GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 38, IULIE 2009APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 3

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 3

ORTODOXIA Pe Valea

Hârtibaciului

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 7

PUBLICITATE

- pag. 3

S-a nãscut a copilãrit ºi a învãþat în Curtea de Argeº,vatrã de istorie ºi culturã româneascã. Din aceste locuria plecat la Universitate la Bucureºti unde a urmatcursurile facultãþii de fizicã, pentru a ajunge profesor.

Acesta i-a fost visul ºi vocaþia.La 1 septembrie 1989 a venit în Agnita împreunã cu

soþia Cristina, pentru a munci ºi desãvârºi în calitate dedascãl, la Liceul „A. T. Laurian”.

Dupã numai patru ani, în 2003, este numit directoradjunct al liceului , din 2004 pânã în 2006 este directorcu delegaþie, apoi în urma unui concurs ocupã postul dedirector al acestei instituþii devenitã între timp Colegiul„A. T. Laurian”.

L-au caracterizat, vocaþia de pedagog, blândeþea ºio mare dragoste pentru cei din jur. A fost iubit ºirespectat de oameni pentru cã i-a iubit ºi i-a respectat.Cerându-le celor din jur sã înveþe, el însuºi era preocupatpermanent sã înveþe.

În 7 aprilie a împlinit 43 de ani, iar în 14 iulie, s-aurcat la cer fãrã sã spunã nimic celor dragi.

Plecând a lãsat în urmã un gol imens, pentru cã înviaþã a ocupat un loc imens.

IOAN NEOFIT

Obiºnuia sã afirme cã nu cadrele didactice lipsescdin învãþãmânt, ci dascãlii.

Acum pe Valea Hârtibaciului este un dascãl maipuþin.

Dumnezeu sã-l odihneascã pe Ioan Neofit. Dascãlul,plecat prea devreme de lângã cei care aveau nevoie deel .

Lumina din Fofeldea

Dealuri cutezãtoare, în desfãºurare calmã, pealocuri abrupte ºi întretãiate de vãi cu deschiderelargã, înghiþite de alte ºi alte coame deluroase,strãjuite pe margini de pãduri seculare, toate la unloc înconjoarã într-o simetrie aproape perfectã oaºezare izolatã ºi liniºtitã: Ghijasa de Sus. Dinpartea sa nordicã, derivat în Dealul Bãrcului dinºoseaua judeþeanã Vecerd-ªeica Mare, coboarã spresat, într-o curgere ºerpuitoare, un drum de curândasfaltat ce strãbate satul unduindu-se domol spreLivadie. Satul Ghijasa de Sus este situat la limitasudicã a Podiºului Târnavelor din cadrul depresiuniiTransilvaniei, în partea inferioarã a vãiiHârtibaciului.

Aºezarea dateazã din epoca pietrei, faptconfirmat de cercetãrile ºi descoperirilearheologice efectuate în anii 1970-1975 de cãtrespecialiºtii muzeului Bruckenthal ºi ai Facultãþii deistorie-filologie din Sibiu, la trei kilometri sud deactuala vatrã. În apropierea vetrei originale s-audescoperit vase de incinerare, respectiv cimitirul.

PAROHIA ORTODOX{ ROMÂN{ GHIJASA DE SUSSCURT ISTORIC

Asociaþia culturalã „August Treboniu Laurian” din Fofeldea au hotãrât ca în fiecare an sã sãvârºeascã oslujbã de pomenire, în memoria patronului spiritual al asociaþiei, marele tribun ºi om de culturã. Aceºti oameni

simt nevoia sã aprindã în fiecare an o lumânare,pentru a nu lãsa sã se stingã lumina culturii,moºtenitã de la cel care s-a nãscut pe acestelocuri.

De fapt acesta a fost ºi scopul înfiinþãriiacestei asociaþii: salvarea patrimoniului materialºi spiritual al satului lor. ªi acest patrimoniu estefoarte mare. Este biserica declaratã monumentde cat. A, sunt obiectele de patrimoniu aleparohiei, sunt clãdirile construite de familiaCordescu dar mai ales sunt o serie depersonalitãþi care s-au nãscut , au copilãrit, autrãit aici unde dascãlii le-au dat lumina ce i-aucãlãuzit pe drumul cunoaºterii. ªi cel dintâidintre ei a fost:

August Treboniu Laurian.

Vechea aºezare a satului era în apropierea unuicurs de apã cu numele de Hârþa, dar cu timpul,datoritã migraþiei locuitorii, s-au retras în actualavatrã a satului. Se presupune cã a trecut ºi un valde saºi care nu au dãinuit deoarece pãmântul nuera roditor ca cel de pe Valea Hârtibaciului unde s-au stabilit ºi au întemeiat comunitãþi puternice.

(continuare în pagina 6)

De la Poli\ie …

Cornel Irimie(1919-1983)

Personalit[\i ale V[ii Hârtibaciului

Agnita,ora`ul din inima \[rii

Eco Ruralis – în sprijinul

\[ranilor ecologici

CENTRUL DE VACAN|{

A fost odat{,S{r{turi

BLIDUL CU MEI

Sã plângi, române

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2009

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

Vremea frumoasã ne îmbie la plimbãripe douã roþi, care sã ne fluture pãrul în vântºi sã ne rãcoreascã feþele încãlzite de soarelearzãtor. Dar când plimbãrile se fac cumopede neînregistrate sau neînmatriculateºi mai ales cu încãlcarea regulilor decirculaþie, pe care toþi – pietoni sauconducãtori auto – trebuie sã le respectãm,surprizele pe care le avem pot fi foarteneplãcute.

Astfel a pãþit numitul D.M. din Galaþicare în ziua de 15.07.2009 circulând, cu unmoped neînregistrat ºi neînmatriculat, prinsatul Vãrd comuna Chirpãr; într-o curbãpericuloasã a ales sã încalce regulile decirculaþie. A tãiat curba, a pãtruns pecontrasens ºi a intrat în coliziune cuautoturismul Dacia condus regulamentar denumitul D.I. Testarea alcoolscop a arãtat cãnici unul dintre conducãtori nu consumasealcool. Din fericire numitul D.M. nu s-a alescu rãni foarte grave dar s-a ales cu ziuastricatã precum ºi cu alte câteva la fel, pânãla însãnãtoºire.

Nerespectarea regulilor de circulaþieeste motivul pentru care în data de25.07.2009 numitul T.J.U. de 61 de ani dinAgnita a produs un accident de circulaþie înMerghindeal. Conducând un autoturismmarca Audi ºi dorind sã traverseze, lavolanul acestuia, drumul Agnita-Fãgãraº, dinfaþa unui imobil aflat pe partea stângã pesensul de mers spre Agnita, spre alt imobilsituat pe partea dreaptã a aceluiaºi drum;susnumitul a circulat o bucatã de drum pecontrasens. La intrarea pe sensul normal demers a fost lovit lateral de autoturismulmarca Ford Focus condus regulamentar denumita B.C. din Constanþa. În urmacoliziunii B.C s-a ales cu fracturã de antebraþdrept. Nici unul dintre conducãtorii auto nuconsumase bãuturi alcoolice.

Graba ºi neadaptarea vitezei lacondiþiile de drum l-au trimis pe L.I. de 22de ani la spital cu politraumatisme datorateunui accident rutier. Conducând unautoturism Peugeot 205 cu vitezãneadaptatã la drumul din comuna Brãdenisusnumitul s-a izbit de un cap de pod,rãsturnându-se de mai multe ori. Maºina afost avariatã în proporþie de 90% ºi odatã cuea L.I. Testat alcoolscop s-a dovedit cã nuconsumase bãuturi alcoolice. Acum, acestava petrece câteva zeci de zile liniºtit pânã lavindecarea traumatismelor.

Am constatat, cu aceste exemple, cãeste important sã respectãm regulile decirculaþie. Aºa cum este important sãrespectãm Legea, în general. Aºa cum esteimportant sã ne respectãm unul pe celãlalt,sã respectãm proprietatea ºi dreptulfiecãruia. Cum spuneau bãtrânii? „Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face!”.

Se pare cã un grup de tineri nucunoºteau aceastã vorbã. Pentru cã aupãtruns într-un incinta unui imobil nelocuit,din satul Sãsãuºi, de unde au luat mai multebunuri ºi aparate electrotehnice (aparat desudurã, electrozi, motoare electrice etc.) învaloare de circa 4.500 lei. Poliþiºtii au fostsesizaþi în data de 26.06.2009 iar în urmacercetãrilor efectuate au fost identificatepatru persoane: M.V.-N. de 30 de ani, M.T.de 19 ani, M.M.-A. de 16 ani ºi C.D. de 15ani. Toþi din comuna Chirpãr. Au fostprezentaþi Parchetului de pe lângãJudecãtoria Agnita. Cercetãrile continuã cususnumiþii în stare de libertate.

Avem speranþa cã cele prezentate maisus ne aratã cã, deºi e varã, poliþiºtii de peValea Hârtibaciului nu s-au lãsat copleºiþi decãldura toropitoare ºi sunt …

Intelectualul de marcã ce a fostetnograful Cornel Irimie se trage dinsatul Movile (Hundrubechi, cum îiplãcea sã spunã), de acolo de undeerau bunicii mamei, þãranii Gheorgheºi Ana Bologa. Acolo a ºi urmat ºcoalaprimarã ,între 1927-1930. Amândoipãrinþii erau copii de þãrani ºi, detineri, s-au stabilit în Sibiu. Mai târziu,sora bunicii ºi familia s-au mutat înMerghindeal. În fiecare varã mergeaucu toþii în Movile ºi în Merghindeal.Deºi s-a nãscut la oraº, în Sibiu, în 17ianuarie 1919, tânãrul Cornel simþeacã rãdãcinile lui sunt acolo, la sat.Poate cã ºi de aceea a devenit etnograf.

Între 1930-1937 a urmat Liceul„Principele Nicolae” din Sighiºoara,f iind primul la examenul debacalaureat. A luat în fiecare anpremiul întâi, iar clasele a ºaptea ºi aopta le-a fãcut într-un an.

Obþinând o bursã prin concurs, aurmat, între 1937-1941, cursurileUniversitãþii din Bucureºti, Facultateade Filozofie ºi Litere. ªi-a ales caspecialitate sociologia ruralã ºi, subdirecta îndrumare a profesoruluiDimitrie Gusti, a participat lacercetãrile ºtiinþifice pe teren,începând din anul doi de studenþie, iardin 1939 a început studierea relaþiilorsociale intersãteºti din regiuneaetnograficã Þara Oltului-Fãgãraº. Îniunie 1941, ºi-a luat licenþa în Filozofieºi Litere, cu menþiunea „magna cumlaude”. Teza de licenþã a avut tema:CÃMINUL STUDENÞESC „ SpiruHaret”—ANCHETÃ MONOGRAFICÃ.

În acelaºi an a concurat pentru obursã de studii în strãinãtate, fiindclasificat cu cea mai mare menþiune.A obþinut o bursã în Germania, la Jena,unde a studiat, pânã în 1943, problemede folclor ºi etnografie.

În 1948, la 29 de ani, susþine teza

Personalit[\i ale V[ii Hârtibaciului

Cornel Irimie (1919-1983)de doctorat despre „Relaþiile socialeintersãteºti în Þara Oltului”, laUniversitatea din Bucureºti ºi obþinetitlul de doctor, în specialitateaFilozofie ºi Litere, cu menþiunea„magna cum laude”.

Dupã întoarcerea din Germania,între 1943-1945, C. Irimie ºi-a fãcutstagiul militar la ºcoala de ofiþeri înrezervã din Arad, perioadã în care aparticipat la luptele din zona Lipova-Radna-Arad.

Dupã rãzboi, din 1945 pânã în 1953,a lucrat la Bucureºti ca referent destudii ºi prim secretar de presã, laMinisterul Propagandei, apoi caetnograf la sectorul de artã popularãal Comitetului pentru Artã.

În mai 1953 s-a transferat, lacerere, la Muzeul Brukenthal din Sibiu,unde a organizat, împreunã cucolectivul de acolo, ºi apoi a condus,Secþia de etnografie ºi artã popularã.Voia, cum i-a spus fiului sãu, ”sã-ºi facãmeseria”. Din acelaºi motiv, 20 de animai târziu n-a vrut sã se întoarcã laBucureºti, unde i se oferise postul dedirector al Direcþiei Muzeelor.

A fost un foarte bun managercultural, ca ºef al Secþiei etnografice ºiartã popularã a muzeului Brukenthal,apoi director-adjunct ºi director alaceluiaºi muzeu. O serie de tineri s-auformat ca muzeografi ºi cercetãtori îndomeniul etnografiei ºi artei populare,sub directa sa îndrumare. În paralel cuactivitatea de director, C. Irimie alucrat, între 1956-1968, ca cercetãtorprincipal ºi ºef de sector al Secþiei deªtiinþe Sociale a Academiei, actualulCentru de ªtiinþe Socio-Umane, fiindprincipalul promotor al înfiinþãriiacestei instituþii la Sibiu.

Împreunã cu colectivul de etnografide la Muzeul Brukenthal, în colaborarecu alþi specialiºti din þarã ºi strãinãtate,

a conceput ºi realizat cel mai ambiþiosproiect al sãu: Muzeul Tehnicii ºiMeºteºugurilor Populare dinDumbrava Sibiului, un muzeu în aerliber, modern, instituþie curândrecunoscutã ca unicã, prin concepþia ºivaloarea ei, în þarã ºi în Europa.

Activitatea ºtiinþificã a lui CornelIrimie a însemnat ºi publicarea, în þarãºi strãinãtate, a peste 300 de lucrãride specialitate, de la volume de autor,la studii, articole º.a., în volumecolective, reviste de specialitate. Ariapreocupãrilor sale a fost extrem delargã, de la portul ºi ceramica popularãla ornamenticã, industriile textile, artalemnului, icoanele pe sticlã º.a.

O altã direcþie a muncii sale, tot aºade importantã, a fost cea de organizarede expoziþii de etnografie ºi artãpopularã, de participare la numeroaseîntâlniri de specialitate-simpozioane,conferinþe, sesiuni ºtiinþifice - în þarãºi strãinãtate. C. Irimie a fost membrua numeroase organizaþii ºi instituþii deprofil din þarã ºi strãinãtate, recunoscutca un specialist de marcã ºi o autoritateîn domeniul sãu de activitate.

Profilul sãu complex a fost întregitde activitatea didacticã în învãþãmântulacademic. A fost, un semestru, profesorinvitat la Universitatea din Heidelberg,unde a predat cursuri de etnografieromâneascã, iar câþiva ani, a fost primultitular al cursului de etnografie laFacultatea de Filologie ºi Istorie dinSibiu, în cadrul actualei Universitãþi „Lucian Blaga”.

În plinã ºi neobositã activitateprofesionalã, cu multe proiecte înlucru, Cornel Irimie, cel care a dãruittotul Muzeului ºi familiei sale, a fostatins de boalã ºi s-a stins din viaþã în22 martie 1983.

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

Una din principalele preocupãri ale redacþiei GazeteiHârtibaciului a fost ºi va fi prezentarea persoanelor ºi apersonalitãþilor care au fãcut ºi fac lucruri bune pentruaceastã zonã. De mai bine de trei ani de când a apãrut primulnumãr ne-am bucurat de câte ori am putut prezenta activitãþicare au adus un plus de frumuseþe ori de bine pe ValeaHârtibaciului. Nu ne intereseazã orientarea politicã a acestorpersoane ci faptele lor

Prin alegerile uninominale în parlamentul þãrii, senatorulViorel Arcaº ºi deputatul Ioan Cindrea au devenit, prinhotãrârea cetãþenilor din aceastã zonã, cele mai de seamãpersonalitãþi de pe Valea Hârtibaciului. De aceea amconsiderat cã cetãþenii acestei zone au dreptul sã ºtie primiice fac în forul suprem al României distinºii bãrbaþii aleºi deei sã hotãrascã soarta þãrii.

Pentru aceasta, dupã alegeri am deschis o rubricã princare sã-i informãm pe cititorii gazetei noastre despreactivitatea acestor douã personalitãþi ce reprezintã ValeaHârtibaciului. Pentru o corectã informare i-am rugat pe ceialeºi sã fie aduse la cunoºtinþa redacþiei, prin cabinetele lor,

DESPRE ACTIVITATEA PARLAMENTARILORactivitãþile ce le desfãºoarã în Senat ºi în Camera Deputaþilor.

Ne-am bucurat când pentru primele numere de ladeschiderea rubricii am primit informaþiile pe care le-ampublicat cu plãcere. Dar a fost numai atât. Dupã aceea n-ammai primit nici o informaþie de la cabinetele distinºilor aleºi.

Menþionãm cã mottoul revistei „Gazeta Hârtibaciului”este un citat din Biblie „ªi care va vrea sã fie întâi între voi,

sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 .Aceºti mari bãrbaþi, aleºi de cetãþeni sã fie în fruntea

þãrii, nu sânt stãpânii zonei ci slujitorii ei. Iar cei care auhotãrât acest lucru au dreptul sã ºtie cel dintâi ce fac acolounde ei i-au trimis, pentru a putea hotãrâ în continuare dacãîi mai þin în slujbã.

Menþionãm cã în Gazeta Hârtibaciului publicãm numaice au fãcut oamenii pentru aceastã zonã, nu ce au de gând sãfacã.

Rubrica „Activitatea Parlamentarilor” rãmâne deschisã,ºi vom publica în continuare tot ce aflãm despre aceasta.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 3

O invitaþie a fãcut ca Asociaþia “Breasla Lolelor “ ºiAnsamblul “ Cununa” al Casei de Culturã din Agnita sã aibã oîntâlnire ineditã, la prima ediþie a FESTIVALULUITRADIÞIILOR LA ROMÂNI ºi MINORITÃÞI, desfãºurat laPredeal în 18.07.2009.

Festivalul s-a vrut o manifestare culturalã care sã aducãîn faþa locuitorilor oraºului Predeal ºi a turiºtilor aflaþi în zonã,parfumul altor locuri, altor obiceiuri, altor oameni. Invitaþia afost fãcutã Casei de Culturã din Agnita, care a considerat cãAsociaþia “Breasla Lolelor “ ºi Ansamblul “Cununa” pot

Agnita, ora`ul dininima \[rii

deschide, spectatorilor prezenþi la festival, o fereastra spreoraºul nostru.

Am rãspuns unei doamne care m-a întrebat de undevenim, cã noi suntem din Agnita. ªi am fost miratã de modulîn care ne-a localizat geografic: ”A, oraºul din inima þãrii!”

Prezenþa a 114 agniþeni la prima ediþie a acestui festivalar fi poate suficientã ca sã dea mãsura reprezentãrii vechiuluinostru burg, dar numai spectacolul oferit de ei a arãtatvaloarea culturalã a tradiþiilor acestuia.

Lolele au deschis festivalul, coborând parcã din istorie,sã ducã vechea tradiþie a saºilor din Agnita, în miezul verii laPredeal. În ciuda cãldurii - peste 27 grade la ora 17 - cele 50de lole ºi-au îmbrãcat costumele cu stoicism, ºi-au pus mãºtile,au luat steagul ºi lada de breaslã, au însoþit personajeletradiþionale ale paradei pe strãzile Predealului, împãrþindzâmbete ºi gogoºi fãcute în Agnita, alungând spiritele rele ºimai ales liniºtea oraºului toropit. Au fost fantastici!

Ansamblul „Cununa” este impresionant: portul popularelegant ºi sobru (doar tricolorul de la cingãtoarea feteloraducea o patã de culoare), ritmul inconfundabil al învârtitei

de pe Hârtibaci, impecabila paradã pe strãzile oraºului ºi maiales, spectacolul! O demonstraþie de profesionalism, devirtuozitate, de lucru bine fãcut! Nu a fost un spectacol, afost un vis.

Au fost superbi cei 114 mesageri ai Agnitei!ªi nu este doar pãrerea mea, oarecum subiectivã. A fost

pãrerea celor prezenþi care ne-au aplaudat minute în ºir penoi „cei din inima þãrii”. Acum ºtiu cã oraºul Agnita este ºioraºul din inima lor.

Lenuþa Barbu.

Þãranii care practicã agriculturatradiþionalã sau certificatã ecologic, au unaliat în asociaþia Eco Ruralis, înfiinþatã deþãrani pentru þãrani.

Eco Ruralis îºi lanseazã propriul site peinternet pentru a informa publicul larg cuprivire la problemele care îi afecteazã pe miciiþãrani tradiþionali sau ecologici. Denumireasite-ului este:www.ecoruralis.ro.

Secþiunile site-ului cuprind informaþiidespre asociaþie, parteneri, prioritãþilestabilite de membrii asociaþiei pentru anulîn curs, programele aflate în desfãºurare,precum ºi o serie largã de documente ºi ºtiride ultimã orã care expun problemele cu carese confruntã þãranii din România.

Conform statutului, Eco Ruralis aremisiunea de a apãra drepturile þãranilor de apractica agricultura durabilã, prietenoasã cumediul. Acesta include dreptul de a folosi,multiplica ºi distribui seminþe tradiþionale,reguli stricte de biosecuritate (fãrã organismemodificate genetic), dreptul la suveranitatealimentarã ºi respect pentru sãnãtateamediului ºi a consumatorilor.

Anul acesta, Eco Ruralis ºi-a stabilit caprioritãþi întãrirea capacitãþii þãranilortradiþionali ºi ecologici prin schimburi deexperienþã la ferme, variate metode de

informare directã a þãranilor ºi asistenþãjuridicã în problemele cu care se confruntãzilnic aceºtia.

„Eco Ruralis s-a nãscut din nevoia ca noi,þãranii, sã acþionãm împreunã pentru a neproteja mediul ºi familiile noastre. Avem unrol important în România ºi în comunitateaeuropeanã ºi înþelegem cã numai noi neputem reprezenta cel mai bine în dezbaterilepe tema politicii agricole.” declarã LuizaBoldizsar, preºedinta Eco Ruralis.

„România are o profundã culturãþãrãneascã. Nu putem construi un viitornegând sau ignorând importanþa þãranilor însocietatea noastrã.” completeazã WillySchuster, vicepreºedinte la Eco Ruralis.

Pentru mai multe informaþii despreprogramele ºi acþiunile noastre, vã rugãm sãconsultaþi site-ul nostru la adresa:www.ecoruralis.ro

Sau sã ne contactaþi prin:Telefon/Fax: 0264 599 204E-mail: ecoruralis@gmail.comBiroul nostru este în Cluj Napoca, lângã

Piaþa Mihai Viteazu, Strada David Franciscnr. 10/5, 400616 - Cluj-Napoca, Jud. Cluj

Asociaþia Eco Ruralis – În sprijinulþãranilor ecologici ºi tradiþionali a fostînfiinþatã anul acesta în 30 aprilie

Eco Ruralis – în sprijinul\[ranilor ecologici

Proiectul «Centre de vacanþã» seînscrie în cadrul unei cooperãri de 5 aniîntre diferite structuri din departamentulIlle et Vilaine din Franþa ºi judeþul Sibiu.Aceastã cooperare are ca obiective printrealtele, dezvoltarea animaþiei voluntare ºiorganizarea de centre de vacanþã.

În România structurile care încadreazãcopiii ºi tinerii au dispãrut dupã cãderearegimului comunist pentru cã erau o rotiþãimportantã a sistemului totalitar. Nimic nule-a înlocuit ºi la aproape douãzeci de anide la Revoluþia românã, neîncrederea legatãde structurile de încadrare de-abia începesã se estompeze ºi sã aparã noþiuni ca«animaþia» ºi «educaþia popularã».Competentele ºi experienþele în acestdomeniu sunt încã extrem de rare.

ªi totuºi, a te ocupa de copii ºi tineri îndrumul lor spre dobândirea autonomiei sedovedeºte a fi din ce în ce mai necesar într-o societate care evolueazã foarte repede ºibulverseazã reperele.

În România, copiii cu vârste cuprinseîntre 6 ºi 12 ani dispun de o vacanþã de varade 3 luni, din 15 iunie pânã în 15 septembrie.Este foarte mult timp care trebuie “umplut”în timp ce pãrinþii lucreazã sau când copiii“nu pleacã în vacanþã”. Singurele posibilitãþide ocupare a timpului sunt taberele ºcolarecare mai existã, gestionate de Inspectoratulªcolar Judeþean, dar nici acestea nu propundecât activitãþi puþine, sau mai recent,taberele private, care costã însã foartescump.

Timpul liber este esenþial în dezvoltareapersoanei ºi mai ales a copilului. Elfavorizeazã dezvoltarea copilului oferindu-iposibilitatea sa înveþe dupã ritmul sãu. Esteperioada unei educaþii informale care ocompleteazã pe cea pe care copiii o primescprin ºcoalã sau familie.

De ce anume avem nevoie pentru

implementarea unui centru de

vacanþã?

Pentru organizarea unui Centru devacanþã trebuie mai multe «ingrediente»:

� un director de ºcoalã care sadoreascã sã experimenteze un proiect nou

� un spaþiu – respectiv mai multe sãlide clasã într-o ºcoalã - pus la dispoziþiegratuit

� o convenþie de parteneriat întreAsociaþia Împreunã pentru Marpod ºi ºcoalã

CENTRUL DE VACAN|{alternativ[ de petrecere a timpului liber

în vacan\a de var[� mijloace - umane (animatori) = persoane

motivate pentru lucrul cu copiii care auurmat o pregãtire în tehnici de animaþie

- materiale pedagogice – din recuperãri(carton, plastic, ziare, ambalaje, etc.) ºicumpãrate – hârtie coloratã, creponatã,creioane, lipici, acuarele, foarfeci etc.

- financiare: sprijin din partea consiliuluilocal ºi o taxã de participare din parteacopiilor, din care li se vor oferi douã gustãrizilnice.

Elementele de bazã ale unui Centru devacanþã sunt: spaþiu, animatori formaþi întehnicile de animaþie (doi tineri care auurmat un curs de formare la Casa Ile etVillaine Sibiu), buget.

Cum se organizeazã activitãþile într-unCentru de vacanþã?

Echipa de animatori a propus un proiect

pedagogic þinând cont de proiectul educativ.Proiectul educativ reprezintã politica localãîn domeniul educaþiei copiilor. În funcþie deproiectul pedagogic echipa de animatoriconcepe proiectul de animaþie carereprezintã activitãþile care se vor desfãºuraîn centrul de vacanþã pe zile ºi ore.

Cum am început?Ne-am fixat urmãtoarele repere:Public þintã: Copii între 6 ºi 14 aniPerioada: 27.iulie - 07. august, în

vacanþa de varã, douã sãptãmâni, fãrã week-enduri, deci 10 zile.

Programul: 9,00 – 17,00Locul: În ªcoala generalã Marpod.Personal: O echipã pedagogicã de 2

animatori formaþi în tehnicile de animaþie.Participare financiarã din partea

copiilor pe zi/copil: 5 lei/ziPentru cã este vorba despre un proiect

care se adreseazã copiilor, fiind o alternativãeducaþionalã în timpul liber, cred cã acestproiect poate sã-i intereseze pe copiii ºipãrinþii din comunitatea noastrã. Sper dintoatã inima cã acest proiect va avea unsucces deosebit în rândul copiilor ºipãrinþilor ºi va deveni în timp o tradiþie.

Voi reveni cu impresii ale copiilor dupãdesfãºurarea activitãþilor.

Ing. VASIU CRUCIAN DORUPREªEDINTE

Asociaþia “Împreunã pentru Marpod”

Dacã se analizeazã rezultatele obþinute

de absolvenþii Colegiului Tehnic „A.T.

Laurian”, la recentul examen de

bacalaureat, dupã raportul dintre cei care

s-au prezentat ºi cei care au reuºit, acestea

nu sunt foarte bune. Au dat examen de

bacalaureat 122 de absolvenþi ºi au reuºit

81, adicã 66,33%, media judeþului fiind de

66,63%.

Dacã se iau în considerare numai

absolvenþii acestui an, datele se schimbã.

S-au prezentat 115 absolvenþi din promoþia

2009 ºi au reuºit 82 adicã 71.30%. Dintre

aceºtia cei care au urmat cursurile liceale

la zi, respectiv clasele de matematicã –

infomaticã ºi filologie, au dat examen 48

de absolvenþi ºi au reuºit 48 adicã 100%.

Rezultate mai puþin bune au avut cei

care au urmat cursuri liceale la F.R.

(frecvenþã redusã), ºi care au reuºit 23 din

35 de absolvenþi, respectiv 65,71%.

Tot în acest an la colegiul din Agnita

au absolvit 32 de elevi care au urmat

REZULTETELE DE LA BACALAUREATcursuri la ªcoala de Arte ºi Meserii.

Aceºtia au fãcut mai puþine ore de

matematicã ºi limba românã dar au învãþat

o meserie ºi 19 din ei au obþinut atestat

de tehnician designer vestimentar, iar 13

tehnician în industria pielãriei . Dintre

aceºtia numai 11 au reuºit la examenul de

bacalaureat. Aceºti 11 meritã felicitaþi

având în vedere orele puþine pe care le-au

fãcut la materialele pentru care au dat

examen.

Aceste rezultate reflectã faptul cã

elevii care doresc sã înveþe carte la liceul

din Agnita, o pot face cu succes, iar cei

care doresc sã se califice într-o meserie,

au toate ºansele sã obþinã un atestat în

cadrul Colegiului A. T. Laurian.

Meritã felicitãri cei care i-au învãþat ºi

cei care au învãþat dar mai ales primii trei

cu notele cele mai mari: Georgeta –Irina

Podu cu 9,65, Ioana Naicu cu 9,58 ºi Paul

Eduard Stanciu cu 9,48.

A fost odat{, S{r{turiau rãbdat de foame ºi de sete. Cei maiinspiraþi ºi-au golit frigiderele, ºi-au luatgrãtarele de acasã, rachiul ºi vinul dinproducþia proprie ºi s-au distrat la iarbã verde.Ceilalþi s-au uitat cum transpirã angajaþiicooperaþiei încercând sã-i sature pe toþipolitrucii, veniþi în numãr mare sã-isãrbãtoreascã pe veteranii din Agnita. Puþinioameni de rând, neangajaþi în cooperaþie, aureuºit sã prindã câte o bere , doi mici ºi câteun suc leºinat.

La înapoiere, cine a contat pe autobuzea luat plasã. Aºa cã în amurg prin prafuldrumului spre ferma Pinciu, se retrãgeauobosiþi spre casã cei care au sperat cã vorpetrece o zi minunatã la Sãrãturi. A fost ultimaºi cea mai nereuºitã serbare popularã de laSãrãturi.

Dupã revoluþie Sãrãturile au intrat iar îninvoluþie.

Biserica Evanhelicã CA, ºi-a scos acteleºi a cerut sã-i fie retrocedatã proprietatea.

Cerere pertinentã ºi aparent uºor de rezolvat.Asta în condiþiile unei situaþii normale. Darcum normalul a devenit de un timp încoace onoþiune relativã, e foarte normal ca lucrurilesã tãrãgãneze. Tribunalul nu se grãbeºte sãdea o pronunþare definitivã, ºi nici solicitanþiinu se grãbesc s-o cearã. Dacã li seretrocedeazã, reprezentanþii proprietarilor nuprea ºtiu ce sã facã cu aceastã proprietate.Aºa cum nu ºtiu ce sã facã nici cu alteproprietãþi care le-au fost retrocedate. ªi nuse grãbesc.

În acest timp Sãrãturile sunt ale nimãnui.Pentru cabana Clubului Elevilor, de pe

care nu s-a ºters încã stema pionierilor aufost angajaþi de cãtre Inspectoratul ªcolarJudeþean Sibiu, doi paznici, care nu se preaomoarã cu munca pentru întreþinerea ei.

Cabana este folositã odatã pe an deasociaþia „Agnita Free Spirits Ride” un grupde tineri inimoºi, ce acumuleazã adrenalinãdistrându-se cu maºini puternice prin locuripericuloase. Aceºtia îºi fac aici tabãrã ºi cuaceastã ocazie mai fac câte o igienizare dupãunii turiºti ocazionali ce-ºi lasã gunoaiele peunde trec.

Mai mult noroc a avut staþiunea cu vilaOcolului Silvic, frumos construitã ºi bineîntreþinutã. De personalul care se ocupã cuîntreþinerea acestei cabane se feresc vandalii,gata sã distrugã tot ce se mai poate distrugeprin restul staþiunii.

Cam asta este povestea Sãrãturilor.Desigur cã nu am prezentat în aceastãpoveste toatã istoria locului, pentru cã vor fiºi alte date pe care nu le cunosc. Sper cã ceicare au informaþii în plus mi le vor spunepentru a le spune ºi eu mai departe.

Deocamdatã atât pot sã spun despreacest loc binecuvântat de Dumnezeu ºiabandonat de oameni.

Staþiunea Sãrãturi a fost odatã. Peste unan va fi ºi mai rãu.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2009

�

Povestea locului, cãruia impropriu îispunem încã „Bãile Sãrãturi”, începe demult, de când saºii bogaþi din Agnita aduceau cubutoaiele apã sãratã ºi fãceau tratamentbalnear la domiciliu.

Apoi Biserica Evangelicã a lotizat terenulºi l-a concesionat celor care doreau sã-ºiconstruiascã acolo o cabanã. Cei care ºi-aufãcut cabane din cãrãmidã au avut drept deconcesiune 25 de ani, iar pentru cele din lemn20 de ani. Dupã aceastã perioadã s-a plãtitchirie anualã. Printre primii concesionari aufost ºi douã familii de români, Lupºa ºiFãcãlãu.

Atunci s-a construit un bazin de 10/5 mpentru bãi cu apã sãratã, 10 cabine acoperitecu þiglã, 9 vile din care una era cofetãrie, obaie comunã cu trei cabine ºi apã caldã,Sãrãturile devenind un loc de agrement ºi deîntreceri sportive, foarte frecventat. În oraºmai era pe atunci un ºtrand, pe vale, în capãtulstrãzii Cloºca, aºa cã locuitorii comuneiAgnita nu duceau lipsã de locuri unde sã-ºipetreacã timpul liber.

Al II-lea Rãzboi Mondial ºi urmãrile luiau inf luenþat ºi soarta Sãrãturilor..Majoritatea saºilor au fost duºi în „mamaRusie” sã repare stricãciunile suferite deaceasta de pe urma cotropirii de cãtre fasciºti.Apoi, România pornind pe noul drum indicatde marele prieten de la rãsãrit, calitatea deproprietar a început sã devinã periculoasã,cei bogaþi devenind sinonimi cu duºmaniipoporului. Saºii nu s-au mai ocupat deSãrãturi.

Aºa se explicã faptul cã la naþionalizareastaþiunii, în documentele de inventariere abunurilor preluate de stat, cele 9 vile, bazinulºi construcþiile aferente prezentau un gradavansat de deteriorare.

Dupã naþionalizare staþiunea estegestionatã de Sindicatul Mixt Muncitoresc cusediul la uzina Steagul Roºu din Oraºul Stalin(Braºov pentru cei mai tineri). Pentru oscurtã perioadã aici veneau în tabãra de varãpionieri clasei muncitoare din capitala þãriiBucureºti ºi din capitala regiunii Stalin,Oraºul Stalin. Pe lângã aceºtia se bucurau devacanþã în tabãrã ºi câþiva pionieri din oraºulAgnita, devenit centru de raion.

Apoi, distanþa mare faþã de administrator,face ca acesta sã-ºi piardã interesul, ºi lasãstaþiunea pe seama armatei, care o foloseºteca tabãrã temporarã în timpul aplicaþilormilitare din poligonul Cincu.

Dupã desfiinþarea regiunilor ºi araioanelor, din 1968, oraºului Agnita îi revinedin nou sarcina de a administra Sãrãturile. Aurmat o perioadã de înflorire a staþiunii.Vilele, numite acum cabane, au fost trecuteîn administrarea unitãþilor industriale ºi acooperativelor din oraº, au fost reparate ºiclasa muncitore în frunte cu organele departid, de stat ºi cu sindicatul organizau aicide 1 Mai ºi de 23 August, petreceri minunatecu spectacole folclorice, cu muzicã, mici ºi

cu multã bere. În aceste zile autobuzele îiduceau pe agniþeni gratuit la Sãrãturi, sã sebucure de sãrbãtori ºi sã laude partidul.

Apoi reprezentanþii clasei muncitoare auînceput sã-ºi cumpere Dacii ºi petrecerile dela Sãrãturi, alãturi de proletari au devenitpentru ei neinteresante ºi neinteresate.Sãrbãtorile naþionale nu mai aveau acelaºifast. Aprovizionarea cu mici ºi bere era totmai redusã. Zilele de 1 Mai ºi 23 August audevenit tot mai mult prilej de omagiere aînþelepþilor conducãtori Nicolae ºi ElenaCeauºescu, a cãror mãreþie trebuia urmãritãla televizor.

La Sãrãturi nu se mai organizau serbãripopulare. Totuºi, în virtutea inerþiei, cu acesteocazii grupuri de prieteni mergeau acoloîmpreunã, puneau pe disc cartofi, slãninã ºicine avea, carne ºi petreceau cu vin ºi þuicãdin producþie proprie.

În rest, la Sãrãturi nu se mai prea duceanimeni.

Doar câte un grup de prieteni când vroiausã se distreze, mai cereau cheia câte uneicabane, de la preºedintele sindicatului, careo dãdea bucuros dacã avea aprobareadirectorului ºi a secretaruluide partid.

Staþiunea a devenit totmai mult un loc de petrecerepentru tineri. Pentru elevi afost construitã cabanapionierilor. Aici, în perioadavacanþelor, profesorii cuvocaþie organizau tabere de10-12 zile cu câte un grup deelevi. Cabana avea paturi ºicazarmament, avea bucãtãrieºi veselã. Elevii îºi duceau deacasã materia primã pentrugãtit: cartofi, ouã, brânzeturi,ulei, zahãr, ceai etc, segospodãreau singuri, ºi sesimþeau minunat.

În celelalte cabane organizau chefuri, ºi-ºi sãrbãtoreau zilele onomastice sau denaºtere copiii directorilor ºi ai secretarilorde partid cu grupurile lor de prieteni. Aºa auînvãþat tinerii de atunci sã-ºi cultive relaþiile.ªi n-au uitat.

Numai cã acest mod de folosire acabanelor a dus la deteriorarea lor. Cei careproduceau stricãciuni nu puteau fi traºi larãspundere pentru cã erau minori iar depãrinþi nu te puteai lega pentru cã erauMajori.

În 1985 Elena Nae , secretarul de partid,ºefa supremã a judeþului, urmãrind cum sedesfãºoarã lucrãrile agricole, ajunge în zonãºi este revoltatã de situaþia pe care odescoperã la Sãrãturi. Femeie hãtãrâtã,aceasta convoacã urgent activul local,directorii, secretarii de partid ºi preºedinþiide sindicat, îi muºtruluieºte bine ºi le dãsarcinã sã punã cabanele la punct. Pe atuncio sarcinã de partid nu se comenta ci se

executa, aºa cã în scurt timp toate cabaneleau fost reparate ºi dotate cu tot ce eranecesar; baie, bucãtãrie, dormitoare, salã demese, grãtare ºi mese afarã.

Aºa au trecut acestea din nou înproprietatea clasei muncitore ºi folosite dereprezentanþii acesteia, care au revenit laSãrãturi. Muritorii de rând nu mai aveau cesã facã acolo. Pâinea, zahãrul ºi uleiul secumpãrau numai cu porþia, pe bazã de tabelºi carnea tot aºa, dar aceasta numai de treiori pe an: de 1 mai, de 23 august ºi de anulnou, când fiecare cetãþean al þãrii avea dreptulla 1 kg de carne. Berea era puþinã ºi tot maiproastã iar de mici era o mare problemã sãfaci rost.

La cabanele din Sãrãturi se întãreau dincând în când relaþiile prieteneºti dintremembrii ºi membrele personalului TESA dinîntreprinderi, cu ocazia unor petreceritovãrãºeºti organizate de conducãtoriiunitãþilor. Tot aici se trãgeau concluziile dupãdiverse verificãri politice sau economice,ocazie pentru cei verificaþi sã-ºi însuºeascãobservaþiile, iar pentru instructorii politicisau revizori sã primeascã mulþumirile

cuvenite pentru îndrumãrile competente ºisprijinul acordat.

Nu puþine au fost cazurile când musafiriicare au petrecut la Sãrãturi lungi clipeminunate, sã-ºi exprime dorinþa de a revenii

cu familia pentru câteva zile. ªi dorinþa nu leputea fi refuzatã, directorii ºtiind sã-ºionoreze calitatea de gazdã.

Ultimul cântec de lebãdã al Sãrãturilor afost la 23 august 1988, când s-a organizat oserbare ce s-a dorit sã fie cea mai grozavã.Serbarea, dedicatã veteranilor de rãzboi a fostîndelung pregãtitã. Ea era susþinutã deansamblul Casei de Culturã, orchestra ºisoliºtii vocali din Agnita, de restaurantele ºiautobuzele pentru transportul cetãþenilor,adicã tot tacâmul pentru o serbare ca pevremuri, cu multã bere ºi mici.

Decepþia a fost pe mãsura speranþelor.Cei care s-au dus fãrã mâncare în traistã saufãrã relaþii serioase cu angajaþii cooperaþiei,

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 15, iULIE 2009

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Cei care se ocupã de copii – pãrinþi ºi educatori –sã se lase cãlãuziþi de rugãciune. Chiar în împrejurãrilede fiecare zi, pãrinþii trebuie sã se întoarcã în inimalor cãtre Dumnezeu în rugãciune, oricât de scurtã saufãrã cuvinte ar fi ea, dupã care sã urmeze în faptã sauîn cuvânt ceea ce Dumnezeu le insuflã în inimi. Oricehotãrâre sau reacþie trebuie sã izvorascã dintr-o inimãrugãtoare, mai degrabã decât din raþiune...Singura„regulã” pe care trebuie sã o urmeze pãrinþii creºtiniîn educaþia copiilor ºi în relaþia cu ei este sã-L întrebepe Dumnezeu într-o rugãciune fierbinte, atunci cândse confruntã cu situaþii diferite de viaþã. Trebuie sãfim convinºi cã Dumnezeu e gata sã inspire inimiletuturor oamenilor. Trebuie sã ne strãduim sã ne rugãm,cãci experienþa se câºtigã numai prin practicã ºiDumnezeu ºtie mai bine ce se aflã în inima copilului.

Vorbind despre copiii care învaþã sã vorbeascã,Sfântul Ioan Gurã de Aur ne semnaleazã un aspectfoarte important al paternitãþii creºtine: exemplul e

totul. Cuvintele folosite de pãrinþi, modul lor de a vorbiºi a se purta vor avea o înrâurire puternicã asupravorbirii ºi comportamentului copilului. Auzindu-ºipãrinþii insultându-se ºi vorbindu-ºi în mod agresiv,copiii vor învãþa sã vorbeascã la fel.

Copiii trebuie sã înveþe sã fie ascultãtori încã dinfragedã pruncie, ascultarea fãcând parte naturalã dinviaþã. E mult mai uºor sã-l formezi pe copil în duhulascultãrii încã de la începutul vieþii. Exemplul pãrinþilorare o importanþã primordialã: dacã ei nu îºi vor arãtarespect unul altuia, copilul nu va învãþa niciodatã ce eascultarea. Ascultarea e vitalã din punct de vedereduhovnicesc ºi copiilor care nu au dobândit-o încã demici le va fi mult mai anevoie sã o înveþe mai târziu.

FORMAREA CARACTERULUI COPIILOR (I)din dragoste pentru el”.

Când copilul se joacã sau se ocupã de oîndeletnicire oarecare, trebuie sã facem în aºa fel încâtjocul sau îndeletnicirea sã nu-i fie foarte uºor deîndeplinit. Una din greºelile vieþii moderne e tendinþade a evita orice lucru care ar cere luptã, efort sau carene-ar obliga sã cerem ajutorul cuiva. Copilul trebuiesã facã faþã ºi încercãrilor, trebuie sã i se ofere ºi ºansade a-ºi lãrgi propriile capacitãþi ºi chiar de a trece prinexperienþa eºecului. Din punct de vedere duhovnicesctrebuie sã învãþãm ce înseamnã rãbdarea, puterea deîndurare, lucruri care creeazã neplãcere ºi umilinþã.Copiii vor învãþa ºi din felul pãrinþilor de a reacþionaîn faþa unor situaþii neplãcute ºi delicate.

Copiii trebuie încurajaþi sã-i ajute pe cei mari ladiverse treburi, dupã puterea fiecãruia – chiar dacãsunt prea mici pentru a le fi realmente folositori ºichiar dacã lucrul e câteodatã prea greu pentru a-l ducela bun sfârºit.

În acest fel copiii vor dobândi simþul rãspunderiiºi nu vor trãi doar pentru ei înºiºi. Vor putea învãþa sãaprecieze munca plinã de sacrificiu a pãrinþilor pentruei.

Una din trãsãturile vieþii creºtine în lume e ceacare ne spune cã trebuie sã fim generoºi, primitori,iubitori ºi atenþi cu cei în nevoi. Aceste calitãþi pot fiinsuflate copiilor încã din fragedã pruncie. Ei pot învãþaºi din exemplul nostru sã împartã din ce-i al lor cu alþiiºi sã participe la primirea oaspeþilor.

(fragmente din volumul MAICA MAGDALENA,Sfaturi pentru o educaþie ortodoxã a copiilor de azi,Editura Deisis, Sibiu, 2000)

Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu multe puteri ºiharuri. Cu toate cã din punct de vedere fizic el estemai slab decât multe alte vieþuitoare, cu toate cãagerimea simþurilor lui este mai micã decât agerimeasimþurilor acestora, totuºi el este mai presus de toateacestea prin minte, prin credinþã, prin iubire, princuvânt ºi prin faptã. Înzestrat cu aceste puteri ºidaruri, omul este stãpânul firii înconjurãtoare ºicoroanã a creaþiei, dupã cum zice Sfântul ApostolPavel: „Ce este omul ca sã-þi aduci aminte de el...L-ai

încununat cu slavã ºi în cinste l-ai pus peste lucrãrile

mâinilor Tale” (Evrei 2, 6-8). Prin mintea cu care l-aînzestrat Dumnezeu, omul cunoaºte tainele firiiînconjurãtoare, descoperã legile firii ºi le pune înslujba semenilor ºi tot prin intermediul minþiidescoperã ºi inventeazã tot felul de aparate, fiindcreator de bunuri spirituale care înalþã viaþaoamenilor.

Alãturi însã de minte, de raþiune, Dumnezeu adat omului ºi puterea credinþei prin care pãstreazãnecontenit legãtura cu El. Credinþa este o mare puterespiritualã. Fãrã ea, spune Scriptura, nu putem fiplãcuþi lui Dumnezeu. Ea dã credinciosului liniºte, îlajutã sã-ºi înþeleagã rostul în viaþã ºi sã biruienecazurile. Poetul ºi scriitorul Al. Vlahuþã scriaoarecând:

“Nebiruit e omul ce are credinþã.El ºtie cã pe lume nimic zadarnic nu-i.Cã dincolo de clipa ºi truda vieþii lui,În tainã vremea þese la sfânta biruinþã”.Cu toate acestea omul n-ar fi om dacã ar fi lipsit

de iubire. Ceea ce dã vieþii noastre pe pãmânt nimbuldesãvârºirii este iubirea neîncãrcatã de noroiul

Copiii care-ºi fac mereu voia lor sau cãrora li seîngãduie sã înveþe sã dobândeascã prin ºmecherii totceea ce vor ºi când vor, nu vor învãþa ce înseamnãiubirea – fiindcã ascultarea este o expresie a iubirii.Ascultarea creºte o datã cu maturitatea. La începutea trebuie sã însemne: „Fã ce þi se spune”, dar pentruun adult ea înseamnã : „Pune înainte voia celuilalt,

PUTEREA CUVÂNTULUI, PUTEREA FAPTEI

patimilor, nu cea izvorâtã din orgoliu, ci iubirea curatãcare vine de la Dumnezeu ºi se revarsã peste rãnileoamenilor ca o alifie binefãcãtoare: “Cãci aºa de mult

a iubit Dumnezeu lumea încât pe Unul Nãscut Fiul

Sãu la trimis în lume” (Ioan 5,3). Aceasta este iubireacare se dãruieºte pentru binele oamenilor, iubireajertfelnicã.

Toate aceste puteri ºi altele, pe care nu e loc sãle amintim aici, ajung la deplina lor afirmare princuvânt ºi prin faptã. Cuvântul este cel ce exprimã

conþinutul minþii, este cel ce transmite mesajulcredinþei ºi tot el este acela prin care se manifestãrazele iubirii de Dumnezeu ºi de oameni. Ca rouaeste cuvântul bun care porneºte de pe buzele omului.

Tocmai fiindcã puterea cuvântului este aºa demare trebuie sã avem grijã cum o folosim. Cuvântulzideºte, dar el poate ºi rãni ºi dãrâma. El esteasemenea unei arme cu douã tãiºuri, putând naºteînþelegere ºi pace, dar ºi vrajbã. Cuvântul vostru sãfie “da, da ºi nu, nu” zice Scriptura (Matei 5,37).Însuºi Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, este numitCuvânt. Prin El s-au fãcut toate câte sunt ºi tot El ne-a descoperit “cuvintele vieþii veºnice” (Ioan 6, 68).

Dupã cum „la plinirea vremii” Cuvântul luiDumnezeu S-a întrupat ºi s-a fãcut om, tot aºacuvintele noastre despre Împãrãþia lui Dumnezeutrebuie sã se întrupeze ºi sã fie urmate ºi împliniteprin faptã. Prin cuvânt vorbim oamenilor despreDumnezeu, dar faptele noastre sunt cele care conving,puterea faptei fiind nebãnuitã. Fãrã ea cuvântulrãmâne ineficace, ca o “aramã sunãtoare”. Cuvântulse cere împlinit, se cere trãit, precum zice Scriptura:“Fiþi împlinitori ai cuvântului” (Iacob 1, 22).

A sluji lui Dumnezeu ºi oamenilor înseamnã a slujiprin cuvânt ºi faptã, a împlini cuvântul prin faptã, darºi a fi concordanþã între cuvintele ºi faptele noastre.Cuvântul ºi fapta nu pot fi despãrþite, una fãrã alta nuau valoare pentru mântuire. ªi cuvântul ºi fapta secuvin împlinite în numele Domnului nostru IisusHristos, Care este Cuvântul întrupat pentru noioamenii ºi pentru a noastrã mântuire.

Pr. Marius Daniel Rebegel

(Ruja)

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca

Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai

Pr. Coºorean Axente-Cosmin

Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram

(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.

Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tehnoredactor: Nicolae Hodiº

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

O informaþie despre atestarea documentarã asatului ne-o prezintã Coriolan Suciu în al sãuDicþionar istoric al localitãþilor din Transilvania, vol.I, p. 259. Folosindu-se de Documentele lui Veress,vol. IX, p. 367, menþioneazã cã satul este atestatpentru prima oarã în anul 1636, sub numele deGhezes (fapt de care ne îndoim, de altfel, existândindicii cã localitatea intrase de mult în atenþiacancelariei imperiului). Acelaºi dicþionar noteazãvariaþii diverse ale denumirii satului, din 1733, FelsoKisazo; în 1850, Felso Gezacs; între 1760-1762 FelsoGizos; în 1805 Felso Gezes ºi Ober Gesass, apoiGhizasa de Sus.

Existã în prezent ºi o localitate Ghijasa de Jos,cu care Ghijasa de Sus se învecineazã în partesudicã.

Respectivul dicþionar istoric ne oferã menþiuneacã în Evul Mediu ele au existat ca un singur sat,respectiv acolo, în Gruiul lui Bogdan pe Hârþiºoara,o apã firavã care trece prin apropiere, unde dupãcum s-a arãtat, s-au gãsit urme certe despre o vecheaºezare.

Se presupune cã vechea vatrã a satului de laHârþiºoara a fost pãrãsitã, probabil din cauzasaºilor sau a unor conflicte din interior apopulaþiei aglomerate ce a necesitat defriºãride pãdure, de tufiºuri ºi mãrãcini. S-au împãrþitîn trei ramuri. Unii s-au stabilit pe loculGhijasei de Sus spre nord, altã ramurã s-adeplasat dincolo de pârâul Hârþa în Ghijasa deJos, iar alta spre apus la locul numit astãzi«Colighi», dispãrut ca aºezare a unei vetrestabile.

Ca formã administrativã Ghijasa de Susdevine comunã de sine stãtãtoare aparþinândjudeþului Târnava Mare, apoi a regiunii Braºovinclusã în raionul Agnita. La reorganizarea din1968, localitatea ºi-a pierdut pe neaºteptatproprietatea de comunã, fiind aruncatã la o distanþãde peste zece kilometri cu reºedinþã, respectivarondatã comunei Alþîna, deºi întotdeauna ºi-amenþinut forme de nucleu ce-i dau dreptul sã fieautonomã.

În ce priveºte biserica actualã, monumentul celmai important al satului, ea dateazã din anul 1862,an în care s-a început construcþia ºi «s-a isprãvit» în1883, «de comunele din împrejur nu se afla», cumnoteazã în Protocolul pe 1884 inimosul preot IoanVeltean, iniþiatorul acestei ctitorii. Vechea bisericãse aflã în dealul din partea de est a satului, în grãdinalui Pârvuleþ ºi a lui Siridon, unde se gãsea ºi semnul,respectiv piatra de altar. Preotul Veltean a cumpãratpe cheltuiala proprie actuala curte a bisericii de lalocuitorul Ioan Vlad, nume care azi s-a pierdut, cu160 de florini si cu condiþia ca «pânã voi fi eu înviaþã sã-l pomenesc în liturghie» .

ªemantismul Arhiedecesei Metropolitane Blaj

PAROHIA ORTODOX{ ROMÂN{ GHIJASA DE SUSSCURT ISTORICpe anul 1900, la p. 552, ne oferã date interesante

despre trecutul organizãrii bisericii din Ghijasa deSus: «Parohia aceasta nu era pe timpul conscripþieiepiscopului Klein (Samuel Micu Klein). 470 desuflete: avea bisericã, dar nu ºi casã parohialã.Preoþi erau doi: popa Radu ºi popa Toma, acestadin urmã neunit (ortodox)», de unde putemconchide cã o parte din cele 470 de suflete erauneuniþi. Cine a mai funcþionat ca preot pânã în anul1824, din lipsã de date nu s-a putut nota.

De la anul 1824, a funcþionat NatanailGrigoroviciu, cãruia i-a urmat Ioan Grigoroviciu,care a fost împuºcat de insurgenþi în 1848. Acestuiai-a urmat Ioan Popoviciu ºi Ioan Veltean, care afuncþionat pânã în anul 1890, «cari de la anul 1890pânã în prezinte, funcþioneazã actualul preot ValeriuStoian» (data de 1900).

Cât de apropiaþi au fost aceºti preoþi de sufletulromânilor de pe aceste meleaguri o dovedescfaptele lor de dãruire înscrise sub semnul lupteipentru pãstrarea identitãþii naþionale ºi a desfiinþãriiapãsãtoarei poveri a iobãgiei, pentru care preotulIoan Grigoroviciu a plãtit cu viaþa împreunã cu fiulsãu pe vremea aceea.

Cu privire la locaºul bisericii, aflãm de pe

anul 1900 au slujit urmãtorii preoþi: 1. Pr. SimionStoiþã (1939-1953); 2. Pr. Pavel Simion (1953-1961);3. Pr. Ion Forsea (1970-1973); 4. Pr. Mircea Leb(1973-1986); 5. Pr. Virgil Barbu (1986-1988); 6. Pr.Mihai Rusu (1988 pânã în prezent).

Trebuie amintit faptul cã parohia Ghijasa de Sus,ca de altfel aproape toate satele româneºti, a începutsã se depopuleze datoritã sistemului totalitar carei-a împins pe þãrani sã migreze spre aºezãri urbane,dezrãdãcinându-i ºi în acelaºi timp obligându-i sãtrãiascã o altfel de viaþã improprie tradiþiei în careau fost crescuþi. Cu toate acestea parohia Ghijasade Sus îºi mai pãstreazã credinþa, tradiþia ºi-n moddeosebit colindele care, spre deosebire de sateleînvecinate, sunt total diferite, cântate în antifon ºiîntr-un numãr impresionant de peste 20, specificedoar satului Ghijasa de Sus.

Nu trebuie sã încheiem fãrã a-i aminti aºa cumse cuvine pe vrednicii noºtri înaintaºi care au fostlumini cãlãuzitoare la vreme de restriºte ºi negurã:îl reamintim pe vrednicul ºi curajosul pãstor desuflete Ioan Grigoroviciu, omorât de insurgenþi înDealul Dãii împreunã cu fiul sãu; vrednicul preot ºi

slujitor ºi jertfitor Ioan Veltean (Veltan), ctitoral Sfântului locaº al bisericii noastre cu hramulSf. Ioan Botezãtorul, în memoria cãruia s-aridicat o cruce în faþa bisericii în anul 2006;Nicolae Togan, o personalitate remarcabilã,membru ºi bibliotecar la Astra, care publicã«Catalogul Asociaþiunii Transilvane pentruliteraturã româna ºi cultura poporului român»,dicþionarul numerar de localitãþi cu populaþieromâneascã din Transilvania ºi Ungaria; IoanSava, pilot, profesor de aviaþie, locotenent,fãcea parte din pionieratul aviaþiei române ºica profesor la Arad la ºcoala de aviaþie aîndrumat ºi învãþat aceastã artã a zborului, caapoi sã moarã întrun-ul din zboruri datoritã

unei defecþiuni la motor (este îngropat în faþabisericii în anul 1924, luna mai, ziua 7).

Deºi în prezent (2007) parohia are doar 183 desuflete (65 familii), totuºi ea nu a stagnat, se bucurãde anumite facilitãþi ºi realizãri: introducereagazului metan, drum asfaltat, monument al eroilor(unicat), biserica pictatã în frescã ºi îngrijitã, uncãmin cultural, toate apropiindu-ne de un standardmediu de civilizaþie. Regretabil este faptul cã, dacãîn 1900 erau 109 elevi, astãzi sunt în clasele I-IVdoar 5 elevi. Nãdãjduim cã vremurile vor aduce altevaluri mai blânde pe marea acestei vieþi.

Reper bibliografic: Profesor Gherasim RusuTogan ºi Preot Mihai Rusu, Cântecul vetrei -

Monografia localitãþii Ghijasa de Sus, judeþul Sibiu,2006

Pr. Mihai Rusu

(Ghijasa de Sus)

inscripþia de la intrare cã la 1881 era notar IoanBela ºi jude comunal Ioan Oprean care ºi-au adusaportul la ridicarea sfântului locaº. Menþionãm deasemenea cã în urma cutremurului din 1916 bisericaa suferit pagube mari, fapt ce a necesitat în aniiurmãtori reparaþii. Tot în urma cutremurului din1916 unul din clopote a fost luat de austro-ungari,în locul acestuia a fost cumpãrat altul de cãtrecredincioºii care au fost în America, dreptmulþumire pentru faptul cã s-au întors acasã. Deasemenea aceºtia au ridicat o cruce ce se aflã ºiastãzi în faþa grãdinii bisericii.

Slujitorii sfintei biserici împreunã cucredincioºii au adus fiecare contribuþia lor la bunulmers al parohiei, îngrijindu-se de sfântul locaº careîn ultimul timp a fost împodobit cu o frumoasã hainãpicturalã în tehnicã «fresco».

Dupã preotul Stoian amintit în ªematismul din

(continuare din pagina 1)

„Avva Antonie, cãutând la adâncul judecãþilor lui Dumnezeu, a cerut,zicând: Doamne, cum unii trãind puþin, mor, iar alþii prea îmbãtrânesc?ªi pentru ce unii sunt sãraci, iar alþii bogaþi? ªi cum cei nedrepþi seîmbogãþesc, iar cei drepþi sunt sãraci? ªi a venit lui glas zicând: Antonie,ia aminte de tine, cã acestea sunt judecãþi ale lui Dumnezeu ºi nu-þi esteþie de folos a le ºti”

(Patericul, ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfinþilor

bãtrâni, Alba Iulia, 1993)

FRAGMENTE DE PATERICDespre taina judec[\ilor lui Dumnezeu

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NAUGUST

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Ehrman Katarina 1 august 88 de ani BruiuGavrea Maria 1 august 87 de ani SãsãuºBãrtuº Maria 2 august 87 de ani MerghindealSopa Ana 3 august 88 de ani IlimbavGârlea Fimea 4 august 96 de ani HosmanFlitãr Iudifta 6 august 87 de ani RetiºCioca Traian 6 august 86 de ani CoveºNiþu Maria 7 august 82 de ani CoveºSchuster Maria 8 august 80 de ani MetiºGiorgicã Ioan 10 august 91 de ani MarpodSander Ana 10 august 88 de ani MarpodOros Viorica 10 august 82 de ani Dealu FrumosMarian Gheorghe 11 august 80 de ani ªomartinOprean Paraschiva 12 august 84 de ani MoardãºVasiu Maria 13 august 81 de ani BeneºtiTogan Marian 14 august 82 de ani RãvãºelCriºan Lidia 14 august 81 de ani GherdealZimmer Ioan 15 august 81 de ani MerghindealBrezai Ioan 21 august 89 de ani Dealu FrumosBonea Ana 22 august 87 de ani ChirpãrButa Cornelia 23 august 82 de ani MerghindealMoga Emilian 27 august 90 de ani MetiºAron Viorica 27 august 85 de ani AlþânaOprean Ioan 27 august 85 de ani Ghijasa de SusMuntean Maria 27 august 81 de ani BeneºtiMoraru Maria-Elena 28 august 95 de ani RujaTrif Elisabeta 28 august 80 de ani AlþânaUrea Elena 29 august 81 de ani MerghindealPuºcaº Eugenia 29 august 80 de ani MihãileniGherghel Silvia 31 august 85 de ani BruiuAndrei Traian 31 august 85 de ani Coveº

Strigãturi la miri

Tu mireasã cu chindeu,Vai de mãritatu’ tãu;Cã te-ai mãritat cu dracu’,Cã þi-i beutor bãrbatu’

Tu, mireasã, draga mea,Nu te supãra, nu prea;Cã mirele-i tinerelªi-i trãi bine cu el.

Tu, mireasã, draga mea,Dac-o fi soacrã-ta bunã,Ia-o-n braþe º-o adunã.Dac-o fi soacrã-ta rea,Mãturã tinda cu eaªi pe-afarã de-i putea.

O, sãracã fetiºoarã,Cã nu ºtii pe cine-nsoarã.Da ficioru’ sãracu’Nu ºtie cã ia pe dracu’:În mijlocu’ caruluiDuce arma dracului.

Tu, mireasã, draga mea,Nu te supãra, nu prea,Cã pita-i pe grindã-n casãªi cuþitu-i lângã eaªi þi-i tãia cât îi vrea.Nu te supãra, mireasã,Cã bâia-i pe grindã-n casã.ªi-i crepatã-n patru dungi,Cât þi-s spatele de lungi.

Sã plângi, române

Stã sus în deal, biserica din satSemeaþã, dar pustie.Zadarnic clopotele-i batChemând creºtini sã vie.

Cãci tu, române, ai uitatMirosul de tãmâieªi-n lumea largã ai plecat,Lãsând ºi sat ºi glie.

Sã plângi, române, c-ai uitatDe tata ºi de muma,Care-n zadar te aºteptã-n satSã le sãruþi doar mâna.

ªi moºul tãu te-a aºteptatIeºind la portã într-una,Dar ºi de el, tu, ai uitatªi-i plângi acum doar urma.

Tu plângi, române, c-ai plecatStrãin, în þãri strãine.ªi plâng ºi casele din satCe-or deveni ruine.

Mirosul fânului uscatDin dealuri se coboarãDar tu, pe unde eºti plecat,Nu simþi miros de varã.

Te-aºteptã ciorecii-n dulapªi lãibãrica aºteaptã.Sã vii, române, iar în satSã le mai porþi odatã.

Sã vii, române, iar acas’Cãci plânge HârtibaciuDe jalea celor ce-au rãmas,ªi plânge „rara”-n Baciu.

Fetele din satu’ nost’

Fetele din satu’ nost’Pusu-s-au toate pe postFac mãtãnii tot mereu,Se roagã lui Dumnezeu.Sã le vie apã-n uºãSã se spele de cenuºã.De-aº trãi cât lumea toatã,N-aº iubi fatã bogatã.Mai bine una sãracãNumai ochi ºi trup sã-mi placã.Cã copila cea sãracãLucrã-n sat ºi-aºa se-mbracã,Dar fata bogatuluiPoartã lucrul satului.Nu ºtie cose-o cãmaºã,Nici pânza nu ºtie þese.Cu grebla nu ºtie da,Nici holda a secera.Numai sã se rumeneascã,Pe fieciori sã bolunzeascã.

Nimic despre viitorNicu Ganea

Am încercat, prin vis, sã-mi ard trecutulªi, pe cenuºa lui cea nefertilã,Sã ar ogor, sã nãduºesc sub cnutulDestinului – neºtiutor de milã.

Plãceri pãgâne, pãcate neprescrise,Sã-ngrop sub brazda arsului trecut,Când înhãmat la jugul meu din vise,Îngenuncheat, sã mã târãsc sub cnut

Împovãrat de jug, flãmând ºi însetat,Când la amiaza vieþii voi gãsi izvor,Pedeapsa cea mai grea ar fi, ciudat,Sã trec pe lângã el ºi sã nu mor.

Când de la capãt sã o iau, nu sunt în starePuterile când simt cum mi se duc,Doar visul, singur, mi se pareCã mã-nþelege, fãrã sã-i traduc!

Asta-i mândra,

bat-o sfinþii,

Asta-i mândra, bat-o sfinþii,

Care-o cãz’t din podu’ tinzii.

Lelea-i micã ca bobu’.

La picioare ca focu’.

Lelea car’ se rumeneºte,

Ia-o, drace º-o trânteºte.

ª-o trânteºte-aºa de bine,

Sã nu se scoale nici mâine.

Lelea neagrã ºi buzatã

Leagã-i clopotul de buze

ª-o îndreaptã-n cucuruze.

Taie, maicã, tãiþei

Taie, maicã, tãiþei

ªi îi taie mãrunþei,

Cã vin feciorii mei,

Sã nu se înece cu ei.

Cheamã-i, maicã ºi în casã

ªi îi pune dupã masã.

ªi le dã ºi beuturã,

Sã nu mã caute-n gurã,

Cã eu sunt fatã buzatã.

Mã dusei într-o grãdinã,

Mã uitai într-o gãleatã

Mã vãzui fatã buzatã.

Cu buze de cinci oca

Cine dracu’ m-a lua?

BLIDUL CU MEIUn om sãrman – spune o poveste berberã – s-a luat la ceartã cu un bogãtaº, care l-a

pãlmuit. Au ajuns în faþa cadiului, care i-a ascultat pe cei doi ºi a hotãrât ca bogãtaºul sã-i deacelui sãrman, pe care îl pãlmuise, un blid de mei.

Atunci omul cel sãrman s-a întors spre cadiu ºi i-a tras o palmã straºnicã.- Ce te-a apucat? A întrebat cadiul.- Nimic, a rãspuns omul cel sãrman. Am avut aºa, un chef. Când are sã aducã blidul cu

mei, ia-l dumneata. Eu am plecat.

O ZI LA LOS ANGELESLa Los Angeles, în lumea filmului, plinã de oameni bogaþi – ºi îndeobºte trândavi, fiecare

fiind mereu „prins în ceva” – programul unei zile obiºnuite sunã dupã cum urmeazã:- Te scoli la ora opt. Bei un suc de portocale ºi-þi iei vitaminele. Faci o plimbare de o

jumãtate de orã, cu câinele, înainte de micul dejun. Apoi citeºti presa ºi corespondenþa. Pe lazece ºi jumãtate, prima vizitã la piscinã. Dupã aceea, gimnasticã, baie, soare ºi toaleta completã.Apoi prânzul, eventual cu niºte prieteni.

Dupã prânz ºi cafea, poþi vedea un film în proiecþie privatã, ori poþi merge la cumpãrãturi,dai câteva telefoane sau te uiþi la o casetã. Pe la ora patru dupã amiazã, tenis, cãlãrie sau golf.La întoarcere a doua vizitã la piscinã ºi gimnastica de dupã-amiazã. Dupã toate astea, urmatede duº ºi masaj, e bine sã tragi un pui de somn.

Când te trezeºti ai optzeci de ani.

SÃRBÃTOAREA ÎNFRÂNGERIIEste uneori greu sã desparþi douã lucruri care se bat cap în cap. Se spune în Mahabharata

cã izbânda este un fel de înfrângere, iar un eveniment istoric pare sã confirme acest lucru.În 1389 se pregãtea la Kosovo o bãtãlie între sârbi, care-ºi apãrau pãmântul ºi cotropitorii

turci, al cãror numãr era cu mult mai mare. Cu douã zile înainte de bãtãlie, despre care toþiºtiau cã va fi hotãrâtoare, cneazul Lazãr, conducãtorul trupelor sârbe, a primit un semn de laFecioara Maria, adus de o pasãre de la Ierusalim.

Iatã ce spunea mesajul:- Ai de ales între douã împãrãþii: una aici, una pe lumea cealaltã. Pe care o alegi?Cneazul Lazãr a ales împãrãþia cerurilor. Drept urmare, a pierdut bãtãlia de la Kosovo,

iar oamenii lui au fost mãcelãriþi.Însã victoria sa spiritualã, dupã fãgãduiala Feciorei Maria, a fost uriaºã ºi temeinicã,

astfel încât ziua acelei bãtãlii a ajuns, pentru toþi sârbii aflaþi sub stãpânire otomanã, o ziînsemnatã, de trainicã sãrbãtoare.

În fiecare primãvarã, câmpul de bãtãlie de la Kosovo se acoperã cu flori roºii. În 1913,strãbãtând câmpul, armata sârbã a mers în vârful picioarelor pentru a nu tulbura somnulcelor morþi.

Din volumul „Poveºti filozofice din toatã lumea” de Jean-Claude Carriere

Folclor cules de David Olaru

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Când românii nu prea erau toleraþi în imperiul Austro-Ungar, laDealu Frumos s-a construit, pentru ofiþerii imperiali, aceastã

clãdire, drept casã de toleranþã.Ca ºi în alte instituþii ale imperiului înãuntrul ei nu era toleratã

limba românã. Se foloseau numai limbile oficiale.

În piaþa din Agnita s-a amenajat un spaþiu dotat cu toate celenecesare comercializãrii produselor lactate. Producãtorii nu maitrebuie sã se teamã de amenzi pentru comerþ necorespunzãtor

Pe valea Hârtibaciului se mai cultivã grâu.Cu ce preþ ºi cu ce câºtig?! Asta-i altã poveste.

Prima lege a UE cu privire la protecþia naturii, Directiva„Pãsãri”, sãrbãtoreºte 30 de ani de la adoptare pe 2 aprilie.Legislaþia este una dintre cele mai importante realizãri alepoliticii europene de mediu ºi reprezintã un pilon central înstrategia europeanã privind oprirea pierderii biodiversitãþii.Directiva „Pãsãri” a avut un rol major în stoparea declinuluicâtorva dintre cele mai ameninþate pãsãri din Europa, înspecial prin reþeaua ariilor cu protecþie specialã (SPA - SpecialProtection Areas). Datoritã acþiunilor punctuale ale UniuniiEuropene, ale guvernelor naþionale, ale ecologiºtilor ºivoluntarilor care au dorit sã le punã în aplicare pe loc, multepãsãri au acum un viitor mult mai bun. Printre acestea senumãrã lopãtarul (Platalea leucordia), codalbul (Haliaeetusalbicilla) ºi vulturul imperial spaniol (Aquila adalberti). Astãzisunt aproximativ 5 000 de arii cu protecþie specialã careacoperã peste 10% din masa terestrã a UE. Acestea fac parteintegrantã din reþeaua ecologicã Natura 2000. Directiva„Pãsãri” este un excelent exemplu de responsabilitatecomunã ºi cooperare între cele 27 de state membre.

Comisarul pentru mediu, Stavros Dimas, a declarat:„Directiva „Pãsãri” este una dintre poveºtile de succes alepoliticii de mediu a UE. Este expresia practicã aangajamentului nostru pentru conservarea biodiversitãþiiglobale. Pãsãrile nu sunt frumoase doar în sine ºi o partenepreþuitã a moºtenirii noastre naturale, ci sunt, deasemenea, ºi indicatorii esenþiali ai sãnãtãþii mediului.Pãsãrile sãlbatice din Europa au beneficiat din plin destandardele înalte prevãzute de Directivã. Cu toate acestea,încã mai trebuie sã facem faþã unor mari provocãri pentru aasigura populaþii de pãsãri sãnãtoase pe termen lung.Directiva „Pãsãri” este la fel de relevantã astãzi ca ºi în urmãcu 30 de ani ºi va avea un rol important în realizarea politiciinoastre privind biodiversitatea ºi în urmãtorii ani.”

Directiva „Pãsãri” – o poveste de succesLa treizeci de ani dupã adoptare, Directiva „Pãsãri”

rãmâne cea mai importantã parte a legislaþiei UE privindprotecþia pãsãrilor din Europa. De asemenea, aceastãlegislaþie este una dintre cele mai de succes politici de mediuale UE. Un studiu publicat în revista „Science” a confirmatfaptul cã legislaþia a contribuit în mod semnificativ la stopareadeclinului câtorva dintre pãsãrile cele mai ameninþate dinEuropa. Îmbunãtãþirea sorþii anumitor pãsãri precum petrelulde Madeira (Pterodroma Madeira), pelicanul creþ (Pelecanus

crispus) ºi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) sedatoreazã, în mare parte, desemnãrii ariilor de protecþie

specialã (SPA - Special Protection Areas). O reþea deaproximativ 5 000 de arii de protecþie specialã acoperã peste10% din masa terestrã a Europei, precum ºi importante ariimarine de coastã. 2 Directiva „Pãsãri” este un exempluextraordinar de cooperare internaþionalã de succes. Lamomentul adoptãrii sale în 1979, UE era alcãtuitã doar dinnouã state membre. Astãzi, cooperarea are loc pe întregteritoriul Uniunii Europene extinse, cu arii de protecþiespecialã existente în toate cele 27 de þãri. În toatã UniuneaEuropeanã se aplicã aceleaºi norme privind protecþiapãsãrilor, iar Comisia este riguroasã în punerea în aplicare aacestora, acþionând în instanþã statele membre, acolo undeeste cazul. Directiva „Pãsãri” recunoaºte importanþaactivitãþilor umane, precum vânãtoarea, pescuitul ºi creºtereaanimalelor, care coexistã cu natura. Este posibil ca majoritateaterenurilor acoperite de reþeaua Natura 2000 sã continue sãse afle în proprietate privatã, însã se pune accent peasigurarea faptului cã gestionarea viitoare va fi durabilã, atâtdin punct de vedere ecologic cât ºi economic.

Provocãri viitoareÎn ciuda acestui progres, bogata diversitate a UE de peste

500 de specii de pãsãri sãlbatice trebuie sã facã faþã încontinuare unor presiuni importante. Conform ultimelorstudii ºtiinþifice, 43% din speciile de pãsãri din Europa suntameninþate sau se aflã în grav declin. Acest fapt reprezintã oprovocare majorã pentru finalizarea reþelei Natura 2000,inclusiv a componentei marine. De asemenea, este necesarãºi o protecþie sporitã a pãsãrilor comune care depind de mediulrural în sens larg. Schimbãrile din politicile agricole au dusla un declin îngrijorãtor al pãsãrilor de câmp. Numãrulacestora a scãzut cu aproximativ 50% din 1980. Deºi acestnumãr este pe cale de a se stabiliza, sunt necesare eforturisuplimentare pentru o mai bunã integrare a cerinþelor deprotecþie a pãsãrilor în atât cadrul politicii agricole, cât ºi alaltor politici, în vederea restaurãrii unor specii importanteprecum spurcaciul (Tetrax tetrax) ºi cristeiul de câmp (Crex

crex). Sãnãtatea pãsãrilor sãlbatice reflectã presiunileimportante, precum schimbãrile climatice, cu care seconfruntã biodiversitatea. Existã deja dovezi ale uneimodificãri în rãspândirea unor populaþii de pãsãri. Asigurareaunui spaþiu adecvat pentru naturã ºi adaptarea conservãriipãsãrilor la schimbãrile climatice reprezintã principaleleprovocãri în viitor. Directiva „Pãsãri” contribuie, de asemenea,la realizarea angajamentelor internaþionale ale UE privindpãsãrile migratoare. Deoarece multe specii îºi petrec o parte

PODI~UL HARTIBACIULUI – SPA|IU DE PROTEC|IE A P{S{RILOR”Mediu: UE sãrbãtoreºte 30 de ani de la adoptarea Directivei „Pãsãri”

din viaþã în afara Europei, este esenþialã colaborarea cu alte þãri pe parcursulmigraþiei pãsãrilor pentru a oferi protecþia necesarã în vederea asigurãrii unorpopulaþii de pãsãri sãnãtoase.

ContextDirectiva „Pãsãri” a fost adoptatã ca rãspuns la preocuparea crescândã pentru

declinul populaþiilor de pãsãri sãlbatice din Europa din cauza poluãrii, a pierderiihabitatelor ºi a activitãþilor nedurabile. De asemenea, directiva a fost adoptatã ºica o recunoaºtere a faptului cã pãsãrile sãlbatice, dintre care multe sunt migratoare,reprezintã o moºtenire comunã a statelor membre iar conservarea lor eficientãpresupune o cooperare internaþionalã.

Pentru detalii suplimentare a se vedea:http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/index_en.htm