geografia_2.pdf

8/19/2019 Geografia_2.pdf

1/94


2/94

Apele

Fenomenul de inghet se produce in sezonul rece intre 25-30 de zile

in regiunile de campie §i dealuri joase din vestul §i sud-vestul tarii,

60-80 zile in spatiul montan (la sub 1800 m) §i nordul Podi§ului

Moldovei §i peste 80 de zile pe crestele subalpine §i alpine.

Fenomenul de inghet creeaza gheata la mal, sloiuri §i pod de gheata

(frecvent la raurile mici).

Test de autoevaluare 5.21.Precizati sursele de alimentare cu apa a raurilor §i frecventa lor in

diferite regiuni geografice.

2.Care este specificul scurgerii apei raurilor pe sezoane.

3.Enumerati factorii care determina regimul scurgerii solide.

Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele redate la finele

unitatii de invatare.

Raurile Romaniei

Pe teritoriul Romaniei exista o bogata retea de rauri alcatuita din maimulte bazine hidrografice mari care se desfa§oara din Carpati spre

vest, sud §i est §i ajung la Dunare; raurile principale se varsa in fluviu

pe teritoriul tarii noastre (de la Nera la Prut in sud §i Vi§eu-Sapanta

in nord).

In Dobrogea exista o retea de paraie care nu ajung in Dunare ci se

opresc in mai multe locuri cu fa§ie litorala.

Dunarea - al doilea fluviu al EuropeiElemente - izvora§te din Muntii Padurea Neagra (Germania) prin doua

generale rauri mai mici (Brigach §i Breg) care se unesc la localitateaDonauenschingen;

- are o lungime pana la varsarea in Marea Neagra de 2 860 km

§i un bazin hidrografic de 805.300 km2 (8% din Europa)

orientat in general vest-est;

- bazinul sau include rauri de pe teritoriul mai multor state

(Germania, Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia-

Muntenegru, Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria,

Romania, Moldova, Ucraina), iar fluviul trece prin patru

capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) §i numeroase

ora§e europene insemnate;

96 Proiectul pentru Invatamantul Rural


3/94

Apele

- realizeaza mai multe defilee in Germania, Austria, Ungaria-

Slovacia, Serbia-Romania (144 km intre Bazia§ §i Varciorava);

- este navigabila de la Ulm (Germania) §i pana la varsare; prin

canalul Mein-Rin se asigura legatura cu Marea Nordului;

canalul Cernavoda-Agigea care strabate Dobrogea scurteaza

comunicarea directa cu Marea Neagra;

- se desfa§oara in cursul superior care pana la Viena (cca 1100

km §i un debit mediu de 1920 m3/s) prime§te cei mai

importanti afluenti din M. Alpi; cursul mijlociu este intre Viena§i Bazia§ (cca 740 km lungime §i un debit de 2944 m

3/s in

aval de Belgrad); cursul inferior este cuprins intre Bazia§ §i

varsare (1075 km §i un debit la intrarea in delta de 6470 m3/s).

Dunarea in - se intinde de la Bazia§ la Sulina realizand granita cu Serbia-

Romania Muntenegru, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina; §i

strabate teritoriul Romaniei intre Calara§i §i Galati (E);

- colecteaza cea mai mare parte din reteaua hidrografica de pe

teritoriul Romaniei grupata in mai multe sisteme orientate spre

vest §i sud;

- la intrare realizeaza un defileu iar la varsarea o deltainregistrand pe parcurs latimi, adancimi §i debite variabile;

- este cea mai insemnata artera de comunicatie pe apa din tara

noastra, are un potential energetic mare (valorificate de

centralele de la Portile de Fier I §i II); este un furnizor de apa

important pentru sistemele de irigatie din Campia Romana §i

Dobrogea, pentru canalul Dunare-Marea Neagra, piscicultura,

alimentarea populatiei §i industrie etc.;

- este traversat de patru §osele (peste barajul Portile de Fier I,

Giurgiu-Ruse, Fete§ti-Cernavoda, Giurgeni) §i doua cai ferate

(Giurgiu-Ruse §i Fete§ti-Cernavoda); intre mai multe localitati

situate pe cele doua maluri se asigura legaturi prinfunctionarea bacurilor;

- in lungul fluviului pe teritoriul Romaniei sunt ora§ele: Or§ova,

Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele,

Giurgiu, Oltenita, Calara§i, Fete§ti, Cernavoda, Har§ova,

Macin, Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina.

Sectoare Defileul Dunarii - se intinde pe 144 km traversand Carpatii (indunarene Romania sunt muntii Locvei §i Almajului §i Podi§ul Mehediniti). In

lungul sau sunt mai multe bazinete depresionare cu terase §i a§ezari

separate de sectoare foarte inguste (Cazanele pe cca 10 km lungime

este cel mai important); in ingustarea de la Gura Vaii s-a construitsistemul hidroenergetic §i de navigatie de la Portile de Fier I in

amonte de care se afla un lac de acumulare (130 km lungime; 2,3

mild. m3 de apa). Defileul §i o parte din spatiul montan limitrof

formeaza un Parc national §i insemnata regiune turistica strabatuta

de doua §osele, desfa§urate pe cele doua maluri.

Dunarea intre Gura Vaii §i Calara§i se afla la contactul mai intai

dintre Podi§ul Getic §i Podi§ul Miroc §i apoi intre Campia Romana §i

Podi§ul Prebalcanic. Are o lunca larga (mai multi kilometrii) §i terase.

Panta mica a favorizat procesul de despletire in brate care



4/94

Apele

inregistreaza ostroave §i pastrarea de balti; la Ostrovul Mare a fost

amenajat al doilea sistem hidroenergetic §i de navigatie (Portile de

Fier II):

Dunarea fntre Calara§i §i Braila §i-a dezvoltat un sector cu o lunca

extinsa (peste10 km largime) in care la exterior sunt doua perechi de

brate principale (Dunarea veche spre Podi§ul Dobrogei; Borcea §i

Cremenea catre Campia Romana) intre care sunt Balta lalomitei §i

Balta Brailei alcatuite din suprafete mla§tinoase, lacuri, bratesecundare, terenuri agricole etc. Balta Mica a Brailei formeaza un

Parc national.

Dunarea fntre Braila §i primul ceatal reprezinta un brat cu o lungime

de cca 80 km incadrat de sectoare de lunca cu lacuri, canale, diguri

§i spatii agricole.

In aval de primul ceatal (Patlageanca) se desfa§oara delta pe locul

unui fost golf din holocen. Are mai intai bratele Chilia §i Tulcea,

ultimul divizandu-se in Sulina §i Sfantu Gheorghe in aval de

municipiul Tulcea exista grinduri fluviatile inguste, fluvio-maritime §icontinentale separate de brate secundare, lacuri, sectoare

mla§tinoase. La ceatalul Patlageanca are un debit lichid de 6 473

m3/s §i unul solid de 2140 kg/s. La gurile de varsare ale bratelor

Chilia §i Sfantu Gheorghe se dezvolta delte secundare.

Sisteme Sunt separate cinci grupari de rauri, apartinand bazinului Dunarea la

hidrografice care se adauga unul est-dobrogean (Figura 5.2).

1) Grupa raurilor nord-vestice (maramure§ana).

Este alcatuita din mai multe rauri cu obar§ia in muntii din vestul

Grupei nordice a Carpatilor Orientali.Debitele bogate sunt asigurate de frecventa maselor de aer oceanic;

exista ape mari primavara §i viituri de vara.

Este alcatuita din:

- Tisa (izvoare in Ucraina, in Carpatii Paduro§i; peste 60 km catformeaza granita cu Ucraina; debit - cca 150 m

3/s);

- Vi§eul (cel mai important afluent; izvora§te din M. Maramure§, dinvecinatatea pasului Prislop, strabate nord-estul Depresiuni

Maramure§ unde prime§te mai multe rauri scurte din M. Rodnei dar

§i doua - Ruscova §i Vaser din M. Maramure§; la varsare are undebit egal cu al Tisei);

- Iza (izvora§te din M. Rodnei, strabate Depresiunea Maramure§unde are numero§i afluenti cu obar§ii in nordul muntilor vulcanici,

intre care §i Mara; se varsa in Tisa la Sighetu Marmatiei), Sapanta §i

alte cateva rauri mai mici din nordul M. Igni§;

9 8 Proiectul pentru Invatamantul Rural


5/94

Apele

Some§ul cel mai

insemnat rau din

nord-vestul tarii

Figura 5.2 Harta sistemelor hidrografice din Romania

- pe teritoriul Ungariei se varsa in Tisa - Turul (bazin superiordesfa§urat in muntii Oa§-Igni§, depresiunea Oa§ unde exista §i lacul

de baraj Caline§ti).

2) Grupa raurilor vestice (some§ano-mure§ana).

Este alcatuita din trei mari bazine (Some§, Cri§, Mure§) la care se

adauga altele mai mici in Dealurile Silvaniei.

Colectorul acestora este Tisa pe teritoriul Ungariei.

Alimentarea complexa dominata de aportul in precipitatii a maselor

de aer oceanic; ape mari primavara, viituri de vara §i toamna.

Include trei mari bazine hidrografice:

- Some§ul (un bazin de 15015 km2; lungime de 435 km din care 349

in Romania unde are un debit de cca 120 m3/s). Este format din:

- Some§ul Mare (izvor in M. Rodnei, afluenti principali Salauta

din nord §i §ieu cu Bistrita din sud-est) §i

- Some§ul Mic (realizat in nord-estul M. Apuseni din Some§ul

Cald §i Some§ul Rece; lacurile de baraj Fantanele, Tarnita,

Gilau §i altele mai mici in Muntele Mare; trece prin Cluj

Napoca) care separa Campia Transilvaniei de Podi§ul

Some§an (din dealuri prime§te mai multe rauri scurte cu

scurgere fluctuanta ceea ce a condus la realizarea de iazuri).

Some§ul dupa confluenta de la Dej, strabate Podi§ul

Some§an, Dealurile de Vest (taie in roci cristaline §i calcare

defilee mici la Jibou §i Benesat), Depresiunea Baia Mare (are



6/94

Apele

Cri§ul al doilea

bazin hidrografic

al Transilvaniei

ca afluenti Lapu§ul §i Sasarul cu izvoare in muntii Lapu§-

Tible§-Gutai) §i Campia Some§ului (aici frecvente revarsari;

ora§ul Satu Mare).

- Crasna cu izvoare in M. Plopi§ §i M. Mese§, dreneaza depresiunea§imleu (exista un lac de baraj §i un defileu in roci cristaline),

Dealurile Crasnei §i Campia Some§ului ; se varsa in Tisa printr-un

canal; debit mic §i cu fluctuatii sezoniere.

- Cri$ul formeaza un sistem cu patru rauri mari cu obar§ii in M. Apuseni, care strabat unitati deluroase §i de campie, se unesc cate

doua §i in final se varsa in Tisa; suprafata bazinului este de 25 537

km2 din care 14 880 km

2 in Romania; cea mai mare parte a scurgerii

se face primavara (martie-mai), iarna (decembrie-februarie) cand se

produc viituri din topirea zapezii §i in timpul unor viituri din iunie-iulie;

din august §i pana in noiembrie sunt debite mici; ea reflecta influenta

climatului oceanic dar §i a maselor de aer ce vin dinspre Marea

Mediterana (in sud).

- Barcaul este in nord (izvoare din Muntii Plopi§, §i i§i dezvolta

bazinul in Dealurile Crasnei §i campie unde este canalizat lafel ca §i paraul ler; are in Romania o lungime de 118 km; in

campie are un debit mediu de 1,65 m3/s).

- Cri§ul Repede (izvora§te in Depresiunea Huedin, dar strabate

muntii spre vest creand defileele de la Ciucea §i Vadu Cri§ului,

Depresiunea Vad-Borod unde sunt lacuri de baraj §i campia

trecand prin Oradea; are afluenti importanti din muntii Bihor,

Vladeasa §i Padurea Craiului (Henz, Valea Draganului, lad);

in Romania are o lungime de 148 km; debitul mediu la Oradea

este de 19,6 m3/s).

- Cri§ul Negru (izvora§te de sub varful Bihor, strabate

Depresiunea Beiu§ unde prime§te multi afluenti importanti -Cri§ul Pietros, Valea Ro§ia - din masivele limitrofe (Bihor,

Padurea Craiului, Codru Moma), iar dupa defileul de la Uileac

trece prin dealuri §i campie spre Ungaria; in Romania are o

lungime de 144 km, are un debit in campie la Tinca de 23,6

m3/s.

- Cri§ul Alb (are 238 km pe teritoriul Romaniei; izvora§te din

sudul M. Bihor, strabate mai intai depresiunile Brad,

Halmagiu, Zarand despartite de defilee §i apoi pana la granita

campia unde la Chi§inau Cri§ are un debit mediu de 21,4

m3/s).

Mure§ul are cel

mai mare bazin §i

cea mai mare

lungime din

Transilvania

- Bazinul Mure§ului - este unul din cele mai mari din sistemulDunarii (29 767 km

2 din care in Romania 27 919 km

2; 766 km

lungime din care 718 km in tara noastra). Circa 35% din acesta

cuprinde masive muntoase din toate lanturile acestora; mai mult de

55% apartin regiunilor deluroase, depresionare §i de podi§ in restul

campiei.

Scurgerea este complexa implicand situatii caracteristice

principalelor trepte de relief pe fondul unei frecvente deosebite a

maselor de aer vestice dar §i a rolului regional pe care relieful il are



7/94


8/94

Apele

- Streiul (cel mai mare bazin din Carpatii Meridionali - de 1926

km2; format din Strei cu izvoare in M. §ureanu §i Raul Mare cu

obar§ie in muntii Retezat §i Godeanu care se unesc in

Depresiunea Hateg; in aval de care taie un defileu §i parcurge

pana la varsare depresiunea Calan; exista lacuri glaciare §i de

baraj hidroenergetic; are un debit de 23 m3/s).

3) Grupa de sud-vest (banateana)

Include bazine mai mici a caror rauri principale i§i au obar§ii in muntiiTarcu, Cernei, Poiana Rusca §i mai ales Banatului §i care apoi

separa subunitati ale Dealurilor de Vest, strabat sudul Campiei de

Vest §i se varsa in Serbia in Dunare §i Tisa.

Au o scurgere puternic influentata de frecventa maselor de aer umed

§i cald de provenienta mediteraneana. Ele impun viiturile de iarna ce

asigura o pondere mai mare a scurgerii din acest sezon de iarna in

raport cu ploile din timpul verii; finalul sezonului cald este marcat de

ape mici.

Principalele bazine sunt:

- Bega are izvoare in M. Poiana Rusca, dar cea mai mare parte abazinului se afla in campie unde este canalizata §i folosita in trecut in

aval de Timi§oara §i pentru transport naval; se varsa in Tisa; are un

debit de peste 5 m3/s dupa unirea, in Serbia, cu Bega Veche (izvoare

in Dealurile Lipovei, canalizate).

Cel mai important - Timi§ul cu cel mai mare bazin (5248 km2) din grupa se varsa inrau al Banatului Dunare in Serbia, are izvoare in M. Semenic, numero§i afluenti scurti

(in regiunea montana cel mai insemnat este Bistrita cu izvor in M.

Tarcu §i lac de baraj); in aval de Caransebe§ strabate un larg culoar

de vale incadrat de dealuri §i in final campia omonima unde are ca

afluenti insemnati Pogani§ul (izvoare in dealurile omonime; lac) §i

- Barzava (izvoare in M. Semenic pe care ii separa de M. Aninei;strabate printr-un defileu M. Dognecei; in bazinul sau mai multe

lacuri de baraj); are la Lugoj un debit de 33,4 m3/s.

- Caracul - are izvoare in M. Aninei unde realizeaza mai multesectoare de chei; dupa ce separa M. Dognecei de Dealurile

Cara§ului intra in campie unde pe mai multi kilometri face granita cu

Serbia-Muntenegru; are un debit in campie de 5,88 m3/s.

- Nera - are izvorul in sudul M. Semenic, traverseaza DepresiuneaBozovici unde prime§te pe Mini§, separa printr-un defileu muntii Aninei de Locvei ie§ind in campie unde realizeaza granita cu Serbia-

Muntenegru; are un debit de 12,6 m3/s.

- Cerna - are un bazin ingust (axat pe un culoar tectonic); dreneazaafluenti scurti din muntii Mehedinti, Godeanu, Cernei §i Almaj intre

care Mehadia; o buna parte din cursul inferior reprezinta un golf al

lacului Portile de Fier pe malurile caruia se afla ora§ul Or§ova; debit

de 23,2 m3/s in apropiere de varsare.



9/94

Apele

Raurile din Defileul Dunarii sunt scurte §i cu o scurgere puternicinfluentata de regimul de cadere a precipitatiilor iar la traversarea

calcarelor de circulatia apei in acestea (la Cazane).

4) Grupa sudica (getica):

Este cea mai extinsa cuprinzand bazine dezvoltate in Carpatii

Meridionali §i Orientali (partial), sudul Depresiunii colinare a

Transilvaniei, Subcarpatii Getici §i de Curbura (partial), podi§urile

Mehedinti, Getic §i al Dobrogei (cea mai mare parte), CampiaRomana.

Se disting mai multe sisteme ce reflecta generatii de rauri cu

complexitate diferita. In prima se disting: Oltul, Jiul, Arge§ul, lalomita,

care s-au dezvoltat pe toate treptele de relief; include rauri din una-

trei generatii ceea ce se rasfrange in marimea bazinului, debitului,

caracteristicile scurgerii etc. In cea de a doua sunt rauri mai mici pe

una sau doua trepte de relief etc.

Scurgerea reflecta indeosebi la raurile mici trecerea gradata de la

regimul specific celor din sud-vest la cel caracteristic raurilor din

regiunile cu climat continental. La acelea cu bazin extins pe maimulte unitati geografice scurgerea insumeaza caracteristicile

fiecareia.

Cele mai insemnate bazine sunt:

- Raurile de la vest de Jiu sunt scurte desfa§urandu-se fie inPodi§ul Mehedinti (Topolnita, Co§u§tea - au scurgere influentata §i

de circulatia carstica; debite sub 2 m3/s) fie in Podi§ul Getic §i

Campia Olteniei (Blahnita, Drincea, Desnatui - cu ape mari

primavara, iarna §i o lunga perioada cu debite reduse vara §i toamna

cand multi afluenti seaca; izvoare din panzele acvifere din podi§ §i

terasele Dunarii.

Jiul - raul care - Jiul are o suprafata a bazinului de 10469 km2 §i o lungime de 348trece prin km intre izvoarele din muntii Godeanu (Jiul de Vest) §i §ureanu (Jiul

mijlocul Olteniei de Est) §i varsarea in Dunare. Are o scurgere complexa ce asigura

un debit ce cre§te de la 19,8 m3/s la ie§irea din Depresiunea

Petro§ani la 86,8 m3/s aproape de varsare. Daca in spatiul montan

scurgerea mare este legata de intervalul aprilie-iunie la care se

adauga viituri scurte vara in Subcarpatii Gorjului, podi§ §i campie

datorita frecventei maselor de aer mediteraneene se adauga cre§teri

insemnate §i iarna; cele mai importante rauri din bazin au obar§ia in

muntii Valcan, au debie de 1,5-4,5 m

3

/s (Motru, Tismana, Bistrita,Jale§, §u§ita) §i Parang (Gilort); in rama calcaroasa a muntilor §i-au

taiat chei; traverseaza Subcarpatii Gorjului iar cele mai mari §i

Podi§ul Getic (Motru cu 1,4 m3/s; Gilortul cu 12 m

3/s). Din acesta din

urma i§i au izvoarele §i rauri mai mici (debit sub 2 m3/s). Exista lacuri

glaciare in (etajul alpin) §i de baraj (Motru, Jiu), iar local o scurgere

influentata de circulatia apei in calcare sau in panzele de pietri§ §i

nisip ale Podi§ului Getic.



10/94

Apele

Oltul cel mai

mare rau

desfa§urat in

intregime in

Romania

- Oltul: prin suprafata bazinului (24 300 km2), lungime (699 km) §idebit mediu (165 m

3/s), este unul din cele mai importante sisteme

hidrografice din Romania. Traverseaza cele mai multe unitati

geografice ceea ce se reflecta atat in modul de realizare al

alimentarii cat §i in regimul scurgerii. Daca bazinul superior cu

afluenti din masive cu inaltimi sub 1800 m este subordonat

alimentarii pluvio-nivale in cel mijlociu regimul scurgerii devine

complex datorita pe de-o parte a Carpatilor Meridionali (intervin

etajele superioare cu multa zapada §i un sezon rece lung) iar pe dealta a sudului deluros §i depresionar al Transilvaniei (efecte foehnale

ce conduc la topiri timpuri ale zapezii). La sud de Carpati intervine

alimentarea din panzele de pietri§uri ale Podi§ului Getic. In

concordanta cu acestea regimul scurgerii mai simplu in amonte de

Depresiunea Bra§ov (ape mari in martie-iunie, viituri scurte de vara §i

ape mici toamna) se va complica in Transilvania (scurte viituri cand

se produc vanturi foehnale; o perioada mai lunga cu scurgere bogata

din martie pana in iulie intretinuta de topirea zapezii in M. Fagara§ §i

producerea de ploi bogate; un interval cu ape mici toamna prelungit

apoi in lunile de iarna). In bazinul inferior se adauga influenta

aportului afluentilor determinat de frecventa maselor de aer sudic(mai slab insa decat la Jiu). Potentialul hidroenergetic ridicat este

valorificat prin mai multe amenajari efectuate pe Olt, Lotru, Sadu etc.

In etajul alpin sunt lacuri glaciare iar pe marile rauri lacuri de baraj

prin care s-a realizat §i o regularizare a scurgerii. Debitul variaza de

la 1,5 m3/s (Depresiunea Ciuc), 39 m

3/s la ie§irea din defileul de la

Raco§, 70 m3/s la intrarea in defileul de la Turnu Ro§u, 117 m

3/s la

Ramnicu Valcea §i peste 165 m3/s la varsare. Afluentii au dimensiuni

variate §i contributii diferite in scurgere:

- raurile din depresiunile Ciuc, Bra§ov sunt scurte §i au frecvent

debite medii sub 1,5 m3/s. Cel mai important este Raul Negru

(debit de 6,7 m3

/s);- in Transilvania sunt pe de o parte raurile care coboara din

circurile glaciare din Muntii Fagara§ §i Cindrel (Urlea,

Carti§oara, Avrig, Cibin etc.) cu ape mari in lunile de

primavara-vara iar pe de alta cele din podi§ (Hartibaci debit

sub 2,5 m3/s) cu ape bogate in martie-mai §i scazute in

sezonul cald cand unii afluenti seaca;

- in defileul Turnu Ro§u-Cozia principalul afluent este Lotrul

(unit cu Latorita) care asigura un debit de peste 18 m3/s §i in

bazinul caruia exista un complex hidroenergetic in mai multe

trepte.

- afluentii principali din cursul inferior au obar§ia in MuntiiCapatanii §i Fagara§, strabat Subcarpatii Valcei, Podi§urile

Cotmeana §i Oltet (Topolog, debit la varsare 4,99 m3/s; Oltet

cu debit de aproape 13 m3/s); se adauga unele rauri mici din

campie care in cea mai mare parte a sezonului cald sunt

secate.

- Arge§ (12,521 km2, 340 km lungime §i un debit mediu care cre§tede la 7 m

3/s in Muntii Fagara§, la 9,5 m

3/s la Curtea de Arge§, 35

3 3 3

m3/s la Pite§ti, la 50 m

3/s in campie §i 64 m

3/s la varsare). Izvora§te

din circurile glaciare din M. Fagara§ (raurile Buda §i Capra),



11/94

Apele

traverseaza depresiunea Lovi§tea, separa muntii Ghitu de Frunti,

strabate Subcarpatii §i Podi§ul Getic apoi diferite subunitati ale

Campiei Romane (Pite§ti, Titu, Vlasia) unde prime§te afluenti ce

contribuie diferit la regimul scurgerii. In lungul sau sunt mai multe

lacuri de baraj (hidroenergie, regularizarea scurgerii §i alimentare cu

apa), iar in campie pornesc canalele pentru irigatie §i alimentare a

ora§ului Bucure§ti. In scurgere se impun apele mari de primavara

(aprilie-iunie in bazinul superior; martie-mai in cel mijlociu §i nivelele

mici din iulie-decembrie). Principalii afluentii sunt:- Valsanul - strabate Muntii Fagara§ §i dealurile avand un debit

de 3,7 m3/s.

- Raul Doamnei - izvoare in mai multe circuri glaciare; prime§te

apele Raului Targului (cu Bratia §i Arge§elul); un debit de 19

m3/s.

- Dambovita este cel mai mare avand 266 km lungime §i bazin

de 2 759 km2; izvoare in muntii Fagara§ §i Papu§a; strabate in

munti mai multe sectoare de chei; in campie prime§te ca

afluent pe Colentina transformata in raza ora§ului Bucure§ti

intr-o salba de lacuri; debit mediu peste 11 m3/s,

- In campie exista sistemul Calni§tea (cu Neajlov, Glavacioc,Dambovnic cu un debit final in jur de 6 m

3/s; mari fluctuatii

sezoniere ale scurgerii cu ape mari in martie, dar §i la unele

viituri din lunile de iarna sau de vara).

- ialomita: are o suprafata a bazinului de 10430 km2, o lungime de

414 km §i un debit mediu care cre§te de la 1,35 m3/s in munte, la 9

m3/s in dealuri §i 39 m

3/s in campie. I§i are obar§ia in M. Bucegi intr-

un complex glaciar, realizeaza in ace§tia mai multe sectoare de chei,

traverseaza de la nord la sud Subcarpatii unde prime§te mai multe

rauri cu debit redus; in campie pe de-o parte i§i schimba directia (de

la vest la est) iar pe de alta aduna apele mai multor rauri principale(Cricovul Dulce, Prahova unita cu Teleajenul etc.). Scurgerea reflecta

influenta unui debit din etajele alpin §i subalpin (da apa mai multa in

aprilie-iunie), frecventa maselor de aer sudice (topesc zapezile de la

finele lui februarie in campie §i dau ploi bogate in martie-aprilie) §i

estice (determina debite reduse vara §i toamna intrerupte de mici

cre§teri la viiturile de vara). Afluentii principali sunt:

- Cricovul Dulce (cea mai mare parte din bazin in dealuri, cursul

inferior in campie, debit 2,2 m3/s).

- Prahova, cu izvor la Predeal, prime§te afluenti din Muntii

Bucegi, Baiu §i Subcarpati (Izvorul Cerbului, Azuga §i

Doftana), strabate campia pe care a construit-o la margineacareia aduna apele Teleajenului (obar§ie in Muntii Ciuca§,

afluenti Telejenel in munte, Varbilau in dealuri, debit mediu de

9,2 m3/s) §i Cricovului Sarat (rau cu bazin in dealuri §i campie,

debit mediu de 1,5 m3/s).

- Raurile cu obar§ie in Podi§ul Getic §i varsare in campie. Maiimportanti sunt Calmatuiul (debit de 1 m

3/s) §i Vedea (debit 11 m

3/s)

unita cu Teleormanul, (debit 3 m3/s). Se remarca printr-o scurgere cu

ape mari din februarie §i pana in aprilie §i ape mici in rest cand

paraiele secundare seaca; exista multe iazuri.



12/94

Apele

- Raurile din campie sunt mici, au o scurgere cu doua componente:ape mari in februarie-martie §i reduse in restul anului cand de multe

ori seaca; pe majoritatea au fost amenajate iazuri. Importante sunt

Mosti§tea §i Calmatuiul (de Baragan).

- Paraiele din vestul Podi§ului Dobrogei sunt secate in cea maimare parte a anului. Scurgerea se realizeaza in februarie-martie la

topirea stratului subtire de zapada sau la ploile scurte din timpul

anului. Un fenomen distinct care poarta numele de „sel" se producela marile averse §i consta intr-o cre§tere rapida a debitului care

conduce la un val de apa ce exercita o puternica spalare nu numai in

albie ci §i pe versanti producand distrugeri materiale §i uneori

pierderi de vieti. Cele mai lungi sunt in Dobrogea de sud-vest, unele

avand obar§ia in Bulgaria; multe se varsa in lacuri de tip liman

(Canaraua Fetii in Oltina, Ceair in Bugeac); pe Carasu a fost

amenajat o buna parte din canalul Dunare-Marea Neagra; in nord

sunt Topologul, Jijila §i Luncavita.

5) Grupa hidrografica estica (moldoveneasca).

Este formata din doua sisteme mari - Siret §i Prut care sedesfa§oara peste Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovei, Podi§ul

Moldovei §i nord-estul Campiei Romane.

Acestea au o alimentare dependenta de regimul precipitatiilor impus

de masele de aer vestice §i estice §i doar la extremitati de cele

baltice §i sudice.

Regimul scurgerii este de tip continental (ape mari primavara, ape

mici toamna §i iarna; scurte viituri vara) cu unele modificari ale

perioadelor cu niveluri caracteristice. La cele mai mari rauri

desfa§urarea bazinelor pe 2-3 trepte de relief conduce la o scurgere

cu caracter complex.

- Siretul este cel mai mare sistem hidrografic din tara noastra (osuprafata a bazinului de 44,014 km

2 din totalul de 44,835 km

2; pe o

lungime de 726 km §i un debit mediu la varsare de cca 190 m3/s. Are

un bazin asimetric cu cei mai insemnati afluenti pe dreapta cu

obar§ie in Carpati. Culoarul de vale propriu-zis, pe teritoriul

Romaniei, se desfa§oara numai in unitati de podi§ |i dealuri;

exceptie in sud unde strabate nordul Campiei Romane. In regimul

scurgerii se diferentiaza doua situatii. Prima se refera la raurile mari

cu bazine in Carpati §i dealuri. Daca in bazinul montan sunt ape

bogate §i debite mari in martie-iunie, unele viituri de vara §i ape mici

toamna §i iarna; in bazinul colinar apele mari de primavara incepscurgerea mai timpuriu iar cre§terile provocate de viiturile de vara

sunt atenuate. A doua situatie implica raurile cu bazinele numai in

spatiul colinar §i de podi§ la care intervalul cu ape mari este mai mic

(martie-aprilie) iar cel cu debite reduse foarte lung. In nord influenta

maselor baltice asigura o scurgere mai bogata iar in sud masele

sudice produc topirea timpurie a zapezii ceea ce conduce la viituri de

iarna, dar §i accentuarea perioadelor secetoase insotite la raurile

mici de fenomenul secarii. Principalele bazine hidrografice:

Siretul, raul cu

cel mai mare

bazin hidrografic



13/94

Apele

- Suceava are obar§ia in Obcina Mestecani§; traverseaza de lavest la est toate obcinele §i apoi de la nord-vest catre sud-est

Podi§ul Sucevei; are ca afluenti Brodina, Putna §i Sucevita;

debitul mediu la varsare este de 14 m3/s.

- Moldova izvora§te din Obcina Mestecani§, traverseaza maimulte unitati montane (sectoare de depresiuni §i defilee mici

intre Obcina Feredeu §i muntii Giumalau-Rarau-Stani§oarei) §i

se afla la contactul dintre Podi§ul Sucevei §i SubcarpatiiMoldovei; are ca afluenti principali in munte pe Putna,

Sadova, Moldovita, Humor §i Suha ce au debite de 1,5 - 3,5

m3/s iar in dealuri pe Neamt; debitul mediu ajunge la varsare

la peste 26 m3/s.

- Bistrita are cel mai mare bazin; izvora§te din nord-estul M.Rodnei, separa sub numele de Bistrita Aurie, Muntii Suhard de

Obcina Mestecani§ pana la intrarea in Depresiunea Dornelor

(aici prime§te ca afluenti pe Dorna §i Neagra §arului cu obar§ii

in M. Calimani) pentru ca in aval de aceasta sa treaca mai

intai printre muntii Bistritei, Ceahlau-Tarcau in sud §iGiumalau-Rarau-Stani§oarei in nord §i apoi Subcarpatii

Moldovei; afluentii principali in munte sunt Neagra,

Bistricioara, Bicazul, Tarcaul (debite medii de 2,5-5 m3/s), iar

in dealuri Cracaul (debit mediu 1,3 m3/s); exista mai multe

lacuri de baraj natural (pe Bicaz §i Cuejd) §i artificial (pe

Bistrita).

- Trotu§ul izvora§te din nord-vestul M. Ciuc separand peace§tia §i M. Nemira de masivele Ha§ma§, Tarcau, Go§manu,

Berzunt; in cursul inferior trece mai intai prin depresiunea

Ca§in-One§ti desfa§urata la contactul dintre Subcarpatii

Moldovei §i cei de Curbura dincolo de care realizeaza unculoar larg intercolinar; are ca afluenti Asaul, Oituzul, Uzul,

Ca§inul, Tazlaul; cel mai insemnat sector de confluenta fiind la

One§ti; debitul cre§te de la 2,5 m3/s in cursul superior la cca

13 m3/s la intrarea in Subcarpati §i peste 25 m

3/s la varsare.

- Putna este colectorul principal al apelor din muntii §iSubcarpatii Vrancei; izvora§te din nordul varfului Lacauti,

traverseaza de la vest la est muntii §i dealurile (la Valea Sarii

prime§te pe Zabala unita cu Naruja) pentru ca bazinul inferior

sa fie in campie unde are ca afluenti pe Milcov §i Ramna

(obar§ii in Subcarpatii Vrancei; debit in jur de 1 m3/s cu

fluctuatii sezoniere in scurgere); are un debit in munti de3 3aproape 4 m

3/s iar in campie de cca 10 m

3/s (o parte din apa

se pierde in conurile de pietri§ pe care §i le-a construit.

- Ramnicu Sarat de§i i§i are izvoarele in sudul Muntilor Vranceicea mai mare parte a bazinului se afla in dealurile

subcarpatice §i in campie avand debite medii modeste (1,60 la

ie§irea din dealuri §i 2,6 la varsare).

- Buzaul este cel mai insemnat afluent sudic cu un debit incursul inferior de peste 25 m

3/s; izvora§te din nordul Muntilor

Ciuca§, realizeaza un cot larg la localitatea Intorsura Buzaului,

separa muntii Siriu de Podul Calului, traverseaza Subcarpatii



14/94

Apele

Buzaului unde i§i schimba de mai multe ori directia iar in aval

de ora§ul Buzau se orienteaza catre Siret spre nord-est; are

mai multi afluenti importanti - Basca Rosilei (formata din

Basca Mare §i Basca Mica) in munti (cu debite de 3-9 m3/s),

Basca Chiojdului, Balaneasa, Saratel, Ni§cov, Slanic §i

Calnau in Subcarpati.

- Barladul este cel mai mare afluent al Siretului (7354 km2, 250km lungime) care se desfa§oara in Podi§ul Moldovei pe

stanga acestuia; izvoarele sunt din vestul Podi§ului CentralMoldovenesc iar pana la varsare separa Colinele Tutovei

(vest) de Dealurile Falciului §i Podi§ul Covurlui (in est); in sud

strabate un mic sector din Campia Tecuci; are numero§i

afluenti care au debite mici §i o scurgere in care intervalul lung

cu ape mici este intrerupt de viituri scurte; fenomenul de

secare a albiilor este caracteristic; in februarie-aprilie

(maximum in martie) se produc peste 50% din volumul

scurgerii; debitul este redus (de la sub 1 m3/s in cursul

superior la aproape 7 m3/s la varsare).

- Prutul este un rau cu obar§ii in Carpati (Ucraina) care pe

ansamblu are un bazin de 28 396 km2

§i o lungime de 953 km;din acestea pe teritoriul Romaniei sunt 10 990 km

2, 704 km

(granita cu Republica Moldova); are un debit la varsare de

85,5 m3/s; afluentii sunt rauri scurte de podi§ cu ape mici in

cea mai mare parte a anului, cu peste 50% din scurgere

primavara (martie sau aprilie) §i cca 20-25% in unele viituri de

vara; debitele medii variaza intre 0,5 m3/s §i 3,5 m

3/s (Jijia)

ceea ce face ca secarea sa fie un fenomen specific la multe

rauri; ca urmare, pe multe sunt amenajate de secole

numeroase iazuri; pe Prut exista un mare lac de baraj.

6. Grupa hidrografica est-dobrogeana (pontica)Include mai multe paraie care ajung in lacuri de tip liman (Telita,

Taita in Babadag, Casimcea in Ta§aul; Mangalia, Techirghiol §i

Tatlageac) sau in lagunele Siutghiol §i Razim.

Regimul scurgerii este variabil de la un an la altul fiind dependent de

caderea precipitatiilor iar in unele cazuri de alimentarea subterana.

Exista viituri scurte (iarna din topirea zapezii, vara) §i ape de

primavara din ploi concentrate in martie sau aprilie care survin pe un

fond de durata cu scurgere extrem de mica sau de perioade de

secare a albiilor; debitul mediu este intre 0,1 §i 0,5 m3/s.



15/94

Apele

Caracteristici

generale

Lacurile din

Carpati

Lacurile

Pe teritoriul Romaniei exista in jur de 3450 lacuri, a caror suprafata

totala reprezinta cca 1% din cea a tarii. Cele mai mici nu depa§esc

un hectar iar cele mai extinse ajung la mai multe sute de kilometri

patrati (ex. Razim 415 km2).

Depresiunile in care apa s-a acumulat au origine variata; multe sunt

naturale rezultat al unor procese realizate de diver§i agenti (ex.

glaciara, vulcanica, de tasare, de baraj natural, eoliana etc.) iar altele

au fost create prin activitati antropice (baraje, excavatii etc.).

Apa celor mai multe lacuri este dulce ceea ce favorizeaza nu numai

dezvoltarea pe de-o parte a unor formatiuni vegetale dar §i a

elementelor faunistice specifice (pe§ti, pasari, unele mamifere etc.),

iar pe de alta valorificarea ei in irigatii, alimentarea cu apa etc.

In unele lacuri apa este sarata, iar pe fundul lor s-a acumulat unnamol sapropelic, amandoua fiind utilizate in diverse tratamente

balneare (in statiunile Eforie, Techirghiol, Mangalia, Amara, Lacul

Sarat, Sovata, Ocna Sibiului etc.).

Lacurile se intalnesc pe toate treptele de relief (munti, dealuri,

podi§uri, campii, delta), dar au marimi, adancimi §i forme variate.

Sunt numeroase dar au o distributie neuniforma pe masive.

Au origine diferita, cele naturale au dimensiuni mici §i frecvent sunt la



16/94

Apele

altitudine mai mare pe cand cele antropice au dimensiuni mari §i sunt

concentrate in depresiuni §i pe fundul vailor inregistrand §i un grad

distinct de valorificare economica.

Tipuri de lacuri:

- lacuri glaciare - se gasesc in munti unde in pleistocen au existatghetari. Dupa topirea lor in excavatiile din circurile §i de pe vaile

glaciare prin acumularea apei au rezultat lacuri cu dimensiuni mici,numite §i iezere, tauri. Cele mai numeroase sunt in masivele: Rodnei

(Lala Mare, Lala Mica, Buhaescu §i altele mai mici din circurile

glaciare), Retezat (peste 80 de lacuri, intre care Bucura cu 10 ha

este cel mai mare, Zanoaga cu -29 m este cel mai adanc; Pietrele,

Gale§ul, Ana, Lia, Viorica, Florica, Taul Agatat, Buta etc.); Fagara§

(Balea cu 4,6 ha, Capra, Urlea, Podragu Mare cu -15,5 m;

Doamnele etc.), Parang (Galcescu, Taul fara fund, Slavei, Ro§iile

etc.), Godeanu, Tarcu, §ureanu, Cindrel etc.

- lacuri in masive vulcanice - renumit este lacul Sf. Ana din craterul

principal din M. Ciomatu. In vecinatate exista Mla§tina Moho§ (a fostdepresiune lacustra in care s-a dezvoltat puternic vegetatia). Se pot

adauga ochiurile de apa din unele microdepresiuni de pe platourile

vulcanice care in majoritate au rezultat prin procese de tasare nivala;

- lacurile de baraj natural - au dimensiuni variate desfa§urandu-sefie pe vai (bararea albiei raului de catre mase de roca alunecate de

pe versanti - ex. Lacul Ro§u din bazinul superior al Bicazului format

in 1837, cel de pe valea Cuejdului din M. Stani§oarei realizat printr-

un proces similar in anul 2000). In muntii alcatuiti din fli§ exista §i

lacuri in spatele unor trepte de alunecare care fie ca se afla pe

versanti fie pe fundul vaii; unele prin erodarea barajului au disparut;

- lacurile carstice sunt putine fiind localizate in doline sau uvale (ex.Vara§oaia din Podi§ul Padi§, Ighiu in M. Trascau);

- lacuri antropice au rezultat frecvent in doua situatii. Mai intai inspatele unor baraje din beton sau arocomente apa fiind folosita

pentru obtinerea de energie electrica sau la alimentarea unor unitati

economice (pe Bistrita Izvorul Muntelui §i in aval; pe Buzau la Siriu,

pe Teleajen in amonte de Maneciu Ungureni, pe Ialomita in M.

Bucegi, pe Dambovita superioara, pe Arge§ la Vidraru §i in aval, in

defileul Oltului de la Cozia §i pe valea Lotrului la Vidra, Bradet,Malaia, pe Sadu, pe Sebe§-la Oa§a, Tau, pe Raul Mare, pe Bistra

Marului, in M. Semenic in bazinul Barzavei, Portile de Fier I, raurile

principale ale Some§ului Mic la Fantanele, Tarnita §i Gilau, pe Cri§ul

Repede etc.). In al doilea rand sunt lacurile aparute in excavatii

miniere §i ocne prabu§ite (in Maramure§ la Ocna §ugatag §i Co§tiui

in foste ocne de sare); la Baia Sprie - Lacul Albastru etc. In jurul

acestora sunt numeroase amenajari turistice.



17/94

Apele

Lacurile din

regiunile de

dealuri §i

podi§uri

Numarul lor este mare dar dimensiunile sunt mici iar repartitia

confera unele grupari.

- lacuri dezvoltate in depresiuni rezultate prin prabu§ireatavanului unor galerii sau sali din ocne de sare sau prin tasarein urma dizolvarii sarii aflata la mica adancime. In prima grupa seinclud cele de la Slanic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Cojocna,

Sovata, Ocna Mure§ etc. Aici s-au realizat amenajari pentru

tratamente balneare. In cea de-a doua situatie sunt lacurile de laMeledic (in bazinul superior al Slanicului de Buzau) §i Ursu de la

Sovata.

- lacuri rezultate prin tasari favorizate de dizolvarea gipsuriloraflate la suprafata (Nuc§oara in bazinul raului Doamnele din

Subcarpatii Arge§ului).

- lacuri intre treptele sau valurile de alunecare. Sunt numeroase,au dimensiuni variabile §i durata de functionare diferita. Sunt in

Subcarpati, Podi§ul Moldovei etc.

- iazurile au fost amenajate de oameni in albiile unor paraie carefrecvent vara seaca pentru folosirea apei la irigatii sau pentru

organizarea unor crescatorii de pe§te (au frecventa mare in Podi§ul

Moldovei, Depresiunea colinara a Transilvaniei etc.).

- benturile sunt ochiuri de apa realizate in special in Podi§ul Geticpentru retinerea apei din precipitatii in vederea folosirii ei mai ales la

adapatul vitelor.

- lacurile de baraj in albiile raurilor mari pentru hidroenergie,

regularizarea scurgerii §i folosirea apei la irigatii sau diverse activitatieconomice (pe Prut la Stanca-Koste§ti, pe Siret, Olt, Arge§, Bistrita,

Crasna etc.). Pe malurile unora sunt §i amenajari pentru turism.

- lacurile carstice - din Podi§ul Mehedinti (Ponoare, Zaton, Balaetc.). Sunt concentrate in luncile raurilor avand geneza naturala dar

mai ales antropica; unele lacuri sunt §i in microdepresiuni pe

platourile interfluviale; au dimensiuni variate.

Lacurile din

regiunile de

campie §iDobrogea.

- limane fluviatile au rezultat prin bararea naturala cu aluviuni a guriide varsare a unor paraie mici de catre colector. Cele mai mari sunt -

pe Dunare (Mosti§tea, Galatui, Bugeac, Oltina, Marleanu etc.), pedreapta Ialomitei (Balteni, Snagov, Caldaru§ani, Ciolpani), pe stanga

Ialomitei (Fundata, Strachina), pe stanga Buzaului (Costeiu, Jirlau,

Amara, Balta Alba).

- limanele fluvio-maritime formate in cursul inferior al unor raurimici la varsarea acestora in mare prin bararea lor prin cordoane de

nisip (Techirghiol, Ta§aul, Tatlageac, Mangalia, Nunta§i etc.). Cele

mai multe au apa sarata sau salmastra §i namol sapropelic ceea ce a

favorizat realizarea de amenajari balneare.



18/94

Apele

- lagunele sunt lacuri mari rezultate din inchiderea unor golfuri princordoane litorale. Cel mai mare complex lagunar este format din

lacurile Razim, Golovita, Sinoe, Smeica inchise de cordoanele

Chituc-Periteasca; exista deschideri inguste in cordoane numite

„portite" prin care se realizeaza legaturi intre lac §i mare. In sudul

Dobrogei exista laguna Siutghiol; initial au fost lagune §i lacurile de la

Neptun §i mla§tina de la Mangalia nord.

- baltile sunt lacuri in sectoarele joase ale luncilor largi; comunicauprin canale cu albia raului; apa este folosita la irigatii; piscicultura;

agrement; in secolele anterioare numarul lor era foarte mare dar

dupa 1970 multe au fost drenate. Mai importante sunt in lunca

Dunarii (Fantana Banului, Bistret, Suraia, cele din baltile Brailei §i

lalomitei, Crapina, Somova etc.), Siretului, Prutului etc.

Un grup aparte il constituie lacurile din Delta Dunarii care constituie

balti separate de grinduri dar care au o larga comunicare directa sau

prin canale. Cele mai mari sunt Fortuna, Matita, Merhei, Babina,

Gorgova, Isac, Puiu, Lumina, Ro§u etc.

- lazurile sunt lacuri pe raurile din campie pentru piscicultura, irigatiiiar in ultimile decenii §i agrement (campiile Boian, Gavanu Burdea,

Mosti§tea, Ierului etc.).

- lacurile din crovuri §i gavane sunt frecvente in estul CampieiRomane. Au rezultat prin tasare in loess §i au apa cu continut de

saruri variat. Mai mari sunt - Plopu, Ianca, Lutul Alb, Lacul Sarat de

la sud de Braila, Batogu etc. La cele cu apa sarata §i namol

sapropelic exista amenajari pentru tratament balnear.

- lacurile dintre dunele de nisip - au dimensiuni mici §i multe existadoar in intervalele cu ploi bogate (in sudul Campiei Olteniei, Campia

Carei).

- lacuri amenajate pentru agrement sunt in localitatile mari sau invecinatatea acestora (pe Colentina la Bucure§ti, in jurul Ia§ului,

Craiova etc.).



19/94

Apele

Test de autoevaluare 5.4

1.Enumerati tipurile genetice de lacuri din Carpati cu exemplificari.

2.Caracterizati geneza lacurilor de tip liman fluviatil, liman fluvio-maritim §i

laguna.

Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele realizate la finele

unitatii de invatare.

5.4. Resursele de apa

Sunt formate din 37 miliarde m3, date de raurile interioare (sursa ceamai insemnata), cca 170 miliarde m

3 date de Dunare (valorificate

doar in limitele legislatiei international), 1 miliard apa lacurilor §i

peste 8 miliarde m3 care apartin apelor subterane; sunt relativ

moderate in raport cu resursele de apa ale statelor din vestul §i

nordul Europei.

In timpul anului se produc variatii insemnate ale debitului apelor

(curgatoare cea mai mare, aproape 50%, se face primavara §i la

inceputul verii, urmata de ape mici toamna §i iarna). De asemenea,

exista diferente intre raurile din vestul tarii (care au variatii de debitmai mici, intrucat influentele climatice vestice §i sud-vestice produc

precipitatii toamna §i iarna) §i raurile din sud §i est (unde influentele

continentalismului climatic provoaca secete prelungite vara §i

toamna).

Apele curgatoare au un potential energetic important, valorificat

partial pe raurile Some§, Bistrita, Olt, Lotru, Arge§, Buzau, Ialomita §i

mai mult pe Dunare, la Portile de Fier I §i II. Lacurile sunt folosite

pentru piscicultura §i irigatii pe plan local, iar apele subterane pentru

necesitatile populatiei etc.

Ca atare, necesarul de apa tot mai mare (cca 40-45 miliarde m3 la

inceputul secolului al XXI-lea) impune o foarte buna gospodarire a

potentialului existent, marirea acestuia prin amenajari complexe in

bazinele hidrogeografice (lacuri de retentie) cu posibilitati de

transmitere a apei, prin canale §i conducte din lacuri de munte §i

izvoare captate, catre regiunile joase in care exista un deficit de apa,

desecarea arealelor cu exces de apa, cre§terea numarului de statii

de epurare §i regenerare a apelor folosite in activitatile economice §i

gospodare§ti etc.



20/94

Apele


1.Precizati un bazin hidrografic din Carpati (Teleajen) sau din campie

(Calmatui) folosindu-va de datele din acest capitol, studiul hartii fizice

murale a Romaniei sau din atlas §i datele din bibliografie.

2.Analizati caracteristicile hidrografice dintr-o unitate geografica mica

(Muntii Fagara§, Depresiunea Ciuc, Campia Covrului).

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfar§itul unitatii de

invatare. Retineti elementele redate prin scriere cursiva.

5.5. Marea Neagra

Pozitia geografica. Se desfa§oara in sud-estul Europei, la contactul

cu Asia §i comunica prin stramtorile Bosfor §i Dardanele cu Marea

Egee, este strabatuta prin nord de paralela 450 latitudine nordica

(este delimitata de paralela de 40054' §i 46

038' latitudine nordica §i

de meridianele de 27027' §i 41

042' longitudine estica).

Suprafata este de 413 490 km2 §i insumeaza impreuna cu marea

Azov 462 535 km2. Lungimea maxima este de 1148 km (intre Burgas

in vest §i Inguri-Georgia). Latimea minima (intre Ialta §i Inebolu -

Turcia) este de 263 km.

Tarmul are o lungime de 407 km, are putine sinuozitati §i, ca urmare,

insulele, peninsulele dintre care Crimeea este cea mai mare, §i

golfurile (Odessa in nord-est, Varna §i Burgas in vest, Sinop,

Samsun in sud, Novorosisk, Feodosia in est) sunt putine. In nord §i

nord-vest tarmul este jos, cu plaje §i faleze de cativa metri, pe cand

in sud §i in est tarmul este inalt, abrupt (muntos).

Relieful submarin este alcatuit din platforma continentala (§elf),

extinsa pana la 200 m adancime (o suprafata de peste 35%), cu

dezvoltare mare in nord §i nord-vest, taluzul continental (pana la

1600 m) §i zona cu adancimi mari (ajung la - 2 245 m), dispusa

aproape central. Exista trei insule: §erpilor, Sacalin (la gura de

varsare a bratului Sfantu Gheorghe §i Kefken (la est de Bosfor).

Marea Neagra este un rest dintr-o mare care, cu 50 milioane de ani

in urma, se intindea din centrul Asiei §i pana in centrul Europei.



21/94

Apele

Dezvoltarea §i ridicarea muntilor §i a regiunilor vecine au dus la

mic§orarea §i fragmentarea ei. Din acea mare au ramas Lacul Aral,

Marea Caspica §i Marea Neagra. Cu 10 000 - 15 000 ani in urma s-a

format legatura cu Marea Mediterana prin crearea stramtorilor Bosfor

§i Dardanele.

Pozitia geografica in confera Marii Negre un climat temperat

continental in jumatatea nordica §i unul subtropical in cea sudica,evidente in zona de litoral §i mult mai atenuate spre interior. Furtunile

sunt frecvente, de unde §i numele acordat in antichitate de „mare

neospitaliera".

Variatiile sezoniere de temperatura ale apei se resimt pana la o

adancime de 100 m. Valorile medii anuale sunt cuprinse intre 110 in

nord-vest §i 160 in sud-est. In lunile de iarna ele sunt de -1

0, 0

0 in

nord-vest (inghetul este posibil langa tarm) §i 80 in sud-vest spre

deosebire de cele de vara unde se mentin la 20-230. La adancime

ele se mentin relativ constant (8-90 tot anul).

In Marea Neagra se varsa mai multe fluvii, care aduc un volum

insemnat de apa dulce §i aluviuni. Cele mai importante sunt

Dunarea, Nistrul, Niprul, Bugul, Donul, care se varsa in Marea Azov,

Kerci, situate in partea de nord, Rionul, care vine din Muntii Caucaz,

Kazal-Irmak din Turcia etc.

Prin acestea in Marea Neagra ajunge o cantitate de apa de peste

300 km3. Se adauga cea din precipitatii (peste 230 km

3) §i din aportul

curentilor ce vin dinspre marile Azov §i mai ales Marmara (peste 280

km3). Volumul de apa care se pierde se datoreaza evaporarii §i

curentilor orientati spre marile vecine.

Dinamica apelor marii se face la suprafata prin valuri §i curenti.

Valurile sunt provocate de vanturile dinspre nord, nord-vest §i nord-

est §i ating o amplitudine de mai multi metrii doar la furtuni.

Exista doua categorii de curenti, unii cauzati de vanturile din nord-

est, care cuprind apa marii la suprafata deplasand-o in doua circuite,

§i altii cu caracter compensator in stramtoarea Bosfor (un curent de

apa dulce circula la suprafata din Marea Neagra spre Marea Egee §i

altul de fund, cu apa sarata, circula in sens opus).

Lipsa curentilor verticali nu permite amestecul apei marii. Ca urmare,

pe verticala au rezultat doua niveluri acvatice distincte.

In cel superior, cu o grosime 180-200 m, apa are o salinitate in jur de

18%o (mai mica insa la varsarea fluviilor Dunarea, Nistru, Nipru), iar

valurile §i curentii produc amestecul §i oxigenarea ei, fapt datorita

caruia vietuitoarele au o dezvoltare deosebita.



22/94

Apele

In cel inferior salinitatea depa§e§te 22%o, iar concentratia ridicata in

hidrogen sulfurat rezultat din descompunerea materiei organice

reduce viata la bacterii anaerobe.

Cele mai multe vietuitoare traiesc in vecinatatea tarmurilor §i cam

pana la 200 m adancime. Sunt specii de alge, animale de fund (midii,

stridii) sau care inoata (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani

etc.).

Dintre pe§ti o importanta economica deosebita o au sturionii

(morunul, nisetrul, pastruga, cega care in perioada depunerii icrelor

patrund in cursul inferior al fluviilor. In lungul tarmurilor traiesc specii

de pescaru§i §i alte pasari concentrate in spatiul Deltei Dunarii, al

limanelor §i al lagunelor.

Platforma continentals la tarmul romanesc.

Retineti!

Platforma continental a Marii Negre are o desfa§urarea maxima in

partea de nord-est a bazinului marin, unde ajunge la o latime de

peste 150 km. Panta ei coboara lent de la linia de tarm spre adancimi

de 180-200 m. Daca din dreptul bratului Chilia platforma se continua

cu aceea§i latime pana la peninsula Crimeea, in schimb, spre sud,

ea se ingusteaza, ajungand la numai 60-70 km, (la granita cu

Bulgaria). Din cadrul platformei continentale, tarii noastre ii revine o

fa§ie de 12 mile marine (mai mult de 22 km), aceasta constituind

zona apelor teritoriale.

In urma cu aproximativ 100 000 de ani Marea Neagra era un lac al

carui tarm se afla undeva mai la est cu 200-250 km, iar pe platforma

Dunarea §i celelalte rauri din nord sau din Dobrogea !§i dezvoltau

albii ce ajungeau mult in est.

Acum 10 000 de ani, o data cu ridicarea nivelului apelor marii,

campia a fost treptat acoperita de acestea. Peste relieful creat

anterior s-au acumulat aluviuni aduse de rauri, precum §i o cantitate

insemnata de nisip provenit din sfaramarea cochiliilor. Nisipurile

predomina pana la adancimi de 20-30 m, pentru ca mai la est ele sa

fie amestecate cu maluri. Pietri§urile apar in zona de tarm, unde

platforma este calcaroasa.

Relieful platformei continentale este ondulat, fiind reprezentat de

cordoane de nisip submerse, cu dimensiuni variate, orientate in

general de la nord spre sud sau nord-est/sud-vest, intre care exista

spatii mai joase, a caror formare este legata de actiunea curentilor de

apa.

De§i adancimea pe ansamblu cre§te de la vest spre est, exista

alternante de portiuni mai joase §i mai inalte. Principalii factori care le



23/94

Apele

influenteaza sunt curentii §i valurile puternice, plus aportul de aluviuni

ale Dunarii. La gura bratului Sfantu-Gheorghe se dezvolta cele doua

insule Sacalin.

Retineti!

Resursele principale din platforma continental sunt zacamintele de

petrol §i gaze naturale descoperite in ultimile decenii la est de Lacul

Razim, la o departare de 35-55 km. Petrolul este exploatat de mai

multe platforme marine de foraj, prima intrata in functiune fiind„Gloria", in anul 1987.

Marea Neagra permite statelor riverane realizarea legaturilor

comerciale. Istoria confirma existenta acestora inca din antichitate §i

multiplicarea lor in ultimul secol.

In platforma din nord-vestul Marii Negre exista zacaminte de petrol

§i gaze, exploatate §i de Romania in ultimile decenii.

Apele Marii Negre gazduiesc o fauna piscicola bogata, care este in

buna masura valorificata.

In lungul tarmurilor s-au dezvoltat inca din antichitate a§ezari care

astazi reprezinta ora§e mari, cu economie diversificata (constructii de

nave, rafinarii de petrol, porturi etc.), intre care Constanta §i

Mangalia in Romania, Odessa in Ucraina, Varna §i Burgas in

Bulgaria, Zonguldak in Turcia.

Climatul §i plajele au favorizat dezvoltarea multor statiuni de

odihna, renumite fiind cele de pe litoralul romanesc, bulgaresc, din

sudul peninsulei Crimeea §i de pe tarmul caucazian.


1. Pe baza datelor din literatura, din aceasta lucrare §i analiza hartii

Marii Negre din atlas realizati o descriere a tarmului romanesc la sud

de Constanta.

2. Folosind harta Marii Negre din atlas realizati (prin raportare la

scara de proportii, urmatoarele masuratori - distanta dintre

Constanta §i porturile Istambul, Batumi, Suhumi, Sevastopol,Odessa.

Comparati rezolvarile dumneavoastra la aceste probleme cu cele

inserate la sfar§itul unitatii de invatare.

Retineti la raspunsurile extinse doar ceea ce este redat prin scriere

cursiva.



24/94

Apele

\ RASPUNSURI §I COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE

\ J A U T O E V A L U A R E

Va indicam procedee simple prin care dumneavoastra puteti realiza observatii §i

masuratori asupra unor elemente de ordin hidrologic in orizontul local. Incercati sa le

aplicati §i sa le comparati cu altele prezentate in diverse lucrari.

Testul de autoevaluare 5.1

1. Observatiile §i masuratorile asupra panzelor freatice implica unele activitati in locuri

diferite care pot fi corelate. Realizarea lor depinde de materialele §i informatiile ce pot fi

obtinute.

Frecvent atentia se concentreaza asupra masuratorilor efectuate in puturile dintr-o

localitate dar §i din afara acesteia. Materialele absolut necesare sunt: o harta (plan) a

localitatii (pe ea exista curbe de nivel, retea de strazi §i de constructii principale), o sfoara

divizata prin semne diferite (la 0,1; 0,5; 1 m) de care se fixeaza o greutate; un termometru,

un recipient pentru proba de apa §i marcari. Ordinea operatiunilor ce vor fi efectuate este:

- localizarea pe harta a putului §i stabilirea altitudinii absolute (se urmaresc curbele

de nivel §i cotele de pe harta);- coborarea in put a sforii gradate pana ce greutatea atinge nivelul apei §i calcularea

adancimii la care se afla „luciul" acesteia; prin raportarea la valoarea altitudinii

absolute stabilita la nivelul superior al putului se poate afla §i marimea absoluta la

cel al apei;

- se coboara sfoara cu greutatea pana la fundul volumului de apa din put; se fac

deduceri numerice ca §i in situatia anterioara; in plus se mai pot stabili prin

calcularea: diferentei dintre cele doua limite; grosimea acestuia; prin calcularea

suprafetei ochiului acvatic §i introducerea celor doua marimi in formule specifice

volumului de apa constat la data masuratorii;

- prin cuplarea termometrului la greutate se mai pot aprecia temperatura apei la

suprafata §i la baza volumului din put §i compararea cu cea a aerului de la nivelulsuperior al putului;

- din apa luata cu o galeata se extrage o proba a carei chimism poate fi apreciat

operativ folosind hartia de turnesol, de la laboratorul de chimie; prin inmuiere va

capata o nuanta ce poate oscila de la ro§u (portocaliu) la albastru (verde).

Aceasta suita de masuratori trebuie repetata §i la alte puturi iar valorile rezultate sa fie

notate §i apoi corelate. Un rol insemnat in corelari revin informatiilor primite de la localnici

referitoare la puturile care au secat, calitatea apei §i cauzele care au determinat

degradarea ei, variatia in timp a nivelului apei din puturi. Masuratorile pot fi repetate lunar,

sezonier §i in timpul unor situatii climatice specifice (interval secetos, interval cu ploi

bogate sau cu topirea zapezii) intrucat debitul panzelor freatice §i deci volumul apei din

puturi sunt dependente de alimentarea cu precipitatii. Compararea valorilor conduce lainterpretari.

2. Izvoarele care constituie puncte de aparitie in exterior a apei subterane (frecvent a celor

de suprafata) pot fi identificate pe versanti, frunti de terasa, maluri etc.

Cunoa§terea acestora solicita mai intai: localizarea (pe o harta topografica la scara mare),

stabilirea altitudinii absolute §i a inaltimii relative in raport cu diferite repere, descrierea

formei de relief §i a depozitelor in care se afla panza care a generat izvorul.

In al doilea rand trebuie realizate mai multe masuratori referitoare la apa izvorului posibile

in situatia in care acesta este captat. Cu ajutorul unui vas gradat se poate stabilii debitul

izvorului (raportarea volumului de apa la timpul inregistrat colectarii):



25/94

Apele

- folosind termometrul se stabile§te temperatura apei, aerului care se compara.

- prin introducerea hartiei de turnesol intr-o proba de apa se poate determina

orientativ orientarea chimica a acestuia (bazica, acida etc.).

Se fac observatii privitoare la posibilitatile de infestare a apei nu numai in perimetrul

izvorului ci §i la distante la care panza subterana poate fi afectata. Se culeg informatii de la

localnici privind - variatia in timp a debitului izvorului, utilizarea apei, sursele de poluare

etc. Observatiile §i masuratorile se repeta pentru a urmarii evolutia in timp a

caracteristicilor apei izvorului §i functionalitatea sa. De asemenea ele trebuie realizate §i la

alte izvoare aflate in alte conditii de relief cu alcatuire geologica deosebita, iar rezultatelesa fie comparate. De la organele locale se pot lua informatii referitoare la rezultatele

analizelor chimice (indeosebi la cele minerale sau care sunt captate pentru alimentarea

populatiei sau pentru folosirea la tratamente balneare).

3. Se pot lua in analiza doua sectoare e§antion din unitatile geografice amintite §i

compararea conditiilor de favorabilitate §i de restrictionare pentru panzele freatice

existente. In acest sens in Depresiunea Bra§ov se alege Piemontul Sacele, iar din Podi§ul

Barladului culoarul acestui rau in aval de municipiul Barlad. In Piemontul Sacele panzele

freatice se afla la baza depozitului gros de pietri§uri, bolovani§uri depuse la marginea

depresiunii de catre raurile Timi§ §i mai ales Tarlung. In Culoarul Barladului acestea sunt

legate mai ales de depozitele de aluviuni (pietri§uri, nisip) ale teraselor Barladului care au

grosimi de mai multi metri. In amandoua situatiile influenta climatului este determinanta pentru debitul panzelor de apa. Diferentele sunt impuse de nuantele climatice §i de aportul

de apa ajuns in panze din scurgere de pe versantii formelor de relief limitrofe care au §i

grad deosebit de acoperire cu formatiuni vegetale. In Depresiunea Bra§ov exista un climat

montan tipic cu o cantitate de precipitatii bogata (in medie 700-800 mm) repartizata in

toate lunile anului (mai ale in mai-august), cu temperaturi scazute (mediile in trei luni sunt

negative, patru luni sunt sub 10°, iar in lunile de vara ajung abia la 180), sunt frecvente

inversiunile de temperatura, ingheturile §i ceturile, dar §i o evaporatie redusa. Depozitele

groase de pietri§uri inmagazineaza nu numai o mare parte din precipitatiile cazute ci §i

apa care se scurge de pe versantii muntilor ce domina acumularile piemontane. Ca

urmare, izvoarele care apar la exteriorul Piemontului Sacele au debite ridicate aproape in

tot timpul anului (mai redus iarna) §i o temperatura scazuta. In culoarul Barladului nuantaclimatica este net continentala supusa influentei circulatiei maselor de aer din estul

Europei sau inaintarii din sud a celor calde vara §i umede in lunile de iarna. Aici cantitatea

medie anuala de 450-500 mm precipitatii cu repartitie neuniforma lunara (concentrate 60-

65% sub forma de ploi torentiale in lunile iunie-august; lungile intervale secetoase din

septembrie §i pana in februarie) nu asigura o alimentare continua §i bogata a panzelor

freatice ceea ce se reflecta intr-o variatie insemnata a debitelor; aceasta situatie

determina folosirea pentru diferitele activitati §i chiar in alimentarea populatiei a apei din

panzele aflate la adancime mai mare.

4. In Romania exista numeroase statiuni balneare ce pot fi ierarhizate nu numai dupa

gradul de amenajare §i de realizarea a serviciilor dar §i prin tipul de ape minerale ce pot fi

folosite in diferite tratamente.Intre acestea in ordinea alfabetica prezentam:

- Bazna - situata in Dealurile Tarnavelor; are ape cloruro-sodice, iodurate,

bromurate; namol.

- Baile Govora - in Subcarpatii Valcei; ape minerale cloruro-sodice, iodurate,

bromurate, sulfuroase; namol.

- Baile Herculane - in culoarul montan al Vaii Cerna, peste 20 de izvoare captate cu

ape minerale, termale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, ape minerale

oligominerale slab radioactive;



26/94

Apele

- Baile Olane§ti - in Subcarpatii Valcei; peste 30 izvoare captate cu ape sulfuroase,

clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, unele

oligominerale, altele hipotone etc.

- Baile Tu§nad - in defileul Oltului din M. Harghita; ape minerale bicarbonatate,

clorurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase; unele sunt

mezotermale.

- Baltate§ti - in Subcarpatii Neamtului, ape clorurate, sulfatate, unele iodurate sau

bromurate.

- Borsec - in depresiunea omonima din nordul Grupei centrale a Carpatilor Orientali;peste 20 de izvoare cu ape bicarbonatate, calcice, magnezice, carbogazoase,

namol de turba.

- Buzia§ - la poalele dealurilor omonime din Banat; ape carbogazoase,

bicarbonatate, cloruro-sodice, calcice, magneziene, hipotone

- Caciulata - in Subcarpatii Valcei; peste 15 izvoare cu ape sulfuroase, clorurate,

bromurate, sodice, calcice, magneziene cu concentratii §i temperaturi variate.

- Covasna - in Depresiunea Bra§ov, ape carbogazoase, bicarbonate, cloruro-sodice,

hipotone §i hipertone.

- Sacelu - in Subcarpatii Gorjului; ape sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate,

sodice.

- Sangeorz-Bai - pe valea Some§ul Mare in Muntii Rodnei; peste zece izvoare cuape bicarbonatat, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase; namol.

- Slanic Moldova - in Muntii Nemira; peste 20 izvoare cu ape carbogazoase, slab

sulfuroase, clorurate, bicarbonate sodice, hipertone, hipotone etc.

- Soveja - in nordul Subcarpatilor Vrancei, izvoare cu apa sulfuroasa, clorurata,

sodica concentrata.

- Tinca - in Campia Cri§urilor, ape biocarbonate, calcice, magneziene, sodice,

carbogazoase, mezotermale.

- Vatra Dornei - in Depresiunea Dornelor, ape carbogazoase, feruginoase, slab

bicarbonate, sodice, calcice, magneziene.

Testul de autoevaluare 5.21. Raurile au urmatoarele surse de alimentare cu apa - apele subterane care asigura

izvoarele (tot timpul anului) §i apele din topirea zapezii §i din ploi. Ele au regional ponderi

diferite (in munti la altitudini mari alimentarea este din zapezi, ploi, izvoare; in munti la

altitudini medii §i mici §i dealuri din ploi, zapezi §i ape subterane, in campii din zapada, ploi

§i in mica masura din izvoare; in regiunile carstice din izvoare §i ploi).

2. Scurgerea difera de la un sezon la altul. In general iarna este o scurgere redusa (ape

mici) intrucat cea mai mare parte din precipitatii este sub forma de zapada care ramane

mult timp stocata (exceptie regiunile joase de campie din sud unde in scurte intervale cu

temperaturi pozitive se tope§te §i da viituri); primavara topirea zapezii §i frecventa ploilor

asigura o scurgere bogata (ape mari), vara cu viituri produse de averse de ploaie; toamna

cu ape mici intrucat ploile lipsesc sau dau o cantitate redusa de apa. In raport de altitudine§i de pozitia diferitelor unitati geografice fata de circulatia maselor de aer regimul anual al

scurgerii capata structuri deosebite.

3. Regimul scurgerii solide este influentat de: regimul scurgerii apei, panta raurilor,

alcatuirea petrografica din bazinul hidrografic, marimea §i gradul de acoperire cu

vegetatie, diferite amenajari hidrotehnice.



27/94

Apele


1. Dunarea izvora§te din Germania din Muntii Padurea Neagra §i se varsa in Marea

Neagra printr-o delta. Are lungimea totala de 2860 km din care de la Buzia§ la Sulina (in

Romania) sunt 1075 km. In spatiul romanesc prezinta mai multe sectoare cu caracteristici

deosebite - Bazia§-Gura Vaii (defileu), Gura Vaii-Calara§i, Calara§i-Braila, Braila-

Patlageanca, Patlageanaca-varsare (Delta).

2. Oltul are un numar mare de afluenti cu lungime §i specific al scurgerii diferite. astfel in

sectorul superior unde strabate mai multe depresiuni intramontane are afluenti scurti

(important sunt Raul Negru §i Barsa), in Depresiunea Colinara a Transilvaniei prime§temai multe rauri din M. Fagara§, M. Cindrel dar §i din Podi§ul Hartibaci (Urlea, Carti§oara,

Avrig, Cibin unit cu sadu §i Hartibaci), in Defileul Turnu Ro§u-Cozia pe Lotru unit cu

Latorita, iar in cursul inferior trei generatii de rauri ce au obar§ia in muntii Fagara§,

Capatanii (Topolog, Oltet, Oltinei) cu izvoare in Subcarpatii Valcei (Govora) §i podi§urile

Cotmeana §i Oltet §i unele paraie in campie.

3. Raurile autohtone din campie au lungimi reduse, albii inguste, o scurgere cu ape mari in

februarie-martie §i redusa in rest, vara frecvent seaca; pe majoritatea au fost amenajate

iazuri.


1. Principalele tipuri genetice de lacuri din Carpati sunt: glaciare (Balea, Capra, Buda,Podragu in M. Fagara§; Bucura §i Zanoaga in M. Retezat; Lala §i Buhaiescu in M.

Rodnei), carstice (Vara§oaia in M. Bihor), in crater vulcanic (Sf. Ana), de baraj natural

(L.Ro§u) de baraj antropic pentru obtinerea de energie electrica (pe Bistrita, Arge§,

Some§ul Mic, Sebe§, Dunare etc.) sau pentru alimentarea cu apa a unor localitati (Firiza),

apoi in depresiuni rezultate prin prabu§irea unor foste ocne sau mine (Ocna §ugatag,

Co§tiuri, Lacul Albastru etc.).

2. Limanul fluviatil este un lac care s-a format pe un parau a carui gura de varsare a fost

barata prin depunerea de aluviuni de catre raul colector (ex. pe Ialomita, Buzau, Dunare in

Campia Romana); limanul fluvio-maritim a rezultat prin astuparea gurii de varsare a unor

paraie in urma construirii de cordoane de nisip (Techirghiol), laguna este un lac format

intr-un golf prin inchiderea lui prin cordoane de nisip (Sinoe, Razelm, Siutghiol etc.)


1. Teleajenul. Este un afluent al Prahovei avand un bazin desfa§urat in munti, dealuri §i

campie cu desfa§urare de la nord la sud. Raul izvora§te din Muntii Ciuca§, separand in

cursul superior mai multe subunitati ale acestora in alcatuirea carora intra conglomerate §i

gresii, la Maneciu Ungureni este un baraj in spatele caruia se desfa§oara un lac ce

patrunde §i pe afluentul principal din munti - Telejenelul. Cursul mijlociu se afla in

Subcarpatii de Curbura pe care ii traverseaza perpendicular trecand prin

depresiuneaValenii de Munte. Prime§te mai multi afluenti mici (unii cu obar§ii in munti)

intre care pe Varbilau (unit cu Slanicul) §i Drajna care au debite reduse incat in perioadele

de uscaciune prelungita albia seaca.Strabate campia pe o distanta redusa (trece pe la est de Ploie§ti), dar are o albie lata cu

numeroase despletiri.

Alimentarea se realizeaza din izvoare cu debit bogat in munti dar mai ales in dealuri, dar

mai ales din precipitatii (peste 1000 mm/an in munti §i 600-800 mm/an in dealuri).

Scurgerea este bogata (din martie §i pana in iunie dar se produc §i cre§teri insemnate

vara in timpul unor ploi torentiale. Ea este scazuta toamna §i iarna. Pentru regularizarea

scurgerii, diminuarea efectelor revarsarilor §i valorificarea potentialului energetic s-au

realizat barajul §i lacul de la Maneciu Ungureni §i diguri.

Calmatuiul. Denumirea este atribuita la doua rauri de campie care ajung la Dunare facand

parte din grupa hidrografica sudica.



28/94

Apele

- Calmatuiul de Teleorman i§i are obar§ia fn sud-vestul Podi§ului Cotmeana §i strabate in

intregime Campia Boian. Se varsa fn lacul Suhaia care printr-un emisar are legatura cu

Dunarea. Are putini afluenti, o albie mica pe care au fost realizate prin baraje locale mai

multe iazuri. Alimentarea este nivo-pluviala §i foarte putin din izvoare. Ca urmare,

scurgerea este conditionata de regimul precipitatiilor. Topirea zapezii le finele iernii §i

inceputul primaverii ca §i ploile de primavara sau mai rare vara asigura debite mai bogate

insotite de revarsari in lunca. In cea mai mare parte a anului debitele sunt mici, iar uneori

se produce local fenomenul de secare.

- Calmatuiul de Buzau se afla la limita dintre Campiile Buzaului, Brailei §i BaraganulIalomitei. I§i au obar§ia fn mai multe izvoare §i sectoare mla§tinoase de la sud-vest de

Buzau iar varsarea fn bratul Cremenea al Dunarii. In lungul sau sunt numeroase albii seci

pe care le-a parasit treptat. Alimentarea este nivo-pluviala §i extrem de redusa din izvoare

situatie care determina debit ceva mai bogat la ploi sau la topirea zapezii dar §i

producerea fenomenului de secare vara §i toamna.

2. Muntii Fagara§ constituie o unitate compacta, unitara desfa§urate de la vest la est intre

Olt §i Dambovita pe o distanta de peste 80 km. Este alcatuita din roci metamorfice, are

inaltimi maxime de peste 2000 m (§ase varfuri sunt de la 2500 m in sus), o alcatuire

orografica formata dintr-o axa centrala vest-est §i numeroase culmi secundare care se

dirijeaza dominant spre nord §i sud separate de vai adanci cu bogate depozite de versant.

Climatul montan are doua etaje distincte - cel alpin cu un lung sezon rece (temperaturinegative, stagnarea unor cantitati insemnate de zapada, veri racoroase cu ploi frecvente)

§i unul de altitudini medii (4-5 luni de iarna cu zapezi §i 6-8 luni cu temperaturi pozitive §i

ploi bogate). Sistemul hidrografic este alcatuit din numeroase rauri ce apartin bazinelor Olt

§i Arge§; se adauga numeroase lacuri. In aceste conditii alimentarea din apele subterane

este insemnata panzele de apa din §isturi, grohoti§uri §i alte depozite fiind bogate, debitul

izvoarelor avand fnsa variatii fn timpul anului (slaba fn sezonul cu fnghet §i bogata

primavara §i vara). Raurile au scurgere importanta din martie §i pana la finele verii §i mai

slaba fn rest (iarna datorita inghetului, iar toamna datorita ploilor mai reduse).

Exista doua tipuri de lacuri. Cele mai multe, dar §i cu dimensiuni mai mici se afla in

circurile §i vaile glaciare in spatele unor morene, praguri stancoase sau a maselor de

grohoti§. Intre acestea insemnate sunt: Podragu, Podrigel, Balea, Capra, Doamnele, Budaetc. Al doilea tip il reprezinta locurile de baraj hidroenergetic. Cel mai mare este Vidraru in

sistemul caruia este adusa §i apa din lacurile mai mici de pe alte rauri (ex. Valsan).

- Depresiunea Ciuc se afla in grupa centrala a Carpatilor Orientali §i are o origine mixta

tectonica §i de baraj vulcanic. Este incadrata de muntii vulcanici Harghita (in vest) §i

Ha§ma§ (roci cristaline, calcare), Ciuc §i Badoc (formati din roci sedimentare). Relieful

depresiunii este reprezentat de un §es intins in buna parte mla§tinos care la contactul cu

muntii este marginit de glacisuri acumulative. Ea este strabatuta aproape prin centru de

catre raul Olt (izvoare in muntii Ha§ma§) care prime§te din masivele limitrofe numeroase

paraie.

Alimentarea retelei hidrografice se face precumpanitor din precipitatii (in munti cad 1000-

1200 mm/an iar in depresiuni in jur de 800 mm/an) dar §i din izvoare (mai slaba in sezonulrece). Apele mari sunt primavara §i vara in timpul ploilor bogate, iar cele cu debite mici

toamna.

- Campia Covurlui este subunitate a Campiei Galati, desfa§urata intre vaile Prut, Ger §i

Siret. Are altitudini de 20-130 m, campuri largi alcatuite din pietri§uri acoperite de loessuri

groase. Raurile care o fragmenteaza sunt putin adancite, unele i§i au obar§ia fn Podi§ul

Covurlui aflat la nord iar altele fn campie. Unele se varsa fn lacuri (Malina, Lozova, altele

in Barlad, Siret sau Prut). Climatul este semiarid (precipitatii de 450 mm/an cu cadere mai

ales primavara; iarna exista zapada putina, verile §i toamnele sunt secetoase). In aceste

conditii alimentarea raurilor este dominant legata de topirea zapezii §i caderea ploilor.



29/94

Apele

Vaile mici au albii seci, iar cele mari au scurgere in cea mai mare parte a anului. Aici sunt

§i iazuri.


1. Tarmul romanesc la sud de Constanta este considerat ca inalt, relativ drept cu putine

articulatii, cu faleza §i plaje inguste in raport cu cel aflat la nord de Capul Midia

caracterizat ca un tarm jos cu lagune §i plaji pe cordoanele de nisip.

La tarmul sudic structura geologica este alcatuita mai intai din stratele de calcare

sarmatiene care sunt u§or ondulate §i flexurate catre mare §i apoi dintr-o manta de loesscu grosimi de la 2-3 m pana la peste 15 m.

In acestea valurile §i curentii au taiat o faleza abrupta sub care urmeaza o platforma

litorala stancoasa.

In lungul tarmului exista sectoare intinse cu faleza dar intre ele exista §i portiuni cu

acumulari de nisip pe care apar fa§ii de plaje. Unele dintre acestea se afla pe cordoanele

de nisip care inchid gurile de varsare ale unor rauri dobrogene mici (aici au rezultat limane

fluvio-maritime precum Techirghiol, Tatlageac, Mangalia) sau unele golfuri mici s-au

format lagune ex. la Neptun, Mangalia Nord.

In lungul tarmului s-au amenajat mai multe statiuni climaterice care folosesc calitatile

deosebite ale apei marii, apei §i namolului din lacurile sarate, unele izvoare minerale etc.

2. Masuratorile in linie dreapta realizata pe o harta a Marii Negre la scara 1: 50 000 000,au condus la urmatoarele rezultate:

- Constanta-Instambul 3501 km.

- Constanta-Batumi 1050 km.

- Constanta-Suhumi 980 km.

- Constanta-Sevastopol 390 km.

- Constanta-Odesa 300 km.



30/94

Apele

LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 5

• ys Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoa§terea

•t , capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la Tntrebari

vorfi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare §i evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :

-titulatura acestui curs

-numarul lucrarii de verificare-numele §i prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina)

-adresa cursantului

Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat §i sa nu depa§easca o jumatate de pagina.

Pentru u§urinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum §i o distanta similara

intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, §coala unde

activati §i pozitia in cadrul corpului profesoral.

Problema la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema (rezolvarea sa nu

depa§easca 2 pagini), este urmatoarea:1. Caracterizarea hidrografica a Campiei Moldovei (plan: - localizare (0,5 p.);

caracteristicile reliefului §i climatului (2 p.); caracteristici hidrografice - grupa hidrografica,

descrierea retelei hidrografice, sursele de alimentare, regimul scurgerii, lacurile (6 p.);

importanta economica a folosirii apelor) (0,5 p.).

Punctele pentru notare sunt trecute in paranteza; se adauga un punct din oficiu.

Tema lucrarii se raporteaza la o subunitate a Podi§ului Moldovei unde caracterizarea

„apelor" pune in evidenta mai multe caracteristici aparte. Specificul acestora este puternic

influentat de pozitia geografica, relieful de podi§ jos, alcatuirea geologica §i climat.

Pentru a realiza tratarea, in baza planului indicat, va recomandam ca din capitolele

anterioare sa fixati prin cate o fraza rolul celor patru factori pentru specificul apelor

subterane, regimul scurgerii apelor de suprafata §i tipurile de lacuri existente. In al doilearand urmariti cu atentie harta sistemelor hidrografice Siret, Prut §i precizati in 2-3 fraze

tipurile de retele de rauri (le nominalizati pe cele mai mari) tinand seama de pozitie,

lungime, confluente. Aratati §i importanta acestor ape pentru om §i activitatile sale inclusiv

modificarile realizate pentru o cat mai eficace valorificare (vedeti selectiv §i informatiile din

Geografia Romaniei vol I).

Lucrarea va fi transmisa tutorelui de curs (la timp §i in sistemul stabilit cu acesta) pentru a

fi verificata §i notata.

Bibliografie minimala:

Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L., (1978) - Statiunile balneoclimaterice dinRomania (selectiv doar statiunile din Carpati §i dealuri), Edit. Sport Turism, Bucure§ti.

Negut S., lelenicz M., Gabriela Apostol (2000) - Manualele de Geografia Romaniei din

clasele VIII (capitolul „Hidrografia", pg. 50-61) §i XII (problema „Particularitatile

hidrologice", pg. 19-21), Edit. Humanitas, Bucure§ti.

Ujvari I., (1972) - Geografia apelor Romaniei (selectiv - cap. „Lacuri"), Edit. §tiintifica,

Bucure§ti.

*** (1983) - Geografia Romaniei, vol I (selectiv Cap. „Apele", pg. 293-383), Edit.

Academiei, Bucure§ti.



31/94

Vegetatia §i animalele

UNITATEA DE TNVATARE Nr.6i

VEGETATIA §I ANIMALELE

Cuprins

Obiectivele unitatii de invatare nr.6

6.1. Caracteristici generale

6.2. Zonele §i etajele biogeograficeComentarii §i raspunsuri la teste ...

Lucrarea de verificare nr.6

Bibliografie minimala

OBIECTIVELE unitatii de invatare nr.6r r

Parcurgerea §i insu§irea informatiilor din acest capitol va va permite:

• sa cunoa§teti cateva aspecte noi ale sistemului geografic, impuse de

desfa§urarea vegetatiei in Romania;

• sa intelegeti de ce repartitia lumii vegetale §i animale nu constituie un fapt

intamplator ci rezultatul unei evolutii in acord cu conditiile de mediu;• sa ganditi legaturile care exista in sistem cu celelalte componente de natura

climatica, hidrica, edafica, orografica;

• sa stabiliti locul pe care il au activitatile umane in degradarea sau protectia §i

conservarea inveli§ului biotic.

6.1 Caracteristici generale

Pe teritoriul Romaniei exista o mare varietate de specii, genuri §i

asociatii de plante §i animale toate asigurand o insemnata resursa

naturala in sistemul mediului geografic.

Inveli§ul biotic romanesc este o reflectare a interferentei in acest spatiu

a arealelor plantelor §i animalelor din regiunile biogeografice distincte

in celelalte sectoare ale continentului (indeosebi central, vestica §i

estica).

Alcatuirea lor este dependenta de evolutia conditiilor de mediu in spatiu

european in general §i apoi in cel carpatic-pontic in pliocen-cuaternar.

Astfel, pe uscatul existent la finele pliocenului cercetarile realizate de

geologi, biologi §i geografi indica existenta unor formatiuni vegetale

caracteristice climatului subtropical (specii termofile de foioase,

tufari§uri §i doar pe culmile inalte a unor specii de conifere).

Cea mai mare parte a pleistocenului a avut un climat temperat cu

nuantari in timp mai calde sau mai reci in functie de evolutia fazelor

glaciare in Europa de Nord ceea ce s-a rasfrant mai intai in

restrangerea pe ansamblu a elementelor termofile pliocene iar apoi

intr-o oscilatie spatiala din Carpati in regiunile joase §i invers a

padurilor (conifere §i foioase), tufari§urilor §i paji§tilor.

Acest proces a devenit evident in ultima parte a pleistocenului cand pe

de-o parte, fazele cu climat rece ce-au dat ghetari §i in Carpati au

125

125

128143

146

146

Alcatuirea §i

repartitia

actuala rezultat

al unei evolutii

indeosebi in

ultimul milionde ani

Proiectul pentru Invatamantul Rural 125


32/94

Vegetatia §i animalele

alternat cu faze cu climat temperat. In prima situatie coniferele (de

climat rece) au coborat in regiunile joase iar Carpatii au avut o

vegetatie specifica tundrei (ierburi §i tufari§uri), doar in sud erau §i

paduri de amestec. In fazele cu climat temperat coniferele reocupau

spatiul montan iar din sudul §i vestul tarii formatiunile de amestec §i

foioasele reveneau treptat.

Trecerea spre holocen s-a realizat acum 9000-10000 ani §i ea

marcheaza Inceputul constituirii structurii biogeografice. Schimbarile denatura climatica (de la nuanta glaciara la cea temperata actuala) s-au

produs cu variatii importante in regimul termic §i al precipitatiilor ceea

ce a determinat o evolutie a formatiunilor vegetale §i a speciilor

faunistice cu modificari de limite §i alcatuire.

Astfel la inceput climatul rece §i cu precipitatii bogate a asigurat o

desfa§urare larga in Carpati §i dealuri a padurilor de conifere

(indeosebi molid §i pin) §i cvercinee in regiunile joase. In

geografia_2.pdf

Documents