GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 50, UL 50, UL 50, UL 50, UL 50, IuLie 2010IuLie 2010IuLie 2010IuLie 2010IuLie 2010APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 2

- pag. 5 - 6

- pag. 8

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 2

PUBLICITATE

ACTIVITATEAPARLAMENTARILOR

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 4

Dupã ce au câºtigat Marele Premiu la festivalul din Dolj, membriiansamblului „Cununa” din Agnita au fost invitaþi sã participe la festivalulconcurs „Dobroge Mândrã Grãdinã” organizat de Asociaþia Pentru CulturãÎnvãþãmânt ºi Turism Constanþa împreunã cu municipiul Mangalia ºilocalitãþile Eforie, Albeºti Pecineaga ºi Mihai Kogãlniceanu.

Participarea era condiþionatã de suportarea cheltuielilor de deplasareºi cazare de cãtre concurenþi, urmând ca ansamblurile aflate pe primelelocuri sã ia parte la faza urmãtoare a festivalului, de data aceasta pe baniiorganizatorilor, ºi în compania unor ansambluri folclorice din Grecia,Turcia, Ucraina, Macedonia, Bosnia Herþegovina, Georgia, Mexic,Moldova, Polonia, Rusia ºi Serbia.

(continuare în pagina 3)

Localitatea Alþâna este una din cele mai mari de peValea Hârtibaciului ºi spre deosebire de alte sate dinzonã, aspectul caselor ºi al uliþelor aratã cã aici setrãieºte ºi se munceºte intens. Plecarea saºilor nu amarcat prea mult satul, cei rãmaºi, oameni harnici ºiactivi, menþinându-i vitalitatea La aceasta a contribuitºi apropierea de Sibiu ºi Agnita, permiþând celor caredoreau sã lucreze, sã-ºi gãseascã mai uºor servici.

Prima atestare documentarã a localitãþii dateazã din1291 când apare menþionatã cu denumirea de Olchana.

Totdeauna, cei care au trecut prin Alþâna au vãzutcase bine întreþinute, dovadã a hãrniciei locuitorilor.Doar în centrul satului, în apropiere de primãrie adãinuit multã vreme o casã micã, cu aspect neîngrijit,pe frontispiciul cãreia puþinii curioºi puteau afla cã afost construitã în anul 1508 ºi renovatã în 1870.

(continuare în pagina 3)

Consiliul Local al oraºului Agnita a aprobat, urmare ahotãrârii guvernului, ca începând cu data de 1 iulie sã preiamanagementul asistenþei medicale a Spitalului Orãºenesc.

Având în vedere faptul cã ºi pânã acum Casa Judeþeanãde Asigurãri de Sãnãtate a plãtit serviciile medicalecontractate ºi cã restul cheltuielilor au fost suportate dinbugetul oraºului, datele problemei nu se schimbã prea mult.

Din informaþiile primite de la directorul spitalului,economistul Nicolae Priºcã, am aflat cã la data preluãrii,aceastã instituþie nu avea nici un fel de datorii ºi asta maiales datoritã sprijinului acordat de Consiliul Local ºiprimarul oraºului.

(continuare în pagina 3)

UN BRA| DE PREMII

SPITALUL DIN AGNITA

ISTORIE ~I TRADI|IE LA ALT}NAISTORIE ~I TRADI|IE LA ALT}NAISTORIE ~I TRADI|IE LA ALT}NAISTORIE ~I TRADI|IE LA ALT}NAISTORIE ~I TRADI|IE LA ALT}NA

În competiþia nesportivã dintre o maºinã nouã , tip sport, marcaMercedes, ºi o groapã veche, marcã româneascã, a câºtigat groapaautohtonã.

Nu-i vorbã, cã nici posesorii maºini nu sunt chiar nevinovaþi. Adicã,au luat de bunã informaþia cã România e o þarã europeanã chiar dechiar. Acum au vãzut cã e numai aºa, de formã.

ªi apoi, când au plecat din Sibiu spre Agnita, au întâlnit denivelãriledin Dealu Dãii, dupã aceea au vãzut gropile nou nouþe în asfaltulproaspãt turnat, aºa cã puteau sã lase mai încet când au dat de asfaltulvechi cu gropi bine realizate.

Au crezut cã au maºinã tare dar s-au cam pãcãlit. Gropile noastreau fost mai tari ºi le-au fãcut janta de aluminiu praf.

Dacã ºi cu fetele, gãsite pe undeva prin Sibiu, vor pãþi la fel o sãaibã ce sã-ºi aminteascã de România.

1 – 0 PENTRU1 – 0 PENTRU1 – 0 PENTRU1 – 0 PENTRU1 – 0 PENTRUROMANIAROMANIAROMANIAROMANIAROMANIA

C{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESC

DE LA OAMENIPENTRU OAMENI

NE DERANJEAZ{

ZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUI

Fofeldea, la 200 de aniFofeldea, la 200 de aniFofeldea, la 200 de aniFofeldea, la 200 de aniFofeldea, la 200 de anide la na`terea lui A.T. Lauriande la na`terea lui A.T. Lauriande la na`terea lui A.T. Lauriande la na`terea lui A.T. Lauriande la na`terea lui A.T. Laurian

Transilvania.Transilvania.Transilvania.Transilvania.Transilvania.Un patrimoniu în c[utarea mo`tenitorilor s[i.Un patrimoniu în c[utarea mo`tenitorilor s[i.Un patrimoniu în c[utarea mo`tenitorilor s[i.Un patrimoniu în c[utarea mo`tenitorilor s[i.Un patrimoniu în c[utarea mo`tenitorilor s[i.

FolclorFolclorFolclorFolclorFolclorcules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gan

ANOTIMPURILEANOTIMPURILEANOTIMPURILEANOTIMPURILEANOTIMPURILE

Pove~ti filozoficePove~ti filozoficePove~ti filozoficePove~ti filozoficePove~ti filozofice

• CÂND OMULSFIN|E~TE LOCUL

• IPS LAUREN|IU LA HRAMUL• IPS LAUREN|IU LA HRAMUL• IPS LAUREN|IU LA HRAMUL• IPS LAUREN|IU LA HRAMUL• IPS LAUREN|IU LA HRAMULSCHITULUI „SFÂNTULSCHITULUI „SFÂNTULSCHITULUI „SFÂNTULSCHITULUI „SFÂNTULSCHITULUI „SFÂNTUL

PROOROC ILIE“ DE LA PELI~ORPROOROC ILIE“ DE LA PELI~ORPROOROC ILIE“ DE LA PELI~ORPROOROC ILIE“ DE LA PELI~ORPROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR

• NE VORBE~TEP{RINTELE TEOFIL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2010

ACTIVITATEA PARLAMENTARILORNici în acest numãr nu putem oferii informaþii despre activitatea parlamentarilor care au fos votaþi pe Valea Hârtibaciului, pentru cã

nu am primit decât comunicate cu acþiuni politiceRedacþia

Sub forma în care se cunoaºte azi,dansul Cãluºerul din Transilvania este,dupã unii folcloriºti un dans stilizat. Într-adevãr, el este în parte un rezultat aladaptãrilor de dansuri fecioreºti de ceatãlocale, fenomen ce a avut loc pe lajumãtatea sec. al XIX-lea cu scopul de ase realiza forme naþionale de exprimareîn cadrul diferitelor manifestãriispectaculare.

Cãrturarii transilvãneni de atunci nucunoºteau însã realitatea folcloricã. Eicãutau ca prin dascãli sã „reconstituie”variante ºi figuri dispãrute, când în faptdansurile cãluºereºti, vii în memoriaþãranului român, demonstrau îndeajunslatinitatea poporului român ºi pe acestemeleaguri.

Jocul cãluºerilor aparþine unei sferesociale mai ample ºi decât jocurilepãstoreºti. El a fost cultivat de toatepãturile sociale, dar cu predilecþie decãtre þãrani. Melodia Cãluºeriului, notatãde Ion Caioni în sec. al XVI-lea (1588) caDanse des Boffons ou Matthachius, nu

Luni la ora 9,00, o autoutilitarã încãrcatãcu îmbrãcãminte ºi alimente a plecat dinlocalitatea Nocrich spre Botoºani pentru aveni în sprijinul sinistraþilor.

Cetãþenii acestei comune au înþeles cãundeva, departe de ei, niºte oameni au cãzutvictimã stihiilor naturii ºi au rãmas fãrãnimic. La apelul fãcut de primarul Ionel Viºaau rãspuns majoritatea locuitorilor care audonat îmbrãcãminte, bani sau alimente. Dinsuma de 2870 de lei s-a cumpãrat fãinã albã,zahãr ºi ulei la care s-au adãugat celelaltealimente aduse de localnici

Cantitãþi mai mari au fost donate defirmele „ASI NATUR” de la Þichindeal (150kg telemea) patron Doru Iftenie ºi „ARMYCOM SRL” Nocrich (100 de pâini), patronVictoria Viºa.

Primarul comunei a declarat cã l-aimpresionat gestul fãcut de oamenii nevoiaºicare au þinut sã contribuie, din sãrãcia lor,cu câte ceva pentru alþi oameni aflaþi în maimare nevoinþã.

Autoutilitara încãrcatã cu ajutoare vaopri la Prefectura din Botoºani de undeacestea vor fi repartizate celor ce au nevoiede ele.

I. B.

De fiecare datã când aflãm cã prinþãri strãine românii sunt criminali, sunthoþi, sunt cerºetori, ne simþim revoltaþi,pentru cã nu acestea îi caracterizeazã peromâni. Majoritatea sunt harnici, suntcinstiþi, sunt creºtini cu fricã deDumnezeu, sunt mândrii cã sunt româniºi se strãduiesc sã facã imaginea þãrii câtmai frumoasã.

Din pãcate, majoritatea lucrurilorfrumoase pe care le fac românii rãmânnecunoscute. Pentru cã ele fac parte dinnormalitate. Pentru cã e normal sãtrãieºti fãcând fapte bune, trãind frumosºi cinstit.

Albul curat atrage mai puþin atenþiadecât mica patã care-l imaculeazã.

De aceea ne deranjeazã imaginea VãiiHârtibaciului, pãtatã de constructoriidrumului Sibiu – Agnita.

În afarã de gropile ce apar peneaºteptate în asfaltul proaspãt turnat,care pânã la urmã vor fi peticite, ederanjantã imaginea copacilor sfâºiaþi, acioatelor ºi crengilor ce strãjuiesc drumulpe unde au trecut constructorii.

Dacã trebuiau înlãturaþi copacii saucurãþate crengile care deranjau utilajele,putea fi folosit un fierãstrãu mecanic, odrujbã, af latã precis în dotareaconstructorilor.C{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESCC{LU~ERUL ARDELENESC

este altceva decât melodia BanuMãrãcine de azi. Cãluºerul transilvãneanuluieºte prin diversitatea de figuricoregrafice.

Dupã primul rãzboi mondial joculcãluºerilor începe sã intre într-o fazã dedispariþie din viaþa folcloricã a satelor prinpierderea semnificaþiilor rituale ºiumbrirea rosturilor sale ceremoniale. Ela trãit mai mult prin spectaculozitate ºiîn virtutea tradiþiei. Aceastã împrejurarea contribuit la valorificarea sa în cadrulmiºcãrii culturale a românilortransilvãneni, iniþiatã ºi tutelatã deSocietatea „ASTRA” sau în timpuri maiapropiate, de mari animatori care l-autranspus în scenã pe generaþii. Totuºiaceste formaþii de cãluºeri de pe scenãnu sunt decât o imagine palidã a ceea ceînsemnau cetele din satele româneºticare la Crãciun ºi la Rusalii trezeau laviaþã întreaga comunitate.

Deºi, în majoritatea cazurilor, acestuidans i se spune simplu „Cãluºer”, dinpunct de vedere structural s-au evidenþiat

DE LA OAMENI PENTRU OAMENI

NE DERANJEAZ{

în timp douã tipuri, Cãluºerul (BanuMãrãcine) ºi Romana.

Cãluºerul este un ritm binar (2/4) ºiau ca element auxiliar bâta, cu rol desprijin Banu Mãrãcine are ºi o melodieproprie. Se danseazã în formaþie de cercîn sens invers acelor de ceasornic(plimbarea) ºi pe loc (ponnturile). Formadansului este temã cu variaþiuni. Uneori,când vãtaful executã ponturile înalternativã cu plimbarea ºi dansatorii îlurmeazã, se naºte o formã de rindo.Motivele ºi miºcãrile determinante sunt:bãtãile pe sol, în acord ºi cu lãsareagreutãþii, pintenii, paºii sãriþi, paºiiîncruciºaþi în faþã ºi în spate, balansuride picioare, fluturare, paºi vârf-toc, maipuþine bãtãi cu palmele pe labã ºi gambãºi foarte rar pe coapsã. Strigãturile suntcomune ºi cu aluzie la joc.

Faptul cã la toate acestea se maiadaugã ºi neconcordanþa dansului cumelodia, care este de construcþie frazalãºi tot în ritm binar(2/4), denotã pe lângãspectaculozitate, marea lui vechime.

Ioan Sârbu

Primãria comunei Chirpãr – Consiliul Local al comunei Chirpãr prin primarulChirion Stãnuleþ ºi Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº prin preºedintele asociaþieiGheorghe Donu anunþã programul manifestãrilor organizate în zilele de 21-22august 2010 sub genericul „Zilele Sãsãuºului” – prima întâlnire a fiilor satului dintoate vremurile:

21 august – orele 10,00 Simpozion „Sãsãuº - destinul unui sat de pe Ardeal”Lansarea monografiei satului Sãsãuº – autor Mircea Drãgan NoiºteþeanulVizitarea circuitului ecomuzeu „Patrimoniu în pericol” ºi a obiectivelor turistice

din Sãsãuº.Orele 15,00 – Spectacol folcloric cu sprijinul ansamblurilor folclorice ale

comunelor de pe Valea Hârtibaciului ºi a Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” dinAgnita

Orele 20,00 – Proiecþia filmului documentar” Sãsãuº 1960-2000” Foc de tabãrã22 august, orele 9,00 – Slujba de sfinþire a Bisericii ortodoxe „Adormirea

Maicii Domnului” monument istoric, slujbã oficiatã de un sobor de preoþi condusde I.P.S. prof. univ. dr. Laurenþiu Streza.

Pentru informaþii suplimentare persoanã de contact preºedintele AsociaþieiObºtea Satului Sãsãuº – Gheorghe Donu tel: 0744-592.767.

ZILELE S{S{U~ULUI pe 21-22 august 2010ZILELE S{S{U~ULUI pe 21-22 august 2010ZILELE S{S{U~ULUI pe 21-22 august 2010ZILELE S{S{U~ULUI pe 21-22 august 2010ZILELE S{S{U~ULUI pe 21-22 august 2010

Dar, dupã cum se vede, cei carelucreazã ºi mai ales cei care îisupravegheazã (inginerii) duc mare lipsãde simþ estetic, de simþ civic, de simþ eticºi de alte simþuri bune ºi necesare la casaomului.

Pânã când natura va acoperii culãstari ºi ierburi urmele lãsate de cei caretrebuie sã facã un lucru bun ºi frumos,vom privi triºti imaginea dezolantã alucrului fãcut de mântuialã ºi din pãcateunii vor spune cã aºa e în România, cãaºa sunt românii ceea ce nu-i adevãrat, ºine deranjeazã.

I.B.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 3

Toate astea pânã când lui ªtefanVaida, un împãtimit colecþionar de lucrurivechi, pe care le curãþã de praf ºi deruginã, restaurator de obiecte din lemn,un tânãr care vede valoarea artei ascunsãsub patina anilor, i-a intrat în cap sãrestaureze vechiul edificiu.

A bãtut la uºi, a cãutat sprijin ºi areuºit ceea ce puþini credeau cã o sãreuºeascã. A pus în valoare o casã cereprezintã o parte din istoria satului. Dincele aflate de restaurator, casa a fostproprietatea greavului Paul Gerlach,proprietarul pãmânturilor. Casa rãmasãdin acea vreme, a fost de fapt locuinþaservitorilor greavului.

Acum casa a fost restauratã ºi adevenit Centru de Informare pentruPatrimoniu ºi Centru de MeºteºuguriTradiþionale. Aici ºi-au gãsit adãpost ºi audevenit utile câteva din obiectelecolecþionate de ªtefan Vaida: rãzboaie deþesut, furci de tors, sucitoare ºi alteustensile folosite mai demult pentru arealiza acele þesãturi minunate cu careazi ne lãudãm, mai ales prin muzee.

Datoritã lucrãrilor de reparaþii ºi ainvestiþiilor fãcute în ultimii ani, spitalul arecertificare ISO, ceea ce înseamnã cã toateactivitãþile se desfãºoarã conformstandardelor.

Pentru agniþeni efortul financiar era maredar ºi provocarea era pe mãsurã, având învedere competiþia naþionalã, în care îºi puteauetala valoarea ºi apoi participarea la un festivalinternaþional, ce le oferea membriloransamblului ºansa de a prezenta frumuseþeajocurilor ºi cântecelor de pe Hârtibaci..

Numai directorul Casei de Culturã„Ilarion Cociºiu”, Ioan Dragoman, ºtie la câteuºi a bãtut, pânã a reuºit sã adune sumanecesarã pentru participarea la prima fazã afestivalului dobrogean. A fãcut acest lucruavând convingerea cã ansamblul „Cununa” seva califica pentru festivalul internaþional.

ªi nu s-a înºelat. Agniþenii au câºtigatlocul III, primele douã fiind ocupate deorganizatori.

Acum în Casa de Culturã din Agnita suntetalate douã minunate plachete departicipare, un frumos medalion pentrucâºtigarea locului III ºi 8 diplome, din care 2pentru soliºtii vocali Petronela Sandu ºi IonuþPrecup.

Dar cel mai senzaþional premiu a fostprimit de dansatoarea Ruxandra Pleºa carefiind înscrisã, pe nepregãtite, la concursul deMiss, a venit acasã cu un minunat trofeu pecare scrie „MISS FESTIVAL”. Câºtigãtoareaeste elevã în clasa XI-a la Colegiul „ATLaurian” ºi una din dansatoarele de bazã înansamblul.

ISTORIE ~I TRADI|IEISTORIE ~I TRADI|IEISTORIE ~I TRADI|IEISTORIE ~I TRADI|IEISTORIE ~I TRADI|IELA AL|ÂNALA AL|ÂNALA AL|ÂNALA AL|ÂNALA AL|ÂNA

SPITALUL OR{~ENESCAGNITA

Codreanu acompaniatã la orgã de pianistaInna Oncescu. Concertul de muzicã sacrã„In Te, Domine, speravi” a cuprins piesemuzicale de Bach, Perosi, Schubert,Durante ºi Verdi.

În deschiderea concertului,învãþãtoarea Rosemaria Müller,îmbrãcatã într-un frumos costum sãsesc,a fãcut un scurt ºi interesant istoric allocalitãþii ºi bisericii. Aºa au aflat ceiprezenþi, cã numele localitãþii provine înurma unui concurs relizat de primii zecesaºi veniþi aici, care au tãiat pãdurea ºiapoi au hotãrât ca numele celui maivrednic dintre ei sã fie ºi numele satuluipe care vroiau sã-l întemeieze. Darnedorind sã fie discordie între ei, auhotãrât cã toþi sunt foarte vrednici, aºacã au botezat satul „alle zehn” adicã „toþizece”, în loc sã-i punã numele de Martin,Johan, Michaelis, Hermann ori altul.

Despre bisericã a arãtat cã a fostconstruitã pe locul unei bazilici romaneîn anul 1549, cã aici a fost înmormântatãmicuþa Despina, fiica lui Iakob ºiEufrosina Paleologul urmaºi aiîmpãraþilor bizantini, care au ajuns aicifugind din Cluj de teama unei bolicontagioase, de care copila lor nu ascãpat.

Tot din legendele Alþânei,învãþãtoarea a povestit despre pariul fãcutde greavul Paul Gerlach cu saºii, prin careacesta se angaja sã pãrãseascã þinutuldãcã saºii îi vor da un sipet plin cu galbeni,o trãsurã cu 4 cai albi ºi un birjar ungur.Saºii aveau trãsurã, dar numai trei cai albiºi nici sipetul nu era plin, aºa cã au apelatla saºii din Vãrd, care le-au dat un cal ºigalbenii necesari. De birjar ungur nu sespune de unde au fãcut rost, dar greavula pierdut pariul, s-a urcat în trãsurã ºi le-a lãsat saºilor pãmânturile pe care aceºtiale-au stãpânit pânã au venit comuniºtii ºile-au lucrat pânã au plecat în Germania.

al condiþiilor de spitalizareÎn afara celor 5 compartimente în spital

mai funcþioneazã o farmacie, un laborator deanalize dr. Rodica Mãrginean ºi un laboratorde radiologie ºi imagisticã medicalã dr. IleanaPrãvaru.

Conform normativelor spitalul areaprobate 78 de posturi, din care sunt ocupate72,5 ºi vacante 5,5. În aceastã situaþie maipot fi angajaþi 2 medici, 3 asistenþi medicaliºi un jurist cu ½ normã.

Conform Ordinului Ministrului Sãnãtãþii,medicii de familie din oraº ºi din zonã asigurãcontinuitatea asistenþei serviciilor medicaleprimare la centrul de permanenþã alspitalului.

Pentru medicii de familie din oraº aînceput construcþia unui pavilion cu 5cabinete realizându-se totodatã ºi 4apartamente, locuinþe de serviciu pentrumedicii specialiºti necesari.

A fost reparat acoperiºul la pavilionul dechirurgie ºi obstreticã, s-au amenajat douãcamere cu baie ºi grup social pentruambulanþa Sibiu, a fost refãcutã ºi dotatãbucãtãria spitalului, în pavilionul de chirurgies-au montat geamuri termopan gresie ºifaianþã iar acum se face izolarea termicã.Impresionantã este dotarea de la camera degardã a spitalului, unde s-a realizat un proiectde telemedicinã, fiind dotatã cu aparaturãmodernã de supraveghere ºi control alpacienþilor veniþi în stare criticã

Comitetul director al spitalului estecompus din manager ec. Nicolae Priºcã,director medical Sorin Popa ºi directorfinanciar contabil ec. Mariana Sârbu.

Spitalul are 5 medici de specialitate în 5compartimente cu 48 de paturi: medicinãinternã dr. Sorin Popa, 15 paturi; psihiatriedr. Gheorghe Bancoº, 9 paturi; pediatrie dr.Sorica Bancoº, 9 paturi; chirurgie generalãdr. Marius Bârzã, 3 paturi; obstreticã -ginecologie (pentru naºteri fiziologice) dr.Chetruº Maria 8 paturi. Mai sunt 4 paturi înurgenþã ºi 4 pentru spitalizarea de zi. Tot ceicinci medici de bazã asigurã ºi serviciul înambulatoriu, adicã la policlinica din cadrulspitalului ºi serviciul de gardã (urgenþele).

În ceea ce priveºte calitãþile profesionaleale medicilor agniþeni, pacienþii au numaicuvinte de laudã ca ºi despre gradul de confort

Tariful pe caz aprobat ºi contractat cuCasa de sãnãtate este de 1074 lei. Pentruserviciile de urgenþã nu se primesc bani ºicheltuielile cu aceste cazuri sunt suportatedin bugetul spitalului. Tot din acest buget suntsuportate ºi cheltuielile cu pacienþii proveniþidin mediul rural, care în anul 2009 aureprezentat 38% din total, adicã din Agnitaau fost externaþi 2187 pacienþi iar din sateledin zonã 1347.

În condiþiile în care bugetul oraºuluiscade ºi solicitãrile localitãþilor din zonã lainstituþiile susþinute din acesta cresc, existãperspectiva ca ºi comunele arondate sãcontribuie la cheltuielile cu aceste instituþii.

I. Bârsan

La aceste rãzboaie de þesut, fetiþemândre din Alþâna vor învãþa sã facãlucruri frumoase, dupã vechi modeleieºite din mâinile bunicelor ºistrãbunicelor. Alþâna este satul de peValea Hârtibaciului, unde în zilele desãrbãtoare sunt cei mai mulþi oameniîmbrãcaþi cu frumoasele haine aleportului popular.

Mihai Dragomir, un reprezentant alasociaþiei „Mioritics”, care s-a implicat înacest proiect, a spus la inaugurare cãrealizarea acestui centru cu dublãfuncþionalitate, face parte dintr-unprogram de promovare a turismuluicultural, început în urmã cu 4 ani. Prinacest program au mai fost realizate centrede informare în Sibiu, Sighiºoara ºiRâºnov. Centrul din Alþâna este uniculdeschis într-un sat ºi singurul carepromoveazã meºteºuguri tradiþionale.

La acest eveniment au mai participatºi au vorbit despre importanþa acestuiaMatteo Rosati, reprezentant al BirouluiUNESCO din Veneþia, Adrian Baicu, dela departamentul de Turism Cultural dinMinisterul Culturii, precum ºi primarulcomunei, Ioan Bucºã.

ªtefan Vaida, cel care a crezut înideea lui, a mulþumit celor care l-ausprijinit, în special fundaþiei „MihaiEminescu Trust” pentru ajutorulfinanciar prin care a fãcut reparaþiileclãdirii, dar ºi asociaþiei „Mioritics”, cares-a ocupat de amenajãrile interioare.

Dupã un scurt moment culturalprezentat de corul din Alþâna, cei prezenþiau fost invitaþi la Biserica Evanghelicã,unde au ascultat un minunat concertsusþinut de mezzosoprana Claudia

UN BRA| DE PREMII

O felicitãm pe ea ºi pe ceilalþi membriiai ansamblului „Cununa” care a primitnumeroase invitaþii de participare lafestivaluri în alte þãri dar, din pãcate, bugetulCasei de Culturã din Agnita e prea mic pentrulucruri aºa de mari

I Bârsan

(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)

(continuare din pagina 1)

În bisericã a rãmas o cristelniþã vechedin 1410, foarte valoroasã, pe care uniidin cei care au urmat saºilor au furat-o.

În bisericã sunt acum ridicate scheleºi o echipã de restauratori reface frescelecu scene biblice, pictate pe vremea cândsaºii erau catolici ºi acoperite dupã ce auurmat sfaturile lui Luther.

Concertul de muzicã sacrã a fostascultat în liniºte, cei mai mulþi auditoriparticipând pentru prima datã la unasemenea moment artistic. Dupã ce s-aîncheiat, au aplaudat politicos, iar cei careau contribuit la organizarea inaugurãriiCentrului de Informare au revenit învechea casã, unde au petrecut dupãdatinã, cu cântece autohtone dinrepertoriul tradiþionalelor ºezãtori locale.

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2010

Meleagurile vechiului scaun alNocrichului au dat þãrii douã maripersonalitãþi: baronul Samuel vonBrukenthal ºi August Treboniu Laurian.Primul, nãscut acum 3 secole (la 1721) aajuns guvernatorul Transilvaniei, singurulsas transilvãnean care a ajuns vreodatã lao funcþie aºa de înaltã fiind ºi fondatorulMuzeului din Sibiu; palatul construit dupãmodel vienez gãzduieºte colecþii de artãunice, deschise marelui public cu trei ani(la 1817) înaintea inaugurãrii MuzeuluiLouvre din Paris, fiind una dintre primeleinstituþii de acest gen din Europa.

Fofeldea, la 200 de ani de laFofeldea, la 200 de ani de laFofeldea, la 200 de ani de laFofeldea, la 200 de ani de laFofeldea, la 200 de ani de lana`terea lui A.T. Laurianna`terea lui A.T. Laurianna`terea lui A.T. Laurianna`terea lui A.T. Laurianna`terea lui A.T. Laurian

valoare investiþia fãcutã. Dar fofelzenii suntmândrii ºi de reparaþia drumului comunalce-i leagã de drumul judeþean Sibiu-Agnita,un drum pe care primãria l-a asfaltat dinfonduri proprii, reuºind sã-ºi atragãadmiraþia tuturor oaspeþilor ce pânã nudemult ca sã ajungã în sat trebuiau sãînfrunte noroiul ºi ºanþurile adânci. Iarpentru ca satul sã trãiascã bucuria revederiifofelzenilor, Consiliul Judeþean Sibiu apietruit atât drumul spre bisericamonument istoric „Sf. Vasile” cât ºi sprevechiul cimitir greco-catolic.

La aniversare a participatreprezentantul Academiei Române,academicianul Ioan Aurel Pop,preºedintele Consiliului Judeþean Sibiu,Martin Bottesch, directorul BiblioteciiASTRA Ion Onuc Nemeº, Alexiu Tatu –directorul Arhivelor Statului filiala Sibiu,conducerea Colegiului AT Laurian Agnitaºi alþi invitaþi din instituþii sibiene. Cu toþiiau þinut sã vadã viitoarele repere turisticeale satului: a) colecþia muzealã din casaparohialã, o colecþie micã dar foartevaloroasã ce trebuie sã fie pusã în valoare,o primã icoanã (datatã la 1868) restauratãde d-na Alina G. Ionescu, la C.N.M.ASTRA, a trezit admiraþia tuturor; b) vilaCordiana, unde la parter s-a organizat ocolecþie documentarã ºi, mai nou, ºiobiecte de mobilier casnic ºi mecanismulceasului – toate acestea întregind zestrealocalitãþii.

„Am cunoscut Cetatea ºi BisericaEvanghelicã C.A. din satul Dealu Frumos -Schönberg în vara anului 1982, ºi impresiacu care am rãmas pentru multã vreme a fostcã m-am pomenit dintr-o datã într-o aºezarede poveste din Fraþii Grimm” aºa începe conf.univ. dr. arh.. Sergiu Nistor o lucrareemblematicã în galeria cãrþilor de specialitatedin domeniul patrimoniului.

Transilvania. Un patrimoniu înTransilvania. Un patrimoniu înTransilvania. Un patrimoniu înTransilvania. Un patrimoniu înTransilvania. Un patrimoniu înc[utarea mo`tenitorilor s[i.c[utarea mo`tenitorilor s[i.c[utarea mo`tenitorilor s[i.c[utarea mo`tenitorilor s[i.c[utarea mo`tenitorilor s[i.

ºi un nou destin acestei civilizaþii, „adevãratãparadigmã a frumuseþii ºi a dârzenieioamenilor”, aºa cum o defineºte autorul. Aºas-a nãscut Centrul de Studii pentruArhitecturã Vernacularã Dealu Frumos –Schönberg, un „tribut adus celor care ne-au lãsat creaþia lor pentru ca noi sã oputem da generaþiilor viitoare”.

Lucrarea lansatã trage un semnal de

La un secol de la naºterea luiBrukenthal, la 9 km de Nocrich, în data de17 iulie 1810, în satul Fofeldea se nãºteacea mai importantã personalitateacademicã a Transilvaniei, filologul,istoricul, publicistul ºi omul politic AugustTreboniu Laurian. Remarcându-se ca marepatriot la 1848, fiind unul din conducãtoriirevoluþiei din Transilvania, douã deceniimai târziu devine membru fondator alAcademiei Române, fiind singurulacademician din Transilvania care a fostales de douã ori preºedintele celui mai înaltfor de ºtiinþã ºi de culturã din România.De amintit cã din totalul preºedinþilorAcademiei Române doar cinci preºedinþisunt din Transilvania, aceºtia fiind A.T.Laurian (ales de douã ori) ºi câte odatãGeorge Bariþ, Ioan Bianu, AlexandruLãpedatu, ºi Ionel Haiduc; toþi ceilalþi fiinddin vechiul Regat.

Scaunul Nocrichului a dat douã maripersonalitãþi, ambele consacrându-se pealte meleaguri: Brukenthal la Sibiu ºi Vienaiar Laurian în Bucureºti. Întreg þinutul(Leschkircher Stuhl) care aparþinea acestuiscaun ºi includea localitãþi diverse (Alþîna,Chirpãr, Glîmboaca, Marpod, Sãsãuº,Þichindeal, Peliºor, Beneºti, Ilimbav;Fofeldea ºi Hosman) a cunoscut perioadeînfloritoare dar ºi perioade de maximãregresie, de aici plecând pe alte meleagurimulþi tineri în cãutarea afirmãrii.

La acest bicentenar au þinut sã fieprezenþi mulþi fofelzeni plecaþi pe altemeleaguri. Pregãtirile manifestãrii au fostimportante, Primãria comunei Nocrich,primarul Ionel Viºa ºi Asociaþia A.T.Laurian ºi preºedintele ei Ioan Gruncã darºi epitropul Ioan Chirtop, depunând toateeforturile în acest sens. Cãminul culturaldin localitate a cunoscut o reabilitarecapitalã, spectacolul folcloric ºi evocareapersonalitãþii lui AT Laurian punând în

Dacã prima parte a manifestãrii areprezentat-o sfânta slujbã oficiatã detânãrul paroh al satului Ioan DumitruTatoiu, finalul manifestãrilor a prilejuitprezentarea unei gospodãrii þãrãneºtiautentice pãstratã cu dragoste ºi multãdãruire de familia Ioan ºi Maria Bibu.

O zi de varã frumoasã pentru sutelede fofelzeni reveniþi acasã, o zi pentru caregazdele sãrbãtorii Primãria ComuneiNocrich, Asociaþia AT Laurian, ParohiaOrtodoxã Fofeldea au muncit luni de zile,toate detaliile trebuind sã fie pregãtite cumultã grijã.

O zi de speranþã pentru unii, o zi deamintiri pentru alþii, o clipã de eternitatepentru satul transilvãnean. Sã dea Domnulsãnãtate tuturor ce încã mai poartã grijasatelor noastre pentru cã prin muncafiecãruia mai existã o speranþã pentruaceste comunitãþi uitate de lume ºi de timp.Nu trebuie niciodatã sã uitãm cã aici s-aunãscut personalitãþile neamului, aici autrãit familiile ºi înaintaºii noºtri ºi nicãieri– pe aceastã lume – nu este mai bine caACASÃ.

Ultimele douã decenii au reprezentatpentru Valea Hârtibaciului ºi-n general pentrusudul Transilvaniei rãsturnãri dramatice desituaþii. Plecarea masivã bruscã a aproape200.000 de saºi a distrus civilizaþii sãteºtimultiseculare, comunitãþile locale rãmase,restructurându-se rapid în jurul comunitãþilorde þigani majoritare, fiind lipsite de capacitãþiorganizatorice, instituþionale ºi economicenotabile. Riscul ca patrimoniu culturalexcepþional rãmas sã fie vandalizat ºi distrusera evident, astfel încât forurile UNESCO auînscris în Lista Patrimoniului Mondial, în1993, Biertanul iar, în 1999, Sighiºoara ºisatele Cîlnic, Prejmer, Dîrjiu, Viscri, ValeaViilor ºi Saschiz.

Dacã bisericile fortificate incluse înpatrimoniul mondial au o perspectiva a„salvãrii” prin proceduri de conservare ºirestaurare speciale, ce se întâmplã cu salbade biserici fortificate care nu au fost incluseîn aceastã listã?

Autorul identificã mai multe scenariiposibile pentru acest patrimoniu:

1: Un patrimoniu cultural cu moºtenitoride mult plecaþi ºi prea bãtrâni ca sã-ºi reclameînapoi proprietãþile;

2. Un patrimoniu recuperat decomunitãþi ori de persoane fie incapabile fieîn imposibilitatea de a-ºi îngriji bunurile, prinadaptarea utilizãrii lor nevoilorcontemporane;

3. Un patrimoniu alienat din punct devedere funcþional în raport cu colectivitateaºi înstrãinat a doua oarã, atât juridic cât ºicultural.

Cetãþii ºi bisericii evanghelice din DealuFrumos i s-ar fi aplicat al doilea scenariu,comunitatea localã neavând capacitatea de aconserva ºi valorifica moºtenirea rãmasã.Astfel, iniþiativa Universitãþii de Arhitecturãºi Urbanism „Ion Mincu”, în principal arectorului prof. Emil Barbu (Mac) Popescuºi a conf. Sergiu Nistor de a prelua acestansamblu istoric ºi a arãta studenþilor ºi, înfapt, lumii întregi, cum se reabiliteazãpatrimoniul arhitectural este remarcabilã.

În 2003 Universitatea preia de laEpiscopia Evanghelicã C.A. prin contract decomodat, pentru 25 de ani, cetatea fortificatãde la Dealu Frumos dându-se astfel o ºansã

alarmã asupra situaþiei tuturor siturilorsimilare, autorul exprimându-ºi ambiþia de aînþelege mesajul transmis de acestemonumente peste veacuri, rememorându-l pecriticul de artã ºi filozoful John Ruskin,cunoscut pentru studiile sale aprofundateasupra arhitecturii ºi artelor plasticesusþinãtorul tezei potrivitã cãreia „numai osocietate nobilã poate genera o artã deînaltã elevaþie spiritualã”. Obstinaþia de anu pierde legãtura cu trecutul l-a determinatsã exercite o criticã radicalã a procesului deindustrializare, ca ºi a efectelordezumanizante pe care acesta le implicã.Ruskin nu a ezitat sã preconizeze întoarcereala vârsta breslelor meºteºugãreºti, încurajândactivitatea artizanalã, în total dispreþ faþã derealizãrile tehnologiei. Revolta lui era ºi unade ordin moral, nu numai economic ºi estetic,considerând cã industrializarea perverteºteºi opacizeazã spiritul ºi distruge ingenuitateanaturii.

Ruskin arãta cã „una din condiþiile trudeiomeneºti stã în acea proporþie dintre timpulsãdirii ºi cel al culesului, în care stã bogãþiaroditoare a fructului, ºi în general cu câtplasãm mai departe þelurile noastre ºi dorimmai puþin sã fim noi înºine martoriirezultatelor trudei noastre, cu atât mai mareºi mai bogatã va fi mãsura succesului nostru.Profitul celor de lângã noi nu poate fiegalat de beneficiul celor care ne vorurma”. (...) „Existã douã datorii alearhitecturii naþionale care nu pot fiocolite: sã facã astfel ca arhitecturaprezentului sã dãinuiascã la scaraistoriei, ºi sã o pãstreze, ca o bijuterie denepreþuit pe cea a epocilor trecute”

Peste 200 de biserici fortificate au undestin incert, aceasta însemnând „deseoriincapacitate de întreþinere, abandonfuncþional sau chiar ruinare. În fapt, în sudestul Transilvaniei patrimoniul cultural alcomunitãþilor evanghelice a rãmas în multelocuri fãrã moºtenitori”.

Nici o prezentare nu poate echivala culectura cãrþii, o lecturã facilã pentru toatevârstele, indiferent de pregãtire ºi experienþã.

O carte ce meritã cititã de toþi cei caremai cred în destinul satului românesc ºi nunumai.

Paginã realizatã de Marius Halmaghi

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iiI, nr. 27, IuLie 2010Anul iiI, nr. 27, IuLie 2010Anul iiI, nr. 27, IuLie 2010Anul iiI, nr. 27, IuLie 2010Anul iiI, nr. 27, IuLie 2010

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

A trecut mai bine de un an de când,în Duminica Floriilor, tânãrul NicolaeCristian Sasu a fost hirotonit deP.S.Andrei Fãgãrãºanu, primind sfântatainã a preoþiei ºi numit sã slujeascã înbiserica din Merghindeal.

Din cuvântul adresat atuncicredincioºilor, atât de cãtre Episcopul-Vicar P. S. Andrei Fãgãrãºanul, cât ºi deProtopopul Ioan Jurcã, am dedus cã înparohia Merghindeal nu exista armonianecesarã pentru ca treburile bisericeºti sãfuncþioneze normal. Având mai multeinformaþii în acest sens, P. S. Andreiatrãgea atenþia credincioºilor cã „preotulnu este sluga comunitãþii, ci slujitorulbisericii”, iar consiliul parohial trebuie sã-i f ie alãturi. Aceastã remarcã eraconfirmatã de aspectul interior ºi exterioral sfântului lãcaº. De la acoperiº ºi pânã laduºumea se putea vedea cã interesulcredincioºilor pentru bisericã era destulde scãzut.

Acum, la sãvârºirea primului maslude obºte, dupã hirotonirea noului preot,schimbãrile petrecute la biserica dinMerghindeal sunt evidente. A fost înlocuitacoperiºul, s-au înlocuit geamurile ºibiserica este mai luminoasã, iar covoarele

Înalt Preasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, a oficiat SfântaLiturghie din ziua Sfântului Prooroc Ilie la schitul de lângã satul Peliºor,judeþul Sibiu. Aºezãmântul monahal ocrotit de marele prooroc al VechiuluiTestament, deºi construit doar de câþiva ani, a devenit un important centruspiritual. An de an, pelerini din zonã, dar ºi din alte pãrþi, poposesc aici pentrua se bucura de momente duhovniceºti deosebite ºi pentru a participa laslujbele religioase oficiate aici dupã un programul intens, asemãnãtor celorde la marile mãnãstiri din þarã.

CÂND OMUL SFIN|E~TE LOCULnu mai acoperã o duºumea stricatã, ci oplacã de beton proaspãt turnatã. Sfântullãcaº miroase a prospeþime ºi curãþenie.

Nu doar biserica aratã altfel, ci ºimulþimea credincioºilor veniþi la SfântulMaslu. Au fost mai mulþi decât lahirotonire ºi mai aplecaþi spre rugãciune.Ceea ce înseamnã cã noul preot n-a lucratnumai la zidurile bisericii, ci ºi la sufletulenoriaºilor.

Din cele spuse de epitropul CornelFleºaru, am înþeles cã lucrãrile la bisericãsunt doar la început. Activitatea preotuluia mobilizat atât consiliul bisericesc, câtºi întreaga comunitate a parohiei. Vãzânddãruirea cu care preotul se implicã pentrubisericã, credincioºii din Merghindeal i-au venit alãturi. Lângã bisericã a prinscontur un loc de parcare. Dar cea maiimportantã lucrare pe care ºi-o dorescmerghindelenii este repictarea bisericii,acum destul de sãracã în imagini.Epitropul vrea sã fie cea mai frumoasãbisericã din zonã ºi este convins cã acumacest lucru este foarte posibil.

La acest prim maslu organizat depreotul Nicolae Cristian, i-au fost alãturipreotul Protopop Ioan Jurcã ºi preoþiiNicolae Mãrginean, Mihai Naicu, Nicolae

Godan, Marius Rebegel ºi CosminCoºorean, sub patrafirele cãroracredincioºii au îngenunchiat ºi s-au rugatpentru milã, iertare de pãcate ºi ajutordumnezeiesc.

La sfârºitul sfintei slujbe, preotulProtopop Ioan Jurcã i-a binecuvântat pe

credincioºi, remarcând schimbãrileapãrute în parohie de la instalareapreotului Nicolae Cristian ºi i-a îndemnatsã-i fie în continuare alãturi, prezenþi înbisericã, urmând cuvântul evanghelieicare îi va feri de patimi ºi de rãutãþi.

I. Bârsan

IPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUI„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR

Aºezat într-un cadru natural de vis, între oraºele Agnita ºi Mediaº, Schitul “SfântulProoroc Ilie”, de lângã satul Peliºor, judeþul Sibiu, este de câþiva ani un importantpunct de pelerinaj pentru credincioºii din zonã. În ziua hramului, sute de credincioºivin la schit sã se roage, sã fie binecuvântaþi de soborul de preoþi ºi sã uite pentrucâteva ore de aglomeraþia urbanã pentru a cãpãta liniºtea interioarã. La hramul dinacest an, pelerinii au venit de dimineaþã la schit pentru a-l întâmpina, alãturi deobºte, pe Înalt Preasfinþitul Mitropolit Laurenþiu, care a oficiat Sfânta Liturghie înaer liber, înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi. În faþa altarului din aer liber,credincioºii s-au ferit de razele necruþãtoare ale soarelui într-un cort de armatã ºi au

depãºit astfel orice greutate în a se bucura de sãrbãtoarea aºezãmântului monahal dela Peliºor. Din soborul de preoþi au fãcut parte exarhul mãnãstirilor din ArhiepiscopiaSibiului, arhimandritul Visarion Joantã, precum ºi parohi din localitãþile învecinate.Au fost prezenþi la hram ºi oamenii apropiaþi schitului, care au sprijinit de-a lungultimpului lucrãrile de construcþie de aici.

Falºii dumnezeiÎn cuvântul de învãþãturã de la Sfânta Liturghie, Înalt Preasfinþitul Laurenþiu a

amintit principalele minuni fãcute de Sfântul Ilie ºi a evidenþiat chemarea ºi misiuneape care le-a avut proorocul. “Întâi de toate, vedem cã Dumnezeu l-a încredinþat peSfântul Ilie ºi i-a dat puterea de a-L mãrturisi în faþa pãgânilor. Ne amintim de istorisireapilduitoare a minunii fãcutã în faþa regelui Ahab ºi mai ales în faþa reginei Izabela,care adusese 40 de preoþi slujitori la templele pãgâne. Sfântul Ilie a cerut regelui ºireginei sã participe la o demonstraþie, pentru a vedea care este adevãratul Dumnezeu.A poruncit ca fiecare sã aducã jertfã lui Dumnezeu, sã sacrifice un animal pus pealtar sã fie ars. Dacã fumul se ridica spre cer, cãtre Dumnezeu, amintindu-ne dejertfele lui Cain ºi Abel, era semn cã jertfa era primitã. Cei 40 de slujitori la idoli auzidit altarele ºi au invocat pe zeii lor pentru a trimite foc din cer ca sã aprindã altarul,dar nu s-a întâmplat nimic. (continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFILMotto: „Sunt mare pentru cei ce mã ascultã,

sunt mic pentru cei ce nu mã ascultãºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc”

Dac[ faci altfel decât crezi, cu vremea,ajungi s[ crezi cum faci

Pãcatul este o noþiune religioasã. Nuvorbesc despre pãcat, nu pun problemapãcatului cei care nu cred în Dumnezeu. Noi,creºtinii, trebuie sã ºtim ce este pãcatul. Pentrucã dacã este vorba sã ne pocãim, ne pocãim depãcate. Ce este pãcatul, de fapt? Cei care aufãcut Teologia ºtiu cã în Sfânta Scripturã aNoului Testament, respectiv în Epistola întâisoborniceascã a Sfântului Evanghelist Ioan escris: “Pãcatul este cãlcarea Legii”. Iar Pãrinþiicei duhovniceºti ºi cei ce se ocupã cu viaþaduhovniceascã precizeazã: “Pãcatul estecãlcarea Legii lui Dumnezeu cu deplinã voinþãºi ºtiinþã.” Deci ºtii ceea ce îþi cere Dumnezeuºi tu nu faci ceea ce-þi cere Dumnezeu, ci faciceva împotrivã, atunci eºti cãlcãtor de Lege ºifaci pãcat.

Pãcatul are douã înfãþiºãri. O înfãþiºare careîi aduce omului vina pentru pãcat, deci îl facepe om vinovat înaintea lui Dumnezeu, ºi maiare un aspect, anume acela cã îl deformeazã peom lãuntric. Îl schimbã pe om din om bun înom rãu, din om drept în om nedrept, de fapteste ca un fel de boalã care îºi pune pecetea peexistenþa omului. Noi trebuie sã urmãrim douãlucruri prin credinþã: sã ni se ºteargã pãcatele,sã ni se ierte pãcatele, ºi pentru aceasta avempocãinþa ºi Sfânta Tainã a Pocãinþei pentruiertarea pãcatelor; ºi în acelaºi timp, sã seîmpuþineze, sã se nimiceascã urmãrile pãcatuluidin viaþa noastrã, sã ne înzdrãvenim. Sã seînlãture de pe viaþa noastrã petele care s-auadãugat prin pãcate sau deprinderile cele rele

Atunci, Sfântul Ilie a zidit altarul, a pus jertfa pe altar, a poruncit sã setoarne apã multã, pentru a nu se crede cã a fost foc ascuns. ªi s-a rugat Sfântulcu puterea sa de foc, cu credinþa lui puternicã ºi a zis: “Doamne, Dumnezeullui Israel, ascultã pe robul Tãu ºi trimite foc din cer asupra acestui jertfelnic ºidovedeºte cã tu eºti adevãratul Dumnezeu”. ªi îndatã s-a coborât foc din cer ºia mistuit jertfa lui Ilie. S-a dovedit, astfel, care este adevãratul Dumnezeu ºi apus sã fie omorâþi acei falºi profeþi, închinãtori la dumnezei imaginari. SfântulIlie, slujitor al adevãratului Dumnezeu, L-a fãcut astfel cunoscut oamenilor.Dar pentru noi, cei de astãzi, pilda aceasta este doar o întâmplare pe care oavem trecutã în viaþa sfântului? ªi noi suntem tentaþi, provocaþi, dispuºi deseorisã-l înlocuim pe adevãratul Dumnezeu cu idoli pe care noi îi fabricãm. Ei þinde plãcerile noastre ºi de bunurile acestei lumi trecãtoare. Ei sunt dumnezeifalºi, trecãtori, pentru cã oricâte bogãþii am aduna în aceastã viaþã, le pierdemîntr-o clipitã. Vedem cum se pot pierde, dar vedem ºi cum Dumnezeu ni sedezvãluie nouã, ni se face cunoscut prin Fiul Sãu, care ne-a rãscumpãrat penoi ºi ne împãrtãºeºte de comuniunea cu El, prin împãrtãºirea cu Trupul ºiSângele Sãu”, a spus Pãrintele Mitropolit.

Pãrintele exarh Visarion a mulþumit, la final, Înalt Preasfinþitului Laurenþiupentru prezenþa la hramul mãnãstirii ºi pentru grija pe care întâistãtãtorulMitropoliei Ardealului o are faþã de viaþa monahalã din Arhiepiscopia Sibiului.

Mulþumiri au venit ºi din partea obºtii schitului, adresate prin stareþaTeoctista Ababei.

Ctitoria familiei PiloiuSchitul “Sfântul Prooroc Ilie” de la Peliºor a fost înfiinþat în 2005, prin

jertfa familiei de oieri Piloiu. În acelaºi an, s-a turnat placa de beton pe care afost construitã biserica de lemn a schitului. Prima slujbã s-a oficiat pe 20 iulie2005. Din noiembrie 2005 pânã pe 26 decembrie 2005, când s-au finalizatlucrãrile la bisericã, membrii familiei Piloiu, fraþii Gheorghe, Ilie, Vasile ºiSpiridon, sprijiniþi de familia Toma din Moºna, au trudit cu multã dragostepentru a zidi lãcaºul de cult. În 2006, pãrintele Iulian Ababei a fost numitegumen, iar câþiva monahi ºi fraþi au venit la schit pentru a vieþui aici. Înacelaºi an s-a început construcþia corpului de chilii, unde se aflã ºi sala demese pentru 150 de persoane, bucãtãria ºi alte anexe. Din 2008, aºezãmântula fost transformat în schit de maici ºi a fost numitã stareþã monahia TeoctistaAbabei.

“Ne mândrim cã avem un schit aici”Constantin, 43 ani: “Ne simþim foarte bine la slujbã. Este un schit nou,

care ne aduce o mare bucurie, pentru cã nu am avut prin zonã vreo mãnãstire.Oamenii sunt foarte liniºtiþi când vin aici ºi se vede cã trãiesc aceste momenteduhovniceºti”

Emil Urdea, 61 ani: “Ne mândrim cã avem un schit aici, la Peliºor, pentrucã, aºa, lumea ne cunoaºte mai bine ºi aude ºi de satul nostru. Slujba de astãzia fost de neuitat pentru noi toþi”

Eufimia Dorobãþ, 52 ani: “Este un moment emoþionant. Sunt în trecerepe aici ºi mã bucur cã m-am oprit la acest schit ºi particip la o slujbã atât deînãlþãtoare”

ªtefan MÃRCULEÞ(Preluare din Ziarul Lumina, Ediþia de Transilvania, joi, 22 iulie 2010)

(continuare din pagina 5)

IPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUIIPS LAUREN|IU LA HRAMUL SCHITULUI„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR„SFÂNTUL PROOROC ILIE“ DE LA PELI~OR

pe care le avem în fiinþa noastrã, de pe urmapãcatului. Pentru cã pãcatul, repetându-se, ducela patimã, iar patima este o înrobire. Cuvântulpatimã înseamnã, de fapt, boalã. Înseamnã cevastrãin de fiinþa omeneascã, înseamnã ceva cetrebuie înlãturat. ªi la aceasta ne ajutãDumnezeu. Noi singuri nu ne putem eliberade rãutãþile care s-au adãugat la viaþa noastrã.

Cel mai grav rezultat al pãcatului este cãînvârtoºeazã pe om, îl face din credinciosnecredincios. Cineva spunea cã dacã faci altfeldecât crezi, cu vremea, ajungi sã crezi cum faci.Þi se schimbã mintea dupã faptele tale.Gândeºti cã eºti pe calea cea bunã ºi tu nu eºtipe cale bunã. Pãrintele Arsenie avea o vorbã înlegãturã cu omul care se socoteºte nedreptãþitºi el este de fapt osândit pentru pãcatele sale.Zicea cã “bobul de grâu se preschimbã întãciune, iar el, tãciunele, se crede grâunedreptãþit”. Cu alte cuvinte, deºi bobul lui degrâu se preschimbã întãciune ºi nu mai estebob de grâu, el zice cãi se spune tãciune fãrãsã fie tãciune. Înrealitate, eºti tãciunedin cer pânã înpãmânt ºi tu te crezigrâu nedreptãþit.

(Pãrintele TeofilPãrãian, Bucuriilecredinþei)

EI S-AU N{SCUT @N AUGUSTGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.N.R. Domnului Zdravcu Ioan din Agnita care a împlinit în 28 iulie 88 de ani, îi urãm:

MULTÃ SÃNÃTATE!

Pove~ti filozoficePove~ti filozoficePove~ti filozoficePove~ti filozoficePove~ti filozofice

Într-un loc – care o fi acela nu poate ºtinimeni – stau în raiul tuturor bunãtãþilor ºiAnotimpurile.

Primãvara e o femeie tinericã, cu boiplãcut, dar cam deºucheatã, cãci stã îmbrãcatãºi-ncãlþatã pe o bucatã de pãmânt cu o dungãde iarbã verde ºi alta de pãmânt uscat, încãneînverzit, iar, printre ele, o dungã de apã ºiuna de glod. În mijlocul acestui loc este unpom în floare, dar de-abia înmugurit.

Vara e tot o fatã tânãrã ºi frumoasã, darbine legatã. E numai în cãmaºã ºi se plimbãprintre flori de toate culorile ºi cu toatemirosurile, mângâindu-le ºi vorbind cu ele.Pomii sunt încãrcaþi cu fructe coapte, cireºe,pere, mere, viºine, care de care mai rumeneºi mai ochioase, ce râd dintre frunzele verzica pielea buratecului.

Toamna e tot o femeie, îmbrãcatã bineºi c-un cojocel cu râuri ºi bumbi de aur. Efrumoasã coz, înaltã ºi mlãdioasã, dar deºizâmbetul îi înfloreºte pe faþã, ochii ei suntmereu triºti ºi gândurile parcã i-ar fi departe.

DAN HERCIUemoþie voluntarã

iubita mea când e deprimatãîºi ia din sertar cearcãne ºi ridurifãcându-ºi operaþii inestetice

ºtiu din obiºnuinþã cã trebuie sã plecfãrã sã mai bat la uºãºi fãrã sã mai adun trandafiriice vor zâmbi strâmbprintre paharele sparte

ceea ce îmi place cel mai multeste faptul cã post-depresieiubita mea este întotdeauna mai frumoasãdecât înainteºi trebuie sã-mi amintescsã o cuceresc din nou

Gavrea Maria 1 aug 88 de ani SãsãuºBãrtuº Maria 2 aug 88 de ani MerghindealSopa Ana 3 aug 89 de ani IlimbavGârlea Fimea 4 aug 97 de ani HosmanAldea Maria 5 aug 80 de ani IlimbavGheorghea Maria 5 aug 80 de ani MihãileniFliter Iudifta 6 aug 88 de ani RetiºCioca Traian 6 aug 87 de ani CoveºSandor Maria 6 aug 80 de ani MoardãºNiþu Maria 7 aug 83 de ani CoveºSchuster Maria 8 aug 81 de ani MetiºBarbu Emil 8 aug 80 de ani RetiºGiorgica Ioan 10 aug 92 de ani MarpodBecheº Nicolae 10 aug 85 de ani BrãdeniOros Viorica 10 aug 83 de ani Dealu FrumosSander Ana 10 aug 81 de ani MarpodVasiu Maria 13 aug 82 de ani BeneºtiTogan Maria 14 aug 83 de ani RãvãºelZimmer Ioan 15 aug 82 de ani MerghindealGherghel Ortenzia 18 aug 89 de ani BrãdeniBrezai Ioan 21 aug 90 de ani Dealu frumosBunea Ana 22 aug 85 de ani ChirpãrButa Cornelia 23 aug 83 de ani MerghindealMoga Emilian 27 aug 91 de ani MetiºAron Viorica 27 aug 86 de ani AlþânaOprean Ioan 27 aug 86 de ani Ghijasa de SusMuntean maria 27 de ani 82 de ani BeneºtiMoraru Marioara 28 aug 86 de ani RujaTrif Elisabeta 28 aug 81 de ani AlþânaUrea Elena 29 aug 82 de ani MerghindealPuºcaº Eugenia 29 aug 81 de ani MihãileniLonghin Emil 30 aug 80 de ani BrãdeniAndrei Traian 31 aug 86 de ani Coveº

FOAIE VERDE MATOSTAT,

Foaie verde matostat,M-a fãcut maica bãiat.M-a fãcut, m-a legãnat.M-a legãnat cu picioru’ªi din furcã-a tras fuioru’.M-am fãcut mai mãricel,M-a luat tata dupã el.La sapã, la plug s-ajut,Om de muncã m-a fãcut.Dar n-a trecut multã vreme,Vãd cã patria mã cere.Mã cere sã biruiesc,Fraþii sã mi-i dezrobescDe sub jugul unguresc.

Dan Ioan, 75 de ani,Retiº,2 VIII 1981 (notat de el în

1926)

GÂNDIREA POZITIVÃUn tânãr englez beat turtã l-a cãutat într-o zi pe Norman Vincent Peale, autorul unei

cãrþi celebre, „The Power of Positive Thinking”. Tânãrul l-a întrebat care era dupã pãrerealui deosebirea dintre gândirea pozitivã ºi gândirea negativã.

Observând imediat starea tânãrului vizitator, Peale i-a spus:- Veniþi altã datã, când veþi fi treaz, ºi voi fi încântat sã vã rãspund.- Vã mulþumesc, a rãspuns tânãrul, dar când sunt treaz, puþin îmi pasã.

BUSOLANiºte cãlãtori care strãbãteau deºertul au gãsit o busolã ºi s-au grãbit sã i-o arate lui

Nastratin, întrebându-l:- Ce-i asta?Nastratin a luat busola, a întors-o pe toate pãrþile ºi a izbucnit într-un plâns cu suspine.

Dupã o clipã s-a oprit din plâns ºi a pornit sã râdã cu hohote.- De ce plângi? ªi de ce râzi ? l-au întrebat cãlãtorii.- Am izbucnit în plâns când m-am gândit la prostia voastrã, a rãspuns Nastratin,

pentru cã nu ºtiþi ce este. Apoi am început sã râd gândindu-mã la prostia mea, pentru cãnici eu nu ºtiu ce este.

TATIANABENCHEA

Nici cuºcã nu mai vreau, nici mlaºtini!ªi nici s-adun scursori,

coºmare ori vise ne-nplinite.în marº forþat,

fãrã scãpare, fãrã cer, fãrã speranþãeu moale, alergând

nãucã prin coridor de timp.

Cum sã gãsesc lumina în adâncimi de trup?Cum sã aprind din aºchii de speranþã

mici focuri disperatedin care într-o zi sã reaprind rotunda,

aburindaflacãra soarelui interior?

Timpul vampir îmi pare cã s-a lipit de aripi

Eu caut poarta care ducecãtre lumina visului

intactã.

TE-AM VÃZ’T, BÃDIÞÃ, PRIN SAT,

Te-am vãzut, bãdiþã prin sat,Erai tare supãrat.ªi mai ieri de dimineaþãTe-am vãzut galben la faþã.Nu ºtiu de ce boalã zaci,Ori, bade, numa’te faci.Întreba-te-aº, dar mi-i teamãCã nu mi-i bãga în samã.Întreba-te-aº, dar mi-i fricãCã nu-mi vei zice nimicãBate vântu’ printre duziªi ploaia prin cucuruz;De-ai veni, bade, veni,C-un sãrut te-aº lecui.ª-aºa doinã þ-aº cânta,De-ai uita de boala grea.ª-ai uita de supãrareCu mine-n braþele tale.ª-ai uita cã ne-am sfãditªi cã de-un an n-am vorbit.ª-asarã-am stat la portiþã,Te-aºteptam sã vii, bãdiþã.Treceau fete ºi flãcãi,Tu nu erai printre ei.ª-atunci am intrat în casãªi mi-am pus capu’ pe masã,ª-am oftat, bade, din greuª-am strigat numele tãu.ª-am stins lampa supãratã,Nimenea sã nu mã vadã.

Cãluþiu Ileana, 48 de ani, Ighiº,9 febr.1983

Fel de fel de fructe îi stau în cale aurii ºirumenite. De aramã ºi de aur sunt frunzelecopacilor. De aur e ºi pãrul femeii. ªi iarbadimprejur e îngãlbenitã ca lutiºorul. Doar iciºi colo – câte o frunzã încã înverzitã. Pe pomiºiruri de vaca Domnului se soresc la Soare,în timp ce din depãrtãri neºtiute, funigeiîmpânzesc zarea.

Iarna e un bãtrân, cu barba albã, colilie,cu þurþuri de gheaþã la sprâncene ºi la mustãþi,îmbrãcat în 12 cojoace ºi tot dârdâind de frig.Pomul de lângã el e uscat, de ramurile cãruia,mai atârnã, ici ºi colo, câte o frunzãîngãlbenitã, ca zdrenþele ºi hârtiuþele rãmasepe bradul tristeþii de pe mormântul unui tânãr,Pãmântul e îngheþat bocnã ºi, de câte orimoºneagul umblã, pasul lui tropãie pepãmântul uscat. Nici o floare, decât florile degheaþã ºi nici o altã frunzã verde, decât aceleale bradului. Iar de câte ori moºneagul se maiscuturã de frig, pe pãmânt ninge.

Din volumul „Mitologie româneascã” deMarcel Olinescu

Folclo

r cule

s de

Mirce

a Dr[g

anFol

clor c

ules d

e Mi

rcea D

r[gan

Folclo

r cule

s de

Mirce

a Dr[g

anFol

clor c

ules d

e Mi

rcea D

r[gan

Folclo

r cule

s de

Mirce

a Dr[g

an

ANOTIMPURILEANOTIMPURILEANOTIMPURILEANOTIMPURILEANOTIMPURILE

BAGÃ, DOAMNE,LUNA-N NOR,

Bagã, Doamne, luna-n norSã mã duc unde mi-i dor.Bagã, Doamne, luna-n ceaþã,Sã mã duc la mândra-n braþe.Mândra mea e retiºanã,Þucu-i ochii º-o sprânceanã;ªi cercelu’ din ureche,Cine m-o vedea, sã crepe.Bagã, Doamne, luna-n stele,Sã mã duc unde mi-i jele.Ori vrea mândra, ori nu vrea,Tot mã duc sara la ea.

Dorobanþ Vergil, 72 de ani,Retiº, 10 aprilie 1978

TOATE PLUGURILE ARÃ

Toate plugurile arãLa holda de primãvarã,Numa’ plugu’ badiuluiStã în vârfu’ dealului.Nici nu arã, nici scoboarã,Da-ºi bate boii sã moarã.Trece mândra pe-acoleaªi din grai aºa grãia:Nu mai bate, bade, boii,Cã nu-i vina boilor,Cã-i vina mândruþelor.Desfã, mândro, ce-ai fãcut,Sã nu-mi bat boii mai mult.Ce-am fãcut, nu pot desface,Cã nu þ-am fãcut sã zaci,Da þ-am fãcut sã mã placi.ªi nu þ-am fãcut sã mori,Da þ-am fãcut sã te-nsori.ªi nu þ-am fãcut sã chei,Da þ-am fãcut sã mã iei.

Frãþilã Maria (a Sâmului),75 de ani,

Sãsãuºi, 25 august 1982

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Din analizele fãcute de asociaþia “GAL Microregiunea Hârtibaciu” pentru elaborarea strategiei de dezvoltare, una dinconcluzii este cã una din ºansele acestei zone este o agriculturã ecologicã.

Relieful, structura solului, temperaturile ºi curenþii de aer specifici Vãii Hârtibaciului, nu sunt propice unei agriculturi intensive.Lipsa unei economii industriale dezvoltate ºi lipsa resurselor financiare ale agricultorilor au fãcut ca aceastã zonã sã fie

foarte puþin poluatã ºi au apãrut condiþiile realizãrii unei agriculturi ecologice.Realizarea unor produse alimentare curate, fãrã infestãri chimice este una din ºansele producãtorilor agricoli de pe Valea Hârtibaciului.În acest sens suntem de acord sã susþinem iniþiativa “Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic”,

pentru a preveni producerea de culturi cu OMG în zonã. Eventualele avantaje ale celor care ar produce asemenea culturi,sunt prea mici comparativ cu rãul fãcut celorlalþi producãtori.

Declaraþie a unei Zone fãrã OMG pentru Grupurile de Acþiune Localã din România

F[r[ Organisme Modificate Genetic în câmpurile noastre!

Dorinþa de reîntâlnire, de rememorare a clipelor fericitepetrecute „când erau mai tineri ºi la trup curaþi”, adunã înfiecare an grupuri de absolvenþi a Liceului din Agnita.

Numãrul participanþilor la aceste frumoase întâlniri e totmai mic, odatã cu trecerea anilor, dar cei care participã nuregretã niciodatã ºi promit cã vor reveni ºi la urmãtoarea.

DUPA 10 ANICu amintirile încã proaspete, cu visele pe cale sã se

împlineascã, numãrul lor e cel mai mare ºi au cele mai multeevenimente de prezentat.

Unii plecaþi prin lume alþii rãmaºi pe aproape, unii cãsãtoriþialþii pe cale, unii cu copii alþii cu intenþii, toþi cu problemeleprofesionale rezolvate, dar ºi cu multe probleme sociale maigreu de rezolvat.

Evocã mai puþin amintirile, discutã mai mult despreperspective ºi trec cu uºurinþã la momentele distractive de cântecjoc ºi voie bunã.

DUPA 40 DE ANIAu fãcut eforturi sã se recunoascã. Unii au venit pentru prima

datã la reîntâlnire, alþii au mai fost, unii sunt pensionari, alþii învârf de carierã.

Majoritatea vorbesc despre copii, mulþi au pozele nepoþilorde care sunt foarte mândrii, fiind cea mai plãcutã preocupare.

La dans se antreneazã mai greu dar intrã repede în ritm.Dansul muzica ºi bãutura refac atmosfera anilor tineri ºiatmosfera veselã îi prinde pe toþi.

Se despart greu cu promisiunea sã se revadã peste cinciani, pentru cã meritã. Pânã atunci fac schimb de numere detelefon ºi adrese de e-mail.

Unii revin ºi a doua zi pentru a continua petrecerea.

DUPÃ 45 DE ANISunt mai puþini, sunt mai pensionari ºi mai ales sunt

mai bunici.Amintirile din liceu sunt mai puþin evocate, discuþiile sunt

mai ales pe teme de sãnãtate.Atmosfera de petrecere porneºte greu, dar vorba lui

Coºbuc „Sunt greu bãtrânii de pornit / dar de-i porneºti suntgreu de-oprit”. Aºa cã cheful, început seara târziu la restaurants-a terminat dimineaþa devreme acasã la unul din colegi.

Se despart greu, cu promisiunea certã cã se vor revedeacât mai curând.

BUCURO~I DE REVEDEREBUCURO~I DE REVEDEREBUCURO~I DE REVEDEREBUCURO~I DE REVEDEREBUCURO~I DE REVEDERE

ªansa Vãii Hârtibaciului este sã fie curatã. ªi pentru aceasta avemdatoria sã nu permitem sã fie infestatã cu produse care nu ºtim câtdãuneazã sãnãtãþii oamenilor.

De aceea ne asumãm aceastã:

Declaraþie Publicã1. Grupul de Acþiune Localã “GAL Microregiunea Hârtibaciului”

ia poziþie în mod oficial prin aceasta declaraþie cã nu doreºte sã secultive Organisme Modificate Genetic (OMG) pe terenurile aflate razanoastrã de acþiune.

2. Grupul de Acþiune Localã semnatar al acestei declaraþii seangajeazã sã foloseascã în viitor toate mãsurile democratice, cum ar fidiscuþii ºi activitãþi educaþionale pentru a convinge fermierii ºiproprietarii de pãmânt din propria zonã, sã nu cultive OMG pe pãmântullor.

3. Grupul de Acþiune Localã semnatar al acestei declaraþii cereautoritãþilor competente ºi politicienilor relevanþi la nivel judeþean,regional ºi naþional sã ia mãsuri legale ºi aplice riguros controale ºiinspecþii pe câmpuri ºi în pieþe pentru a se asigura cã nici un OMG nueste ºi nu va fi cultivat în întreaga Românie.

4. Grupul de Acþiune Localã semnatar al acestei declaraþii considerãcã Culturile Modificate Genetic nu pot Coexista cu Culturile Ne-Modificate Genetic. Prin urmare cerem politicienilor la nivel judeþean,naþional ºi european sã se asigure cã vor proteja interesele fermierilorºi consumatorilor care nu doresc OMG, luând mãsuri pentru a evitaorice contaminare a pãmântului ºi alimentelor cu OMG.

5. Grupul de Acþiune Localã semnatar susþine interzicerea totalã acultivãrii de organisme modificate genetic în România, fiind soluþiapentru a putea avea o agriculturã durabilã pentru noi ºi pentru generaþiileviitoare.

Data 28 iulie 2010Grupul de Acþiune Localã “GAL Microregiunea Hârtibaciu”semnatar al acestei declaraþii publice cuprinde ca ºi membri Oraºe

/ Comune / Agenþi economici / Membri ai societãþii civile / alþi actori –dupã cum urmeazã:

- 21 parteneri publici ; d.c 14 comune, 1 oraº- 40 parteneri privaþi; d.c. 13 soc comerciale, 15 ONG- 9 persoane fizice- 2 grupuri de iniþiativã ale romilor- 1 grup de voluntari