilier.
Teme ocupationale UO Litere
0
20
40
60
80
100Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 1
Teme ocupationale UO Litere
28
Profiluri ocupationale UO Litere
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
le
Busin
ess
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
iBiro
tica/
arhiv
istica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
i
Servic
ii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
leIn
dust
ria e
xtracti
vaM
estes
ugari
Constru
ctii
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 2
Profiluri ocupationale UO Litere
În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin
egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):
- vânzări
- finanțe-bănci
- predare adulți
- servicii sociale
- justiție
- business
- cler
- resurse umane
29
Putem remarca prezența suprinzătoare a profilului finanțe bănci care include
ocupații precum contabil sau analist financiar. O explicație ar putea fi că în
cazul acestor studenți se poate observa o ușoară indecizie cu privire la viitor , la
ce își doresc să facă, relevat și de faptul că 60% dintre respondenți au o
similaritate mare cu cel puțin 7 profiluri ocupaționale diferite, jumătate dintre
aceștia identificându-se cu cel puțin 10 profiluri distincte.
4.3.2.Universitatea de Vest – Facultatea de Economie și de Aministrare a
Afacerilor
Privitor la temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost
obținute la temele întreprinzător , convențional și socializat cu un scor mediu la
orientat spre ajutorare și comunicativ. Temele ocupaționale sunt foarte bine
corelate cu profilul de studiu, o parte dintre respondenți obținând scoruri mari și
la tema ocupațională logic (de așteptat, această temă fiind corelată cu
preferința pentru gândire rațională, orientare spre generalizări, raționament
deductiv și nu toți absolvenții au astfel de înclinații , insă era de așteptat ca o
parte să se coreleze cu acest profil).
Teme ocupationale UVT FEAA
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 3
Teme ocupationale UVT FEAA
30
Profiluri ocupationale UVT FEAA
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
leBus
ines
s
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
i
Birotic
a/ar
hivist
ica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
i
Servic
ii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
le
Indu
stria
extr
activa
Mes
tesug
ariCons
tructi
i
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 4
Profiluri ocupationale UVT FEAA
În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin
egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):
- business
- finanțe-bănci
- vânzări
- resurse umane
- justiție
- predare adulți
- resurse umane
- marketing
31
Putem remarca prezența suprinzătoare a profilului justiție care include ocupații
precum avocat, judecător, notar, procuror, consilier juridic sau executor. O
explicație ar putea fi valorizarea de către respondenți a capacității de a lupta
pentru idealurile lor , înclinația acestora spre hotărâre și siguranță de sine,
dorința de realizare. Tema ocupațională curios se corelează cu o legătură
puternică cu mediul și ființele vii fiind corelată cel mai bine cu domeniul, deși
ne-am fi așteptat la prezența temei practic (care are de altfel cel mai mic scor)
care implică muncă. Cei care au obținut scoruri mari la acest profil sunt potriviți
pentru ocupații integratoare cum sunt consultanții sau consilierii care trebuie să
aibă capacitatea de a agrega cu succes informații economico-financiare cu
cunoștințe despre legislație, standarde. 15% dintre respondenți au deja o
direcție doarte clară cu o similitudine cu doar 4 sau mai puține profiluri în timp
ce 34% au profiluri ocupaționale similare cu cel puțin 8 sau mai multe profiluri.
4.3.3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davilla – Facultatea de
Farmacie
În ceea ce privește temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au
fost obținute la temele curios, socializat și logic. Tema ocupațională curios se
corelează cu o legătură puternică cu mediul și ființele vii fiind corelată cel mai
bine cu domeniul farmacie. În egală măsură și tema socializat se corelează
foarte bine cu domeniul fiind adecvată persoanelor care preferă ocupațiiile care
le oferă stabilitate și recompensează virtuțile tradiționale, fiind specifică celor
cărora le place să lucreze cu oamenii. Ne-am fi așteptat la un scor ceva mai
mare la tema orientat spre ajutorare , scorurile fiind medii. O explicație poate fi
faptul că o bună parte dintre respondenți își doresc o carieră în cercetare și
dezvoltare de produs și nu urmăresc neapărat ocuparea unui post de farmacist,
acesta fiind cazul în care se manifestă mai pregnant orientarea spre ajutorare.
32
Teme ocupationale Facultatea de Farmacie Bucuresti
0102030
405060
708090
100Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 5
Teme ocupationale Facultatea de Farmacie Bucuresti
În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele
mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu
pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se
regăsesc în grafic):
- științe
- domeniul medical
- computere și IT
- lucrul în aer liber, agronomie
Putem remarca prezența suprinzătoare a profilului computere și IT care include
ocupații precum inginer sistem informatic, programator, manager proiect
informatic sau analist. O explicație ar fi tangența domeniului farmaceutic cu
științele fizice care denotă un interes puternic pentru țiințele exacte, corelat cu
ceea ce am menționat mai sus – faptul că o parte din respondenți iși doresc
cariere în cercetare. În cazul respondenților de la farmacie regăsim o hotărâre
destul de clară în rândul respondenților , 72% dintre aceștia fiind similari cu 5
sau mai puține profiluri ocupaționale, ceea ce denotă o alegere potrivită a
domeniului de activitate pentru viitoarea carieră, mai ales că profilurile
ocupaționale sunt foarte similare cu domeniul de studiu.
33
Profiluri ocupationale Facultatea de Farmacie
0%10%
20%30%40%
50%60%70%
80%90%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
leBus
ines
s
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
i
Birotic
a/ar
hivist
ica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
i
Servic
ii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
le
Indu
stria
extr
activa
Mes
tesug
ariCons
tructi
i
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 5
Profiluri ocupationale Facultatea de Farmacie
4.3.4. Universitatea București – Facultatea de Administrație și Afaceri
În ceea ce privește temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost obținute la temele întreprinzator,
convențional, asertiv și orientat spre ajutoarare.
34
Teme ocupationale UB FAA
0
10
20
30
40
50
60
70
80Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 7
Teme ocupationale UB FAA
Dacă în ceea ce privește temele întreprinzator, convențional, asertiv rezultatele nu surpind dat fiind profilul de studii,
orientarea spre ajutorare ține mai mult de sfera socialului. O explicație poate fi inclinația și capacitatea acestora de a lucra bine
mai degrabă într-o echipă decât individual aspect susținut și de scorurile medii la temele comunicativ și socializat.
35
Profiluri ocupationale UB FAA
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
le
Busin
ess
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
iBiro
tica/
arhiv
istica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
i
Servic
ii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
leIn
dust
ria e
xtracti
vaM
estes
ugari
Constru
ctii
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 8
Profiluri ocupationale UB FAA
În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin
egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):
- justiție
- predare adulți
- business
- resurse umane
- finanțe-bănci
- vânzări
- marketing
Remarcăm și în acest caz, ca și în cazul economiștilor de la Timișoara, prezența profilului justiție care include ocupații precum
avocat, judecător, notar, procuror, consilier juridic sau executor. O explicație ar putea fi valorizarea de către respondenți a
36
capacității de a lupta pentru idealurile lor , înclinația acestora spre hotărâre și
siguranță de sine, dorința de realizare. Profilul se corelează cu capacitate de
memorare, bună exprimare în scris și oral, raționament inductiv și deductiv,
capacitate de negociere și de argumentare. 47% dintre respondenți au acest
profil în rezultate, pentru aceștia recomandându-se profesii care integrează
bine cunoștințele economice cu cele de legsilație și standarde –precum
consultant fiscal, consultant fonduri europene, auditor. În cadrul profilurilor
regăsim o nehotărâre în rândul respondenților , 47 % dintre aceștia fiind
similari cu 7 sau mai multe profiluri ocupaționale, ceea ce denotă incertitudine
cu privire la viitoarea profesie, cu privire la propria pregătire. Graficul relevă
similaritate cu numeroase profiluri ocupaționale ale respondenților.
4.3.5. Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară
București- Facultatea de management, Inginerie Economica in
Agricultura si Dezvoltare Rurală
Temele ocupaționale au o împrăștiere mare, în parte fiind vorba de mulți
respondenți, dar aici având parte și de cei mai mulți studenți netradiționali care
au deja carieră, familie, experiență și pasiuni care le influențează
personalitatea. Cele mai mari scoruri ale respondenților au fost obținute la
Teme ocupationale MIEADR
0
10
20
30
40
50
60
70Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 9
Teme ocupationale MIEADR
37
Tema ocupațională curios se corelează cu o legătură puternică cu mediul și
ființele vii fiind corelată cel mai bine cu domeniul, deși ne-am fi așteptat la
prezența temei practic (care are de altfel cel mai mic scor) care implică muncă
cu mâinile, lucrul în aer liber cea mai potrivită cu domeniul agronomiei. Totuși
temele se corelează cu profilul respondenților – puternici, hotărâți, cu o
preferință spre munca de birou care deja au atins un anumit grad de maturitate
personală și au interese superioare cum ar fi ajutorarea celor din jur. În cazul
acestor respondenți a reieșit din întreaga activitate de consiliere cea mai
puternică motivație de a obține stabilitate profesională și financiară, aspect ce
se corelează cu oportunitățile limitate oferite de piața muncii din zonă.
Analizăm în continuare similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând
cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu
pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se
regăsesc în grafic):
- științe
- business
- justiție
- domeniul medical
- predare adulți
- resurse umane
- finanțe-bănci
- lucrul în aer liber, agronomie
Remarcăm și în acest caz, ca și în cazul altor respondenți cu profil economic ,
prezența profilului justiție care include ocupații precum avocat, judecător, notar,
procuror, consilier juridic sau executor. O explicație ar putea fi valorizarea de
către respondenți a capacității de a lupta pentru idealurile lor , înclinația
acestora spre hotărâre și siguranță de sine, dorința de realizare.
38
Profiluri ocupationale MIEADR
0%5%
10%15%20%
25%30%35%
40%45%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
leBus
ines
s
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
i
Birotic
a/ar
hivist
icaVan
zari
Mar
ketin
g
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
iSer
vicii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
le
Indu
stria
extr
activa
Mes
tesug
ariCons
tructi
i
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 10
Profiluri ocupationale MIEADR
Profilul se corelează cu capacitate de memorare, bună exprimare în scris și oral, raționament inductiv și deductiv, capacitate
de negociere și de argumentare. 39% dintre respondenți au acest profil în rezultate, pentru aceștia recomandându-se profesii
care integrează bine cunoștințele economice cu cele de legislație și standarde –precum consultant fonduri europene . În
cadrul profilurilor regăsim o nehotărâre în rândul respondenților , 46 % dintre aceștia fiind similari cu 6 sau mai multe profiluri
ocupaționale, 33% fiind similari cu 5 profiluri ocupaționale ceea ce denotă incertitudine cu privire la profesie, cu privire la
propria pregătire și la viitor. Doar 26% dintre respondenți sunt similari cu profilul lucrul în aer liber , agronomie. Graficul relevă
similaritate cu numeroase profiluri ocupaționale ale respondenților, întâlnind toate profilurile ocupaționale disponibile.
39
4.3.6. Universitatea Politehnica București- Facultatea de Inginerie
Industrială și Robotică
Analizând temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost
obținute la temele logic, socializat , curios, și asertiv. Ne așteptam la tema
ocupațională logic, având de a face cu viitori absolvenți de profil tehnic care au
înclinație către gândire raționașă abstractă, raționament deductiv și precizie,
munca intelectuală complexă, preferință pentru aria țtiințelor precum
matematica, fizica sau informatica. Tema ocupațională curios se corelează cu
interes pentru cercetare, înclinație spre investigație. În egală măsură și tema
socializat se corelează foarte bine cu domeniul fiind adecvată persoanelor care
preferă ocupațiiile care le oferă stabilitate și recompensează virtuțile
tradiționale, fiind specifică celor cărora le place să lucreze cu oamenii. Tinerii
viitori ingineri preferă lucrul în poziții în care ăși pot exercita controlul și în care
ierarhia este clar stabilită și respectată. Această temă relevă și faptul că
respondenții sunt direcți, siguri pe sine și hotărâți, orientați spre leadership,
capbaili să ăși gestioneze bine activitatea și să ia decizii cu privire la ea,
neavând nevoie de control permanent al activității și având autonomie
profesională ridicată.
Teme ocupationale UPB FIIR
0
20
40
60
80Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 11
Teme ocupationale UPB FIIR
40
Profiluri ocupationale UPB FIIR
0%5%
10%15%20%25%30%35%40%45%50%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
le
Busin
ess
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
i
Birotic
a/ar
hivist
ica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
i
Servic
ii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
le
Indu
stria
extr
activa
Mes
tesug
ariCons
tructi
i
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 12
Profiluri ocupationale UPB FIIR
Analizăm în continuare similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin
egală cu 0.40), per ansamblu pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se regăsesc în grafic):
- domeniul medical
- științe
- computere și IT
- business
- lucrul în aer liber
- construcții
41
Ne surprinde prezența profilului domeniul medical care include ocupații
precum medic, asistent, farmacist, fizio/kinetoterapeut sau tehnician dentar. O
explicație ar putea fi valorizarea de către respondenți a doinței de realizare,
independența, autonomie, rapiditatea structurării informației, capacitatea de a
memora, auto-controlul și responsabilitatea. 46% dintre respondenți au acest
profil în rezultate, pentru aceștia recomandându-se profesii care integrează
activitatea de cercetare sau lucrul cu oamenii. 42% dintre studenți se regăsesc
în profilul științe, 38% în computere și IT și 33% în construcții. Prezența
profilului lucru în aer liber se explică prin dorința de a combina în munca lor
creativitatea și spiritul practic, de a genera soluții pentru situații cotidiene. Acești
respondenți preferă să aplice principii științifice în soluționarea de probleme
practice, ăși folosesc ideile pentru a contrui și testa echipamente, sisteme,
tehnologii, sunt procedurali, știu să identifice erori și să facă reglaje fine în cazul
în care o componentă nu functionează sau nu interacșionează optim. În cadrul
profilurilor regăsim o oarecare nehotărâre în rândul respondenților , 50 % dintre
aceștia fiind similari cu 6 sau mai multe profiluri ocupaționale, iar 38% fiind
similari cu 5 profiluri ocupaționale ceea ce denotă incertitudine cu privire la
profesia pe care o vor alege în viitor. Acest aspect se explică și prin faptul că
oportunitățile lor sunt semnificativ mai vaste decât cele ale absolvenților din alte
domenii, pregătirea lor tehnică fiind căutată în majoritatea industriilor. , cu
privire la propria pregătire și la viitor. Doar 26% dintre respondenți sunt similari
cu profilul lucrul în aer liber , agronomie. Graficul relevă similaritate cu
numeroase profiluri ocupaționale ale respondenților, cu excpeția domeniului
muzical.
4.3.7. Universitatea Ecologică București – Facultatea de Management
Financiar
În ceea ce privește temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au
fost obținute la temele logic, comunicativ și întreprinzător cu un scor mediu la
tema experisv. Tema ocupațională întreprinzător se corelează cu profilul de
studii , avem de-a face cu respondenți capabili de persuasiune, înrezători în
42
forțele proprii, hotărâși, dominanți, cu preferință mai degrabă spre marketingul
sau managementul unei afaceri decât spre detaliile activității zilnice.
Respondenților li se potrivesc meserii din sfera administrație, relații publice,
diplomație sau chiar domeniul legal. De așteptat era și tema logic, având de a
face cu viitori absolvenți de profil economic managerial care au înclinație către
gândire rațională abstractă, raționament deductiv și precizie, munca intelectuală
complexă. Tema ocupațională comunicativ se corelează cu interesul
respondenților pentru studiu, înțelegerea situației socio-economice, formularea
și exprimarea de concepte, respondenții fiind bine informați și bine ancorați în
realitate. pentru cercetare, înclinație spre investigație. Ne-a suprins scorul
mediu obținut la tema expresiv, aceasta fiind mai degrabă corelată cu profesiile
artistice. Probabil tema ține de personalitatea sensibilă, imaginativă a multora
dintre respondenți și se explică într-o oarecare măsură prin ancorarea în mediul
din jur specifică economiștilor.
Teme ocupationale UB MF
0
20
40
60
80
100Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 13
Teme ocupationale UB MF
În continuare analizăm similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând
cele mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu
pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se
regăsesc în grafic):
43
- Justiție
- științe sociale
- finanțe-bănci
Remarcăm și în acest caz, ca și în cazul altor respondenți cu profil economic , prezența profilului justiție care include ocupații
precum avocat, judecător, notar, procuror, consilier juridic sau executor. O explicație ar putea fi valorizarea de către
respondenți a capacității de a lupta pentru idealurile lor , înclinația acestora spre hotărâre și siguranță de sine, dorința de
realizare.
Profiluri ocupationale UEB MF
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
leBus
ines
s
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
i
Birotic
a/ar
hivist
ica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
iSer
vicii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
le
Indu
stria
extr
activa
Mes
tesug
ariCons
tructi
i
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 14
Profiluri ocupationale UEB MF
44
Profilul se corelează cu capacitate de memorare, bună exprimare în scris și
oral, raționament inductiv și deductiv, capacitate de negociere și de
argumentare. 60% dintre respondenți au acest profil în rezultate, pentru aceștia
recomandându-se profesii care integrează bine cunoștințele economice cu cele
de legislație și standarde –precum consultant fonduri europene sau poziții de
coorodnare/ management . În cadrul profilurilor regăsim o concentrare pe
anumite profiluri ocupaționale în rândul respondenților , 80 % dintre aceștia
fiind similari cu 4 sau 5 profiluri ocupaționale,în principiu din arii corelate cu
domeniul lor de studiu – pe lângă cele amintite mai sus întâlnim și profilurile
marketing, vânzări, business, resurse umane, arte vizuale comerciale (corelate
cu marketingul), științe sau servicii sociale. Profilurile se potrivesc cu abilități
precum capacitate de memorare, atenție distributivă, capacitatea de negociere,
amabilitate, persuasiune, bune abilități de comunicare scrise și orale,
raționament deductiv.
4.3.8. Universitatea Ecologică din București-Facultatea de Științele
Comunicării
Cu privire la temele ocupaționale, cele mai mari scoruri ale studenților au fost
obținute la temele întreprinzător , convențional, comunicativ, asertiv și
socializat cu un scor mediu la orientat spre ajutorare. Temele ocupaționale
sunt foarte bine corelate cu profilul de studiu, avem respondenți care se implică
cu ușurință în discuțiile cu ceilalți, sunt caracterizați de persiuasiune și influență,
se descurcă bine în situații dificile, fiind rareori timide, ci mai degrabă puternice
și hotărâte. Sunt persoane directe cărora le place să lucreze cu oameni care au
capacitatea de a coordona pe alții. Li se potrivesc ocupațile care presupun fie
vânzări , fie muncă de birou. Preferă un loc de muncă stabil, sunt disciplinați,
punctuali, responsabili, dar nu și neapărat creativi. Ne-am fi așteptat la o
prezență a temei expresiv care se corelează cu arat, imaginația și creativitatea
dat fiind că absolvenții acestui domeniu vor face relații publice, vor genera
campanii de imagine.
45
Teme ocupationale UB FSC
0
20
40
60
80
100Expresiv
Logic
Curios
Practic
Asertiv
Socializat
Orientat spre ajutorare
Conventional
Intreprinzator
Comunicativ
Figura 15
Teme ocupationale UB FSC
În ceea ce privește similaritatea cu profilurile ocupaționale, considerând cele
mai mari scoruri pozitive (smilaritate cel puțin egală cu 0.40), per ansamblu
pentru studenții facultății, cele mai similare profiluri sunt (procentele se
regăsesc în grafic):
- Justiție
- Predare adulți
- servicii sociale
- business
- resurse umane
Ne-am fi așteptat la prezența similarităților mai puternice cu servicii, servicii
publice, arte vizuale comerciale, însă se compensează într-o oarecare măsură
cu profilurile vânzări, marketing și jurnalism. Profilul justiție se corelează cu
capacitate de memorare, bună exprimare în scris și oral, raționament inductiv și
deductiv, capacitate de negociere și de argumentare.
46
Profiluri ocupationale UEB FSC
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Stiinte
Domeniul m
edical
Computer
e si
ITSer
vicii s
ocial
e
Justi
tiePre
dare
adulti
Stiinte
socia
le
Busin
ess
Cler
Resurs
e um
ane
Finante
banc
i
Birotic
a/ar
hivist
ica
Vanza
riM
arke
ting
Domeniul m
uzical
Sport
si re
cree
reArte
vizu
ale
Stiinte
mat
emati
ce a
plica
te
Predar
e ele
men
tara
Lucru
in a
er lib
er, ag
ronom
i
Servic
ii
Indu
stria
confec
tiilor
Indu
stria
alim
entar
a
Diverti
smen
t, ar
ta sp
ectaco
lului
Jurn
alism
/scris
Arte vi
zuale
com
ercia
le
Indu
stria
extr
activa
Mes
tesug
ariCons
tructi
i
Indu
stria
pre
lucra
toare
si d
e m
asini
Servic
ii pub
lice
Teleco
mun
icatii
Figura 16
Profiluri ocupationale UEB FSC
67% dintre respondenți au acest profil în rezultate alături de business și predare adulți. Aceste teme au în comun bune abilități
de înțelegere verbală cât și a limbajului scris dar și abilități de exprimare în scris și oral, sociabilitate, capacitate de negociere
și persuasiune. Celelalte profiluri se corelează cu aptitudini precum asertivitatea, receptivitatea la problemele celorlalți, fluența
ideilor, capacitatea de a-i dezvolta pe ceilalți, atenție distributivă. În cadrul profilurilor regăsim nehotărâre cu privire la direcția
profesională, cu privire la propria pregătire și la viitor. 40% dintre respondenți au o similaritate cu cel puțin 10 profiluri
ocupaționale, doar 13% regăsindu-se în cel mult 4 profiluri.
47
Recomandare pentru instituțiile de învățământ:
Dacă în cazul viitorilor farmaciști și ingineri se remarcă o cunoaștere clară a
direcției de urmat în ceea ce privește posibila traiectorie profesională, în cazul
celorlalți absolvenți, există o oarecare polarizare spre domenii adiacente în
cazul economiștilor , dar și o nehotărâre pronunțată pentru ceilalți (specialiști în
comunicare, absolvenți de litere, ingineri agronomi). Împreună cu angjatorii,
instituțiile de învățământ ar putea organiza sesiuni în care studenților să și se
prezinte oportunitățile de pe piața muncii din zonă, iar angajatorii să expună
abilitățile care i-ar face potriviți pentru a ocupa anumite poziții sau dimpotrivă,
ce abilități te pot descalifica pentru anumite ocupații. Concomitent angajatorii
vor prezenta și responsabilitățile aferente astfel încât studenții să se poată
evalua corect și să aibă răgazul necesar pentru a se poziționa pe o traiectorie
în conformitate cu ceea ce își doresc să facă în viața profesională.
Recomandare pentru angajatori:
Tinerii absolvenți nu cunosc suficient de bine cerințele diverselor poziții, nu știu
ce abilități trebuie să aibă sau să își dezvolte , nu știu cum să se pună
corespunzător în valoare în CV. În cadrul stagiilor de practică acordați timp
prezentării cât mai multor poziții din cadrul societății dvs. – din punct de vedere
responsabilități, așteptări, abilități necesare. Optați pentru o prezentare directă
urmată de interacțiunea cu personal care ocupă respectiva poziție. Asta îi va
ajuta să își dea ce poziții li se potrivesc și le va oferi răgazul să își rafineze
acele abilități care le sunt necesare pentru poziția pe care o țintesc. În cadrul
prezentărilor pe care le faceți în facultăți, acordați timp și prezentării acestor
aspecte, nu vă concentrați doar asupra companiei pe care o reprezentați.
4.4 Subiecte abordate în consiliere
- Burnout
- Stima de sine
- Petrecerea timpului liber – în familie
- Abilitatea de a comunica
- Exprimarea în public – anxietate de performanţă
48
- Indicele de infrecvenţă
Burnout - sindromul „arderii emoționale” este o afecţiune a tempoului,
stresului contemporan, cu incidenţă în întreaga lume, fiind în creşte într-un mod
alarmant.
Conform studiilor, cei mai predispuși la a dezvolta sindromul burnout, sunt
oamenii ambițioși, motivați și inteligenți, care lucrează peste program, până la
nivelul la care viața personală le este afectată. Termenul de burnout este
introdus în psihologie de J.H. Freudenberger (1974) din nevoia de a sesiza
uzura şi epuizarea fizică şi psihică datorate solicitării excesive a energiei,
forţelor sau resurselor individuale, care determină o scădere a întregului
potenţial de acţiune.
„Arderea emoțională este o stare de epuizare fizică și emoțională, care rezultă
din condițiile de muncă și din tendința de a realiza unele așteptări nerealiste,
impuse de sine sau de valorile societății, fiind denumită și «boala luptătorului»”.
Ca manifestări de natură somatică se remarcă durerile de cap, dureri lombare,
amețelile, tensiunea arterială și dureri musculare.
Manifestările psihice sunt: incapacitatea de concentrare, dificultatea trezitului
din pat dimineața, dificultăți în luarea deciziilor, sentimentul de a fi mereu la
limită, presiunea greu de controlat, ruminații (combustie internă).
Sindromul burnout a fost discutat cu subiecţii evaluaţi care au înregistrat un
scor foarte ridicat la scalele rezistenţă şi responsabilitate şi care au confirmat
tendinţa spre perfecționism, lucrează cu multă perseverenţă depunând efort
intelectual, răspund provocărilor chiar dacă acestea necesită o solicitare
intensă şi neglijează nevoia de odihnă şi repaus.
Stima de sine este instrumentul libertăţii şi al autonomiei psihologice,
este un avatar modern al conceptului de demnitate; este ceea ce face să ne
acordăm o valoare mai presus de orice preţ, de orice utilizare. Ea ne permite
să rezistăm presiunilor şi manipulărilor, ne permite să luăm tot ce este mai bun
din influenţele trecutului personal şi totodată să ne eliberăm de ele pentru a
deveni noi înşine. Stima de sine a devenit indispensabilă în perioada
contemporană, bazată pe autonomie, performanţă individuală şi competitivitate;
este foarte sensibilă mai ales la eşecuri şi la respingeri, la presiuni sociale, în
49
faţa stimei de sine false sau supraestimate, clădite pe criteriile unei lumi
materiale, critice.
Stima de sine a fost discutată, cu subiecţii evaluaţi, în contextul în care aceasta
este strâns legată de afirmarea de sine. Afirmarea de sine constă în
capacitatea exprimării nevoilor, gândurilor, emoţiilor, putinţa de a nu ajunge la
inhibiţii, ţinând cont, în acelaşi timp, de ceilalţi. Este un proces care nu susţine a
te afirma „contra” ci „pentru”, adică a-ţi atinge obiectivele materiale, emoţionale
şi relaţionale, respectiv obiectivul de a-ţi ocupa locul profesional şi social şi nu
de a lua locul altei persoane.
Pentru persoanele cu o stimă de sine nesigură, dintre aspectele cele mai
important sunt acceptarea se sine, lipsită de critică şi confruntarea subiectului
cu ceea ce i-a făcut teamă şi a evitat întotdeauna. Asumarea limitelor este de
asemenea necesară şi utilă în procesul de consolidare a stimei de sine, pentru
a reuşi performanţă profesională dar şi pentru un comportament echilibrat.
Pe parcursul consilierii au fost discutate, împreună cu studenţii, tehnici de
îmbunătăţire a stimei de sine, au fost făcute recomandări pentru literatura de
specialitate (Andre Christophe, Andre Moreau).
Petrecerea timpului liber în familie relevat de test prin scorurile obţinute
de subiecţi la scala activităţi familiale, analizat în şedinţele de consiliere, are
legătură cu tiparele moştenite din copilărie, dar şi cu condiţiile vieţii tumultoase,
în care folosirea timpului de lucru şi a celui liber au nevoie de o dozare cât mai
echilibrată.
Pentru o bună parte dintre studenţii evaluaţi – cu aproximaţie 40% dintre
aceştia, vizitarea familiei şi desfăşurarea unor activităţii cu membrii acesteia
este motiv de relaxare şi de refacere a energiilor.
Abilităţile de comunicare sunt importante nu doar pentru afirmarea şi
promovarea profesională, dar şi pentru menţinerea relaţiilor interpersonale.
Studenţii au primit recomandări pe parcursul consilierii, dar au fost şi îndrumaţi
către literatură de specialitate pentru a studia tehnici ce ajută dezvoltarea unei
comunicări eficiente şi prietenoase.
Anxietatea de performanţă (exprimarea în public) – sau teama de eşec
50
Persoanele care se confruntă cu anxietatea de performanță își pot face griji că
vor eșua înainte de a începe să rezolve o problemă. Aceștia pot avea credința
că eșecul va fi urmat de umilire și respingere. Anxietatea de performanță poate
apărea în legătură cu orice sarcină, dar este frecvent întâlnită la locul de
muncă. Intensitatea anxietății variază de la individ la individ. La unele persoane
poate fi vorba de o stare de neliniște și agitație înainte de a face o prezentare
importantă la birou. Pentru altele, simplul gând al responsabilităților
profesionale poate declanșa atacuri de panică. Perfecţionismul, dar şi
stabilitatea stimei de sine, joacă un rol important în gestionarea anxietăţii de
performanţă. Iar în cazul în care standardele de atins sunt prea înalte, nerealist
stabilite, se poate ajunge la forme grave de burnout, care se pot manifesta prin
atacuri de panică sau depresie. Stima de sine constituie un suport foarte
important pentru combaterea anxietăţii de performanţă.
Pe parcursul consilierii au fost discutate împreună cu studenţii tehnici de
relaxare şi de bună gestionare a stărilor de anxietate, au fost făcute
recomandări pentru literatura de specialitate (Alber Ellis, Scott Stossel, Andre
Moreau).
Indicele de infrecvenţă
Indicele de infrecvenţă este foarte ridicat (.99) în anumite cazuri - la aproximativ
10% din totalul studenţilor evaluaţi, confirmând răspunsuri neobişnuite date de
subiect (subiectul evaluat dă mult mai multe răspunsuri afirmative la întrebări,
decât majoritatea persoanelor).
Este un semn al faptului că persoana respectivă se conformează cu uşurinţă,
indicând un pattern care ar putea proveni din copilărie - dorinţa copilului de a fi
pe placul părinţilor şi al educatorilor, pentru a-şi câştiga iubirea şi aprecierea
acestora. Acestor persoane le este dificil, chiar imposibil, să refuze o solicitare
venită din exterior, acest gest fiind echivalent cu teama de a nu fi acceptat sau
integrat de comunitate, de grup, cu teama de respingere.
În aceste cazuri, discuţia a pus accentul pe încrederea în propria persoană,
stima de sine şi dependenţa emoţională, respectarea propriilor nevoi şi
stabilirea limitelor.
51
Abilităţi de comunicare vs tendinţe intelectuale, profesionale
Comunicarea este esenţială pentru fiinţa umană, ca sistem bio-psiho-socio-
cultural. Comunicarea este un produs al educaţiei, al capacităţii intelectuale şi
al inteligenţei emoţionale, dar şi o caracteristică tipică personalităţii prin
determinare genetică. Cu alte cuvinte, comunicarea, dimensiune a caracterului
social, are un specific atât extrinsec câr şi intrinsec, strâns legate de profilul
personalităţii.
Aproximativ 65% dintre studenţii evaluaţi au demonstrat o bună comunicare,
ceilalţi admiţând faptul că au o personalitate introvertă, care îi face să fie mai
retraşi, circumspecţi cu noile cunoştinţe, eventual până ce reuşesc să realizeze
o apropiere şi cu aceştia.
Se poate observa o diferenţiere - în ceea ce priveşte abilitatea de comunicare -
în funcţie de preferinţele pentru anumite discipline educaţionale, respectiv
materii care folosesc mai mult gândirea analitică sau materii care apelează la
imaginaţie şi improvizaţie. Astfel, se observă o poziţie de polaritate pentru
studenţii care frecventează cursurile Facultăţii de Inginerie şi Managementul
Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica București) faţă de cei care
frecventează Facultatea de Științele Comunicării. Pentru primii comunicarea
este mai limitată, cu un caracter strict orientat pe subiect, spre deosebire de
cea de a doua categorie de studenţi care îşi exprimă cu mai multă uşurinţă/
libertate ideile şi opiniile şi nu au reţineri în a-şi exterioriza emoţiile legate de
diferite aspecte ale vieţii. De precizat faptul că, studenţii înscrişi la Facultatea
de Științele Comunicării prezintă, cel puţin în aparenţă – aşa cum dezvăluie
interviul, o inteligenţă emoţională crescută, care le permite o bună adaptare
socială şi capacitatea de a rezolva probleme profesionale şi personale cu mai
multă uşurinţă, o abilitate de a se putea conforma la restricţii fără a renunţa la
propriile principii. Pentru aceştia comunicarea este esenţială în reuşita
profesională.
De asemenea, studenţii Facultăţii de Farmacie ating pragul unei comunicări
deschise, animate de empatie şi altruism.
52
Pe o zonă de mijloc a intervalului dintre studenţii mai sus amintiţi, se află cei ce
frecventează facultăţile de afaceri, cu caracter economic – administrativ, care în
proporții aproximativ egale au o comunicare deschisă sau reținută.
Creativitatea, înclinaţii artistice
Rezultatele înregistrate la chestionarele aplicate studenţilor evaluaţi au
evidențiat
înclinaţii ale acestora către domeniul artistic – desen, muzică, design
vestimentar sau de interior, activităţi ce necesită minuţiozitate, ce pun în
valoare fantezia şi creativitatea, dar şi abilităţi artistice interpretative, exprimate
prin expresivitatea limbajului verbal şi corporal al subiectului.
Studenţi din toate facultăţile antrenate în evaluare – aproximativ 40% din totalul
studenţilor evaluaţi, pe lângă studii şi responsabilităţile asumate la locul de
muncă, în egală măsură, au preocupări artistice. Aceste activităţi cu caracter
artistic sunt considerate de studenţii evaluaţi, un suport în contextul
confruntărilor cu activităţile/ problemele de zi cu zi, un ajutor emoţional.
Discuţia purtată a concluzionat faptul că armonizarea deprinderilor care
folosesc atât gândirea logică, cât şi simţul artistic, creativ, asigură o funcţionare
mai eficientă, exhaustivă, a creierului.
Cultivarea spiritului artistic, sub orice formă, desen, muzică, teatru, dans,
literatură, rămâne un instrument în eliberarea stresului şi obţinerea rezultatelor
scontate, la modul general, oricare ar fi profesia de bază.
Sisteme de valori, priorităţi pentru viaţă
Sistemele de valori sunt în cea mai mare măsură clădite pe educaţia primită în
familie, completată de şcoală şi figuri emblematice care vor influenţa
comportamentul şi viitoarele alegeri ale tânărului.
Moda sau aspiraţiile pe care le are familia şi cercul social în care familia este
integrată au o importanţă semnificativă, coroborat cu temperamentul tinerilor.
Pentru o personalitate „adaptată” alegerile vor suferi influenţe externe mai
puternice, ale mediului social şi cultural din care subiectul face parte, putându-se
53
ajunge până la a fi sacrificate talente sau orientări profesionale pentru care tânărul
are satisfacţia muncii.
Pentru o personalitate „rebelă” alegerile vor ţine cont în primul rând de năzuinţele
subiectului, de planurile şi visele acestuia, în ciuda, sau mai bine spus făcând faţă
presiunilor externe – familie, societate, prieteni.
Priorităţile studenţilor evaluaţi ar putea fi împărţite, cu aproximaţie, după cum
urmează:
- pentru 25% dintre subiecţi obiectivul esenţial este acela de a veni în ajutorul
semenilor, insuflat de compasiune şi empatie,
- 30% dintre subiecţi sunt preocupaţi în primul rând de câştigul financiar, de
satisfacerea nevoilor material,
- pentru 35 % dintre subiecţi este importantă siguranţa, unui loc de muncă ce
poate asigura viaţa de zi cu zi, cu toate consumurile acesteia,
- 10% dintre subiecţi au urmat studiile superioare pentru a dobândi o diplomă
universitară şi sunt încă în căutarea ţelului vieţii.
5. DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ
5.1. PROCEDURA OPERAȚIONALĂ. DOCUMENTE NECESARE
Practica se desfășoară în baza convenției de practică tripartite pe care
studentul se ocupă să o semneze atât personal, cât și la facultate și la
partenerul de practică. Fiecare parte păstrează un exemplar.
Înainte de începerea stagiului de practică studentul trebuie să parcurgă
instrucțiunile de securitate în muncă și prevenirea incendiilor și să se
familiarizeze cu căile de evacuare de la locul de derulare al activităților practice.
Universitatea Politehnica din București prezintă pe site-ul său studenților aceste
infromații, acestea sunt disponibile într-un format accesibil și pe site-ul nostru :
- instrucțiunile de securitate în muncă : https://pocu.asoceduciv.ro/ssm/
- instrucțiunile pentru prevenirea incendiilor https://pocu.asoceduciv.ro/psi/
De asemenea unele facultăți – Universitatea Politehnica București- pot solicita
completarea unui formular de declarare a traseului la și de la locul de practică,
54
aceste aspecte fiind relevante pentru un eventual control al Inspectoratului de
Muncă sau daca are loc un accident de muncă.
Recomandare pentru instituțiile de învățământ:
În cadrul proiectului partenerii de practică au efectuat instructajul studenților în
prima zi a stagiului de practică și recomandăm facultăților să includă
parcurgerea instructajului în cadrul portofoliului de practică anexa la convenție
pentru a se asigura că dincolo de un instructaj general pe care studentul îl
poate parcurge individual, acesta a luat la cunoștință și specificitățile locului de
practică, în mod special că a luat la cunoștință care sunt căile de evacuare și
cunoaște regulile de securitate specifice locului de derulare al activităților.
La finalizarea stagiului de practică studenții vor avea ca dovadă a derulării
stagiului adeverința de practică eliberată de partenerul de practică care atestă
cuantumul orelor desfășurate. În funcție de cerințele fiecărei instituții, studenții
vor prezenta și alte documente precum:
-caiet de practică unde au consemnat zilnic activitățile derulate
-raport de practică care este un rezumat al caietului de practică
-proiect de practică pe o tematică agreată cu coordonatorul de practică, stagiul
servind pentru colectarea datelor
-grafic de activități corelat cu cerințele disciplinei
- anexe, fotografii, alte documente considerate relevante de către student
Având în vedere că unii studenți au deja un loc de muncă, intituțiile de
învățământ accepta ca aceștia să deruleze stagiul de practică la locul de muncă
prezentând în acest sens o adeverință doveditoare de la angajator care să
ateste îndeplinirea obligațiilor în conformitate cu fișa disciplinei.
Din punct de vedere al duratei de derulare a stagiului de practică există stagii
foarte scurte – de 28 de ore (Facultatea de Litere din Oradea) până la stagii de
360 de ore pentru viitori ingineri. Facultatea de Farmacie are prevăzute stagii
anuale de 60 de ore și stagiul clinic derulat sub egida Colegiului Framaciștilor
de 720 de ore derulat în ultimul an de studiu. Viitori ingineri în științe
55
agronomice derulează stagii de practică de 120 de ore. Facultățile cu profil
economic sau științele comunicării au prevăzute stagii de practică de 90 de ore.
În ceea ce privește durata stagiilor de practică se observă o oarecare
omogenitate pentu profiluri simlare, dar diferențe semnificative de la o
specializare la alta dacă ne raportăm la durata studiilor.
În ceea ce privește perioada derulării stagiului de practică, întâlnim mai multe
abordări;
- Universitatea Politehnica din București și Facultatea de Farmacie din
București impun ca practica să se deruleze într-o perioadă clar delimitată,
în perioada vacanței de vară
- Universitatea de Vest din Timișoara , Universitatea din București și
Universitatea Ecologică din București recomandă derularea practicii în
perioada vacanței de vară, dar permit derularea acesteia și în decursul
anului, acceptând-o în cadrul colocviului dacă documentele îndeplinesc
standardul calitativ
- Facultatea de Litere din Oradea are stagiul prevăzut intr-o anumita
perioadă din semestrul I al anului al doilea
- Facultatea de management , inginerie și dezvoltare rurală are prevăzută
în primavară înainte de sesiunea de examene o perioadă dedicată
practicii – aici fiind vorba de un profil cu un pronunțat caracter practic
este de înțeles că s-a ales o perioadă relevantă și din punct de vedere al
activităților specifice domeniului de studii
Pentru accederea la stagiul de practică, sunt următoarele modalități:
a) Stagiu de practică propus de student – Studentul este cel care identifică
partenerul de practică în cadrul căruia va efectua stagiul de practică și cel
responsabil cu derularea procedurilor necesare, completarea
documentelor, comunicarea cu părțile implicate
b) Stagiu de practică faciltat de facultate- facultatea identifică partenerii de
practică agreați, promovându-le acestora datele de contact în rândul
studenților sau prin intermediul asociațiilor studențești. În cadrul acestor
56
stagii de practică facultatea doar facilitează aplicarea studentului la
locurile de practică propuse de partenerul de practică, parcurgerea
procedurilor rămânând în sarcina studentului
c) Stagii de practică facilitate prin intermediul asociațiilor studențești, în
cadrul proiectelor finanțate prin fonduri europene sau prin intermediul
site-urilor care activează pe piața muncii (bestjobs.ro, ejobs.ro, hipo.ro,
stagiipebune.ro)
Deși faptul că facultatea facilitează studenților accesul la stagiile de practică
prin publicarea unor liste cu parteneri de practică contribuie la ușurarea
procesului pentru student, implicarea redusă a instituției de învățământ în toate
etapele face ca uneori aceste stagii de practică să nu se desfășoare
corespunzător. De exemplu partenerul de practică nu are dotarea logistică
corespunzătoare, nu deține personal suficient sau adecvat pentru derularea
stagiului sau nu urmărește tematica din fișa de disciplină
Recomandare pentru instituțiile de învățământ:
Pentru a crește valoarea stagiului de practică în pregătirea studenților,
facultatea ar putea să se implice mai mult în repartizarea studenților în cadrul
unor acorduri cu partenerii de practică, inclusiv prin supravegherea stagiilor de
practică prin vizite ale profesorilor responsabili cu practica în cadrul partenerilor
și prin preluarea unei părți din povara procedurală a documentelor aferente
stagiului de practică. În cadrul acestor verificări, reprezentantul facultății poate
verifica că stagiul se derulează conform cerințelor de calitate ale instituției de
învățământ. De asemenea, în cazul partenerilor de practică cu multe puncte de
lucru sau care este o întreprindere mijlocie sau mare, se pot încheia acorduri de
parteneriat care să aibă anexate cerințele minimale necesare desfășurării în
bune condiții ale stagiului de practică (tematică, cerințe logistice,competențe de
specialitate și competențe transversale), condiții ce pot fi transmise cu ușurință
tutorilor care vor lua contact efectiv cu studenții.
57
Stagiile de practică din cadrul proiectului s-au adresat studenților înscriși la
nivel licență și masterat care avea stagiul de practică prevăzut în planul de
învățământ în anul universitar în care s-au înscris în proiect. La momentul
scrierii proiectului stagiile de practică erau prevăzute pentru ultimul an
universitar, între timp stagiul de practică a fost glisat în penultimul an de studii
sau mai devreme pentru unele dintre instituțiile de învățământ.
În cadrul analizei realizate în rândul studenților din cadrul grupului țintă, deși nu
este un eșantion statistic relevant conform uzanțelor, a relevat totuși că deși
majoritatea studenților apreciază ca util stagiul de practică derulat, acesta a fost
prea scurt ca durată pentru a permite o suficientă familiarizare cu un loc de
muncă și că și-ar dori o mai mare flexibilizare a perioadei în care pot derula
stagiul de practică.
Recomandare pentru instituțiile de învățământ:
Studenții participanți și-au exprimat dorința ca stagiul să se fi putut derula și în
decursul anului universitar pentru ca vacanța de vară să o poată folosi ca timp
de odihnă și relaxare, pentru a accesa programe tip work and travel, pentru a
participa la școli de vară , programe de voluntariat sau pentru a se angaja
temporar. De asemenea au propus ca stagiul de practică să se poată derula și
cu o prezență săptămânală mutual agreată de student cu partenerul de practică
(de exemplu să meargă o zi pe săptămână în fiecare săptămână la practică).
Recomandăm instituțiilor de învățământ să ia în considerare flexibilizarea
perioadei în care studenții să pot derula stagiul de practică , lăsându-i pe
aceștia să se organizeze așa cum li se potrivește.
5.2. DESFĂȘURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ
Activitatea practică este în general bine reglementată în cadrul facultăților
partenere, dar informația cu privire la modul de desfășurare precum și
documentele necesare nu sunt mereu ușor de identificat pe siteurile instituțiilor,
astfel doar în 50% din cazuri găsim cu ușurință toate documentele online:
58
Denumire facultate Site practica de specialitate
1 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila – Facultatea de Farmacie
-
2 Universitatea București – Facultatea de Administrarea Afacerilor
http://www.faa.ro/index.php/practica-de-
specialitate
3 Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Economie și de Administrarea Afacerilor
https://feaa.uvt.ro/ro/studenti/practica
4 Universitatea din Oradea - Facultatea de Litere
-
5 Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară București- Facultatea de management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurală
http://www.managusamv.ro/studenti-
manag#Practica-studenti
6 Universitatea Politehnica Bucuresti – Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică (anterior Ingineria și Managementul Sistemelor tehnologice)
http://www.imst.pub.ro/index.php/ro/licenta/
practica
7 Universitatea Ecologică București – Facultatea de Management Financiar
-
8 Universitatea Ecologică București –Facultatea de Științele Comunicării
-
Recomandare pentru instituțiile de învățământ:
Studenții sunt tineri în formare, așa că nu au toți încă o disciplină strictă a
timpului sau a activităților. Asta face ca majoritatea studenților să nu fie
preocupați de stagiul de practică până când nu este vremea de a-l desfășura, 1
din 10 studenți nefiind deloc interesat de acest subiect până la perioada de
derulare stagii. Prin publicarea tuturor informațiilor referitoare la stagiul de
practică pe site-ul facultății într-o secțiune dedicată, facilitați studenților
informarea și crește gradul de conformare la cerințele de calitate pentru
derularea lui. De asemenea pagina dedicată practicii este și un mijloc de
59
comunicare cu partenerii de practică care pot astfel să acceseze cu ușurință
informații cu privire la așteptările instituției de învățământ de la piața muncii.
Bineînțeles ca va exista mereu un mic procent de neinformați care de cele mai
multe ori sunt dezinteresați, însă mediul online este un canal comunicațional
foarte eficient pentru generația tânără și merită exploatat în mod eficient.
Activități realizate la stagiul de practică
Deși domeniile de activitate acoperite în cadrul proiectului sunt variate, toți
studenții practicanți au parcurs activități similare:
- cunoașterea societății /instituției unde efectuează practica – obiect de
activitate, scurtă descriere, domeniul de activitate – concurență, clienți,
furnizori, structura organizatorică – tutorele, echipa, la cine pot apela
- parcurgerea instrucțiunilor de sănătate și securitate în muncă și reguli de
prevenire a incendiilor
- parcurgerea regulamentului de ordine interioară
- cunoașterea concretă a modului de desfașurare a activității, dobândirea
și exersarea conceptelor specifice domeniului de activitate
- exersarea competențelor transversale - de comunicare și sociale,
digitale, spirit de inițiativă, adaptabilitate, managementului timpului și
planificarea activităților, perseverență, cooperare/colaborare, etc
- familiarizarea cu echipamentele de birou, echipamentele specifice după
caz, software și hardware de specialitate
Recomandare pentru angajatori (parteneri de practică):
Dacă un parcticant dovedește potențial în cursul stagiului de practică, analizați
posibilitatea de a-i oferi o poziție permanentă part sau full time în societate.
Dacă nu aveți disponibile temporar poziții, oferiți tinerilor care își manifestă
autentic interesul pentru meserie șansa de a continua contactul cu organizația
pe care o reprezentați. Puteți opta pentru un contract de voluntariat care să
reglementeze juridic prezența tinerilor în companie după încheierea stagiului de
practică. Dați-le șansa să vină, atunci când timpul le permite, să participe la
60
mici activități care să îi păstreze conectați atât cu compania dvs cât și cu
domeniul. Ar putea deveni angajați valoroși ai companiei pe care îi puteți face
mai repede productivi folosindu-vă de aceste perioade de voluntariat ca de un
training. În funcție de domeniu, puteți agrea durata ți periodicitatea minimă a
acestor sesiuni de voluntariat de exemplu cel puțin 2-3 ore bisaptămânal.
5.3 CONCLUZII CU PRIVIRE LA DERULAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ ÎN
CADRUL PROIECTULUI
În cadrul proiectului au derulat stagii de practică 169 de studenți de la cele 8
instituții de învățământ partenere, studenți în anii 2 sau 3 și masteranzi. Fiecare
student a derulat stagiul de practică în baza Convenției cadru tripartite în scopul
de a-și forma abilitățile practice în conformitate cu specializarea urmată. Stagiul
de practică a respectat durata pregătirii practice conform planului de
învățământ, calendarul pregătirii și competențele urmărite prin fișa disciplinei.
Practicanții :
- au respectat normele de securitate și sănătate în muncă și instrucțiunile
de prevenire a incendiilor pe care le-au parcurs înainte de începerea
stagiului de practică
- au respectat regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică
- au respectat programul de practică agreat de comun acord cu tutorele
- s-au familiarizat cu echipamentele și logistica puse la dispoziție de
partenerul de practică
- și-au asumat confidențialitatea informațiilor la care au avut acces în
cadrul stagiului de practică
- au învațat cum să aplice principiile dezvoltării durabile și să respecte
mediul înconjurător , ce înseamnă egalitatea de șanse și nediscriminarea
la locul de muncă
- au executat activitățile specificate de tutore împreună cu acesta sau
individual sub supervizarea acestuia
61
- s-au integrat în echipa partenerului de practică lucrând alături de
personalul acestuia sub îndrumarea tutorelui
- și-au însușit competențe practice legate de specializarea lor, au învățat
să utilizeze software specific, au învățat să utilizeze documente specifice
și s-au familiarizat cu procedurile uzuale
Partenerii de practică:
- Au permis accesul la practică doar practicanților care au încheiat în
prealabil convenția de practică (convenția se încheie anticipat)
- au asigurat instruirea practicanților cu privire la normele de securitate și
sănătate în muncă și instrucțiunile de prevenire a incendiilor îniante de
începerea stagiului de practică
- au stabilit unul sau mai mulți tutori pentru stagiul de practică care să
îndrume practicanții în activitățile specifice
- au pus la dispoziția practicanților mijloacele logistice neecesare derulării
în bune condiții a stagiului de practică, efectuând instructajul pentru
utilizarea lor în siguranță
- au asigurat practicanților toate resursele necesare dobândirii și exersării
în bune condiții a competențelor conform fișei disciplinei
- au implicat studenții în activități specifice domeniului asigurându-le un
context favorabil formării de competențe profesionale conform
specializării
- au explicat practicanților cum să aplice principiile dezvoltării durabile și să
respecte mediul înconjurător , ce înseamnă egalitatea de șanse și
nediscriminarea la locul de muncă
- au eliberat practicanților documentele doveditoare ale efectării stagiului
de practică – adeverință care atestă numărul de ore efectuate, gradul de
însușire al cunoștințelor și respectarea regulamentului de ordine
interioară (în funcție de modelul furnizat de fiecare instituție de
învățământ)
62
- au permis practicanților să observe, să deruleze activități sub îndrumare
și individual , progresiv, conform acumulării de competențe pe parcursul
stagiului
Instituțiile de învățământ:
- Au acordat practicanților numărul de credite specificate în planul de
învățământ după susținerea cu succes a examenului/verificării/colocviului
de practică
În cadrul proiectului și-au desfășurat stagiul de practică 169 de participanți în
scopul aplicării cunoștințelor teoretice acumulate la studii în mediul
profesional real. Participanții au efectuat diverse activități în scopul
dobândirii competențelor specificate în fișa disciplinei/portofoliul de practică.
Stagiul de practică s-a derulat sub îndrumarea unui tutore, per total pentru
activitatea acestora participanții oferind o notă medie de 4,87 din maxim 5
posibil, ceea ce denotă aprecierea activității tutorilor în succesul stagiului de
practică și în creșterea utilității acestuia pentru evoluția profesională a
participanților.
Participanții au avut următoarea structură, pe specializări de studiu:
63
Distributie participanti pe institutii de invatamant
17%
9%
26%5%
27%
8%3% 5%
Universitatea de Medicină și FarmacieCarol Davila – Facultatea de Farmacie
Universitatea București – Facultatea deAdministrarea Afacerilor
Universitatea de Vest din Timișoara -Facultatea de Economie și deAdministrarea Afacerilor
Universitatea din Oradea - Facultatea deLitere
Universitatea de Științe Agronomice șiMedicina Veterinară București-Facultatea de management, InginerieEconomica in Agricultura si DezvoltareRurală
Universitatea Politehnica Bucuresti –Facultatea de Inginerie Industrială șiRobotică (anterior Ingineria șiManagementul Sistemelor tehnologice)
Universitatea Ecologică București –Facultatea de Management Financiar
Universitatea Ecologică București–Facultatea de Științele Comunicării
Figura 17
Distribuție participanți pe instituții de învățământ
Sursa: cercetare proprie
Pentru evidențierea activității derulate în cadrul stagiului de practică, fiecare
student completează un raport/jurnal/caiet de practică în care va menționa
activitățile efectuate zilnic, însoțindu-l de orice alte documente pe care le
consideră relevante pentru activitatea desfășurată: fotografii relevante,
extrase de specificații tehnice, fragmente din situații financiare sau planuri
de afaceri, etc. Pentru obținerea creditelor alocate disciplinei, acest
caiet/jurnal/raport de practică va fi susținut în fața comisie de evaluare, fiind
predat în vederea acordării notei. În notarea stagiului comisia de evaluare
pot ține cont și de evaluarea făcută de tutorele din partea partenerului de
practică.
64
Dintre cei 169 de participanți, 130 sunt de sex feminin și 39 de sex masculin.
Distributia participantilor la stagiul de practica pe sexe
23%
77%
Practicanti sex masculin
Practicanti sex feminin
Figura 18
Distribuție participanți pe sexe
De asemenea, din totalul celor 169 de participanți, 62 provin din mediul rural și
107 provin din mediul urban. 20 dintre cei 169 de participanți au vârsta peste 25
de ani la intrarea în proiect.
Distributia participantilor pe medii de resedinta
37%
63%
Practicanti din mediul rural
Practicanti din mediul urban
Figura 19
Distribuție participanți pe medii de reședință
Cooperarea cu tutorii a permis derularea stagiilor de practică la nivelul
calitativ așteptat conform planurilor de învățământ și fișei disciplinei,
65
permițând diseminarea informațiilor dinspre instituțiile de învățământ și
dobândirea competențelor specifice și transversale. Stagiile de practică au
fost monitorizate și evaluate atât din punct de vedere al tutorilor , cât și din
punct de vedere al studenților. Au fost evaluate și înregistrate nivelul de
dobândire al competențelor profesionale, integrarea practicantului în
activitatea partenerului de practică și competențele transferabile pentru
urm[toarele criterii:
1. Calitatea muncii Puterea de înţelegere şi caracterul regulat al muncii 2. Raţionamentul Capacitatea de a lua decizii logice şi viabile şi de a şti când să acţioneze independent sau să solicite ajutor 3. Cunoaşterea postului Capacitatea de a aplica cunoştinţele şi aptitudinile în mod eficient 4. Volumul de muncă Viteza şi volumul de muncă produsă în comparaţie cu ce se aşteaptă de la un student practicant, îndeplinirea obiectivelor stabilite de către departament 5. Iniţiativa Capacitatea de a demara singur o activitate şi de a lucra independent 6. Creativitate Capacitatea de a sugera alternative viabile 7. Rezolvarea problemelor/ Luarea deciziilor Capacitatea de a identifica, a analiza şi a rezolva problemele, şi de a analiza impactul deciziilor înainte de a le duce la îndeplinire 8. Punctualitatea Respectarea programului de lucru şi promptitudinea în înştiinţarea tutorelui de absenţă 9. Abilităţi de planificare şi organizare Capacitatea de a stabili care sunt priorităţile, de a respecta programul planificat şi de a gestiona timpul într-un mod eficient 10. Comunicarea scrisă și orală Capacitatea de a se exprima corect şi concis, atât verbal, cât şi în scris, şi de a şti să asculte, comunicare eficientă într-un cadrul larg de contexte profesionale și culturale, inclusiv tehnoredactare 11. Abilităţi interpersonale Capacitatea de a interacţiona diplomatic şi cu tact când intră în contact cu persoane interne şi externe 12. Respectarea principiilor etice profesionale Capacitatea de a menţine confidenţialitatea şi de a fi demn de încredere, respectarea regulamentului intern și a normelor de securitate în muncă și de prevenire a incendiilor 13. Imparţialitatea
66
(Calificative: 1 = nesatisfăcător 2 = satisfăcător 3 = bine 4 = foarte bine 5 =
excelent).
Punctaj maxim posibil 85 de puncte.
În urma analizei notelor și observațiilor înregistrate de tutori și comunicate în
cadrul vizitelor au reieșit următoarele concluzii:
- Inițial s-au semnalat unele situații de nerespectare a punctualității și
normelor de disciplină, organizare și planificare a activităților, capacitate
redusă de a prioritiza sarcini și de a gestiona eficient timpul disponibil,
aspecte care per ansamblu pot afecta performanța și echilibrul organizației.
Totuși, pe măsură ce aceste situații au fost discutate, s-a reușit depășirea lor
în majoritatea cazurilor, pe măsură ce au devenit mai implicați în activități ,
au devenit mai motivați. De altfel punctajul pentru criteriul acesta a fost
printre cele mai bune – 4,822 alături de punctajul pentru respectarea
principiilor etice și confidențialității 4,893
-dependența de însușire în mod direct a cunoștințelor teoretice de la cadrul
didactic/supervizor are ca efect direct lipsa creativității, dificultatea de a
genera soluții viabile la situații mai mult sau mai puțin uzuale, capacitatea
redusă de a transpune practic cunoștințele acumulate în cadrul studiilor.
Tutorii au încercat prin studii de caz și exerciții practice să ofere
practicanților ocazia de a-și expune argumentat punctul de vedere ,
încurajând nu atât oferirea unei soluții, ci întregul proces al raționamentului
din spatele soluției – acest criteriu a înregistrat cele mai mic punctaj mediu -
4,379
- practicanții au o nevoie ridicată de supervizare în mod constat, nu au
siguranță pe deciziile lor și preferă să li se confirme fiecare pas, nu prevăd
Capacitatea de a evalua în mod critic propria activitate şi pe a altora 14. Dezvoltarea competențelor specifice legate de post Abilitatea de folosire a conceptelor specifice, calculatorului și a programelor dedicate, telefonului etc. (câte 3 competențe specifice selectate conform portofoliului de practică/fișei disciplinei) 15. Curiozitate profesională, dorinţa de a învăţa
67
consecințele acțiunilor sau incațiunilor lor și au un grad redus de inițiativă –
criteriile 5 și 7 au înregistrat punctaje de 4,449, respectiv 4,408
- abilitățile de comunicare ale practicanților au fost evaluate ca fiind foarte
bune, aceștia reușind în marea lor majoritate să se descurce foarte bine în
crearea și consolidarea relațiilor cu colegii și clienții – punctaj mediu 4,824 ,
aceștia excelând și la comunicarea în scris respectiv orală – punctaj mediu
4,7337 (aici evaluarea a fost mai drastică pentru studenții la comunicare și
pentru cei de la litere, de la aceștia așteptările fiind mai mari aceste abilități
corelându-se direct cu domeniul lor de studiu)
-competențele specifice legate de post au fost notate cu un punctaj mediu
de 4,637 (s-au acordat 386 punctaje maxime, 112 punctaje de 3 și 4 și 5
punctaje de 2; nu s-au acordat punctaje de 1); corelat cu celelalte punctaje
acordate de tutori, aceștia au apreciat eforturile practicanților de a-și
dezvolta competențele specifice postului și au apreciat buna evoluție a
acestora
Dezvoltarea competentelor specifice postului punctaje de la 1 la 5
133%
227%
320%
413%
57%
1
2
3
4
5
Figura 20
Dezvoltarea competentelor specifice postului
68
De asemenea tutorii au acordat un calificativ cumulativ cu privire la
derularea stagiului de practică în ansamblul său , putând oferi totodată și un
feedback personalizat.
FB (foarte bine) B (bine) S (satisfăcător) NS (nesastisfăcător)
Tutorii au apreciat efortul participanților acordând în proproție de 97%
calificative de bine și foarte bine. Pe de o parte calificativele relevă potențialul
participanților , pe de altă parte ele au și scopul de a-i motiva și încuraja pe
participanți să investească în continuare în pregătirea lor pentru profesie (rol
motivator).
Calificative obtinute de participanti10%
87%
3%
BINE
FOARTE BINE
SATISFACATOR
Figura 21
Calificative obtinute de participanti
Deși participanții cred și știu că ar trebui să se informeze cu privire al
organizația/instituția gazdă înainte de a alege și a efectua acolo stagiul de
practică, asta ajutându-l în integrarea mai facilă, totuși foarte puțini fac
demersuri în acest sens fiind încă sub influența liceului, unde profesorii erau
cei care dețineau puterea de decizie și îi struneau pe elevi. La nivel
universitar, cadrele didactice nu mai iau decizii pentru studenți, aceștia
69
trebuie să își asume alegerea partenerului de practică. Tutorii ne-au
mărturisit că în general participanții neglijează aceste aspecte și prima
întâlnire include întotdeauna iformații cu privire la organizație (uneori în
detrimentul celor care s-au documentat, pentru aceștia acesta fiind timp
pierdut într-o oarecare măsură).
Recomandare pentru angajatorii (parteneri de practică):
Angajatorii pot pregăti o ofertă de practică care să includă o scurtă
prezentare a organizației, a profilului și a pieței pe care activează, o trimitere
către siteul propriu de unde participanții pot culege informații suplimentare, o
scurtă prezentare a echipei și pozițiilor cu care vor intra în contact. Oferta se
va pune la dispoziția facultății și poate fi postată pe siteul propriu și pe social
media. În acest fel se asigură maximizarea convergenței între interesele
participantului și profilul organizației dvs, crescând impactul stagiului de
practică pentru toate părțile interesate.
La rândul lor , studenții au evaluat condițiile de derulare a stagiului de
practică, îndrumarea și colaborarea cu tutorele precum și gradul de
mulțumire al practicantului cu privire la abilitățile dobândite și impactul
stagiului de practică asupra dezvoltării carierei profesionale.
Criterii de evaluare Instruirea cu privire la normele de securitate în muncă și prevenirea incendiilor, regulamentul de ordine interioara, echipamente, instrumente și programe folosite în desfășurarea activității, prezentarea activității instituției/companiei și a structurii organizatorice Condițiile de desfășurare a activității (spațiu, atmosferă, dotare cu mijloace/echipamente specifice desfășurării activității, etc) Îndeplinirea aspectelor organizatorice (orarul zilnic a fost respectat, studentului i-au fost puse la dispoziție instrumentele necesare desfășurării activității, etc) Nivelul de îndrumare acordat de tutore/ specialistul desemnat de compania gazdă ( prezentarea activităților, exemplificare,
70
trasarea sarcinilor, urmărirea realizării lor, îndrumare în depășirea situațiilor ivite, etc) În ce măsură tutorele ți-a oferit posibilitatea de a observa și de a te implica activ în anumite aspecte ale activității companiei? În ce măsură tutorele te-a ajutat în identificarea soluțiilor în ariile în care ai avut probleme? Cum ai caracteriza comunicarea cu tutorele? Cum ai caracteriza feedbackul primit de la tutore în cadrul activităților desfășurate (unde 5- feedback constructiv oferit la momentul oportun si 1- feedback neconstructiv, lipsa feedback) Relații interpersonale (socializare profesională, în compania gazdă studentul a fost stimulat să participe activ la activități, a primit îndrumare de la colegii cu experiență, colegii au fost comunicativi, disponibili și cooperanți, nivel de implicare al colegilor în desfășurarea stagiului de practică, etc) În ce măsură consideri că ți-ai folosit în cadrul stagiului de practică cunoștințele dobândite în facultate Care consideri ca a fost gradul de relevanță al practicii desfășurate raportat la tematica de practică? În ce măsură ești mulțumit de abilitățile practice dobândite?
(Calificative: 1 = nesatisfăcător 2 = satisfăcător 3 = bine 4 = foarte bine 5 =
excelent)
De asemenea practicanții au fost rugați să ofere sugestii de îmbunătățire a
stagiului de practică, să menționeze punctele forte ale acestuia și să
menționeze dacă și cum cred că îi va ajuta stagiul de practică în cariera
profesională.
Concluziile cerecetării au fost expuse pe instituții de învățământ în raportul
asupra derulării stagiilor de practică și se prezintă cumulat astfel:
71
Impactul stagiului de practica din perspectiva participantilor
4,00 4,10 4,20 4,30 4,40 4,50 4,60 4,70 4,80 4,90 5,00
Instruire SSM, PSI, ROI, echipamente, programe folosite, prezentareaactivitatii institutiei
Conditii desfasurare activitate - spatiu, atmosfera, dotari
Îndeplinire aspecte organizatorice - orar zilnic respectat, au fost puse ladispoziție instrumentele necesare desfășurării activității, etc
Nivelul de îndrumare acordat de tutore
Tutorele ți-a oferit posibilitatea de a observa și de a te implica activ în anumiteaspecte ale activității companiei
Tutorele te-a ajutat în identificarea soluțiilor în ariile în care ai avut probleme
Comunicarea cu tutorele
Feedback primit de la tutore
Relații interpersonale (socializare profesională, îndrumare, disponibilitatea etc)
Utilizarea în cadrul stagiului de practică a cunoștințelor dobândite în facultate
Gradul de relevanță al practicii raportat la tematica de practică
Ești mulțumit de abilitățile practice dobândite?
Figura 22
Impactul studiului de practica din perspectiva participantilor
Respondenții au fost în mare măsură mulțumiți de stagiul de practică derulat în
cadrul proiectului, activitățile derulate în cadrul stagiului, îndrumarea oferită de
tutore și implicarea acestuia în desfășurarea activității, tematica urmărită,
condițiile de desfășurare puse la dispoziție de partenerul de practivă și relațiile
interpersonale create și consolidate în cadrul stagiului. Ies în evidență două
aspecte, le putem numi nemulțumiri deși nota în sine nu denotă nepărat o
problemă gravă cât mai degrabă un trend: participanții s-au declarat
nemulțumiți de necorelarea cunoștințelor dobândite în cadrul studiilor cu
cerințele din cadrul stagiului de practică și un oarecare grad de nemulțumire
vizavi de abilitățile practice dobândite. Notele sunt de 4,36 pentru abilitățile
dobândite și respectiv 4,65 pentru corelarea cu cunoștințele. Având în vedere
secțiunea de răspunsuri libere, avem și o explicație pentru aceste note, care
deși cele mai mici, nu sunt nesatisfăcătoare. Participanții au considerat în
marea lor majoritate că stagiul de practică a fost prea scurt pentru a le permite
72
să își devolte corespunzător abilitățile practice și să le consolideze la un nivel
care să le permită utilizarea adecvată în viitoarea carieră profesională. O mică
parte dintre respondenți au declarat că stagiul de practică i-a ajutat să
concluzioneze că anumite poziții nu li se potrivesc sau chiar că trebuie să se
orienteze către domenii adiacente celui de studiu pentru a găsi satisfacția
așteptată pe plan profesional. De asemenea legat de corelarea cunoștințelor
teoretice dobândite în cadrul studiilor, participanții și-ar dori o mai largă
expunere la documentele/formularistica/procedurile/standardele specifice
domeniului lor și contact extins cu software specific încă din cadrul facultății.
Faptul că participanții au perceput cunoștințele toretice dobândite în cadrul
studiilor ca fiind doar într-o oarecare măsurp corelate cu nevoile profesionale
este un aspect des întâlnit , fiind o percepție împărtășită de altfel și de mulți
angajatori și vine să întărească ideea că sistemul educațional are nevoie de
mai mult accent pe practică .
Deși timpul alocat stagiilor de practică este stabilit în cadrul planurilor de
învățământ și nu a putut fi influențat în cadrul prezentului proiect, una dintre
recomandările care se desprinde din feedbackul venit din partea studenților
este creșterea duratei de practică atât ca prelungire a duratei totale (număr de
săptămâni), cât și ca durată totală (număr de ore) și perioadă de derulare
(participanții își doresc disocierea practicii de perioada vacanței).
Deși au semnalat aceste aspecte, conform tutorilor și reprezentanților
organizațiilor gazda, participanții sunt reticenți în a păstra legătura cu partenerii
de practică, relauarea contactului venind în mod suprinzător de la aceștia din
urmă și nu de la practicanți. Practicanții ar trebui să vadă și să exploateze
corespunzător oportunitățile de networking pe care le aduc stagiile de practică,
aspect ce i-ar putea ajuta ulterior în găsirea unui loc de muncă. Păstrarea
legăturii cu organizația unde au desfășurat stagiul de practică ar trebui
promovată și încurajată și de instituțiile de învățământ, dar suntem conștienți că
în final cultivarea acestei relații profesionale între practicant și echipa unde a
făcut practica depinde de deschiderea ambelor părți.
73
Tot în cadrul secțiunii cu răspuns deschis participanții și-au manifestat și
următoarele nemulțumiri:
- grad redus de dificultate al sarcinilor primite
-activități mai diversificate
- efectuarea stagiului de practică în grupe mai mici și mai omogene din punct
de vedere al intereselor și nivelului de pregătire
- implicarea participanților în cât mai multe activități reale și mai puțin în exerciții
simulate
- decontarea transportului (nu doar feroviar, ci și auto) și eventual a mesei
- practica să fie remunerată
Majoritatea respondenților nu au avut recomandări sau declara că nu ar
îmbunătăți nimic la stagiul de practică, considerându-l adecvat și conform
așteptărilor.
5.4. ANGAJABILITATE
Angajabilitatea este un concept mai larg ce include abilitatea de a obține un
prim loc de muncă, menținerea locului de muncă și în funcție de caz, obținerea
unui nou loc de muncă. Angajabilitatea presupune nu numai un set de
cunoștințe și abilități, dar și o foarte buncă cunoaștere de sine, ea de pinzând
de:
- cunoștințele tale în domeniu (cunoștințe teoretice și practice sau ce știi să
faci)
- abilitățile tale (sa ști să te folosești de cunoștințele tale în contextul
muncii)
- atitudinea ta față de muncă și de alte persoane (să sști să te vinzi, să te
faci plăcut, să te pui în valoare)
Având în vedere că în ziua de astăzi multe sarcini repetitive au fostexternalizate
către inteligența artificială iar angajații trebuie să fie capabili să se adpateze
74
permanent la schimbările pe care le presupune locul lor de muncă, angajatorii
caută nu doar absolvenți cu un set solid de cunoștințe teoretice, ci oameni care
pe lângă asta dau dovadă de flexibilitate, de potențial de adaptare, de dorința
de a se păstra mereu competitivi și capabili de învățare și perfecționare
continuă adăugând valoare organizației din care fac parte.
Un rol major în creșterea gradului de angajabilitate al absolvenților îl au
facultățile. Pregătirea teoretică pe care o oferă trebuie să fie conectată la
nevoile în dinamică ale pieței. De asemenea orientarea în carieră,
workshopurile, simulările de interviuri îi ajută pe viitori absolvenți să își identifice
cât mai corect punctele de imbunătățit și să prindă curaj în forțele proprii în
situații reale de angajare.
Facultățile au început să pună treptat accent pe angajabilitate, dar în mod
special în termeni de a urmări evoluția absolvenților, nu neapărat ca schimbare
a modului în care este abordată pregătirea studenților pentru piața muncii. De
asemenea se crează cultura alumni, crearea și întreținerea unei rețele de foști
absolvenți care pot deveni mentori pentru cei tineri.
Recomandare pentru instituțiile de învățământ
Studenții au nevoie de contact permanent cu piața muncii, stagiile de practică,
mai ales așa cum sunt ele acum prevăzute în planurile de învățământ, nu sunt
suficiente pentru a da încredere în forțele proprii. Utilizați în cursurile predate
cât mai multe situații/studii de caz din realitatea profesională, oferiți studenților
șansa de a prezenta în fața colegilor, de a-și argumenta punctele de vedere, de
a dezbate subiecte de interes profesional. Invitați alumni să le prezinte studii
de caz și cum au evoluat ele spre rezolvare sau oferiți-le șansa să își prezinte
parcursul profesional. Permiteți flexibilitate și contribuția autentică a studenților
la teme și proiecte. Mergeți dincolo de a-i încuraja să își găsească oportunități
de dezvoltare a carierei în afara facultății, făceți-le cunoștință cu reprezentanți
ai angajatorilor, intermediați oportunități. Studenții vin dintr-un mediu în care
decizia cu privire la mersul lucrurilor era în puterea profesorului. Brusc, la
75
facultate, sunt puși în situația de a lua dintr-o dată decizii importante care le
crează disconfort în lipsa experienței prealabile. Mențineți legătura cu mediul
profesional și încercați să păstrați un echilibru între cunoștințele teoretice
predate și cunoștințele necesare în profesie.
Una din problemele cu care se confruntă toate părțile implicate este faptul că nu
există o definiție universal acceptată pentru angajabilitate, iar conceptul este
foarte vast. Instituțiile de învățământ superior încearcă să ofere educație
centrată pe student însă serviciile lor se adresează maselor, așa că rezultatul
este dezvoltarea de competențe generice și o educație omogenă și
standardizată pentru toți absolvenții. Apariția inteligenței artificiale care a
început să preia din sarcinile repetitive face ca nevoia angajatorilor să fie pentru
inovare și creativitate, ca atare instituțiile de învățământ trebuie să creeze în
paralel o forță de muncă bine pregătită pentru cariere diferite.
Recomandare pentru angajatori
Nu uitați că ați fost studenți și ați trecut prin aceleași frământări și probleme ca
și studenții de astăzi. Păstrați legătura cu facultatea absolvită și cu profesorii.
Dacă aveți oportunitatea, creați o punte între angajatorul vostru și facultate,
oferiți-vă să vă puneți la dispoziție câteva ore pentru a face o prezentare
studenților în care să împărtășiți cum s-au tradus în viața profesională
cunoștințele acumlate în cadrul studiilor. Oferiți-le inputul vostru cu privire la ce
abilități v-au ajutat să vă angajați, ce credeți că v-a oferit acel avantaj în fața
concurenților pentru post. Dacă ocupați o funcție cu impact asupra angajărilor,
puteți face niște interviuri simulate în urma cărora să oferiți feedback obiectiv
(se pot derula inclusiv online). Prezentați angajatorului disponibilitatea voastră
de a mentora studenți în practică sau internship și prezentați-i avantajele unui
astfel de demers.
Pentru a putea răspunde nevoilor angajatorilor, instituțiile de învățământ au
nevoie de o implicare mai activă a acestora în pregătirea studenților. Nu doar la
nivel de comunicare a nevoilor, ci și de a oferi în parte măcar soluțiile – de
76
exemplu încurajarea prezenței propriilor angajați în cadrul cursurilor din
facultate, încurajarea și crearea unor proceduri pentru derularea de stagii de
practică, internshipuri și mentorshipuri, deschidere către schimbul de informații
cu profesorii, punerea la dispoziție de instrumente pe care studenții ar trebui să
învețe să le folosească înainte de a intra pe piața muncii (de exemplu utilizarea
unor programe software, acces la instrumentele interne de training).
Recomandare pentru studenți
Angajatorii din ziua de azi nu mai caută doar tineri „tobă de carte”, ci oameni
capabili să evolueze odată cu domeniul lor, oameni multi-disciplinari capabili să
navigheze cu succes munca în echipă sau munca individuală, care știu să își
comunice și să își susțină punctul de vedere și să accepte atunci când greșesc
sau punctul lor de vedere nu este împărtășit fără a-și pierde vocea pentru viitor.
Învață să îți clădești încrederea în forțele proprii. Ești mândru de un proiect
pregătit pentru facultate? Publică-l online. Acceptă cu deschidere feedbackul
obiectiv. Prezintă-l și în alte grupuri cu interese profesionale convergente.
Dezvoltă-ți pasiunile fără a-și neglija parcursul profesional, oferă-ți oportunități
pentru a cunoaște oameni cât mai diverși. Construiește-ți rețeaua profesională,
lăsând în fiecare situație loc de bună-ziua. Oferă-te voluntar în organizații
studențești, implică-te în activități extra-curiculare, participă la cursuri și ateliere
online de dezvoltare profesională și personală. Profită de orice oportunitate de
a intra în contact cu lumea profesională- nu te mulțumi cu un stagiu de practiă,
încearcă să obți un internship sau un mentorship, solicită permisiunea de a
deveni voluntar periodic. Profită de orice oportunitate de consiliere în carieră,
cere feedback tuturor celor care au avut ocazia să te cunoască într-un setup
relevant pentru profesia ta.
Piața muncii e în continuă schimbare, pandemia SARS-COV 2 ne-a schimbat
percepția asupra muncii, mai mult ca niciodată locul de unde lucrezi nu mai are
importanță ceea ce crește competiția. E în responsabilitatea beneficiarilor
educației să caute să se dezvolte dincolo de cunoștințele tehnice oferite în
cadrul cursurilor. De altfel un rezumat al studiilor despre angajabilitate a relevat
77
că absolvenții cred că trebuie să investească cât mai mult în competențe
tehnice (competențe cheie, cele oferite de universitate, legate de subiectele
studiate) , competențe tehnologice (inclusiv digitale) și competențe de
comunicare (în mod special lingvistice), angajatorii pun mai mult accent pe
competențele legate de personalitatea lor (inteligență emoțională, muncă în
echipă, leadership, managementul timpului, planificare, capacitatea de a
rezolva probleme și de a gestiona situații dificile/tensionate, capacitatea de a
gestiona cu succes situații neprevăzute, creativitate, inițiativă sau gândire
critică) sau soft-skills așa cum sunt ele denumite în mediul profesional (mai
sunt numite și competențe transferabile sau transversale)1.
În procesul de recrutare cel mai important instrument de comunicare între
angajator și potențial angajat este CV-ul. Procesul de selecție începe cu
anunțul de angajare în baza căruia aplicanții își vor întocmi CV-ul. Analiza CV-
ului i poate aduce în fața angajatorului pentru un interviu. Studiul nostru este
limitat la analiza CV-urilor pentru că nu putem fi prezenți la interviurile
respondenților noștri. CV-ul poate fi analizat ca formă și apoi ca și conținut,
ambele atribute fiind atent evaluate de persoanele care se ocupă de recrutare.
5.4.1. CV-forma
Cel mai utilizat format de CV este Europass. Este un format standardizat creat
la nivelul Uniunii Europene pentru a armoniza comparația candidaților pentru
posturile publice. În prezent există și un wizard care generează CV-ul după
completarea unor date. Dacă anumite secțiuni sunt necompletate, titlul lor
rămâne însă în CV, iar ceea ce rezultă nu este întotdeauna un CV care să pună
corespunzător în valoare un profesionist la început de drum. Deși universal
acceptat, sunt mulți specialiști în recrutare care îi sfătuiesc pe tinerii absolvenți
să aleagă un template de CV personalizat care să le pună în valoare
corespunzător competențele și care va demonstra implicit că știu să se pună în
valoare și să iasă în evidență.
1 Graduate Employability and Competence Development in Higher Education—A Systematic Literature Review Using PRISMA - Marta Abelha , Sandra Fernandes, Diana Mesquita , Filipa Seabra and Ana Teresa Ferreira-Oliveira, 2020
78
Formatul CV-ului
80%
17%
2%1%
Europass
Bestjobs
Ejobs
Altele
Figura 23
Formatul CV-ului
În cadrul studiului nostru 80% dintre respondenți au ales acest format de CV,
3% au optat pentru CV-urile generate de siteurile de recrutare și 17% au optat
pentru alte formate.
Dezavantajele CV-ului în format Europass
formatul este foarte comun și majoritatea aplicanților îl folosesc, ceea ce
îi face pe cei care recrutează să treacă mult mai repede peste el în
căutarea unui format care să îi scoată din rutină
CV-ul este instrumentul tău de marketing, dacă toată lumea folosește
același instrument, cum te poți diferenția?
Ai între 10 secunde și un minut să îl faci pe recruiter să îți citească cu
atenție CV-ul, deci ai nevoie ca informația relevantă să iasă ușor în
evidență, ceea ce acest format nu permite
Formatul este universal așa că structura nu este neapărat potrivită pentru
orice poziție sau pentru orice nivel de experineță (de exemplu deși nu
listează niciun fel de experiență profesională, foarte mulți candidați
completează secțiunea competențe dobândite la locul de muncă)
79
Este un format foarte lung și de obicei depășește cele maxim 2 pagini
recomandate pentru un CV (ideal o pagină)
Este un format pe care foarte puțini investesc să îl personalizeze pentru
fiecare aplicare sau măcar pentru nivelul de carieră la care se află pentru
că dă impresia că este suficient și complet
5.4.2. CV-conținut
10% dintre respondenți au trecut ca adresă de email de contact
adresa de la facultate, deși aceasta este o adresă la care nu vor mai
avea acces după încheierea studiilor, ceea ce le crează obstacole în a
menține legătura cu potențialii angajatori.
63% dintre respondenți au menționat linia de informații personale cu
data nașterii, sexul și naționalitatea, informații care în perioada pe
care o traversăm sunt considerate nu doar sensibile (raportat la
protecția datelor personale), dar au și potențial de a crea situații de
discriminare (foarte multe companii au politici stricte și includerea
acestei linii crează premisele unor situații sensibile). Alături de
orientarea politică sau credință religioasă, aceste detalii nu sunt
necesare în CV
35% dintre CV-uri au inclus o poză. Cu excpeția cazurilor în care
poziția pentru care aplicați solicită explicit o poză (de exemplu pentru
pozițiile de hostess sau însoțitor de zbor, actor sau model), context în
care trebuie să optați pentru o fotografie profesională (nu un selfie, nu
ceva amuzant sau un avatar, nu una de la balul de absolvire sau de la
o ieșire la munte), în restul cazurilor nu se recomandă adăugarea unei
fotografii în CV. În primul rând pentru că ocupă loc fără a oferi ceva
relevant despre voi din punct de vedere al competențelor, mai bine
folosiți spațiul pentru a vă prezenta competențele, nu aspectul). În al
doilea rând, așa cum menționam și mai sus, ar putea fi utilizată pentru
a discrimina, este inevitabil că cel ce vă va citi CV-ul , conștient sau
nu, va fi influențat într-o direcție sau alta de faptul că v-a văzut
fotografia.
80
Deși contul de LinkedIn este un cont profesional prin intermediul
căruia se pot obține poziții la care altfel nu ai avea acces (Există
recruiteri care folosesc exclusiv LinkedIn pentru a ocupa pozițiile
vacante), doar 1% dintre respondenți au făcut trimitere la contul lor, în
timp ce 9% și-au menționat conturile de social media . Fiecare profil
online al vostru reprezintă imaginea voastră pe internet și este foarte
important ce alegeți să faceți public. Deci înainte de a decide ce
merită să fie listat în CV-ul vostru este foarte important să evaluați cu
prudență ce valoare vă aduce fiecare profil listat și cum funcționează
fiecare astfel de profil în ceea ce privește securitatea datelor și datele
publice. Pentru că fiți convinși că recruiterii vă vor vizita profilul listat și
vă vor căuta pe google, așa că e foarte important ce vor găsi în urma
acestor căutări. LinkedIn este un profil profesional și pe aceasta îl
puteți include fărăr griji, dar e important ca acesta să fie optimizat ,
autentic, personal, e introducerea voastră digitală. Dacă jobul pentru
care aplicați este în comunicare sau marketing și aveți un profil de
twitter construit cu atenție pentru a releva mai multe atribute de-ale
voastre, atunci îl puteți include și pe acesta. Restul profilelor ar trebui
păstrate doar pentru voi cu excepția cazurilor în care poziția pentru
care aplicați este legată de ele (de exemplu un copywriter pentru
campanii facebook ar putea include acest profil)
18% dintre participanți au inclus un obiectiv personal în preambulul
CV-ului. Această secțiune este controversată în această perioadă,
părerile fiind împărțite cu privire la utilitatea ei. Dar pentru un tănăr
absolvent la începutul carierei sau pentru cineva care vrea să își
schimbe domeniul de lucru, această secțiune poate aduce beneficii
pentru că experiența listată după această secțiune nu este neapărat
de mare ajutor. Nu uitați de structura EU, VOI, NOI , vreți să arătați ce
competențe veți pune în slujba companiei și cum va beneficia aceasta
de pe urma lor. Fiind o frază scurtă, dar cuprinzătoare, este foarte
important să acordați timp pentru a o rafina, eventual rugați pe cineva
81
să vă ofere feedback pentru a scrie un obiectiv atrăgător și care să vă
pună în valoare
Deși este cea mai importantă parte a CV-ului, doar 66% dintre
participanți au listat ceva la această secțiune, ceilalți alegând fie să
excludă secțiunea din CV, fie să lase doar titlul categoriei , fără a
completa conținut
Experienta profesionala
44%
18%4%
34%
Da, 0-3 intrari
Da, 4-6 intrari
Da, de la 7 intrari in sus
Nu
Figura 24
Experienta profesionala
67% dintre cei care au listat experiență profesională au menționat
până în trei poziții – fie voluntariat, stagii de practică, programe work
and travel, statut de membru într-o asociație studențească sau poziții
part sau full time. 27% au menționat între 4 și 6 poziții și 6%, 7 sau
mai multe. 3 % dintre cei care au completat secțiunea experiență
profesională au ales să menționeze aici că nu au experiență
profesională
Dintre cei care au ales să menționeze experiență profesională, 52%
au intrat în detalii cu privire la responsabilitățile lor, ceilalți 48%
mulțuminud-se să menționeze doar denumirea poziției
82
Dintre cei care au ales să menționeze experiență profesională, doar
76% au respectat cronologia inversă, ceilalți lăsând la final poziția
ocupată cel mai recent
Scopul CV-ului este să listeze ce vă face potriviți pentru o anumită
poziție iar secțiunea experiență profesională este cheie în acest
demers pentru că aici pot regăsi cuvinte cheie din anunțul de angajare
pe care l-au publicat. Dacă nu aveți experienșă, nu lăsați această
secțiune necompletată, nu o săriți, nu scrieți aici că nu aveți
experiență. Listați orice demers profesional remunerat sau
neremunarat – stagiu de practică, voluntariat, internship, work and
travel, statutul de membru într-o asociație studențească sau legată de
pasiune voastre, proiecte independente, freelancing, job part-time sau
full-time. Nu vă mulțumiți cu o simplă enumerare de poziții, cel care vă
citește CV-ul vrea să știe ce ați făcut, vrea să înțeleagă dincolo de
denumirea poziției – revedeți cerințele postului și alegeți 2-3
responsabilități cheie care se pretează poziției pentru care aplicați
acum și atunci când este posibil, includeți cifre pentru a crește
impactul (ați economisit bani, timp , ați generat noi clienți, etc)
3,5% dintre respondenți, deși studenți, nu au menționat în CV studiile
universitare în curs, iar 1 respondent nu a menționat nimic în
secțiunea educație și formare
4% dintre respondenți au mers cu prezentarea secțiunii educație și
formare din prezent până la școala generală inclusiv
23% dintre participanți au detaliat materiile studiate în cadrul studiilor
78% dintre participanți au utilizat cronologia inversă în organizarea
acestei secțiuni
3,6 % dintre respondenți nu au menționat nicio limbă străină, 52,7%
au menționat o singură limbă străină, 35,5% 2 limbi străine, 5,3% 3
limbi străine și 3% 4 limbi străine. Având în vedere că face parte din
formatul Europass, prezentarea stăpânirii limbilor străine respectă
formatul prezentat de acest template de CV. Doar 3% dintre cei care
au listat limbi străine au menționat și un certificat care atestă nivelul
83
menționat. Majoritatea respondenților au listat niveluri de începător.
Este foarte important într-un CV să fie menționate acele competențe
care contează, care aduc valoare adăugată muncii prestate, pe un
angajator nu îl interesează nivelul conversațional sau scris începător
pentru că acesta nu este un nivel care să poată fi folosit în context
profesional. Dacă poziția chiar necesită cunoașterea unei limbi
străine, în mod cert nivelul va fi testat în cadrul procesului de recrutare
ca atare nu este de ajutor listarea unei limbi străine doar pentru a nu
lăsa secțiunea necompletată.
Limbi straine cunoscute
3,6%
52,7%
5,3%
3,0%
35,5%
Nu
Da, 1
Da, 2
Da, 3
Da, 4
Figura 25
Limbi straine cunoscute
37% dintre respondenti nu au menționat nicio competență de
comunicare, au lăsat secțiunea necompletată sau au îndepărtat-o din
CV deși aceste competențe sunt facil de dobândit și exersat și în
context privat, nu neapărat în context profesional, fiind o ocazie
importantă de a-și pune în evidență competențe relevante. 40% dintre
respondenți au completat această secțiune cu un răspuns de forma –
bune/foarte bune competențe de comunicare, acest gen de formulare
neputând oferi informație relevantă unui recruiter și fiind și o dovadă
de lipsă de interes în completarea CV-ului. Dintre cei 23% care au
84
menționat competențe de comunicare, doar 36% nu s-au mulțumit cu
o simplă enumerare și au pus în context aceste competențe
48,52% dintre respondenți nu au completat secțiunea competențe
organizaționale sau au lăsat secțiunea necompletată sau au
îndepărtat-o din CV , iar alți 18% au completat această secțiune cu un
răspuns de forma – bune/foarte bune competențe organizaționale
(aceștia sunt toți dintre cei care au completat similar și secțiunea
competențe de comunicare). 63% dintre cei care au prezentat
corespunzător competențe organizaționale le-au pus și în context
profesional care să demonstreze în mod autentic stăpânirea lor
În ceea ce privește competențele digitale, 13,6% dintre respondenți nu
au menționat secțiunea sau au lasat-o necompletată, 27,2% s-au
mulțumit cu completarea tabelului pus la dispoziție în formatul
Europass, 19,5% au menționat și instrumentele pe care le cunosc pe
lângă tabel , în timp ce 39,7% au optat pentru menționarea
instrumentelor pe care le stăpânesc și al nivelului aferent
13% dintre participanții la cercetare au menționat hobbyuri sau pasiuni
19% dintre respondenți au listat informații suplimentare precum
participări la sesiuni de comunicări științifice , voluntariat sau premii la
activități extracuriculare
Doar 31% dintre respondenți au utilizat în mod consistent diacritice în
conținutul CV-ului
86,4% dintre CV-uri se încadrează în numărul recomandat de pagini
de maxim 2
85
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1 2 3 4 5 6 7 8
Nr. de pagini al CV-ului
Figura 26
Nr. de pagini al CV-ului
5.4.3. CV-caracteristici care influențează angajabilitatea
Așa cum reiese și din analiza conținutului prezentată anterior, o foarte mică
parte dintre studenți știu să se pună autentic în valoare, majoritatea dintre ei
alegând să rămână în zona de confort, alegând formatul Europass de CV și
completând în grabă secțiunile pentru a umple pagina. Un sfert dintre
candidați nu știu că secțiunile CV-ului respectă cronologia inversă, cele mai
importante fiind performanțele lor cele mai recente. 4% dintre respondeți au
inclus studiile până la școala generală, ocupând spațiu prețios în CV-ul lor
cu ceva complet irelevant pentru un angajator (se subînțelege absolvirea
studiiilor anterioare celor prezente, în anumite cazuri se poate dovedi
relevantă menționarea studiilor liceale dacă ele oferă informații suplimentare
specifice poziției sau sunt în tema schimbării de profil profesional). Peste o
treime din respondenți folosesc excesiv formularea bune competențe, fără a
oferi substanță acestei aprecieri generale și netransmițând nicio informație
relevantă potențialului angajator, eventual acesta îi poate crede pe cuvânt.
Deși nu listează experiență profesională, sunt respondenți care listează
competențe organizaționale sau competențe dobândite la locul de muncă ,
ceea ce îi descalifică pentru lipsa de corelare a informațiilor oferite în CV.
Doar o treime dintre candidați au îneles importanța contextualizării
competențelor pentru a le oferi substanță (dincolo de o simplă enumerare de
cuvinte frumoase). Doar jumătate dintre cei care au menționat experiență
profesională au ales să prezinte și responsabilitățile efective ale poziției
86
(Aspect absolut necesar pentru că în acest moment nu se mai folosesc
denumirele COR , ci titluri interne ale căror responsabilități variază foarte
mult de la o companie la cealaltă).
5.5. Ce caută angajatorii
Primul aspect la care se uită angajatorii în CV este potrivirea dintre domeniul
de studii și poziția pentru care se aplică. Apoi urmăresc experiența
profesională relevantă pozției. Aceste două aspecte sunt indicatorul
expertizei profesionale și ale competențelor de natură tehnică. Majoritatea
angajatorilor nu fac diferențe între cei care au doar diplomă de licență sau
una de masterat, punând accent mai degrabă pe experiență pe care se
așteaptă ca absolvenții de masterat să o aibă deja (așteptarea este mai
scăzută în cazul absolvenților de licență). Iată deci că angajatorii se așteaptă
ca absolvenții de licență să jongleze în mod eficient între studiile masterale
și un loc de muncă. Un plus în CV este și experiența de studii sau muncă în
străinătate, deși nu decizivă, dar relevantă pentru unii angajatori.
Deși unii angajatori declară că au nevoie de persoane flexibile care dețin
competențe transversale și că nu pun la fel de mult accent pe cunoștințele
tehnice, puși în fața alegerii, vor opta pentru specialiști care au un nivel
mediu de expertiză în domeniu, deci puși între a alege un absolvent de studii
superioare relevante în domeniu și un freelancer cu multe abilități
transversale, vor alege absolventul de studii superioare. Totuși faptul că
astăzi sunt puse în balanță competențele transversale ar trebui să aducă la
masa discuțiilor părțile implicate pentru a găsi soluții în a-i ajuta pe studenți
să își poată dezvolta și acest gen de competențe în decursul studiilor
universitare. Până atunci, studenților nu le rămânde decât să caute pe cont
propriu să se implice în activități extracuriculare care să îi ajute să își
dezvolte astfel de abilități, precum implicarea în asociații studențești sau în
activități de voluntariat care le vor face și plăcere dar îi vor ajuta să exerseze
și etica și disciplina muncii, lucrând în echipă.
87
6. CONCLUZII
Companiile participante la proiect au apreciat studenții, unora oferindu-le
oportunități de a continua sub o formă sau alta activitatea în cadrul
societăților și afirmându-și dorința de a continua colaborările cu universitățile
pentru viitoarele programe de practică.
Universitățile au puterea să schimbe modul în care tinerii specialiști sunt
educați, centrarea studiilor pe nevoile individuale ale studenților stă în
puterea lor. În egală măsură, universitățile își pot pune la punct un sistem de
cooperare cu mediul privat începând cu utilizarea propriilor alumni și
continuând cu invitații către propuneri scrise sau mese rotunde cu companii
interesate de absolvenți. Studenții vin din mediul liceal unde se află sub
tutela profesorilor care iau decizii pentru ei și ajung din acel mediu controlat
într-un mediu în care trebuie să decidă singuri, să caute, să se descurce fără
niciun sprijin. În acest context un rol important îl au serviciile de consiliere
care îi pot ghida, le pot oferi sens și sprijin real în rezolvarea probelemelor
de care se lovesc. Cei care prestează aceste servicii de consiliere trebuie să
fie în permanentă legătură cu profesorii. Un sistem de feedback anonim din
partea studenților ar ajuta la reglarea acestor aspecte și ar putea crește
relevanța serviciilor educaționale integrate oferite de instituțiile de
învățământ superior contribuind activ la facilitarea tranziției de la școală la o
viață activă.
Studenții au apreciat oportunitatea de a beneficia de suport în navigarea
stagiului de practică și procesului de angajare, dar și-ar dori o mai mare
implicare în proces și din partea universității ca și garant al unei alegeri
relevante pentru stagiul de practică (se simt mai confortabil și au mai multă
încredere când propunerea de partener de practică vine din partea
facultății).
88
Evoluția situației economice în contextul COVID a generat multă
incertitudine în rândul studenților, dar și în rândul univeristăților și
angajatorilor. Studenții au observat contracția pieței muncii și mulți au optat
pentru continuarea studiilor cu un masterat ca soluție pentru dificultatea în
găsirea unui loc de muncă. Angajatorii sunt în expectativă și procesele de
recrutare se derulează online și de multe ori nu se soldează cu o angajare.
Universitățile caută metode de a se adapta la derularea online a activităților
și au devenit mai flexibile cu privire la derularea stagiilor de practică .