GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

NumÃRUL 16, IULIE 2007APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

- pag. 5

- pag. 8

Ce-a de a VII-a ediþie a Zilelor Culturale ale oraºului Agnita, organizatã de Consiliul Local,Primãria oraºului ºi Casa de Culturã �Ilarion Cociºiu� s-a desfãºurat în perioda 1-5 august, ºi a avutun program pe cât de încãrcat pe atât de variat.

Debutul l-au fãcut manifestãrile sportive coordonate de prof. Stelicã Sârbu, desfãºurate pe stadionulorãºenesc ºi în sala de sport a colegiului. Elevii ºcolilor din oraº s-au întrecut în meciuri de handbal,baschet, volei ºi bineînþeles fotbal. Toþi participanþii au fost premiaþi.

Deschiderea oficialã a avut loc sâmbãtã 4 august, când în sala mare a primãriei din Agnita s-afãcut primirea invitaþilor care au fost salutaþi de primarul Marius Radu Curcean. Au onorat sãrbãtoareaoraºului cu prezenþa lor, personalitãþi marcante din domeniul politic ºi economic al judeþului,directorideinstituþii deconcentrate.

Pentru început gazde ºi invitaþi au fost poftiþi la �Muzeul de Istorie al Vãii Hârtibaciului�, undepreºedintele asociaþiei �Ecomuzeul Regional Sibiu� Marius Halmaghi a organizat o expoziþie defotografii ºi a fãcut o expunere despre istoricul Mocãniþei ,despre situaþia actualã a acesteia ºiperspectivele de reabilitare. Cei prezenþi au putut afla cât de importantã a fost linia feratã îngustã, dinpunct de vedere economic, pentru Valea Hârtibaciului ºi rolul determinant pe care îl va putea aveapentru dezvoltarea turisticã a zonei. Exponatele ºi expunerea au stârnit interesul celor prezenþi careau pus întrebãri ºi au fãcut propuneri pentru reabilitarea mocãniþei devenitã monument istoric.

O ploaie aºezatã mocãneºte i-a fãcut pe oficiali sã se grãbeascã spre scena acoperitã în timp cespectatorii îi aºteptau sub protecþia umbrelelor.Primarul Radu Curcean a adresat invitaþilor un salutde bun venit din partea agniþenilor ºi le-a urat celor prezenþi distracþie plãcutã la sãrbãtoarea oraºului.

S{RB{TOAREA AGNI|ENILOR - ZILELE CULTURALE

LUCRURI FRUMOASELA DEALU FRUMOS

(continuare în pagina 6)

Participând anul trecut, la o informare privind accesareafondurilor UE, þinutã la Consiliul Judeþean , am gãsit acoloun ghid de orientare turisticã în judeþul Sibiu, realizat învederea informãrii musafirilor veniþi în Capitala CulturalãEuropeanã. L-am rãsfoit ºi printre alte informaþii referitoarela obiectivele turistice din Sibiu, am gãsit ºi o hartã a judeþului,pe care cu linie îngroºatã erau marcate 18 trasee turistice dinjudeþ ºi cu cercuri 29 de obiective turistice.

Nu m-a surprins dar m-a deranjat faptul cã aceste liniiîngroºate încadrau Podiºul Hârtibaciului fãrã sã-lintersecteze. Ele marcau zonele Oltului, Târnavei ºiMãrginimea Sibiului fãrã a pomenii nimic despre valea celuimai lung râu din judeþ, Hârtibaciul.

DIN AGNITA LA SIBIU MULTE SUNT DAR NU SE ~TIU!

(continuare în pagina 2)

Podi`ul Hârtibaciului� sit Natura 2000

A noua ediþie a « Zilei Fermierului » se va desfãºura în data de 2 septembrie 2007 .Consiliul Local ºi Primãria comunei Roºia în parteneriat cu Consiliul Judeþean Sibiu,Prefectura Judeþului Sibiu, Asociaþia Judeþeanã a Crescãtorilor de Taurine ºi Centrul Judeþeande Consultanþã Agricolã Sibiu organizeazã o nouã ediþie a Zilei Fermierului în satul Cornãþelîn spaþiul fostei ferme zootehnice continuând astfel tradiþia manifestãrii. Pentru cãmanifestarea a devenit, în timp, o adevãratã tradiþie aici participând fermieri � crescãtoride animale, ºi nu numai � precum ºi numeroase firme producãtoare de utilaje agricole deultimã generaþie, agreate de autoritãþile europene în domeniu. Trebuie sã recunoaºtem cãlocaþia avantajeazã Valea Hârtibaciului ºi întregul þinut, fiind o recunoaºtere « de facto »cã zona este preponderent agricolã ºi potenþialul ei în resurse meritã impulsionat ºi sprijinitde toate autoritãþile competente.

Am avut privilegiul sã particip la ediþia din 2006 ºi mãrturisesc cã am fost impresionatde profesionalismul organizãrii, de numãrul mare de participanþi ºi de diversitatea ofertei.Este evident cã organizatorii doresc sã contribuie substanþial atât la creºterea interesului« fermierilor » pentru dezvoltare cât ºi la multiplicarea informaþiei de specialitate în rândulcelor interesaþi precum ºi în rândul potenþialilor investitori în domeniul agricol. Economiaagriculturii nu mai este, de ani buni, specialitatea þãranului harnic ºi perfect adaptat practicilortradiþionale, în rândul producãtorilor agricoli intrând � cu mai mult sau mai puþin succes �diverºi întreprinzãtori ce vãd în aceastã meserie o adevãratã oportunitate.

ZIUA FERMIERULUI LA CORN{|EL - 2 SEPTEMBRIE 2007

IIIMulþi prieteni, amici sau cunoscuþi mi-au mãrturisit cã aceastã

campanie este, din start, sortitã eºecului.Campania pe care am demarat-o strict numai în aceastã gazetã,

mi-a fost inspiratã de o deplasare în Germania unde vizitând oserie de localitãþi rurale am fost puternic impresionat de atmosferade perfectã �încremenire� ºi �liniºte�. Ce imagine poate sã aibã olocalitate în care nu se întâmplã nimic? Nu e nimeni pe stradã, nucirculã nici un animal ºi totul pare �furat� din cãrþile de poveºti.

(continuare în pagina 5)

Cum salv[mciurda satului?

(continuare în pagina 7)

Din SUMAR

- pag. 3, 5

DE PE VALEA HARTIBACIULUIPE VALEA LOIREI

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2007

Episcopul Aradului P.S.S. Dr. Grigorie Comºaîn interviul acordat gazetei ,, Zarandul� faceurmãtoarele declaraþiuni asupra Gazetelor deprovincie.

Aþi vãzut vreodatã cã numai râurile mari sãfie de folos? Este adevãrat cã numai râurile maripot purta corãbii, dar ºi pârâiaºele de muntefecundeazã câmpiile ºi luncile pe unde trec. Aºaºi gazetele de provincie aduc mari foloase cãciaduc ºtiri locale, despre fapte ºi oameni, cuamãnunte cari nu se trec în publicaþiile mari. Ofoaie provincialã cunoaºte mai bine pe oameni ºiîmprejurãrile ºi dacã ea nu are în vedere un câºtigmaterial, va fi de mare folos pentru sãnãtateaspiritului naþional ºi moralitatea publicã.

Oricât de mult s�ar difuza cultura prin ziare,cotidiene, reviste din centrele þãrii, ori câtã puterede muncã au conducãtorii din centrele culturale,forþele lor nu dispenseazã dela activitatea altorforþe. Un ziar local poate fi un element preþios detransmisiune ºi infuzie în conºtiinþa poporului aideilor mirale ºi intelectuale. Un ziar local poatefi o tribunã a nevoilor satulor. E pãcat de D-zeucã se cheltuiesc zeci ºi zeci de milioane cupropaganda politicã ºi în acelaº timp când dincauza drumurilor rele nu te poþi apropia de unelesate.

Un ziar local poate arãta neajunsurile, stãrilesanitare, administrative culturale ºi morale alefiecãrui sat, arãtând cãile de îndreptare.

Eu nu cred ca un ziar de provincie sã fie ominiaturã a unui ziar din capitalã. cu ºtiri de totfelul din toatã þara ºi mai ales politice, pentru cãsã fim drepþi, numãrul de voturi ale unui sau altuipartid politic nu prea influenþeazã cultura satelor.Eu cred cã cea mai mare misiune are un ziar local,dacã se ocupã de sufletul neamului, ca el sã fie încontinuarea tradiþiei.

SPORTIVE �Hârtibaciul� Nocrich � A.S.T.V. Agnita (1-

1)Duminecã 26 August s�a desfãºurat lupta de

foot-ball, între echipa româneascã �Hârtibaciul�din Nocrich ºi A.S.T.V. din Agnita.

Ambele sunt echipe începãtoare ºi facîncercãri pentru a naºte curiozitatea ºi interesulpublicului de pe Valea Hârtibaciului pentru sport.

S�a putut observa din partea ambelor multãvoinþã de a învinge, însã lupta a rãmas nedecisivã.Þinem însã sã amintim cã cu o sãptãmânã înainteA.S.T.V. din Agnita a fost la Nocrich, unde aufost învinºi de cãtre localnici.

Publicul n�a luat parte într�un numãr atât deînsemnat ca în rândurile trecute probabil din cauzaprea marei cãlduri sau din obiceiul de-a faceDuminica diferite excursii.

În ori ce caz, este de dorit ca publicul sã deatot sprijinul acestor începãtori.

Fr[\ia Ortodox[ dinAgnita la Al\âna

Intelectualii din Agnita, cari se gãsesc înfruntea F.O.R.-ului, se vede cã-ºi înþeleg pe deplinchemarea ºi activitatea pe care trebuie sã odesfãºoare în cadrele Frãþiei Ortodoxe Române.Acest fapt se datoreºte, în mare mãsurã, distinsuluisãu preºedinte Dr. T. Diaconescu ºef-jud, care nuprecupeþeºte sã facã sacrificii morale, dar mai alesmateriale. D-Sa, un cãrturar distins ºi un neobositmuncitor de cabinet, înconjurat de comitet,oameni cu tragere de inimã, iau Dumineciletoiagul apostolatului ºi se coboarã în masele largiale poporului, pentru a le lumina ºi a le încãlzidin cãldura sufletului lor.

Pentru aceastã desinteresatã faptã,credincioºii, cari îºi adapã sufletul; îºi exprimãiubirea ºi recunoºtinþa, prin cuvântul nostrudorindu-i sãnãtate ºi ani mulþi.

* * *Duminicã în 27 Iulie. Credincioºi ortodocºi

din valea Hârtibaciului, se�ndreptau grupurigrupuri spre fruntaºa comunã Alþâna.

Alþâna în haine de sãrbãtoare îºi primeaoaspeþii, veniþi la aceastã serbare religioasã.

Sf. liturgie a fost oficiatã de un sobor de 7preoþi, în frunte cu protopopul E. Pãcalã, dupãcare a predicat pãrintele Bonea despre virtuteacredinþei.

Dupã masã la ora 2 a început desfãºurareaprogramului zilei prin cântarea �Bine eºti

cuvântat, Doamne� executat de corul Sf.Gheorghe din Ighiº, dupã care a urmat ImnulRegal, executat de corul din Nocrihi.

D-nul Dr. T. Diaconescu preº. luând cuvântul,aratã împrejurãrile, în cari a luat fiinþã aceastãasociaþie; scoate în relief personalitatea aceloracari au pus bazele ºi extenziunea ei la sate. Încontinuare vorbeºte despre puterea educativã aacestor asociaþiuni, pe care o aseamãnã cu oluminã într�un imens întunerec. Aratã apoipericolul care ameninþã fiinþa neamului. Înîncheiere face o asemãnare între sãrãcia ºimodestia bisericii ortodoxe ºi pompa bisericilordin apus ºi spune: � Sãracã este ºi probabil sãracãva trãi, aºa cum însuºi Christos întemeietorul ei afost�, dar aceastã bisericã ne-a conservat fiinþaneamului nostru ºi deci în jurul ei toþi creºtiniitrebuie sã facã zid, ºi sã fie mândri de credinþa încare s�au nãscut ºi în care trebuie sã moarã.

Urmeazã un Irmos, cântat de corul Sf.Gheorghe din Ighiº.

Pãrintele Alexandru din Ilimbav vorbeºte înnumele preoþimii exprimându-ºi mulþumirea, cãpreoþii în munca lor grea sunt ajutaþi ºi de mireni

Corul din Alþâna executã �Eu sunt pãstor�.Apoi D-l Dr. Romul Curta vicepreºedinte,vorbeºte despre creºtinismul la români ºi originealui. Aminteºte apoi despre unirea unei pãrþi aromânilor din Ardeal la biserica catolicã, ºiperzecuþiile pe cari le-au suferit românii ardelenidin cauza religiei.

Urmeazã poezia �Mama� declamatã de E.Armenciu din Marpod ºi �Doamne ajutã� deAurica Ungureanu din Nocrihi.

D-l Simion Dragoman înv. director dinNocrich vorbeºte în numele Învãþãtorimii, arãtândideile frumoase de cari e stãpânitã aceastã tagmã.Trece apoi la fericitul eveniment al unirii, care aînsemnat soarele libertãþii pentru Ardeal. De aceiaspune: respectãm ceeace e al altuia, dar suntemhotãrâþi sã luptãm pânã la ultima picãturã de sângepentru a ne pãstra ceeace e al nostru.

Corul din Nocrihi executã �Deºteaptã-teRomâne� care a miºcat toate sufletele, încât la unmoment psichologic dat a isbucnit întreagaasistenþã sã repete refrenul �Murim mai bine�nluptã cu gloria deplinã decât sã fim sclavi iarãºi...�

Are cuvântul domnul I. Geamãn din Cincul.Acest fruntaº þãran ºi un veºnic luptãtor în cadreleFrãþiei Ortodoxe Române, un orator înãscut ºi ointeligenþã caracteristicã þãranului nostru, a uimitpe auditori, printr�o frumoasã cuvântare. Aducesalutul Cincanilor ºi spune: cã deºi necunoscuþipersonal dar cunoscuþi sufleteºte. trece apoi larolul sfânt pe care mama îl are în familie ºi îneducaþia tineretului, care este viitorul þãrii.

Se cântã apoi �Pe-al nostu steag� ºi �Împãrateceresc� de corul din Marpod.

Corul din Alþâna executã �Frunzã verdefloricea�.

Vorbeºte apoi Ioan Lascu fecior de þãran dinCincul, care îndeamnã pe tineret sã nu se lase târâtpe povârniºul prãpastiei de cãtre diferite curentestreine de neamul nostru, cari ne cautã pierzarea,ci sã rãmânem statornici credinþei strãmoºeºti ºiconducãtorilor noºtri.

Corul din Chirpãr executã câteva cântece, subconducerea pãrintelui Tipuriþã.

E. Ganea din Nocrihi declamã �Fãt Frumos�de Dulfu.

Corul din Ighiº executã �Ese luna dint�unnour�.

D-l A. Prunea face darea de seamã, arãtândcum a luat fiinþã Asociaþia Frãþia OrtodoxãRomânã la Agnita ºi activitatea desfãºuratã.

D-l protopop E. Pãcalã, încheie serbareaspunând cã dupã cum odinioarã D-zeu îºi trimiteaaleºii, pentru a nu lãsa poporul la pieire, tot asfelconsiderã ºi acþiunea aceasta ca o salvare a tuturorcreºtinilor.

Toatã atenþiunea noastrã, s�a îndreptat cãtreaceia cari ºi-au pus la contribuþie toatã energia ºipriceperea pentru buna reuºitã a acestei serbãri.Aici trebuie sã amintim pe cei doi neobosiþi ºipricepuþi dascãli, Constantin din Ighiº care cuîntreg corul s�a deplasat la Alþâna pentru acontribui la reuºita serbãrii ºi Victor Bârsan dinAlþâna. Amândoi de o potrivã de pricepuþi, a pusîn uimire de cele ce au putut realiza cu tineretulsatelor lor.

Deasemenea avem cuvinte de laudã pentrufamilia pãrintelui Petriºor ºi Trif cari ºi-au datsilinþa ca oaspeþii sã fie cât mai bine primiþi ºi sãplece cu impresiile cele mai bune.

Aceastã serbare, va rãmânea vie în memoriacreºtinilor de pe valea Hârtibaciului.

Agniþeanu

GAZETELE DE PROVINCIE

Tot anul trecut preºedintele MartinBottesch, la o întâlnire cu primarii de peValea Hârtibaciului spunea cã, în 2007prioritatea Consiliului Judeþean vor fidrumurile iar prioritatea nr.0 va fi drumuljudeþean Agnita - Sibiu. Deocamdatã amrãmas cu 0.

Am aflat cã aceastã prioritate va firealizatã totuºi în 2008 ºi înclinãm sã credemacest lucru, având în vedere cã anul viitor vafi unul electoral ºi hârtibãcenii trebuie sã fie

din Bârghiº prin Peliºor ºi spre Mediaº sauBiertan.

La unele din aceste intersecþii au fostconstruite acum vreo 25 de ani, un fel deadãposturi rudimentare din cãrãmidã, undecãlãtorii sã poatã aºtepta un mijloc detransport. Ideea de a construi asemeneaadãposturi n-a fost rea, rãu a fost cum s-aaplicat. S-a fãcut ceva sã fie ºi dupã cum aratãacum pe dinafarã, nu recomandãm nimãnuisã intre înãuntru lor , mai ales celor cu mirosul

DIN AGNITA LA SIBIU MULTESUNT DAR NU SE ~TIU!

convinºi cã ºi pe ei îi bagã cineva în seamã.Þinând cont de toate acestea ne permitem

sã facem niºte sugestii.Dealungul drumului sunt 12 intersecþii,

semnalizate cu indicatoare mai mult sau maipuþin degradate, ce aratã direcþia ºi distanþaspre localitãþi de pe valea Hârtibaciului caresunt mai departe de drumul judeþean. Primaeste la Daia pe unde se poate ajunge la Roºia,Nou ºi Vurpãr, urmeazã intersecþia spreCaºolþ, apoi prin Cornãþel spre Nucet,intersecþia spre Hosman ºi cea spre Fofeldea.Înainte de intersecþia spre Þichindeal este ceaspre Marpod, pe unde se poate ajunge în

mai fin sau cu stomacul gingaº.Propunem ca atunci când se va face

drumul, la aceste intersecþii sã se facã refugiipentru mijloacele de transport, care sã nu maiopreascã în ºosea ºi sã se construiascã niºteadãposturi care sã împodobeascã zona.Acestea pot fi din cãrãmidã sau lemn, tencuiteori vopsite frumos, sã fie încãpãtoare ºi dotatecu bãnci. Pe pereþii interiori sã fie desenatehãrþi care sã indice obiectivele turistice cepot fi vizitate, pensiunile sau gazdele ce potoferii adãpost turiºtilor ºi informaþiile utiledespre drumurile din zonã. Pentru a fi ocrotitede cei dispuºi sã strice, acestea pot fi dotate

Ilimbav, Chirpãr, Sãsãuº, ªomartin ºi Bruiusau Noul Român ºi Poieniþa. Din Nocrich sepoate ajunge în Ghijasa de Jos iar dupãAlþâna vine intersecþia spre Beneºti. Urmeazãintersecþia de la Vecerd pe unde se poateajunge în Ghijasa de Sus ºi pe Valea Bui culocalitãþile Metiº, Rãvãºel, Moardãº,Mihãileni ºi ªalcãu pânã la ªeica Mare. DinIghiºu Vechi se poate ajunge în Zlagna ca ºi

în interior cu icoane sau cruci sfinþite,cãpãtând astfel un caracter sacru. În felulacesta ar fi nu numai adãpost pentru cãlãtorici ºi puncte de informare turisticã pentruturiºtii strãini care pot afla astfel cã pe ValeaHârtibaciului sunt 141 de monumenteistorice, un canion foarte impresionant laMihãileni ºi o mulþime de alte locurifrumoase ce meritã sã fie vãzute.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 3

6 AUGUSTSchimbarea la faþã. Sãrbãtoare mare. Se

mãnâncã peºte. Pe cine-l doare capul, pe acelaîl va durea un an încheiat. În aceastã zi pleacãberzele. Nu e bine sã te sfãdeºti. Seîngãlbeneºte frunza pãdurilor. Nu mai e binesã se scalde în apã curgãtoare.Se ia o crãcuþãcu 7 prune, câteva alune ºi se pãstreazã la locneumblat, ca sã nu fie stricate de cineva. Acestesunt bune de friguri ºi alte boli în timpul anului.Sã te pãzeºti sã nu fii ocãrât în aceastã zi, cãtot anul vei fi certat.

29 AUGUSTTãierea capului Sfântului Ioan se serbeazã

cu post. Nu se mãnâncã usturoi, pentru cãusturoiul are cap. De asemenea, nici ceapã, nicimãr ºi nimic ce are cap. Nu este bine a sesemãna nici un fel de bucate.

Nu se mãnâncã varzã muratã, nici strugurinegri, nici nu se bea vin, pentru cã se zice cãpe varzã (curechi) i s-a tãiat capul lui Sf. Ioan,ºi pentru cã vinul ºi strugurii aduc aminte desângele vãrsat. Nu se taie nimic cu cuþitul, nicichiar pâinea, ci se rupe cu mâna. Se þine aceastãzi, contra frigurilor, cãci atunci începe a prindefrigurile pe oameni.

FELURILE DE FEMEIAdam, pe lângã cei trei feciori, a avut ºi o

fatã. ªi, cum e datina, la fete, a venit o mulþimede peþitori, sã i-o cearã. ªi toþi erau de soi bun,nu aºa oriºicine, cãci ºi Adam ajunsese om custare cu pãmânt mult. ª-apoi ºi fata erafrumoasã ºi harnicã ºi i se dusese vestea.

Dar Adam era acum bãtrân ºi uita repede,cãci era în anii maimuþei; aºa cã dupã ce logodifata cu un flãcãu mândru ºi bogat, o mai fãgãduiîncã la vreo doi tineri care o ceruserã.

Dupã câteva sãptãmâni, vine flãcãul celdintâi, face nuntã, îºi ia mireasa ºi se tot ducela casa lui. La vreo sãptãmânã, iaca vine ºi celde al doilea. Adam ºi uitase de el, dar dacã îipromisese fata, acu trebuia sã i-o dea. Dar deunde sã o ia. Se duce repede, se mai sfãtuieºtecu Eva ºi ce-i ºopteºte Dracul, ori iscodi minteafemeiascã? Se duse Adam în curte, prinse ocãþea ºi, blagoslovind-o, o fãcu fatã tot aºa defrumoasã ºi voinicã, precum fusese ºi a lui. Oîmbrãcã bine, îi fãcu repede baba Eva zestreaºi când totul fu gata o mãritã ºi pe ea dupãtinerelul, care de-abia aºtepta.

Numai bine plecase ºi ãsta, ducãndu-ºinevasta aºa gospodãreºte cum e obiceiul la noi,la români, cu chiote ºi cu lãutari, cã iatã seprezentã ºi al treilea june, cu fãgãduiala luiAdam. Când îl mai vãzu ºi p-ãsta, Adam numai ºtia ce sã mai facã. Da baba Eva, maiºireatã, fugi repede în curte ºi, dând peste opurcicã, albã ºi frumuºicã, i-o aduse lui Adam,care, blagoslovind-o ºi pe ea, o schimbã în fatã,parcã mai frumoasã decât celelalte. O mãritãºi pe asta fãcând o nuntã frumoasã ºi opetrecere, de umblau ºi câinii beþi. ªi se duseºi ea la casa ei.

Într-un târziu, îl pãli pe Adam dorul de fatalui, cã rãmase numai cu bãieþii ºi de! bãieþiitoatã ziua erau plecaþi la treburile lor, derãmãseserã bãtrânii singuri, singurei. S-ausfãtuit între ei ºi luându-ºi Adam bãþul ºi

ARHIVA GAZETEImerindea, pe care i-o pusese baba Eva îndesagã, o luã la drum. Dar cum încurcasepeþitorii, aºa încurcase Moº Adam ºi satele încare îºi duseserã ginerii fetele lui, ªi, dinîntâmplare, nimeri moº Adam la fata ceea dincãþea. Sã-i vie rãu nu alta, de ce vãzu acolo.Casa nemãturatã, ferestrele sparte, bãieþiizgârieþi, slabi ºi murdari, prin casã numai gropi,pe afarã numai gunoaie ºi dudãu, iar bãrbatulnu mai ºtia ce sã-i facã ºi ce sã-i mai spuie, cãea toatã ziua, bunã ziua, era prin sat, ca o cãþea,de purta minciunile ºi poveºtile muierilor, baîncã se mai sfãdea cu altele ºi se lua de pãr,cum bat câinii unii la alþii prin gard. S-a miratAdam de ce a vãzut ºi clãtinând din cap cumirare, a zis necãjit:

- Ãsta nu-i trup din trupul meu ºi nici sângedin sângele meu; asta trebuie sã fie fata dincãþea.

ªi, luându-ºi desaga pe spate, a luat-o iarla drum.

Dupã câteva zile, ajunge omul lagospodãria fetei fãcutã din scroafã. D-apoi cevãzu! Sã-ºi ia lumea-n cap ºi alta nu. Era pe laprânzul cel mare ºi ea încã nu se sculase. Prinogradã, bãlþi ºi gropi. Prispa era nelipitã ºinãruitã. Casa nici nu se mai vedea, dacã a fostvreodatã vãruitã sau nu. Gunoaiele erauîmprãºtiate prin tot locul, ºi-þi era silã sã calciundeva cu piciorul, sã nu te murdãreºti. D-apoiea? nespãlatã, nepieptãnatã, cu hainele rupteºi nelãute, îþi era ºi greu sã te uiþi la ea. înmijlocul casei, într-o teucã murdarã ºi spartã,doi copii murdari ºi soioºi, îþi fãceau ºi milãcând te uitai la ei. Lui moº Adam atâta i-atrebuit. Nici nu s-a mai uitat mai departe ºi nicin-a vrut sã mai asculte ºi pe bãrbat.

- Asta-i fata ceea din scroafã ºi s-a camgrãbit sã plece, cã-i crãpa ºi lui obrazul deruºine.

ªi s-a dus cale lungã, pânã a ajuns la casafetei lui, cea adevãratã.

Aici era cu totul altfel. Ca de la cer lapãmânt. Casa era curatã ca o lãcruþã, cu odoare.pereþii lipiþi, vãruiþi ºi frumos învârstaþi cuvânãt. Zestrea în rânduialã, copiii curaþi, lãuþiºi frumos îmbrãcaþi. dar curtea? Ca o horbotã.Mã rog, mai mare dragul s-o priveºti. Cã ºi aveala ce, atâtea pãsãri miºunau în colo ºi-ncoace.În grajdurile curate, vaci cu lapte ºi viþeizburdalnici te priveau prietenoºi; iar din livadã,pomii de tot felul cu pajiºte verde, te îmbiau sãstai la umbrã ºi sã le guºti poamele lor rumeneºi mustoase. Aºa i se umplu inima lui moºAdam de bucurie, dar ºi de mândrie, cã-ºi zisemolcomit:

- Hei! poama bunã se cunoaºte ºi din o mie.Ce-i om, tot a om trage; viþa de vie tot învie,iar cea de urzicã tot se usucã.

ªi de atunci aºa a rãmas.Femeia harnicã ºi cuminte, care-ºi iubeºte

casa ºi gospodãria, se trage din om. Femeiauliþarnicã, rea de gurã cu bãrbatul ºi care toatãziua bate din gurã se trage din cãþea. Iar femeiamârºavã, leneºã, care doarme târziu ºi nu seîngrijeºte, nici de gospodãrie, nici de bãrbat,nici de copii, aia se trage din scroafã.

Lungul turneu al Corului Sf. Nicolae din Agnitaprin Europa, la invitaþia unor coruri din Franþa ºiAustria, a început cu o rugãciune pentru ocrotirea celoraflaþi pe drumuri, sãvârºitã în bisericã de preoþii IoanJurca ºi Nicolae Mãrginean.

Dupã ieºirea din bisericã, toatã lumea urcã înautocarul firmei Amad Touristik SRL cotat cu trei stele,adicã aer condiþionat, video, scaune rabatabile ºitoaletã, condiþii necesare pentru drumul de peste 5000de km. ªeful cãlãtorilor, pãrintele Jurca face prezenþa,iar ºeful autocarului, ºoferul anunþã condiþiilecãlãtoriei: toaletele nu se pot folosi pentru cã miroaseîn autocar dar se vor face opriri în parcãri ºi staþii debenzinã iar dupã 18 ore autobuzul trebuie sã staþioneze9 ore pentru odihna ºoferilor. Ultima informaþie dãpeste cap programul organizatorilor, care stabiliserãcu gazdele din Franþa ora sosirii, ºi care nu mai puteafi respectatã. Intrã în funcþiune telefoanele, franceziisunt anunþaþi ºi autocarul cu coriºtii ºi însoþitorii lorpornesc la ora 19 sã viziteze ºi sã cânte prin Europa.

ªoferii vin cu o nouã precizare. Pentru ca pauzade 9 ore sã nu fie petrecutã prin vreo parcare nerecomandã ca pauzele de uºurare biologicã sã fie câtmai scurte, pentru a putea ajunge în oraºul germanReghensburg. Informaþia e primitã pe Dealul Dãii, deunde admirãm Sibiul într-un splendid apus de soare.Prima oprire de 15 minute se face dupã Sebeº, iar laurcare mai primim o informaþie. Poliþia maghiarã nupermite mai mult de un kg de rachiu de persoanã. Ceiprinºi în culpã vor fi amendaþi ºi li se va confisca plusul.ªtiind cã vom fi cazaþi la trei gazde diferite fiecaredeþine cel puþin trei kg din licorea noastrã tradiþionalãºi reprezentativã.

La graniþã urcã întâi un poliþist român care face overificare superficialã a actelor de identitate. Dupã elurcã ºi poliþistul maghiar, care face acelaºi lucru, dupãcare bariera se ridicã ºi pãrãsim România. Aflãmulterior cã poliþistului maghiar i s-ar fi dat un ciubuc,dupã vechiul obicei turcesc cu care intrãm în Europa.Pânã la terminarea turneului am trecut prin ºase þãridar în afarã de poliþia românã ºi maghiarã nu ne-aîntrebat nimeni de sãnãtate ºi n-am ºtiut niciodatã cândam trecut graniþele Austriei, Germaniei, Franþei, Italieiori Luxemburgului. Þãrile astea ori fac economie depoliþiºti ori îi folosesc unde ºi cum trebuie.

Dupã câteva opriri prin staþiile de benzinã ºiparcãri, unde am servit micul dejun ºi prânzul mare,am ajuns în oraºul Reghensburg, unde ºoferii s-au puspe dormit iar noi pe hãlãduit prin necunoscutul oraºgerman, fãrã sã avem nici o informaþie privindobiectivele interesante de vãzut. Aºa cã am plecat laîntâmplare.

Un oraº foarte curat cu multã arhitecturã goticã,cu parcuri ºi multã verdeaþã, cu Dunãrea peste carearcuieºte un superb pod, cu o frumoasã catedralã încare norocoºii au putut audia un cor de copii ce auinterpretat îngereºte o suitã de cântece religioase.Plimbarea prin oraº n-a durat mult, adulþii preferândsã se întindã pe iarba din parc pentru a se destinde, întimp ce tinerii mai norocoºi ori neconformiºti au gãsitºtrandul de unde s-au întors spãlaþi ºi revigoraþi ºi cuchef de distracþie spre necazul celor obosiþi.

La ora 23 autocarul a devenit iar hotel pe roþi ºiscaunele pat, unele rabatabile altele nu, dupã noroculfiecãruia.Unii au avut �norocul� sã-i plouã prinacoperºul din care probabil a cãzut o stea. Toaletelebenzinãriilor ne întâmpinau curate ºi dotate cu toatecele necesare unei minime igiene personale.

Cu întârzierea cuvenitã am ajuns la primele noastregazde, din localitatea Bettelainville, lângã Metz, îndepartamentul Mossele. Moselle este un mare râunavigabil, care a dat numele zonei respective la fel caOltul nostru care nu e navigabil. Am fost întâmpinaþide cei care aveau sã ne asigure timp de trei zile masã ºicasã ºi de oficialitãþile locale. Oficialitãþile erau patruprimari din patru localitãþi învecinate unde urma sãfim gãzduiþi. De toatã organizarea s-a ocupat DoamnaMarie Jose o profesoarã plinã de suflet ºi de iniþiativã.Ea a anunþat prin televiziunea localã vizita noastrã înzonã ºi a fãcut apel la cei dispuºi sã ne ofere gãzduire.ªi nu a dus lipsã de oferte, aºa cã toþi am avut parte deniºte gazde minunate, curioase sã cunoascã români,cum eram ºi noi curioºi sã cunoaºtem francezi. Nu ºtiuce pãrere le-am lãsat noi dar ei ne-au copleºit prinatenþie ºi generozitate. În sala primãriei pe afiºe mariera scris �Bienvenue a Chaur St Nicolas� ºi �Bienvenuea Agnita�. Prezentarea s-a fãcut în spirit latin, adicãne-am spus numele, ne-am îmbrãþiºat ºi ne-am sãrutat.Aceºti oameni de câte ori se întâlnesc se sãrutã, aºa cãne-am conformat cu plãcere obiceiului local.

Pentru cele trei spectacole date în localitãþileBettelainville, Guenange ºi Bust, gazdele ne-au oferitocazia sã vizitãm cele mai interesante obiective turisticedin zonã. O minã de minereu de fier care a funcþionatdin 1800 pânã în 1995, când a fost închisã, ºi a devenitun muzeu, în care se gãsesc toate utilajele de exploatareminierã, de la târnãcop ºi ciocan, pânã la ultimelemaºini ce au funcþionat pe bazã de calculator. OraºulMetz, plin de flori, cu catedrala St. Etienne construitãîn sec XIII, în stil gotic cu 6500 mp de vitralii, dincare 2 pictate de Marc Chagall, în care agniþeni aucântat �Ave Maria� ºi �Tatãl nostru� ºi Liceul R.Schuman cu 3000 de elevi ,unde Marie Jose esteprofesoarã ºi directorul s-a arãtat bucuros de oaspeþi.A fost vizitat fortul Hackenberg cunoscut ca �LiniaMaginot� dupã numele ministrului de rãzboi care l-aconstruit ºi unde 1800 de oameni au lucrat timp de 6ani, construind 10 km de galerii, dotat cu cele maiperfecþionate piese de artilierie din acea vreme. Acumdevenit muzeu prezintã cea mai mare colecþie de arme,printre care circulã un mic trenuleþ ºi se pot vedea

DE PE VALEA HARTIBACIULUIPE VALEA LOIREI

manechine cu soldaþi de toate specialitãþile ºinaþionalitãþile care au trecut prin Franþa în cel de-al II-lea rãzboi. Apoi gazdele ne-au pus la dispoziþie unautocar, în care punerea centurii de siguranþã esteobligatorie, cu care am ajuns în Luxemburg. Prin þarasau oraºul acesta n-am umblat prea mult ºi n-am preavãzut afiºele de Capitalã Culturalã Europeanã.Dar este.În schimb am vãzut ce-i Schengenul. Un sat cu 500 delocuitori, pe malul fluviului Moselle, cu dealuriacoperite de viþã de vie din soiul Pinot, de unde poþiarunca cu piatra în Luxemburg, în Germania, ori înFranþa. În portul acestui sat s-a oprit în 14 iunie 1985vasul de croazierã �Princesse Marie Astrid�. La bordullui erau reprezentanþii Franþei, Germaniei, Belgiei,Luxemburgului ºi Benalux ºi care s-au gândit sã-l facãsimbolul libertãþii europene, semnând un document princare cetãþenii pot circula nestingheriþi prin �SpaþiulSchengen�.Aºa cum am fãcut ºi noi cu excepþiagraniþelor din România ºi Ungaria. Spiritul de laSchengen ajunge mai greu aici, dar acolo l-am simþitdin plin. Am vãzut �Grãdina Europei� ºi �MuzeulEuropei� unde printre alte opere ale unor artiºti celebrieste ºi o umbrelã pictatã de un copil ºi care a devenitsimbolul protecþiei cetãþeanului european. Sub aceastãmicã umbrelã dominatã de culoarea galben, cetãþeniidin Agnita au cântat �Odã Bucuriei�, în cel mai motivatloc sã rãsune melodia marelui Bethoven.

Am vizitat satul medieval Rodemack vechi decâteva sute de ani, cu strãzile pietruite de pe vremeaaceea dar plin de flori proaspete ºi fãrã crâºme.

Ne-am despãrþit de minunatele gazde printr-unconcert comun, þinut de cele douã coruri, �Sf. Nicolae�din Agnita condus de Paul Doru Niþescu ºi �Chan-Heurlin� din Bettelainville condus de Josiane Membre,care au interpretat împreunã Ave Maria ºi Odã Bucuriei.Aºteptãm vizita minunaþilor oameni din þinutulMoselle, în 2008 pe Valea Hârtibaciului în Agnita.

Am plecat spre St- Heand, localitatea de pe ValeaLoirei unde eram aºteptaþi de membrii corului�Recreation�, care au cântat anul trecut în biserica dinAgnita ºi au fost artizanii acestei deplasãri a agniþenilorprin Europa. Drumul a implicat un ocol pentru a faceo vizitã de 2 ore prin Paris. Ce poþi vedea în douã oreprin Paris?

Din locul de parcare se vedea peste Sena turnulEiffel. Doamna Ioana Varga luându-ºi rolul de ghid,ne-a grãbit spre metrou. Dupã douã staþii am ajunsaproape de catedrala Notre-Dame, punctul de pornirepe lângã celebrele monumente pariziene. Douãzeci deminute pentru a vizita marea catedralã cu basoreliefurilereprezentând viaþa lui Isus de la Naºtere pânã la Înviere,icoane, sculpturi ºi picturi celebre, o expoziþie cuobiecte din tezaurul papal, vitralii imense, multã lumeºi multã liniºte. Apoi în pas de marº ne-am plimbat peChamps Elysees, am trecut peste Sena, pe lângã Luvru,pe sub Arcul de Triumf, am vãzut Obeliscul ºi Piramidaºi am ajuns la Turnul Eiffel. Nu mai ºtiu dacã aceasta afost ordinea dar acestea au fost marile monumente lângãcare ne-am fotografiat, pentru a demonstra cã am vãzutParisul. Am întâlnit ºi persoane recunoscute dupãcomportament ºi îmbrãcãminte. Cineva n-are de lucruºi în grabã le ceartã cã ne fac þara de râs.Replica erapregãtitã ºi n-a întârziat: �Da du-te mã ºi te leagã deromânele voastre, cã ele vã face de râs, care se f... pecenturã pe bani. Noi nu ne f.... pe bani, noi cerºim ºi nefacem palate ca sã vã facem vouã ciudã�. Scauneleautocarului ne-au îmbrãþiºat permiþându-ne sã nemasãm picioarele obosite de setea de culturã.

Cu mesele servite prin parcãri, cu opririle derigoare prin benzinãrii am ajuns la gazdele noastre dinSt-Heand, unde primirea cãlduroasã ne-a depãºit cumult aºteptãrile. Localitate cu 3000 de locuitori erapoavazatã cu steguleþe franceze ºi româneºti, ale noastrefiind cusute de membrii corului, afiºe cu urarea �Bineaþi venit� ºi �Bienvenue Agnita� ºi afiºe care anunþauprezenþa corului din Agnita cu fotografia acestuia. Corul�Recreation� dirijat de Brigite Descelliere a cântat�Bienvenue Romania-Agnita�, iar corul �Sf. Nicolae�dirijat de Doru Niþescu le-au urat �La mulþi ani�. Ceicare s-au mai întâlnit în Agnita s-au îmbrãþiºat ºi s-ausãrutat, ceilalþi au aºteptat sã se facã mai întâiprezentãrile.

Toate evenimentele care ni s-au pregãtit au fostorganizate de toþi membrii corului �Recreation� ºicoordonate de Doamna Lucie Thomas o personalitatelocalã cu un spirit deosebit, un suflet mare ºi multãenergie.

Ne-au dus sã vizitãm oraºul Lyon cu case ºi strãzimedievale înguste în care mãtasea era transportatã dintr-o stradã în alta prin tuneluri. Cu funicularul am urcatpe colina Fourviere, ce dominã oraºul, unde am avutparte de un picnic pe pietrele unor ruine antice, lângãarena unui teatru roman. Biserica Notre-Dame deFourviere construitã în 1170 reconstruitã ºi mãritã demai multe ori, cu o statuie auritã a Maicii Domnuluiprotectoarea oraºului, ne-a oferit prilejul unui momentde pietate în atmosfera cântecelor religioase interpretatede agniþeni. La ieºirea din bisericã o ploaie torenþialãºi un fulger preluat de paratrãsnet ne-a obligat sã neadãpostim lângã zidurile ei.

Ne-am întors în St.Heand unde dupã spectacol aavut loc o masã comunã. ªi aici atenþia gazdelor a fostcopleºitoare. Vazele cu flori erau învelite în roºu, galbenºi albastru ºi mesele au fost decorate cu ºerveþele deaceleaºi culori. Despre rafinamentul gastronomieifranceze nu se poate vorbi dacã nu eºti un gurmandspecializat. Totul se poate mânca ºi au un gust deosebit.Seara s-a încheiat cu cântece ºi dansuri româno-franceze.

A doua zi am vizitat oraºul Saint-Etienne, unde(continuare în pagina 5)

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2007°

Hosmanul, satul ce se poate mândri cu ceamai frumoasã panoramã din judeþul Sibiu,este poate printre puþinele sate ce,instantaneu, atrage privirile ºi aparatele defotografiat. Prin amplasarea lui pe ºoseauaprincipalã ce ºerpuieºte prin aceastã vale,satul are o perspectivã asupra munþilorFãgãraº, de invidiat. Mulþi amici mi-aumãrturisit cã ar dori sã-ºi cumpere casã în

Hosman � Capitala cultural[ a satelor 2007Spectacolul eveniment ce a rãscolit satul!

pline de strãlucire, bine întreþinute, care înnici un deceniu aratã ca dupãbombardamente. Imagini dezolante careodatã ce te invadeazã doreºti cât mai repedesã le uiþi, fugind disperat sã-þi clãteºti ochiicu altceva, iar mintea sã-þi fie invadatã dealte gânduri mai vesele ºi optimiste. Nu temai gândeºti cine i-a adus pe þigani, cum auajuns ei slugile cele mai de nãdejde ale

scaune ºi în al doilea rând pentru cã s-a doritsã fie un spectacol dinamic, viu în care totsatul sã fie implicat.

Nu mi-am propus o cronicã aspectacolului teatral. Nu sunt un specialistîn domeniu ºi participarea mi-am dorit-o pecât de discretã pe atât de contemplativã. Astanu înseamnã cã am putut rãmâne pasiv la aînþelege semnificaþiile evenimentului. ªi m-am întrebat retoric cum o mânã de oameni areuºit într-un timp scurt sã anime un sat întregîn realizarea unui eveniment care va rãmâneîn memoria colectivitãþii mult timp de aiciînainte? Un moment la care nu a þinut sãparticipe primarul localitãþii dar la care auvenit mulþi oaspeþi de peste hotare. Era oarefoarte greu pentru mai marele ales sã-ºi rupãtrei ore sã vadã ºi sã înþeleagã ce multelucruri se pot face cu inima?

Cert este cã spectacolul a reuºit sãprezinte satul atât cu frumuseþile lui naturaleºi moºtenirea lui istoricã cât ºi în aspectelelui �tenebroase� ce meritã evaluate ºi ajustateîn timp. O plimbare iniþiaticã printr-un spaþiuîn care nu se întâmplã niciodatã nimic a fostpentru toþi cei prezenþi o incursiune în viaþasatului participând la o poveste ruptã dincãrþile copilãriei. O poveste educativã bunãpentru toþi ai locului � ºi pentru strãini � unsemnal de alarmã asupra destinului satuluitransilvãnean. Este dureros sã vezi ºcoala cuzidurile mâncate de vremuri, bufetul satului(poate cel mai populat loc din sat), bisericacetate � între zidurile cãreia orice turist simtegreutatea vremurilor, vechea ºcoalãconfesionalã sãseascã (transformatã în cãmincultural) pustie ºi lãsatã de izbeliºte, vecheamoarã a satului în care s-au mai salvat câtevainstalaþii. Totul este o ranã vie pe caregeneraþiile care vin nu va ºti sã o vindece.

Pentru cã nimic nu mai este ce a fost!Unde sunt gospodarii locului ce din zori

ºi pânã-n searã ºtiau cã fãrã sã munceascãnu au ce mânca la iarnã? Oameni simpli ceînþelegeau sã respecte natura ºi pãmântul,cultivându-l cu pricepere ºi multã voinþã ºiîncredere în Dumnezeu. Am vãzut ciurda ceseara s-a întors pe uliþe având la urmã numaicinci bivoliþe semn cã se terminã ºi cu acesteacât de curând. Puþine vaci ºi oamenii auîmbãtrânit ºi vor sã se odihneascã cã suntsãtui de muncã. Orãºenii i-au învãþat cã sepot câºtiga banii ºi mai uºor, fãrã sã munceºtiprea mult! Unde sunt adevãratele spectacole

acest sat, tocmai datoritã primei impresii pecare þi-o produce aceastã aºezare cu patruturle de biserici ºi casele aºezate pe un fundalverde, pentru ca în zilele de maximãvizibilitate sã poþi aºeza toate acestea pe oimagine a crestei Fãgãraºului, plinã dezãpadã. O alternanþã demnã de imaginileelveþiene, ce le admiram când eram mici îndesenele animate sau în cãrþi cu poveºti decãlãtorii. Cele 4 turle te trimit la o povesteplinã de semnificaþii pentru întregul þinut: peaceste meleaguri au reuºit sã trãiascã într-unclimat de �toleranþã ºi înþelegere� saºi, unguriºi români. Am pus ghilimele de rigoare pentrucã se ºtie cã ºi în cãsãtorii intervinneînþelegeri dar, dacã este dorinþã, se gãseºteo cale de mijloc pentru aplanarea litigiilor.ªi pentru a-mi infirma singur opiniile, exodulmasiv al saºilor ca ºi �reforma� instituþionalãdin anii 90, au reuºit sã distrugã orice puntedintre un trecut bine conturat ºi un prezentplin de angoase. Când circuli pe valeaHârtibaciului în sate pãrãsite de saºi, undelocul lor l-au ocupat � cu real �succes� �þiganii, atunci poþi sã-þi faci o imagine desprece-am avut ºi ce-am pierdut. Cea maifrumoasã imagine poate sã se estompeze ºisã se piardã între imagini pline de copii în

saºilor ºi nici cum de au reuºit sã seînmulþeascã aºa, la disperare.

Câþi dintre noi ne-am întrebat vreodatãcum au reuºit saºii sã se înþeleagã cu þiganii,sã-i disciplineze ºi sã colaboreze timp desecole fãrã sã întâmpine mari problemeexistenþiale? Cert este cã micul �holocaust�vizibil în satele pãrãsite de saºi (majoritateape valea Hârtibaciului) este dureros ºi înacelaºi timp un real handicap pentru mulþiîntreprinzãtori ce ºi-ar dori sã se stabileascãîn aceastã zonã uitatã de Dumnezeu!

ªi totuºi în Hosman un neamþ veritabil agãsit o oportunitate. ªi-a cumpãrat JoachimCotaru (manager regional GAL) casã ºiinvesteºte cu optimism, plin de încredere ºifãrã resentimente. Pentru el aici este ACASúi a început sã-ºi modeleze viitorul lui ºi alcomunitãþii în care se simte integrat. Sã fiesimþul aventurii ºi al oportunitãþii? Sã fiedorinþa în a-ºi demonstra cã poate chiar fãrãresurse considerabile ºi aici este tãrâmultuturor posibilitãþilor? Dacã pentrumajoritatea românilor occidentul este încãun miraj pentru nemþi, olandezi ºi alte naþiiaceste meleaguri îi atrag ca un magnet! Ei n-au vãzut în mizerie ºi lipsa de civilizaþie unimpediment ºi nu s-au lãsat descurajaþi degreutãþile oricãrui început. Au fãcut primiipaºi spre integrare întru cunoaºtere ºiadaptare iar acum � cu mult curaj � s-auînhãmat la construcþia unei noi societãþi încare toþi sã fie integraþi atât romii, cât ºiromânii ºi alte naþii. Sentimentul construcþieiunei noi societãþi îl aveam de mult prinefortul autoritãþilor române de a da þiganiloro identitate ºi de a-i integra pas cu pas. Efortcu paºi mici invizibili ºi lipsiþi de salturispectaculoase.

Certitudinea unui pas important am avut-o la premiera spectacolului �Zalina� � undeo bunã parte din sat (majoritatea de etnierromã, care pentru un moment a simþit cãeste egalã cu românii) a participat ºi s-aintegrat perfect. De la cel cu þâþa în gurã pânãla cel cu barba surã a þinut sã fie pe uliþã.Veneau domnii de la oraº la spectacol în satla ei. Un eveniment nemaivãzut ºinemaiîntâlnit de peste douã decenii! Amasistat la premierã care a smuls aplauzeleunei mulþimi pestriþe (români, nemþi, saºi)veniþi de peste tot, sã vadã un spectacol �experimental la care nu aveai nici o ºansã sãmoþãi, în scaun. Odatã pentru cã nu era cu

ale satului, cu tradiþiile ce an de an atrãgeaunepoþii ºi copii în sat? Unde sunt ºezãtorileºi balurile satului? Unde sunt intelectualiisatului ce pot povesti cã ºi acest sat � ca ºimulte altele � a avut viaþa lui culturalãdistinctã plinã de savoare ºi lipsitã deconotaþii ascunse! Unde au fost în zilele de17-19 august preoþii satului sã vadã ºi ei cumse poate anima satul la un eveniment în carenu s-au dat pomeni ºi nici nu s-au plãtitrecompense financiare la figuranþi! Ei suntprimii pe care mã aºteptam sã-i vãd la acesteveniment!

Nimic nu este mai dureros decât sã vezilipsa de implicare a autoritãþilor ºi afruntaºilor satului, între aceºtia gândindu-mãla învãþãtor ºi preot. E drept cã poliþaiul avenit cu gândul sã facã ordine, dar n-a avutde lucru ºi cred cã nici nu a regretat cã a fostprezent. Nu m-aº mira ca el sã fi înþeles cã auvenit oameni din strãinãtate sã anime satul,noi nefiind capabili! Toate aceste întrebãri mile pun gândindu-mã cã o searã am revãzutHosmanul ca spectator, nu ca turist saucercetãtor. ªi nu-mi pare rãu de timpul dedicatacestui sat ºi oamenilor care-l repopuleazã.La urma urmei noii �coloniºti� poate vor reuºisã facã ceva în aceste sate în care bãºtinaºiiau uitat cã roata mare a istoriei se învârte!

Marius Halmaghi

zdrenþe ce te-nconjoarã plini de curaj sã-þicearã un ban pentru cã n-au pâine, locuri plinede mizerie aruncatã în vãzul lumii, casele �parcã pãrãsite � vechi locuinþe ale saºilor,

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2007 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Peste douã sute de saºi din Dealu Frumosºi împrejurimi s-au întâlnit sâmbãtã în vecheabisericã din sat, unde preotul BoltresReinhardt a oficiat o slujbã religioasã cuocazia dezvelirii unei plãci comemorative pecare sunt trecute numele ostaºilor saºi cãzuþipe front în timpul celui de al II-lea rãzboimondial. A urmat o masã comunã în sala defestivitãþi a cetãþii la care au participat gazdeîi invitaþi. Au onorat evenimentul prinprezenþa lor Sergiu Nistor- Comisar pentruSibiu Capitalã Culturalã, Vasile Criºan -directorul Direcþiei de Culturã ºi PatrimoniuSibiu, Emil Barbu Popescu- rectorulUniversitãþii de Arhitecturã �Ion Mincu�,profesori ºi arhitecþi implicaþi în conservareavechii cetãþi sãseºi.

La ora 17 Sergiu Nistor în calitate deConferenþiar Dr. Arhitect la Universitatea�Ion Mincu� a fãcut o prezentare cu imaginia cetãþii din Dealu Frumos. Imaginile auprezentat situaþia cetãþii la prima sa cercetarefãcutã aici, în 1992 când igrasia începuseprocesul de eroziune, pânã la ora actualã,

LUCRURI FRUMOASELA DEALU FRUMOS

când sub protecþia Universitãþii deArhitecturã a fost salvatã, restauratã în ceamai mare parte ºi a devenit Centru de Studiipentru Arhitecturã Vernicularã.

A prezentat obiectele de patrimoniu aflateîn muzeul din turnul cetãþii ºi a vorbit despreintenþia ca în clãdirea ºcolii ce aparþine deacelaºi ansamblu, sã se amenajeze un muzeumai accesibil turiºtilor ºi cu condiþii deconservare mai bune. A vorbit ºi desprearhitectura deosebitã a cetãþii despre talentulingineresc al vechilor constructori, careuimesc prin soluþiile tehnice aplicate înaceastã construcþie, soluþii care au devenitobiect de studiu pentru studenþii de laarhitecturã

Întreaga expunere a fost ascultatã cu multinteres ºi satisfacþie de urmaºii celor care aufãcut asemenea monumente de arhitecturã.

De organizarea acestui eveniment s-auocupat Schneider Michael, Schnabel Martin,Orendi Cristian, din Germania ºi profesorulNemeti Marcel din Dealu Frumos.

I Bârsan

am vãzut �Muzeul Artei ºi Industriilor�, cu niºtecolecþii impresionante de produse ale industrieilocale.Sectorul bicicletelor cuprinde exponate de lavelocipede pâna la ultimele modele de cursiere.Sectorul industriei textile prezintã rãzboie de þesutvechi ºi moderne ºi þesãturi de o frumuseþe deosebitã.Nici de sectorul armelor nu te poþi despãrþii uºor.Arcuri, arbalete, lãnci, sãbii, suliþe, pistoale, flinte,arme personalizate ºi comune, aruncãtoare de mineºi grenade, tunuri, tot arsenalul de ucis conceput deom de-a lungul istoriei, dar ºi o subtilã propagandãantirãzboinicã realizatã prin afiºe ºi opere de artã.

Pe colina ce dominã oraºul am vãzut un micamfiteatru unde corul Recreation a dat recent unspectacol ºi a strâns fonduri pentru a contribuii lafinanþarea deplasãrii agniþenilor. În mica bisericã deaici corul Sf. Nicolae a dat un scurt concert decântece religioase ascultate cu pioºenie de turiºtiiprezenþi. Concertul s-a repetat ºi în splendidacatedralã a oraºului Saint-Etienne.

Punctul culminant al vizitei în Saint-Heand l-aconstituit slujba ecumenicã þinutã duminicã înbiserica din localitate, plinã de credincioºi catoliciºi ortodocºi ºi oficiatã de preoþii Ioan Jurca, NicolaeMãrginean ºi preotul local. Acesta a vorbit desprespiritul comun al celor douã culte, reamintind ideeapapei Ioan-Paul care le-a comparat cu doi plãmâniai credinþei creºtine. Ioan Jurca a reprezentat legãturadintre cele douã biserici ca o cãrare dintre suflete,pavatã cu pietrele dragostei, pentru cã unde estedragoste este ºi Dumnezeu. Corurile celor douãbiserici au dat alternativ rãspunsurile la SfântaLiturghie, ºi toþi credincioºi au ascultat þinându-sede mâini, un cor unit care a cântat Ave Maria.

Seara spectacolul a fost reluat ºi s-a încheiatdin nou cu o masã comunã, cu mult dans ºi multecântece interpretate de cele douã coruri împreunã ºiseparat.

Despãrþirea de minunatele gazde a durat mult,cu multe îmbrãþiºãri ºi sãrutãri reluate, cupromisiunea menþinerii legãturilor ºi a revederii.

Am plecat mai departe pentru a ajunge înAustria. Hotelul nostru de-o stea ºi jumãtate ne-apreluat ºi ne-a adãpostit ducându-ne spre mirificaVeneþie, unde ºoferii urmau sã-ºi facã somnulobligatoriu de 9 ore iar noi sã admirã minunãþiileperlei de pe Adriatica.

Cu 80 de km. pe orã am admirat Coasta de Azur,mângâiatã de razele soarelui ce rãsãrea dinMeditarana. Splendide vile cu piscine cocoþate pestânci, locuite de persoane pentru care SpaþiulSchengen n-a fost neapãrat necesar, pentru cã nimeninu i-a oprit vreodatã sã meargã unde vor. Bucuriilelor vor fi oare mai intense decât ale noastre carevedem pentru prima datã o parte din frumuseþileEuropei? Autocarul opreºte pentru pauza miculuidejun ºi între douã îmbucãturi putem admirafrumuseþile create de Dumnezeu ºi de oameni.

Ajungem în Veneþia la ora 17 ºi o putem vizitapânã la 1 noaptea când ºoferii odihniþi au dreptul sãconducã din nou. Un bazar cu suveniruri ne invitãla cumpãrãturi.Îmi aleg o pãlãrie din rafie naturalãpe care dau 5 euro. La al doilea chioºc aceeaºi marfãse vindea cu 3 euro. Vãd acelaºi model pe capulunui amic ºi aflu cã a cumpãrat-o din Agnita cu 5lei.Da, dar a mea e din Veneþia!

Un vaporaº ne duce contra a 6 euro, de pe insulaTronchetto unde sunt parcate autocarele, pânã înapropiere de celebra Piaþã San Marco, cu MareaCatedralã ºi Palatul Ducal. De pe vaporaº admirãmpanorama celebrului oraº stat, Palatul Dogilor ºi omulþime de clãdiri, care în fiecare zi salutã rãsãritulsoarelui de pe malul Mãrii Adriatice. Din locul deacostare ajungem uºor în Piaþa San Marco, pe careo descoperim înconjuratã de splendide palate, oimensã catedralã, din pãcate închisã, ºi o mulþimede turiºti ºi porumbei. De la vânzãtorii ambulanþipoþi cumpãra cu un euro, un cornet cu porumb ºi

DE PE VALEA HARTIBACIULUIPE VALEA LOIREI

porumbeii vin sã-þi mãnânce din palmã pentru a tepoza cu ei. Accesul în muzee costã, aºa cã fãrã ghidvizitãm oraºul pe gratis.Clãdiri vechi, strãduþeînguste, canale cu poduri arcuite, pe sub care amorezimai tineri ori mai trecuþi sunt duºi cu gondolatradiþionalã, sã se plimbe pe Canal Grande.Uniigondolieri mai ºi cântã pentru a creaatmosferã.Plimbatul pe strãduþele înguste, fãrã scopºi fãrã þel, ne oboseºte aºa cã o luãm �perpedesapostolorum� spre autocar. Credeam cã nedescurcãm cu harta dar reuºim sã ne cam rãtãcim.Facem apel la mâini ºi la limba româno-italianã iardupã o orã ºi jumãtate acostãm obosiþi lângãautocarul de pe insula Tronchetto.Se face ora deplecare, ne închipuim iarãºi cã scaunele sunt paturiºi plecãm spre urmãtorea destinaþie, Gansendorflângã Viena .

Prin opririle scurte din parcãri ºi benzinãrii ameconomisit douã ore pe care le folosim pentru oplimbare prin Viena. Autocarul opreºte lângã PiaþaMaria Tereza de unde ajungem la celebra ºcoalã deechitaþie, cu cai Lipiþan albi, pe care i-am fi pututvedea dacã aveam timp ºi bani. Cum cele douãelemente nu ne prisoseau ne-am mulþumit sãadmirãm celebrele trãsuri elegante, care legãnauturiºtii la fel ca gondolele veneþiene, pe pavajul cupietre mari, roase de potcoavele lipiþanilor. Pe unbulevard plin de turiºti ajungem la catedrala Sf,ªtefan, o imensã bijuterie cu arhitecturã goticã.Timpul ne grãbeºte ºi aruncând priviri trecãtoare pesplendide statui ºi picturi, ne întoarcem la autocarpentru a pleca spre întâlnirea cu gazdele noastre dinGänsendorf.

Informaþi asupra drumului lung pe care l-amfãcut, gazdele din Austria ne invitã sã mâncãm ºi sãne odihnim.

A doua zi gazdele ne oferã o vizitã în Viena. Dedata aceasta însoþiþi de o cãlãuzã cunoscãtoare alocurilor vizitãm castelul Schonbrun, cu un parccelebru pentru desenele lui florale ºi cu splendidelemonumente. De acolo trecem prin Pãdurea Vienezãºi ajungem pe una din înãlþimile ce dominã oraºulmuzicii, în a cãrui panoramã este frumos încadratãDunãrea Albastrã.

Spectacolele date de agniþeni în faþa unuiauditoriu avizat cu muzica coralã se bucurã deacelaºi succes ca ºi în Franþa.ªi aici corul local dirijatde profesorul Franz Ebner rãspund corului dinAgnita cu câteva bucãþi din muzica coralã clasicã,dupã care cele douã coruri îºi unesc vocile ºi cântãîmpreunã Oda Bucuriei.

O masã festivã oferitã de gazde la cramaprimarului din Gänsendorf, devine prilej de voiebunã, de muzicã ºi dansuri, de atmosferãprieteneascã întãritã de promisiunea gazdelor cã în2008 ne vor onora cu un concert coral dat în Agnita.

De lângã biserica din Obersdorf, o micã bijuterierecent reconstruitã, ne luãm rãmas bun de la amabiliiaustrieci, ºi pornim spre Budapesta, ultima capitalãeuropeanã pe care o vizitãm timp de douã ore. Uniiau servicii care nu le permit sã mai întârzie ºi a douazi trebuie sã fie la lucru . Cei mai tineri urcã pedealul de pe care pot admira frumoasa capitalãmaghiarã. Ceilalþi se mulþumesc sã treacã din Pestaîn Buda ºi invers, admirând Dunãrea ºi frumoaseleclãdiri de pe malurile ei.

Urcãm din nou în autocar ºi pornim spre ultimadestinaþie: ACASÃ, unde ajungem dupã ce amstrãbãtut prin Europa peste 5000 de km în 300 deore. ªoferii care ne-au transportat s-au strãduit sãcompenseze prin amabilitate lipsurile autocarului,de care nu erau vinovaþi În acest traseu corul a cântatºi a fost aplaudat în 7 sãli de spectacole ºi ascultatcu pioºenie în 6 lãcaºuri de rugãciune. La reuºitaspectacolelor au contribuit ºi soliºtii Ionuþ Precupºi ªtefan Vaida. Am vãzut monumente ºi opere deartã minunate dar mai ales am cunoscut oameniminunaþi.

I. Bârsan

(continuare din pagina 3)

Este limpede cã aceºtia din urmã lipsiþide cunoºtiinþele tradiþionale locale voraborda domeniul agriculturii de pe poziþiaagricultorului modern � cu dotãri în utilajeagricole specializate ºi universale astfel încâtsã obþinã maxim de profit într-un timp demuncã minim. Este visul oricãrui investitorinteresat aproape în exclusivitate demaximizarea profitului ºi rentabilitateainvestiþiilor ºi mai puþin de conotaþiile localeale « lumii satului ».

Faptul cã localitatea Roºia a devenit deaproape un deceniu locul ideal de desfãºurareal acestei manifestãri ar trebui sã onoreze petoþi cei care activeazã în agriculturã din þinut.Valea Hârtibaciului � o microregiune ajudeþului Sibiu � este recunoscutã pentrucaracterul preponderent agricol, chiar dacãþinutul a cochetat cu o anume specializareagrar industrialã.

numeroase probleme. Lipsa forþei de muncã,a specialiºtilor în domeniu, a utilajelornecesare precum ºi a finanþãrilor pentruprocesul tehnologic ºi înzestrare face ca acestdomeniu � ce altãdatã era mândria ºi bazaîntregii economii româneºti � sã fie oaianeagrã a procesului de integrare europeanãa þãrii. Nici un calificativ nu este de utilizatîn descrierea situaþiei !

Aceasta nu ne împiedicã pe fiecare dintrenoi sã ne informãm ºi sã ne implicãm �fiecare dupã puteri ºi posibilitãþi � înrefacerea sectorului agricol. Gurile rele susþincã meritã sã devenim o veritabilã piaþã deconsum ºi nu este greu sã constatãm cãaproape toate produsele de bazã suntimportate (de la grâu ºi fructe la carne), aiciincluzând ºi produsele derivateindustrializate. ªi aceasta pe fondul lipsei deimplicare ºi al unei « strategii » lipsite decoerenþã în domeniu.

ZIUA FERMIERULUI LA CORN{|EL- 2 SEPTEMBRIE 2007

Orice strategie de dezvoltare localãimpune dezvoltarea prioritarã a agriculturii� atât pe linia creºterii animalelor cât ºi pelinia cultivãrii pãmântului � o adevãratã bazãde materie primã ºi resurse naturale pentrucentrele de consum sau pentru industriaprelucrãtoare de materii prime agricole. Estecât se poate de evident cã întreaga agriculturãtrece prin grave momente de tranziþieconfruntându-se � în pofida declaraþiilorîncurajatoare a factorilor de decizie � cu

Vor exista întrebãri legate deoportunitatea acestor târguri-expoziþii! ªi leputem rãspunde cârcotaºilor cã nimic nu esteinutil în lupta cu ignoranþa ºi indiferenþa.Toate întâlnirile pe teme agricole, indiferentcum s-ar numi (târg, expoziþie, simpozion,conferinþã, etc) � dacã sunt bine pregãtite ºimediatizate � pot reprezenta cadrul propicepentru schimbul de opinii, informaþii ºi ideiîn lungul proces de dezvoltare agricolã,presãrat de o mulþime de obstacole.

Iar « Ziua Fermierului » se înscrie perfectîn genul de manifestare la care oriceagricultor trebuie sã fie prezent. Omanifestare care ar trebui sã devinã treptatde interes regional, problemele þãranilor dinsudul Transilvaniei fiind similare, indiferentcã acesta este din Þara Fãgãraºului, Covasnasau de pe Secaºe. Toþi cresc animale ºi suntcultivatori de cereale sau legume ºi seconfruntã cu aceiaºi climã rebelã ºiimprevizibilã. Se pare, însã, cã soluþiile ºiabordãrile sunt diferite iar rezultateleeconomice sunt de partea celor ce sunt atenþila mediul de afaceri în agriculturã.

Pentru toþi cei interesaþi, le comunicãmcã la ora 10,30 sunt aºteptate oficialitãþilejudeþene pentru ca deschiderea festivitãþilorsã aibã loc la ora 11,00. Expoziþia organizatãde animale, utilaje ºi produse agricolebeneficiazã ºi de premii precum ºi de o

tombolã organizatã special pentruparticipanþi. Se pare cã premiile suntatractive ! La ora 13,00 demareazãprogramul artistic susþinut de Ansamblu« Cindrelul-Junii  Sibiului » ºi de copii de laªcoala din Nou ºi Daia, respectiv corul vocaldin Roºia.

Primarul comunei Roºia, Valentin Aldea,un inimos ºi ambiþios primar � preºedinteleAsociaþiei Valea Hârtibaciului Inferior � estegazda manifestãrilor, fiind optimist ºi convinscã aceastã ediþie va fi o ediþie net superioarãcalitativ faþã de manifestãrile precedente,transmiþând prin intermediul gazetei noastreun « Bun venit » tuturor vizitatorilor !

Nu pierdeþi ocazia ca duminicã 2sepembrie sã participaþi la « ZiuaFermierului », în Cornãþel ! O datã pe an aveþiºansa sã participaþi la un eveniment deexcepþie.

(continuare din pagina 1)

6 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2007

Au mulþumit pentru invitaþie ºi au adresatcuvinte de salut agniþenilor, senatorul NicolaeNeagu, Viorel Arcaº, Gheorghe Dicu, MirceaVescan ºi Ilie Carabulea. Acesta ºi-a amintitde perioada când în calitate de directorasigura transportul în zona Agnita. Acum prinfirma Atlasib a reluat activitatea, rezolvândproblema transportului persoanelor din zonãspre Agnita cu microbuzele iar spre Sibiu cuautobuzele.

Agniþeni s-au obiºnuit ca de ZileleCulturale ale oraºului sã plouã, dar parcãniciodatã ploaia n-a fost aºa de intensã ca înanul acesta declarat cel mai secetos. Aînceput odatã cu deschiderea oficialã asãrbãtorii când cerul s-a acoperit de nori negriºi din când în când �se lumina a ploaie�, dândimpresia cã se opreºte dar se pornea dinnou.mocãneºte.

S{RB{TOAREA AGNI|ENILORZILELE CULTURALE

Nelipsit de la sãrbãtoarea agniþeniloransamblul profesionist �Cindrelul-JuniiSibiului�, a fost primit cu bucurie ºiaplauzele l-au însoþit pe tot parcursulspectacolului. Frumuseþea jocurilor de carenu te poþi sãtura, au fost completate defrumuseþea cântecelor prezentate de soliºtiiRobert Târnãveanu, Alina Bâcã, VioricaTelcean ºi neîntrecutul instrumentist AdiNeamþu. I-au acompaniat pe dansatorii ºisoliºtii doamnei Silvia Macrea, orchestraCentrului Judeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Creaþiei Populare Sibiu dirijatãde ....

Aceeaºi orchestrã a acompaniat ºirecitalul susþinut de soliºtii Marcel Pãrãu,Adrian Stanca, Nineta Popa, Sava NegreanBrudaºcu ºi Cristian Pomohaci.Înainte de aîncheia spectacolul primei zile a sãrbãtorii

CUGETAREHoria Rãhãian

Readuc � REMMEMBER- Hârtibaciul- undã de dor

undã domoalãImensitate veºnicã- curgere perpetuã în timp

Þintã miºcãtoare- unduire veºnicã,în ondulaþia universalã, pe care CONTA aridicat-oLa FAC-TOTUM GALACTIC,

E-UNIVERS-de vise ce s-ascundîn valuri de gând

nemijlocit, pe calea lacteelor prefaceriE- unduirea MARELUI MOMENT-alproscrisului TIMP,Învolburarea de cosmogonic implementat deMARELE DEMIURGDe-acum uitat de vremi, trecut în neiertãtorulREGISTRU

al TIMPULUI- ce nu cunoaºte oprire,E furtuna izvorului de gând

ce adastã nemurirea,perenitate,

în perpetua cãutare a galacticului semn,Ce magia o face INFERN,De spasmodice divagaþii- impenetrabile-întrebãri

Credule semne de SPOCALIPSE taina MARELUI ABIS-dionic, neevaluat

-din spasme de pãcat

Tãria definitorie a insului pierdutRãtãciri zadarnice de AZIMUT GALACTIC

Nesfârºit,E dor....de.....INFINIT

POVESTE DESPRE

HÂRTIBACIHoria Rãhãian

Un râu ce curge domol....domol....la vale,Ne aminteºte c-am fost aici din totdeauna,ªi ori de câte ori rãsare luna,Vin fete cu poveºti ce ne desparteDe lumea unui basm etern proscrisDin valuri ce molcom cãlãtorescE cer senin ºi înstelat...E noaptea basmului ales

Cãci merge unda-i lin spre Oltªi basmul spus cu glasul ei ascuns,Nu are nici o teamã, nici temeiDe-a bãnui clepsidra cu nisipul scursªi smei, balauri fioroºi sau Cosânzene cupãrul de aur,Le spune valu-i nesecat în noapte

H A R T I B A C I U LCãlãuzindu-ºi apa-i printre maluri...ªi oamenii stau înmãrmuriþi º-ascultãA luptei mare-nvolburareªi pare totul înecat în undãÎn veºnicia de visareªi-noaptea cu lumini de steleFãptura se-nchinã gândind,E vremea-nfãptuirii-n vrereCurat în suflet cugetândªi mã trezesc deci din visareIcoane ce-am ademenitªi-n inima-mi repet chemare,

spre Hârtibaciul cel iubit.

HÂRTIBACIULTEOP

Radu NicolaePe malul lui crescut-am rupt de lumeÎn leagãnul de sãlcii ºi ferigiMai dominat de el decât de-un numePrin vechi legende ce-n zadar le strigi.

Târâm de ape,de pãduri, de soareMirific EDEN fãrã pom oprit,Maestru al imaginii stelareÎn nopþi de-un farmec neînchipuit,

Toastã mânã cu potir cochetãCu multe coate ºi brãþãri de lut,Bãtrânul râu, de-o vârstã cu planetaSau chiar mai vechi- pe mâini de zei þinut;

Copil fiind visându-l într-o noapteCu noapte-n cap, cãlãuzit de dorFugii la el �refugiul sfânt din moarteaOricât de dulce-a somnului din zori.

În zare-mi apãru ca o nãlucãÎnveºmântatã-n ceþuri de argintªi, curios, þinând-o într-o fugãPe maluri rãsãritul ca sã-l prind

M-am pomenit acolo, prea devremeCãci noaptea încã stãruia plãpând,ªi mã ntrebam de unde diademe?Ce strãluceºte râul parcã-i sfânt

Mi-am salutat mai mult prin semne vraciulVãzut-am cu mirare fãrã glasCã mai întâi rãsare HârtibaciulIar Soarele ... abiia peste un ceas

Domol, ca viþa fãrã aventurãCântat de pãsãri, dornitând pe drum,Renaºte-ncet din groznica arsurãDe poluãri, din epoca de scrum;

Am plâns ferit de ochii rãi ai lumiiVãzându-l sugrumat de spume-n dungi;Cãrãndu-ºi jalnicul prinos al mumiiDe cleni ºi de scobari ºi de zvârlugi

Mai sunt ºi azi pescari fãrã de legeCare strecor acidul morþii reciCum torni otrava-n vinul unui rege,Regele moare � el � trãieºte-n veci.

(continuare din pagina 1)

Asta nu i-a oprit pe agniþeni sã umplecentrul oraºului ºi adãpostiþi de umbrelepersonale ori sub marile umbrele alecomercianþilor de bere ºi mici. Mai întâi auvrut sã-i vadã pe invitaþii veniþi în oraº cuocazia acestei sãrbãtori ºi care împreunã cuprimarul Radu Curcean i-au salutat peagniþeni, urându-le distracþie plãcutã.

ªi a început spectacolul, deschis conformtradiþiei de corul Sf. Nicolae din Agnita,dirijat de prof. Paul Doru Niþescu. Au urmatapoi ansamblurile de cântece ºi jocuripopulare din Bulgaria, Republica Moldovaºi Thaiwan participante la festivalulinternaþional �Cântecele Munþilor�.

În sunete de cimpoi tamburine ºi clarinetebulgari au cucerit aplauzele publicului cufrumuseþea costumelor pline de culoare, cudansurile ºi cântecele fetelor, legãnate cavalurile Dunãrii , cu nuanþe orientale înmiºcãrile rãzboinice ale jocurilor bãrbãteºti

A urcat apoi pe scenã ansamblul �Dacii�din Republica Moldova, satul Paºcani,condus de Petru Lucaºencu, care auconfirmat cât de români sunt aceºtimoldoveni. De remarcat faptul cã în timp ceinterpreþii folclorului românesc se strãduiescºi reuºesc sã reprezinte cât mai exact o zonãetnofolcloricã bine delimitatã geografic,pentru a-i conferii autenticitatea, în cânteceleºi jocurile de dincolo de Prut se regãsescelemente din toate provinciile româneºti.Înrepertoriul lor se gãsesc ºi cântece dinMuntenia, din Oltenia, din Transilvania, dintoate zonele noastre.Pentru cã folclorul a fostunul din elementele principale prin care ei s-au simþit în primul rând români ºi apoimoldoveni. Ei cântã ºi joacã româneºte, numoldoveneºte. Grupul vocal al celor ºasefemei conduse de primãriþã ºi ansamblul detineri dansatori au cucerit aplauzebinemeritate pentru frumuseþea costumelormoldoveneºti ºi autenticitatea jocurilor ºi acântecelor româneºti.

Micuþele thaiwaneze i-au încântat pespectatori cu ineditul dansurilor specifice, cumiºcãrile line ce au curs pe scenã în ºiruriunduite, într-un balet asiatic plin defrumuseþe acompaniate de o muzicã divinã..

agniþenilor, preotului Pomohaci i-a fostînmânat un bilet cu numele a trei persoanedin politica localã, cu rugãmintae de a lelãuda pe scenã. Suflet creºtin preotul s-aconformat dar numai douã persoane i-au fostrecunoscãtoare ºi i-au mulþumit.

A doua zi ploaia a început din nou odatãcu spectacolul.Deschiderea a fost fãcutã deansamblul ºcolii din Cincu condus de Prof.Sorin Þerbea, Au urmat apoi grupurile vocalede la Colegiul AT Laurian condus de MariaÞerbea, de la ºcoala din Ruja condus deFlorin Pãrãu , ºi de la Casa de Culturã condusde Doina Pãrãu.

Din oraºul Sf Gheorghe a onorat zileleoraºului ansamblul Casei de Culturã�Fenyöcske�,care a executat o suitã dedansuri populare maghiare ºi sãseºti ºi auîncântat spectatorii cu cântece populare ºiromanþe maghiare

Orchestra Casei de Culturã din Agnitacondusã de Nicolae Vâºtea a acompaniatapoi jucãtorii din ansamblul Hârtibaciul, ºipe consacraþii soliºti locali, Diana Nistor,Sebeºan Andreea, Aleana Vecerzan, DianaPopiþã ºi Ionuþ Precup.Apoi în aplauzele

spectacol de jocuri populare cu care vorreprezenta , sãptãmâna viitoare, folclorulhârtibãcean la un festival din Spania

Odatã cu încetarea ploi s-a deslãnþuitmuzica dedicatã tineretului. Au cântat ºi audansat pe scenã tinerii Mãdãlina Oros ºiClaudiu ªtefan. Au urmat apoi piesele greleale genului, Marius Dragomir ºi grupurileDirecþia 5, Danger ºi Hara care au încheiatspectacolul sub o ploaie de stele cãzãtoarerealizatã de pirotehniºtii de la Orãºtie.

Sponsorii ediþiei a VII-a A ZilelorCulturale ale oraºului Agnita au fost: BancaComercialã Românã, SC GospodãrieComunalã Mediaº, SC Modest Impex SRL,BRD- Groupe Societe Generale, SC ViclaSRL, SC Transmontana SRL, SC SetaprestSRL, SC Industrial Software SRL, SC MijaForest SRL, SC GPA SRL, SC ElectrocomSRL, SC Murfatlar SA, SC Incstar SA, SCNelmi SRL, ºi SC Agnitex.

Cu toate problemele cauzate de vremeanefavorabilã, organizatorii au reuºit sã aducãun moment de destindere pentru agniþeni.

I Bârsan

agniþenilor au urcat pe scenã membriiansamblului �Cununa� care au prezentat un

GAZETA HÂRTIBACIULUI2007 7

Portul popular sãsesc pe valea Hârtibaciului

@N AUGUST ~I SEPTEMBRIE ESTE ZIUA LORBãrtuº Maria Merghindeal 2 aug 85 de aniFlitãr Iudifta Retiº 6 aug 85 de aniFrolich Ecaterina Marpod 7 aug 86 de aniSander Ana Marpod 10 aug 86 de aniDrãgan Nicolae Þeline 10 aug 84 de aniBecheº Nicolae Þeline 10 aug 82 de aniDuca Emilia Dealu Frumos 10 aug 82 de aniBuzgariu Floarea Dealu Frumos 12 aug 87 de aniDâlbea Elena Þeline 16 aug 87 de aniStoica Maria Alþâna 16 aug 85 de aniTatu Ana Alþâna 18 aug 86 de aniGiorgicã Ioan Marpod 20 aug 89 de aniBrezai Ioan Dealu Frumos 21 aug 87 de aniJiman Maria Alþâna 25 aug 91 de aniOprean Ioan Alþâna 27 aug 83 de ani����������������������������������������Macavei Ioan Beneºti 12 sep 83 de aniTatu Constantin Alþâna 15 sep 84 de aniVasiu Livia Beneºti 18 sep 84 de aniBucºã Ioan Alþâna 20 sep 83 de aniRaicu Maria Alþâna 27 sep 87 de aniDragomir Susana Beneºti 27 sep 85 de aniMacovei Ioan Alþâna 27 sep 85 de aniVasiu Elena Beneºti 29 sep 83 de ani

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor

Motiv:- Ce vrei tu? �Vreau o minune!- Ce minune? -Vreau trecutul...- L-ai pierdut, ºi-apoi pe buneCe vrei tu sã-i spui lu�mutu!

Eram mai mici decât acumdar mult mai tineri

ªi se fãcea cã ne-mbãtãm cu apã;Era pe la-nceputul vieþii

� într-o vineriEram mai tineri ca acum

c-o ºchioapã.Cânta un bal; se-ncepuse-o noapteªi se-nvârteau în jurul nostru, pureCe ne chemau la osebite fapteCu mersul lor ce nãruia pãdure.

Eram în visul meu de-azi noaptetineri

Motoi de tinereþe-n aºa halCã nu ne-am prins cum de-ntr-o

vineriSe întâmpla sã cânte bal!

ILUZIA DORIN|EIPribeag

Înspre durerea mea numitã pesãseºte- AgnitaMã mãnâncã deasupra potcoaveicopitaSãtul sunt de iarbã strãinã, îmitremurã genunchiiSpre ieslea mea din Agnita, mãmãnâncã sub unghii

Înspre dorinþa mea, peromâneºte leþcaieSosesc ocãrile, bãtrâneºti ºigreoaieMi se vãd visele, ºi prin ele ca-n ceaºãRuina inimii mele, încã în viaþã

Mã doare spaþiul natal dintregânduri, si-ndatãMi se umflã nãrile ºi mi se dilatãM-a dus departe de pajiºti ispitaªi-mi mestec zãbala din cuvântulAgnita.

BAGÃ, DOAMNE,LUNA-N NOR

Bagã, Doamne, luna-n norSã mã duc unde mi-i dor.Bagã, Doamne, luna-n ceaþã,Sã mã duc la mândra-n braþe.Mândra mea e retiºanã,Þucu-i ochii º-o sprânceanã;ªi cercelu�din ureche,Cine m-o vedea, sã crepe.Bagã, Doamne, luna-n stele,Sã mã duc unde mi-i jele.Ori vrea mândra, ori nu vrea,Tot mã duc sara la ea.

Dorobanþ Vergil, 72 de ani,Retiº, 10 aprilie 1978

CÂND ERAMMAI TINEREL

Când eram mai tinerel,Eram drag ºi frumuºel,Iar acum,îmbãtrânit,Sângele mi s-a rãcit.Toate mi s-au prefãcut,Iatã,ºi pãru-i cãrunt.Uitaþi-vã ºi la barbã,Cã e cãruntã ºi albã.Picioarele îmi tânjesc,Mânile nu mã slujesc.ªi copiii încã iarãZic eu cã le sânt povarã;ªi tot zic cã-s beutor,Cã tot beau ºi nu mai mor.Cã ce beau câte-o glãjuþã,De câte douã groºâþã,Sã-mi mai aline nãcazu�,Sã mi-l stâmpãr cu vinarsu�.Omu�, dacã-i bãtrân tare,Viaþa-i cu supãrare.Omu�, dacã-mbãtrâneºte,Numa�moartea îi lipseºte�,Pune paie ºi-l pârleºte.

Scutea Valeri, 70 de ani,Chirpãr, 20 VII 1980

MÃICUÞÃ, CÂNDM-AI NÃSCUT

Mãicuþã, când m-ai nãscutTare ghine þ-o pãrut.Când ai vãz�t cã nu-s bãiat,Tare rãu te-ai supãratªi pe min� m-ai blestematMaicã,dintr-o casã plinãNuma� mie mi-ai gãs�t vinãªi m-ai dat sã hiu strãinã.Când am fost de mãritat,M-o cerut bãieþi din sat,ªi tu,maicã, nu m-ai dat.ª-o venit unu�din lume,Þie ,maicã, þ-o pãrut ghine;ª-o legat calu� de gard,Din douã vorbe m-ai dat.Da lasã ,mãicuþã, lasã,Nu-þi mai fac gunoi prin casã,Cã io , mãicuþ-am prânzâtLa o masã rotilatã,Cu strãini înconjuratã.Cã strãinii pânã cinã,Io dau roatã la grãdinã.Iau cuþâtu� sã-mi tai pitã,Lacrãmile din ochi picã;ªi mi-o pui sã mi-o prãjesc,Tot cu lacrimi mi-o stropesc.

Dobre Vica, 65 de ani,Retiº, 1979

TRAGE-MI BOGHIIªI-MI GÂCEªTE

Trage-mi boghii ºi-mi gâceºteCodru� di ce-ngãlbeneºte,Omu�di ce �mbãtrâneºte.Codru�-de zãpadã grea,Omu�-de inimã rea.Codru�-de zãpadã mare,ªi omu�-din supãrare.Spune-mi, mãiculiþã, spuneDi ce n-am noroc pe lume?Io þ-am spus ºi þ-oi mai spuneCã tu n-ai noroc pe lume.Cã norocu-i floare rarã,Nu-nfloreºte-n orice varã.În vara când te-ai nãscut,Norocu� n-o-nfloritSã-þi pot pune-n aºternut.

Mihãilã Ana, 67 de ani,Coveº, 19 mai 1988

Case cochete, drãguþe, proaspãtzugrãvite ºi încadrate arhitectonic înpeisaje naturale superbe îþi sugereazão atmosferã idilicã � dar lipsitã deviaþã. Toate sau marea majoritate suntcãsuþe de vacanþã, pline doar înanumite week-end-uri.

Fiind acolo mã gândeam ce-milipseºte. ªi am realizat cã diferenþelesunt imense! În primul rând îmi lipseaviaþa satului aºa cum eram eu obiºnuit:

le ºtiu ºi care nu mai sunt de nici unfolos, acum când majoritatea suntnelucrate iar viaþa pe câmp este din ceîn ce mai grea?

La ce folos atâta chin când la oraºalþii o duc mai bine ºi fãrã sãmunceascã. S-au inventat azilele debãtrâni iar mulþi dintre ei meritã oultimã clipã de liniºte ºi confort!

Toate acestea m-au fãcut sã credcã lumea aceasta pe care noi am maiprins-o este posibil ca în câþiva ani sã

Cum salv[mciurda satului?

(continuare din pagina 1)

@N VIS CU GYURI Folclor culesde Mircea Drãgan

cu oameni simpli, pe care sã-i saluþi ºicu care sã schimbi o vorbã � toþibucuroºi cã orãºenii nu i-au uitat ºi maivin acasã; apoi animalele satului cepopuleazã toate gospodãriile (de lagãinile, gâºtele ºi curcanii ce animãuliþele ºi pâraiele pânã la ciurdele cezilnic ies ºi intrã ºi care dau o mãsurãa timpului. Toþi suntem obiºnuiþi caodatã ajunºi seara, la þarã, sã bem ocanã de lapte proaspãt muls � ce nu secomparã niciodatã cu surogatele de laoraº. Este firesc, sã fie aºa pentru cãþãranul þine la animalele lui, îngrijindu-le cum numai el ºtie mai bine ºi dându-le mâncarea proaspãtã ºi naturalã (n-am auzit pe cineva sã dea concentratesau te miri ce chimicale la animaleledin grajd). Fiecare þãran, luând unanimal, ºtie ce face, ºtie cã poate sã-lgrijeascã ºi proiecteazã un anumerezultat financiar (dacã fatã, viþelul îltaie sau vinde, sau va creºte purceluºiipentru a-i sacrifica de Crãciun, etc).Cine a zis cã þãranul nu ºtie economieacela este nebun. Þãranul asupravieþuit milenii într-o lume în careconcurenþa l-a stimulat ºi s-adescurcat, dovadã fiind realizãrilefiecãrei familii care în timp ºi-a întinstentaculele la oraº, copiii fiind aranjaþiîn apartamente mari ºi frumoase pemãsura posibilitãþilor. Viaþa la câmpsau în gospodãrie este grea, lipsitã deconfort ºi de satisfacþii materialespectaculoase. Cei ce au rãmas acumîn sate sunt bunicii noºtri ºi o micãparte din pãrinþii care s-au convins cãtot la þarã este mai bine.

Eºecul previzibil al salvãrii ciurdeieste pronosticat ºi pentru foarte mulþifiresc. Cine sã aibã grijã de animaleledin ogradã atâta timp cât la þarã aurãmas numai bãtrânii? Care cât decurând se vor prãpãdii iar casa varãmâne pustie. Cine sã le ia locul?Copii perfect adaptaþi la confortulorãºenesc ºi obsedaþi de ºansele ºioportunitãþile vieþii urbane? Cine?

Este firesc ºi previzibil cãdispariþia ciurdei este efectulintervenþiilor sistematice ºi lipsite decoerenþã ale statului dar ºi faptului cãviaþa satului � în prezent � se bazeazãpe ultimii bãtrâni! ªi pentru fiecaredintre aceºtia se pune întrebarea câtvor mai rezista, cât o vor mai puteaduce pe picioare? Pânã când sã maiiasã la coasã ºi sapã sã pregãteascãfânul ºi pãmântul?

Oare nu este mai bine pentru ei sãse bucure de ultimii ani ºi sã vândãºura la cei ce o exportã pe bani frumoºidincolo?

Oare nu este mai bine sã vândãpãmânturile rãzleþite pe care numai ei

fie o lume demult dispãrutã.Nu s-a întâmplat nimic deosebit,

viaþa merge înainte! N-au fostrãzboaie, n-au fost crize economiceacute, n-au fost guvernanþi ce sã sedeclare deschis pentru desfiinþareasatelor ºi lichidarea moºtenirii rurale.Nimic deosebit nu s-a întâmplat. Totuleste într-o lichidare iminentã ºi parcãexistã o altã lume ocultã ce acþioneazãnefiresc spre distrugerea unui întregunivers rural.

O lume ce mai moºteneºte moralaºi etica strãmoºilor noºtri. O lumecredincioasã ce basculeazã ºase zile pecâmpuri ºi în ogrãzi iar o zi o dedicãDomnului, respectând cu sfinþeniesãrbãtorile legale ºi tot ceea ce einumesc tradiþie. O lume care priveºteneputincioasã cum tot ce-i în jur seschimbã ºi-ºi face socoteala cã n-a mairãmas mult ºi se va-nchide lumina ºiîn satul lui. O lume ce în ultimii aniasistã cum îi este decimatã ograda depãsãri (datoritã gripei aviare) ºi turmade vaci (pentru cã nu ar fi competitivãiar taurul - de altfel viril ºi foarte potent- trebuie schimbat cu unul autorizat deautoritãþile competente). O lume încare porcii ce pãreau fãrã de moarte �sunt sacrificaþi pe altarul unei peste cee veche de când lumea. O lume în careoile trebuie �urgent� înlocuite cu altelemai productive (în lapte ºi carne cãcialtfel sigur n-o sã rezistãm încompetiþia cu �Occidentul cel mare�ºi �super competitiv�). O lume în carecaii sunt vânduþi pe nimic pentru cãsunt atinºi de �Sida cailor� iar gurilerele spun cã salamul de cal în Italiatocmai avea nevoie de materie primã.Iar dacã este pe �gratis� este foartebine!

Ce se întâmplã fraþilor? Parcãtrãim în vestul anilor 1890 în carebandiþi deghizaþi distrug, pradã ºi, fãrãnici un D-zeu, încalcã tot ce înseamnãproprietate. La urma urmeiproprietatea este un moft ºi zãu aºa estepãcat sã nu sprijinim � conºtient sauinconºtient � politici prin care unii se-mbogãþesc fãrã mãsurã iar alþii se ducca mieluºeii la azil, dupã o muncã plinãde greutãþi.

De mic îi auzeam pe ai mei cãgeneraþiile lor au fost de sacrificiu.

A noastrã de ce e?Ce ar trebui sã facem? Sã asistãm

neputincioºi la dispariþia acestei lumisau sã ne-ntrebãm firesc dacã o maiputem salva. Este o dilemã veche decând lumea pe care numai oamenii opot rezolva. Fiecare este capabil ºiobligat sã-ºi asume anumite obligaþii!

(va urma)Marius Halmaghi

ºi pãsãrile suferã din lipsã demâncare,

- sã observãm pãsãrile înliniºte,

- sã învãþãm cu toþii cãNATURA ESTE VIAÞA ÎNSÃÞIºi trebuie sã o cunoaºtem ºi sã orespectãm pentru cã este unicã ºiirepetabilã.

Pentru mulþi dintre noi toateobligaþiile de mai sus fac parte dinlegile nescrise ale vieþii,respectându-le fãrã ca cineva sãne dãdãceascã sau sã ne mai atragãatenþia. Dar ºtim cu toþii cã maisunt oameni, inclusiv copii, cetrebuie învãþaþi cã mediulînconjurãtor trebuie respectat ºiprotejat.

(urmare în numãrul viitor)

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2007

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

Nu-þi lãsa goalãCutia poºtalã!

Pentru informaþii zilniceAbonaþi-vã la cotidianul

Tribuna

S.C. MODEST IMPEX SRL

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine

calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.

Firma SC MODEST IMPEXSRL, furnizor de produse ºiservicii de cea mai bunã calitatele ureazã beneficiarilor ºicolaboratorilor ca în 2007 sã sebucure de împliniri ºi succese. Levom fi alãturi celor care aunevoie de noi. LA MULÞI ANI!

Nimic nu pare imposibil dacãexistã unitate de vederi ºi o asocierede eforturi. O campanie demaratãde câteva luni ar putea sã-ºi arateroadele în curând. Suntem înaºteptarea unei hotãrâri de Guvernprin care o suprafaþã de 165.749,8ha de pe tritoriul administrativ aloraºelor Agnita ºi Victoria ºi a 34de comune din judeþele Sibiu ºiBraºov sã fie declaratã sit Natura2000. Aceastã arie reprezintãprioritatea nr. 1dintre cele 68 desituri din 22 de judeþe propuse degrupul Milvus � o organizaþieneguvernamentalã specializatã îndomeniul protecþiei naturii.Conform criteriile IBA (ariispeciale pentru pãsãri la nivelinternaþional) specii precumcristeiul de câmp (circa 20 deperechi), acvila þipãtoare micã (ceamai mare populaþie din România),viesparul, huhurezul mare,ciocãnitoarea de stejar,ciocãnitoarea de grãdinã, ghionoaiasurã, ciocârlia de pãdure ºisfrânciocul roºiatic prezente, dinabundenþã, în acest þinut sunt unargument esenþial pentru declararealui ca arie naturalã protejatã. Seconstatã în susþinerea ideii cã lipsaaproape totalã a arãturilor ºiabundenþa terenurilor seminaturale(pãºuni ºi fâneþe extensive), precumºi diversitatea biologicã a zonei(constând în alternanþa ariilorseminaturale cu pãdurile de foioaseºi lacurile de la Brãdeni) fac dinmicroregiunea Hârtibaciului o zonãde invidiat pentru cunoscãtori!

Faptul cã se practicã oagriculturã tradiþionalã este unargument puternic în evaluareazonei, având în vedere cã impactulasupra mediului este redus. Aici aufost identificate 32 de specii depãsãri de o mare importanþãcomunitarã. Iar acestea trebuiescsalvate în beneficiul generaþiilorviitoare ce pot admira ºi beneficiade o zonã naturalã ºi curatã, lipsitãde �beneficiile� unor industriipoluatoare.

Trebuie sã remarcã cã existãºansa ca inima României � centrulþãrii sã se conserve ca o zonã

naturalã � un adevãrat plãmânverde � o oazã de liniºte ºi naturãexact în mijlocul þãrii. Þine înexclusivitate de noi toþi sã salvãmacest þinut cunoscut fiind faptul cãUE sprijinã prin diverse mãsuri ºicu o legislaþie specificãconservarea siturilor Natura 2000.Aparent obligaþiile noastre suntrelativ simple:

-sã nu stricãm cuiburilepãsãrelelor ºi sã nu lãsãm puii fãrãpãrinþi!

- sã nu intrãm în stufãriº ºipãpuriº în perioada aprilie-iuliefiindcã acolo cuibãresc pãsãrile,

-sã amplasãm cuiburi artificialepentru pãsãri,

-sã nu arun-cãm gunoiul laîntâmplare, poluarea prin gunoaiefiind de neacceptat,

-sã nu ne scrijelim numele pescoarþa copa-cilor ºi sã nurupem arbuºtii,

-sã nu incen-diem stuful sauvegetaþia dearbuºti fiindcãaici cuibãrescmulte pãsãri,

- sã nucolectãm ouãlede pãsãri,lãsându-le sã seînmul/þeascã înliniºte,

- sã hrãnimpãsãrile iarnacând nãmeþii dezãpadã sunt mari

Podi`ul Hârtibaciului� sit Natura 2000

Marius Halmaghi

Maslude obºtela Sãsãuº

în26 august

2007