GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 53, UL 53, UL 53, UL 53, UL 53, OCTOCTOCTOCTOCTOMBRIE 2010OMBRIE 2010OMBRIE 2010OMBRIE 2010OMBRIE 2010APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5 - 6

- pag. 8

- pag. 2

- pag. 2

ACTIVITATEAPARLAMENTARILOR

- pag. 4

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 4

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 8

Strãdania organizatorilor din comuna Roºia, de a facedin aceastã manifestare o sãrbãtoare a fermierilor, de a puneîn valoare potenþialul agriculturii de pe Valea Hârtibaciului,este umbritã, pe timp ce trece, de numãrul tot mai mic alcelor care au ce sã prezinte la acest eveniment, cel maiimportant de acest gen din zonã.

În data de 25 octombrie IOAN CISTEIAN din Bârghiº aîmplinit 100 de ani. Îi dorim ca urmãtorii ani sã-i poartesãnãtos ºi sã se bucure de dragostea fiilor ºi a celor 6 nepoþiºi strãnepoþi.

Pentru frumoasa vârstã, va fi sãrbãtorit de cei dragi în 6noiembrie, când vor putea sã-i fie toþi alãturi.

În numãrul urmãtor vom prezenta detalii de la aceastãsãrbãtoare de familie

A @MPLINIT 100 DE ANIA @MPLINIT 100 DE ANIA @MPLINIT 100 DE ANIA @MPLINIT 100 DE ANIA @MPLINIT 100 DE ANI

Cu finanþare de la Uniunea Europeanã ºi guvernulRomâniei, Primãria oraºului Agnita a finalizat încã un proiect,prin intermediul programului Phare. Grupul de iniþiativã alRomilor din Agnita a fost partenerul Primãriei pentrurealizarea acestui proiect denumit „Îmbunãtãþirea calitãþiivieþii romilor din oraºul Agnita, prin construirea de locuinþe.”

ZIUA FERMIERULUI – CORN{|EL 2010

AGNITA

CASE PENTRUCASE PENTRUCASE PENTRUCASE PENTRUCASE PENTRUVIITORVIITORVIITORVIITORVIITOR

Finalizarea proiectului a însemnat înmânarea de cãtreprimarul Marius Radu Curcea a cheilor de la opt apartamente,unor familii care pânã acum au locuit pe unde au putut. Deciacum, în prag de iarnã, opt familii cu 27 de copii vor avea proprialocuinþã dotatã cu toate utilitãþile, adicã apã, curent ºi gaz.Fiecare apartament are centralã de încãlzire proprie.

Beneficiarii locuinþelor au participat la construirea lor,urmând în aceastã perioadã ºi un curs de calificare înconstrucþii, aºa cã, beneficiazã ºi de o calificare profesionalã.Cu aceastã calificare ei pot obþine un loc de muncã la firmaVectra Service SRL, care va face artera principalã a oraºuluiAgnita.

Peste cinci ani de la primirea cheilor, noii locatari vorputea devenii proprietari ai apartamentelor, cu condiþia ca înaceastã perioadã sã respecte anumite reguli.

Cea mai importantã este aceea de a-ºi trimite copii laºcoalã. Mai trebuie sã-ºi plãteascã utilitãþile la timp ºi sãîntreþinã locuinþa în bune condiþii.

Cei care nu respectã aceste condiþii vor fi evacuaþi iarlocuinþa va fi repartizatã altei familii, aflatã pe lista deaºteptare.

I Bârsan

Toamna ^n AgnitaToamna ^n AgnitaToamna ^n AgnitaToamna ^n AgnitaToamna ^n Agnita

Picturã de Lucia Nica

Oamenii din culturaOamenii din culturaOamenii din culturaOamenii din culturaOamenii din culturaV[ii HârtibaciuluiV[ii HârtibaciuluiV[ii HârtibaciuluiV[ii HârtibaciuluiV[ii Hârtibaciului

(vezi pagina 3)

În haine noiÎn haine noiÎn haine noiÎn haine noiÎn haine noi

Din experien\a altora!Din experien\a altora!Din experien\a altora!Din experien\a altora!Din experien\a altora!

Parc industrial `i renaturarea V[iiHârtibaciului în primul instrument de

dezvoltare durabil[ al \inutului

„Sate din Transilvania cu poten\ial turistic deosebit “Nucet 19 octombrie 2010

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

DIN JURNALUL LUIILARION COCISIU

DIN ISTORIA NOASTRA

Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2010

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR De la Poli\ie …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

Despre activitatea parlamentarilor pe Valea Hârtibaciului nu avem ºtiri. Presupunem cã aufost foarte ocupaþi cu aglomerarea de evenimente de la Bucureºti.

Dupã bruma ºi frigul de afarã simþim cu toþiicã toamna s-a instalat pe Valea Hîrtibaciului. Uniidintre noi simt, probabil, frigul ºi sub altã formã.Altfel nu ne putem explica de ce încearcã sã seîncãlzeascã pe dinãuntru turnându-ºi pe gât totfelul de licori din producþia lui Bachus, fãrã sã lepese de consecinþe. ªi nu, când vorbim deconsecinþe nu vorbim de mahmurealã, chiar dacãcei de care vom vorbi au simþit-o cu siguranþã.Vorbim de acele consecinþe care pot afecta relaþiiledintre oameni.

Cum s-a întâmplat, de exemplu, în noapteade 03.10.2010 la Alþîna, în jurul orei 2200 cândC.M.L. de 30 de ani din Alþîna, pe fondulconsumului de alcool, a avut o discuþie încontradictoriu cu A.D. de 17 ani ºi A.A.I. de 20 deani ambii din Alþîna. Discuþia a început într-un barºi a continuat pe stradã unde - aºa cum a constatatechipa operativã a poliþiei - în dreptul oficiuluipoºtal, A.D. ºi A.A.I. l-au agresat fizic pe C.M.L.Ca urmare acesta a fost internat în SpitalulJudeþean Sibiu cu policontuzii prin agresiune.Pentru determinarea cu exactitate a împrejurãrilorevenimentului cercetãrile sunt continuate delucrãtorii Postului de Poliþie Alþîna.

Cu acelaºi alcool la bazã, noaptea de10.10.2010 s-a încheiat cu o altercaþie spontanãîntr-un grup de tineri din veniþi pentru distracþiela discoteca din Chirpãr. Tinerii I.I. de 25 de ani,B.I. de 21 de ani, V.M.G. de 23 de ani ºi V.G.R.M.de 18 ani, toþi din Arpaºu de Jos l-au agresat peV.G.M. de 31 de ani din Apoldu de Jos. Acesta dinurmã a ajuns la Spitalul Judeþean Sibiu cutraumatism facial ºi multiple hematoame care însãnu au necesitat internarea acestuia. LucrãtoriiPostului de Poliþie Chirpãr sunt cei care continuãcercetãrile în acest caz.

Pentru lucrãtorii Postului de Poliþie Iacobeninoaptea de 24.10.2010 a fost o noapte deosebitã.Atât de deosebitã încât a fost necesar sã apelezela echipa operativã a Poliþiei Agnita precum ºi laajutorul Poliþiei de Ordine Publicã Sibiu. Aceastapentru cã în incinta barului din Stejãriºu, P.A. de32 de ani din Sibiu, aflat la o masã alãturi de alþiconsumatori ºi plin de „curaj” datorat alcoolului,s-a simþit ofensat de F.M. de 22 de ani din Stejãriºucare, fãrã intenþie, l-a atins cu umãrul. Atât deofensat încât, cinci minute mai târziu ºi 20 de metrimai încolo de bar, a scos un cuþit ºi a aplicat maimulte lovituri lui F.M. precum ºi lui G.M.B. ºi C.R.aflaþi în preajma lui F.M. Cei trei s-au ales cumultiple plãgi înjunghiate sat tãiate iar P.A. doarcu câteva julituri de la riposta celor trei. Cercetãrilesunt continuate în acest caz de cãtre Parchetul depe lângã Judecãtoria Sibiu, cu P.A. în stare delibertate, deoarece în urma constatãrilor medico-legale fapta acestuia a fost încadratã la tentativãde omor.

Altarul zeului Bachus a avut parte ºi de unsacrificiu. Dupã ce în noaptea de 15 spre16.10.2010 a consumat alcool la domiciliul maimultor persoane din sat precum ºi la bar, A.N. de39 de ani din Vãrd, a plecat cu bicicleta spre casã.Datoritã puternicei stãri de ebrietate în care seafla a cãzut de mai multe ori ºi ca urmare a fostcondus acasã de rude iar în dimineaþa urmãtoarea fost gãsit decedat în casã de cãtre fratele sãu,care a fost nevoit sã forþeze uºa pentru a puteaintra. Echipa operativã a poliþiei care a efectuatcercetãri considerã cã nu sunt suspiciuni de omorîntrucât nu a gãsit urme de violenþã pe victimã,altele decât cele provocate de cãderile repetatecu bicicleta. Cercetãrile continuã, urmând camedicul legist sã se pronunþe cu exactitate asupracauzei decesului.

Ca urmare a acestor evenimente, Poliþiaoraºului Agnita împreunã cu Posturile de PoliþieComunalã arondate, au efectuat activitãþi pe liniaprevenirii sãvârºirii actelor cu violenþã, cuprecãdere în localitãþile Brãdeni, Noiºtat, Stejãriºu,Apoº, Chirpãr ºi Ruja. Cu aceastã ocazie au fostdescoperite 3 persoane care purtau asupra lorcuþite sau alte obiecte tãietor-înþepãtoare, faptã ceconstituie infracþiune la Legea 61/1991, precumºi 6 persoane ce au fost amendate pentrutulburarea liniºtii publice. Aceste activitãþi au fostºi o oportunitate pentru depistarea în trafic ºisancþionarea contravenþional a douã persoane careconduceau un autovehicul sub influenþa alcoolului.

Ca întotdeauna, prin cele prezentate, vãarãtãm activitatea Poliþiei ºi vã dovedim cã poliþiºtiide pe Valea Hîrtibaciului sunt ...

Introdus de guvernanþi sub umbrelaprimãriei, de câþiva ani buni, Serviciul PublicComunitar Local de Evidenþã a Persoaneloral oraºului Agnita – „la Buletine” – ºi-adesfãºurat destul de greu activitatea datoritãlipsei unui sediu adecvat, deservind în acestecondiþii atât oraºul Agnita cât ºi comunelearondate, adicã aproape 30.000 de persoane.Prin legea de organizare ºi funcþionareserviciul conþine douã compartimente,respectiv Starea Civilã ºi EvidenþaPersoanelor, care ar trebui sã-ºi desfãºoareactivitatea în acelaºi sediu. Prin forþaîmprejurãrilor, compartimentul de StareCivilã îºi desfãºoarã activitatea în sediulPrimãriei iar compartimentul de Evidenþã aPersoanelor în sediul Poliþiei. Iar dacã clãdireaPoliþiei oraºului Agnita n-a mai avut parte demult de o renovare cum scrie la carte, ci doarde reparaþiile strict necesare, birourile în careîºi desfãºoarã activitatea serviciul au avutparte în aceste zile de o schimbare degarderobã.

Dacã dotarea serviciului, prin grijaPrimãriei Agnita, face faþã necesitãþilor sediulnu se ridica la înãlþimea aºteptãrilor. Iatã dece, în lipsa posibilitãþii acordãrii unui sediupe mãsurã, Primãria a alocat banii necesarireorganizãrii celui existent. În urma renovãriiºi reorganizãrii s-a pus accentul pe accesulmai lejer al publicului la serviciile oferite, lamicºorarea pe cât posibil a timpului deaºteptare la ghiºeu precum ºi pe ocomunicare mai uºoarã între solicitanþi ºiangajaþii serviciului. Dacã pentru renovare s-a pus accentul pe spaþiul destinat lucrãtorilorserviciului, reorganizarea spaþiului s-a referitîn special la zona de acces a publicului,urmând ca solicitantului sã i se preiafotografia la ghiºeu imediat ce a depuscererea, eliminându-se deplasarea acestuiaprin curtea Poliþiei spre încãperea de preluarea fotografiei.

În speranþa cã timpul va permite reunireacelor douã compartimente ale serviciului subun singur acoperiº, într-o clãdire adecvatãpentru efectuarea serviciilor cãtre populaþie,apreciem efortul depus de Primãria oraºuluiAgnita ºi aºteptãm aprecierile publiculuideservit.

În haine noiÎn haine noiÎn haine noiÎn haine noiÎn haine noiAsociaþia „Valea Hârtibaciului” face apel

cãtre toþi parlamentarii din judeþul Sibiupentru a nu fi desfiinþatã Judecãtoria Agnita.

În urma intenþiei Ministerului Justiþieide a desfiinþa Judecãtoria Agnita, Jud. Sibiu,cât ºi Parchetul de pe lângã JudecãtoriaAgnita, vã rugãm sã ne sprijiniþi îndemersurile noastre de a nu fi desfiinþatecele douã instituþii importante pentru oraºulAgnita ºi zona Vãii Hârtibaciului pentruurmãtoarele considerente:

Oraºul Agnita este un subcentruurban care cuprinde majoritatea filialelorinstituþiilor de interes necesar zonei: finanþepublice, ITM, AJOFM, poliþie, judecãtorie,parchet, spital, colegiu, instituþii bancare,oficiu de cadastru, notariat, centru cultural,etc. Astfel, printr-un numãr limitat depersonal, se încearcã menþinerea ºidezvoltarea zonei, din punct de vedereinstituþional, pentru cã economic se aflã înevident impas (agriculturã de subzistenþã,numãr limitat de locuri de muncã prin slabadezvoltare industrialã ºi desfiinþareaintreprinderilor tradiþionale, etc).

Teritoriul deservit de cele douãinstituþii cuprinde: oraºul Agnita cu 11169locuitori, comunele: Alþâna cu 1739locuitori, Bârghiº 2146, Brãdeni 1397, Bruiu761, Chirpãr 1627, Iacobeni 2670, Marpod929, Merghindeal 1281, Mihãileni 995 ºiNocrich 2894, adicã un total de 27608locuitori deserviþi. Menþionãm cã distanþelepânã la alte instanþe de judecatã sunt de cca.70-80 km la Mediaº, 80-100 km la Sibiu ºi lafel Avrig 80 – 100 km. Cãtre municipiulMediaº ºi oraºul Avrig nu existã mijloace detransport în comun, iar din localitãþile aflateîn amonte de oraºul Agnita nu sunt nicicurse spre Sibiu. În consecinþã nu existãposibilitatea fizicã a oamenilor de pe ValeaHârtibaciului de a se deplasa cu mijloace detransport în comun pe rutele menþionateanterior, ºi deci se limiteazã grav accesul laactul de justiþie pentru un numãr de 27608locuitori ai zonei.

Accesul liber la justiþie constituie unprincipiu fundamental al organizãrii oricãruisistem judiciar democratic, fiind consacratprintr-un numãr important de documenteinternaþionale, astfel cã el are semnificaþiideosebite ºi pentru dreptul procesual, darºi pentru dreptul constituþional. Facultateaoricãrei persoane de a introduce, dupã liberasa apreciere, o acþiune în justiþie, implicândastfel obligaþia corelativã a statului, ca prininstanþa competentã, sã soluþioneze acesteacþiuni, reprezintã practic liberul acces alpersoanei la justiþie. Orice condiþionare aaccesului liber la justiþie, ar reprezenta onesocotire a unui principiu constituþionalfundamental ºi a unor standardeinternaþionale universale, în oricedemocraþie realã. Pe plan procesual, accesulliber la justiþie se concretizeazã prinprerogativele pe care le implicã dreptul laacþiune, ca aptitudine legalã ce esterecunoscutã de ordinea juridicã, oricãreipersoane fizice sau juridice.

Prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994,publicatã în Monitorul Oficial nr. 135 din 31mai 1994, România a ratificat ConvenþiaEuropeanã pentru apãrarea DrepturilorOmului (CEDO), precum ºi protocoaleleadiþionale la aceasta nr. 1, 4, 6, 7, 9, 10. Ca ogaranþie a respectãrii drepturilor omului,Convenþia prevede, în art. 6 pct.1, dreptuloricãrei persoane la un proces echitabil:

APEL DE URGEN|{APEL DE URGEN|{APEL DE URGEN|{APEL DE URGEN|{APEL DE URGEN|{„Orice persoanã are dreptul de a-i fiexaminatã cauza în mod echitabil, public ºiîntr-un termen rezonabil, de cãtre untribunal independent ºi imparþial, stabilitprin lege, care va hotãrî, fie asupra încãlcãriidrepturilor ºi obligaþiilor cu caracter civil...”.În explicitarea acestui drept, în doctrinadreptului european, dreptul la un tribunaleste înþeles ca un drept de acces concretºi efectiv, care presupune ca justiþiabilul „sã beneficieze de o posibilitate clarã ºiconcretã de a contesta atingerea adusãdrepturilor sale”.

Pornind de la premisa cã drepturilefundamentale trebuie garantate într-omanierã concretã ºi realã, iar nu iluzorie ºiteoreticã, imposibilitatea concretã desesizare a unei instanþe de cãtre persoanainteresatã, constituie o încãlcare a dreptuluiacestuia de acces la justiþie.

Dreptul de acces la justiþie impuneobligaþii în sarcina legiuitorului ºiexecutivului. Statul este þinut sã acordeoricãrei persoane toate facilitãþile rezonabilde drept ºi de fapt, pentru a accede lainstanþã, într-un cuvânt efectivitateadreptului la acces.

Liberul acces la justiþie este consacrat,ca drept cetãþenesc fundamental ºi prin art.21 din Constituþia României, prin art. 10 dinDeclaraþia universalã a drepturilor omului,precum ºi prin art. 14 pct. 1 din Pactulinternaþional cu privire la drepturile civileºi politice.

În Constituþie, accesul liber la justiþieeste conceput ca drept al oricãrei persoanede a se putea adresa justiþiei pentruapãrarea drepturilor, a libertãþilor ºi aintereselor sale legitime garantându-se cãexercitarea acestui drept nu pate fi îngrãditãprin nici o lege.

În altã ordine de idei, existã uneleneconcordanþe între numãrul de dosareaflate pe rol la Parchetul de pe lângãJudecãtoria Agnita, cca. 1000 dosare ºinumãrul redus sub 1000 de cauze laJudecãtorie, fapt ilogic în esenþã, explicatprin faptul cã la Judecãtorie s-a încercatsistematic reducerea numãrului deînregistrãri de dosare din motive subiective,(dorinþa unor judecãtori de a fi transferaþiîn oraºe mai mari) descurajându-sesistematic cetãþenii care încercau sã acceadãla actul de justiþie.

Numãrul de dosare pe judecãtor,recomandat de CSM este de 10 – 15 dosarepe sãptãmânã, iar la Judecãtoria Agnita fiind2 judecãtori, numãrul acestor dosare esteapropiat de normativele recomandate. S-arputea însã aronda, la Judecãtoria Agnita, ºialte localitãþi, în condiþiile în care acesteaar avea accesul asigurat cãtre Agnita,crescând astfel un numãr de dosare ºiechilibrând balanþa la nivel naþional.

Menþionãm de asemenea cã imobilul încare funcþioneazã Parchetul este renovat încursul anului 2008, condiþiile fiind optimepentru desfãºurarea activitãþii, existândposibilitatea extinderii acestuia cu costuriminime, în eventualitatea arondãrii de noilocalitãþi. De asemenea toate persoaneleîncadrate la parchet au domiciliul stabil înoraºul Agnita iar la Judecãtorie, doar unjudecãtor este din Sibiu. Transferareaangajaþilor la alte unitãþi ar presupunecheltuieli mult mai mari decât întreþinereacelor douã unitãþi existente.

Considerãm cã prin desfiinþareajudecãtoriei Agnita, economiile realizate cucheltuieli la utilitãþi nu justificã în nici uncaz impactul negativ asupra populaþiei cuefecte multiple asupra dezvoltãrii zonei ºinu reprezintã un factor de creºtere aimaginii actului de justiþie în România. Oastfel de decizie ar avea efect ºi în planeconomic, descurajând iniþiativeleeconomice private cât ºi dezvoltareasectorului ONG-urilor.

În consecinþã vã rugãm respectuos, sãne sprijiniþi în vederea menþineriiJudecãtoriei Agnita ºi a Parchetului de pelângã Judecãtoria Agnita, cu efecte beneficeîn timp pentru zona Vãii Hârtibaciului.

NR: Având în vedere cã CSM a analizatîn ºedinþa din 5 nov. propunereaMinisterului Justiþiei, cu privire ladesfiinþarea Judecãtoriei ºi a Parchetului dinAgnita, vom revenii în numãrul urmãtor cuinformaþii privind hotãrârea luatã. DacãCSM aprobã propunerea Ministerului,urmeazã ca parlamentul sã ia ultima decizie.De aceea, speranþele locuitorilor din aceastãzonã, izolatã în mijlocul þãrii, se îndreaptãspre parlamentarii din judeþul Sibiu care potopri decãderea Vãii Hârtibaciului.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 3

Din 2010, toþi cei interesaþi pot beneficiade o nouã sursã de informaþii ºi o bazã dedate foarte utilã privind interpreþii, rapsozii,ansamblurile folclorice, grupurile locale, etc.Aceastã ineditã bazã de date a fost creatã deCentrul Judeþean de Conservare. Promovarea Culturii Tradiþionale Cindrelul Junii Sibiului,instituþie culturalã subordonatã ConsiliuluiJudeþean Sibiu. Este rodul muncii colectivuluidin aceastã instituþie, o activitate ce meritã afi promovatã ºi, de ce nu, susþinutã! Estefiresc ca aceastã bazã de date sã fiecompletatã ºi cu alte informaþii utile legatede activitatea nominalizaþilor, datele decontact, etc. Un prim pas a fost fãcut, un pasesenþial pentru cunoaºterea valorilorculturale de excepþie ale microregiunii. Poatelista trebuie actualizatã ºi completatã,esenþialul este cã a apãrut ºi avem o bazã dereferinþã. ªtim de unde plecãm; întrebãrilecare se pun, în mod firesc:

- peste un deceniu pe câþi din aceastã listãîi vom regãsi într-o situaþie statisticã similarã?

- oare aceºtia au urmaºi pe mãsurã,indiferent de domeniu de activitate?

- când se va putea organiza un târg alproduselor tradiþionale pe ValeaHârtibaciului?

- cum putem sã sprijinim activitateaculturalã în zonã, astfel încât tradiþiile ºiobiceiurile sã nu disparã?

Întrebãri pe care suntem îndreptãþiþi sãle punem.

Interpreþi de muzicã popularã

Oamenii din cultura V[ii HârtibaciuluiOamenii din cultura V[ii HârtibaciuluiOamenii din cultura V[ii HârtibaciuluiOamenii din cultura V[ii HârtibaciuluiOamenii din cultura V[ii Hârtibaciuluide pe Valea Hârtibaciului

Pãrãu Marcel – Coveº – AgnitaConstantin Notar – AgnitaAndra Hordobeþ – IlimbavPãrãu Florin – AgnitaPãrãu Doina – AgnitaRusu Paraschiva- NocrichBogdan IoanaGrãdinar AnamariaNistor DianaPrecup IonuþSandu PetronelaSebeºan Andreea

Rapsozide pe Valea Hârtibaciului

Maria Goian – ChirpãrOlimpia Chirtop – Fofeldea – AvrigLetiþia Cheºcu – Mihãileni - AgnitaVasile Lascu – Mihãileni – AgnitaIoan Lupºa – CoveºPupãzã Ioan – RetiºBãrdaº Ioan – RetiºTârziu Ana (Ana lui Vlaicu )- CoveºNistor Ana – BeneºtiNistor Eugenia – BeneºtiGavrea Ana - Maria Stoica – SãsãuºiArmenciu Maricica – NocrichDemian Lucreþia – HosmanHordobeþ Nelu – Ilimbavªtefan Vaida - Alþâna

Ansambluri folcloricede pe Valea Hârtibaciului

Ansamblul “Cununa” al Casei de CulturãAgnita

Cu fiecare an, cu fiecare ediþie, slabapreocupare a statului, a politicienilor pentruagriculturã, e tot mai evidentã prin numãrultot mai mic al celor dispuºi sã lucreze multpentru bani puþini, adicã al þãranilor ºi maiales al crescãtorilor de vite.

Primarul Valentin Aldea, principalulorganizator, ar fi preferat sã acorde mai multepremii fermierilor, dar numãrul tot mai redusal acestora l-a determinat sã dea o mai mareamploare aspectului artistic al manifestãrii.Aºa cã spectacolul artistic devine tot maiimportant pentru cã numãrul fermierilor, alþãranilor este tot mai mic. Dacã politica agrarãa României va continua în aceeaºi direcþie,peste câþiva ani cu toatã strãdaniaorganizatorilor, în loc sã-i premieze pe cei maivrednici fermieri îi va comemora pe þãraniicare au fost odatã.

În afarã de numãrul redus al celor cetrebuiau sãrbãtoriþi, adicã fermierii, loculmanifestãrii a fost plin de invitaþi ºi spectatoriveniþi sã se bucure de câteva ore de spectacol.ªi s-au bucurat, pentru cã dupã slujbareligioasã ºi cuvântãrile de deschidere, pescenã au urcat ansamblurile artistice dinRoºia, Marpod, Agnita ºi Cindrelul Junii Sibiu.Momente deosebite au fost oferite deîndrãgiþii soliºti Alina Bâcã ºi Daniel Rosalim.

Un moment foarte aºteptat a fostextragerea biletelor câºtigãtoare la tombolã,care datoritã generozitãþii sponsorului RODBUN au fost foarte multe. Cel mai importantpremiu a fost un televizor ºi extragereabiletului câºtigãtor a creat un moment desuspans. Surpriza a fost cã biletul câºtigãtoraparþinea fiului primarului din Roºia. Pentrua nu da prilej de comentarii ºi suspiciuniprimarul Aldea ºi-a convins fiul sã renunþe lacâºtig ºi a propus o nouã extragere. De dataaceasta câºtigãtorul nu a mai fãcut parte dincercul organizatorilor.

Ziua fermierului organizatã de ConsiliulLocal ºi Primãria din Roºia a fost o sãrbãtoarereuºitã. Sã sperãm cã în curând se va sfârºicu politica agricolã falimentarã ºi numãrulfermierilor va creºte iar la urmãtoarele ediþiiparticiparea sã fie mai mare, fermierii sãpoatã fi mândrii de rezultatele muncii lor.

I . Bârsan

Ansamblul Clubului de Copii AgnitaFormaþia de dansuri populare a

Cãminului Cultural ChirpãrFormaþia de dansuri populare a

Cãminului Cultural ReþiºCorul “Sf. Nicolae” al Bisericii Ortodoxe

Sf. Nicolae – AgnitaCorul „Ilarion Cociºiu” din AgnitaFormaþia de dansuri din AlþânaFormaþia de dansuri din BârghiºFormaþia de dansuri din Iacobeni

(Noiºtat)Ansamblul din MarpodFormaþia de dansuri din MerghindealFormaþia de dansuri din Roºia

Grupuri vocalede pe Valea Hârtibaciului

Grup vocal feminin al Cãminului CulturalNocrich

Grup vocal bãrbãtesc al CãminuluiCultural Nocrich

Grup vocal de femei din SãsãuºiGrup vocal bãrbãtesc din ChirpãrGrup vocal mixt din AlþânaGrup vocal din Ghijasa de SusGrup vocal bãrbãtesc MihãileniGrupul vocal din CoveºGrupul vocal din FofeldeaGrupul vocal din IlimbavGrupul vocal din RãvãºelGrupul vocal din RetiºGrupul vocal de la Clubul Elevilor din

Agnita

Creatori popularide pe Valea Hârtibaciului

Tecoanþã Silvia; þesut; AlþânaÞichindelean Mihaela; þesut; AlþânaParau Marcel; împodobit pãlãrii; AgnitaPacurar Violeta; þesut, cusut ii ºi cãmãºi

bãrbãteºti; CoveºAniþa Constantin; þesut; AgnitaTârziu Maria; þesut; CoveºKondort Gheorghe; pielar; AgnitaBaciu Gheorghe; fierar; RujaJoldeº Mircea; dogar; RujaCristea Ioan; fierar; AgnitaBardas Elena; þesut pieptare; RetiºBurnete Cornel; cojocar; AgnitaPârvu Sergiu; pictura pe sticla,

încondeiat ºi pictat ouã; Chirpãrªimon Sorin; picturã icoane pe sticlã;

AgnitaCorbean Maria; þesut; CoveºPãcurar Otilia; þesut; CoveºDragoman Ana; þesut; NocrichSas Boghinã Ana; þesut; NocrichCozac Levente; împletituri; Nocrich

H. M.Sursa: CJCPCT Cindrelul Junii Sibiu:

www.traditiisibiene.roN.R.: Formaþiile ºi interpreþii subliniaþi

nu au fost gãsiþi în baza de date a CJCPCTCindrelul Junii Sibiu, dar fiind participanþi lamanifestãrile culturale de pe ValeaHârtibaciului, îi nominalizãm pentru acompleta baza de date a prestigioaseiinstituþii.

A XI-A EDITIE A ZILEI FERMIERULUI – CORN{|EL 2010

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2010

Din experien\a altora!Din experien\a altora!Din experien\a altora!Din experien\a altora!Din experien\a altora!Putem valorifica nostalgia occidentalã?Trei studenþi de la cea mai cunoscutã universitate britanicã în

domeniul ospitalitãþii ºi turismului – Oxford Brookes University – îºipetrec vara în Transilvania, unde îi învaþã pe localnici cum sã vândãprodusele tradiþionale ºi sã pãstreze frumuseþea ºi unicitatea locului.Richard Brown, Luciana Jaldin Tharby ºi Wiktor Mech locuiesc în aceastãvarã la Biertan ºi sunt implicaþi în toate activitãþile comunitãþii, pe orazã de câþiva kilometri, care include mai multe sate din comunã, inclusivRichiº ºi Copºa Mare.

Fata dintr-un sat distrus de turismLuciana are 23 de ani ºi provine dintr-un sat de pescari din Spania,

acum o popularã destinaþie turisticã ce oferã pachete all inclusive. Spunecã a crescut vãzând cum turismul practicat iresponsabil a distrus tradiþiaºi zona. „Asta mi-a afectat opiniile despre turism ºi modul cum ar trebuisã se petreacã lucrurile”. De aceea, venitã în România, are pãreri fermedespre cum trebuie pãstrate frumuseþea locurilor ºi arãtatã strãinilor.

„Conservarea tradiþiilor unui loc pentru a atrage capital turisticeste cel mai important obiectiv în industria ospitalitãþii ºi turismului”,explicã tânãra, precizând cã ideea este sã pãstrezi unicitatea ºi sã arãþiasta turiºtilor, care sunt dispuºi sã dea bani pentru a se bucura defrumuseþea locului. Primul pas însã, crede ea, este educarea localnicilor,care sã înveþe sã fie mândri de tradiþii ºi sã nu le dea uitãrii.

Lecþia durã pe care a învãþat-o la ea acasã o face pe Luciana, o fatãbrunetã ºi zâmbitoare, sã devinã foarte serioasã când discutã despreastfel de lucruri. „Satul meu, în anii ’70 era un sat de pescari, caredevenise o destinaþie popularã pentru artiºti. Din anii ’90 însã locul s-aschimbat total, s-au mutat mulþi englezi acolo ºi au deschis baruri, auapãrut cluburi ºi hoteluri scumpe”.

În Anglia, oriunde mergi, vezi acelaºi tip de case.Deºi nu prea îi plac cuvintele ca prezervare ºi conservare pentru

cã o duc cu gândul la ceva pus bine într-un borcan ºi preferã termenulde apreciere activã, Luciana, a ales turismul pentru cã simte cã aºapoate opri distrugerea locurilor frumoase din lume.

Regretã faptul cã Anglia nu a reuºit sã pãstreze diferenþele culturaledin anumite zone ºi epoci. „E trist cã în Anglia, oriunde mergi, veziacelaºi tip de case”, pe când în România, diversitatea culturalã ºiarhitectonicã este „minunatã”. De când am ajuns aici, spune studenta,„am discutat de multe ori despre unicitatea acestei þãri ºi despre tradiþiileºi cultura strãvechi pe care le menþine în viaþã ºi pe care le vezi pestradã, în case, la oameni” .

Un alt lucru care a impresionat-o a fost ospitalitatea localnicilor.„Cred cã oamenii sunt fericiþi sã ia parte la acest schimb cultural. Suntinteresaþi de ceea ce am putea aduce noi din vest, ne pun întrebãri”.Luciana vrea sã facã un proiect despre dezvoltarea turismului în zonã,care sã le ofere localnicilor oportunitãþi, dar sã punã pe primul locunicitatea ºi tradiþiile.

La 2 ani a încercat sã gãteascãRichard Brown este coleg cu Luciana, deºi mai tânãr cu doi ani. El

studiazã însã gastronomia ºi cultura mâncãrii ºi este interesat mai alesde tradiþiile culinare din zona Sibiului.

A ºtiut cã vrea sã lucreze în gastronomie de când avea 2 ani. „Mamaera în grãdina din faþa casei, tata era în cea din spate ºi fiecare dintre eicredea cã eu sunt cu celãlalt. Eu eram în bucãtãrie, încercând sã scotgrãtarul din cuptor ºi sã pun niºte cartofi la copt. Noroc cã nu am pututsã aprind cuptorul”. Aceasta este prima amintire din bucãtãrie atânãrului, care a crescut admirându-i pe bucãtarii prezentatori deemisiuni culinare la televizor. „Eroul meu era un ºef care fãcea gãtitulsã parã drept cel mai interesant lucru din lume”.

De mic a fost inspirat de munca bucãtarilor ºi considerã cã aceastapoate fi combinatã cu dramaturgia, el însuºi fiind un viitor ºef cu miºcarescenicã. „Eu cred cã atunci când pãºeºti într-un restaurant ºi ai oaspeþitrebuie sã zâmbeºti, chiar dacã în sinea ta nu te simþi prea bine”.

A ajuns în România datoritã parteneriatului pe care universitateaîl are cu Fundaþia Raþiu România din Turda, care organizeazã, la final deiulie, Transilvania Fest. Richard îºi propune sã lucreze cu Slow FoodTurda ºi Cluj, sã facã mâncarea tradiþionalã mai accesibilã strãinilor ºisã îi înveþe pe localnici cum sã promoveze produsele lor. Are în plan sãcontribuie la realizarea unui ghid gastronomic despre Transilvania.

Hotel ecologic în zonãTânãrul mai vrea sã se implice ºi în construirea unui hotel ecologic

în zonã, fiind convins cã experienþa în hoteluri ca Hilton ºi Claridges vaputea fi fructificatã local. Considerã cã serviciile trebuie sã fie lastandarde înalte, iar turiºtii sã se poatã bucura de frumuseþea locului,fãrã sã distrugã mediul. Un atu al Transilvaniei, pe lângã tradiþii ºi culturã,este mâncarea unicã, crede Richard. „Iubesc faptul cã roºia are gust deroºie. Mi se pare cã în Anglia gustul pur al roºiei s-a pierdut ºi aici roºia,ceapa ºi celelalte legume au gust. Fiecare are grãdina proprie ºi creºtelegume acolo. Faptul cã legumele încã sunt crescute fãrã chimicale estegenul de lucru care mã face sã mã trezesc dimineaþa”.

El apreciazã ºi cultura mâncãrii, ceea ce presupune ca oamenii sãstea la masã, sã comunice, iar mâncatul devine o experienþã în sine, nudoar o purã nevoie. Prin contrast, în Marea Britanie, prea mulþi oameniiau masa pe fugã, cu televizorul în faþã.

Sursa: Evenimentul Zilei (www.ecomagazin.ro)N.R. ªi noi avem în judeþul Sibiu sate unde, proprietarii caselor, în

dorinþa practicãrii turismului au demolat, au modificat ºi au transformatsatul. Sunt lucruri care se pot repara ºi reface dar sunt multe lucruricare nu se mai pot reconstrui identic decât cu fonduri financiare foartemari. Este bine sã ne-ntrebãm înainte de a demola, repara, moderniza,ce vrem sã facem ºi dacã facem bine ceea ce dorim sã facem. Iar dacãnu gãsim un rãspuns la cei apropiaþi apelaþi la specialiºti în domeniu,care sigur vã vor da sfatul potrivit, dezinteresat. Un sfat nu costã!

Prinþul Charles aduce în România staþia de epurare pe bazãde stuf

Staþia de epurare eco adusã în România de fundaþia prinþuluiCharles se bazeazã pe o idee simplã, folositã de ani buni în multe stateeuropene: stuful curãþã apele murdare.

Fundaþia „Mihai Eminescu”, patronatã de Prinþul Charles de Wales,a demarat la Viscri, judeþul Braºov, lucrãrile pentru o staþie ecologicãde epurare a apelor. Staþia este un proiect pilot, fiind prima din þarãcare utilizeazã stuful pentru tratarea apelor uzate. „Este un proiect maiamplu, prin care apele reziduale sunt curãþate prin stuf. Proiectul pilota fost finanþat de o fundaþie a Prinþului Charles ºi a demarat deja înprima fazã. Au fost realizate lucrãrile de canalizare necesare colectãriiapelor uzate din sat. Acum urmeazã construirea staþiei în sine, care vafi formatã din patru lacuri artificiale. În douã dintre ele vom planta stuf”,a declarat pentru bzb.ro Caroline Fernolend, directorul Fundaþiei „MihaiEminescu”.

Fundaþia „The Prince’s Charities”, pe care prinþul o patroneazã înAnglia, a donat 400.000 de lire sterline pentru realizarea canalizãrii înViscri. Asemenea staþii de epurare existã de mult timp în Franþa, Belgia,Germania sau Cehia ºi se preteazã localitãþilor mici, de maxim 1.000 delocuitori.

În 18 octombrie, în Sibiu, la sediul Agenþiei Regionale de Mediu,a avut loc o nouã întâlnire de dezbatere a Planului de AmenajareTeritorialã Zonalã a Vãii Hârtibaciului (PATZ). Dezbaterea condusãde beneficiarul PATZ, prin reprezentanþii Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Turismului, dl Teofil Ghercã, ºef serviciu cooperareteritorialã s-a dorit o ultimã evaluare a lucrãrii în vederea obþineriiAcordului de Mediu. Au þinut sã fie prezenþi reprezentanþiiurmãtoarelor instituþii: elaboratorii PATZ – Universitatea Babeº-Bolyai Cluj – Napoca, Agenþia Regionalã de Mediu, ADR Centru,Consiliul Judeþean Sibiu, Sistemul de Gospodãrire a Apelor Sibiu,Primãria Agnita, GAL Microregiunea Hârtibaciului ºi AsociaþiaEcomuzeul Regional Sibiu

La o simplã trecere în revistã a observaþiilor discutate (înîntâlnirea din 20 septembrie) se pot enumera:

- observaþii punctuale: privind clarificarea noþiunii de parcindustrial la Agnita, fiind solicitatã o completare privind specificulacestui viitor parc, toate activitãþile trebuind sã fie nepoluante,

- zona propusã „cu infrastructura agrement nautic” pe lacul deacumulare de la Brãdeni, nu poate fi acceptatã decât zonã deagrement, respectiv cu activitãþi de pescuit sportiv, ambele observaþiifiind legate de protecþia naturii într-un sit Natura 2000,reglementãrile fiind foarte stricte în asemenea situri.

Ca observaþii de fond s-a solicitat corelarea strategiei custrategiile existente ºi cele în curs de elaborare (nu au fost primitede cãtre proiectant documentaþiile) fiind citate Strategia GAL – ValeaHartibaciului ºi proiectul „Plan de management pentru situl Natura2000 Valea Hartibaciului” derulat de WWF, dar ºi obiective noi cumar fi:

- “Renaturarea Vãii Hârtibaciului ºi crearea de zone umede” ºi

Parc industrial `i renaturarea V[ii Hârtibaciului înprimul instrument de dezvoltare durabil[ al \inutului

dezvoltarea de zone turistice ce au fãcut obiectul colaborãrii în ultimii2 ani dintre Apele Române ºi Ministerul Mediului. (observaþie aSistemului de Gospodãrire a Apelor)

- Clarificarea rolului îmbunãtãþirilor funciare care sunt încontradicþie cu renaturarea, trebuind sã se facã completãri privindmanagementul sectorial de mediu ºi protecþia naturii prin prismaconservãrii biodiversitãþii. (ARM Sibiu)

O nouã dezbatere, un nou pas în definitivarea PATZ ValeaHârtibaciului, cel mai important ºi primul instrument privinddezvoltarea durabilã în acest þinut.

Recent, la Nucet, s-a desfãºurat seminarul „Sate din Transilvaniacu potenþial turistic deosebit – Instrumente de cooperare“, organizatde HERITAS, Fundaþia Transilvanã pentru Dezvoltare Integratã,Protecþie ºi Revitalizare a Patrimoniului Cultural în colaborare cuSocietatea Germanã de Cooperare Tehnicã (GTZ) ºi ConsiliulJudeþean Sibiu.

„Sate din Transilvania cu poten\ial turistic deosebit “Nucet 19 octombrie 2010

realizarea unei piese de teatru pentru populaþia ruralã; organizareaunei expoziþii itinerante.

Clasificarea satelor cu potenþial turistic ridicat, susþinutã dedomnul Steffen Mildner, (ce ar putea garanta o aplicare direcþionatãpentru max. 40 de sate) a generat o vie dezbatere cele douã categoriiprincipale „A” ºi „B”. (categoria A reuneºte case cu potenþial turistic,subcategoria A

1 - sate cu potenþial turistic unic sau foarte ridicat, A

2- sate cu potenþial turistic ridicat, iar categoria B cuprinde sateimportante pentru turismul din regiune din alte motive, B

1 - sate

fãrã potenþial propriu, situate pe artere principale de circulaþie, B2 -

sate fãrã potenþial propriu, dar situate în imediata vecinãtate a unoratracþii turistice) fiind considerate ca având un mare grad desubiectivitate. În acest sens s-a sugerat corelarea clasificãrilor ºi acriteriilor de clasificare cu cele deja utilizate la nivel naþional,respectiv Legea 190 din 26 mai 2009 pentru aprobarea Ordonanþeide urgenþã a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului deamenajare a teritoriului naþional Secþiunea a VIII-a zone cu resurseturistice.

Proiectul GTZ, care învaþã comunitãþile locale cum sã câºtigebani din tradiþie ºi istorie, este un prim pas spre o normalitate carear trebui sã ne caracterizeze. Nu ar trebui sã fim indiferenþi de modulîn care se transformã faþadele clãdirilor din satul în care trãim. Nuar trebui ca autoritãþile sã fie indiferente la construcþiile noi caretransformã peisajul rural. (a se vedea imaginea scãrii ridicate petrotuar care asigurã accesul la mansardã – ultima invenþie în domeniu,dar ºi transformarea clãdirilor prin execuþia unor balcoane la stradã).

Tema dezbaterii a fost protejarea, promovarea ºi dezvoltareapotenþialului turistic al satelor din Transilvania, o temã de realãactualitate aici þinând sã fie prezenþi: doamna Irina Scheffmann,GTZ România, dl Martin Bottesch, Preºedintele Consiliului JudeþeanSibiu, dl Thomas Gerlach, Consulul General al Consulatului GermanSibiu, dl Michael Engel, Coordonatorul Proiectului, dl. Teofil Ghercã–Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, dl Corneliu Drãgan,arhitectul ºef al judeþului Sibiu ºi membri ai societãþii civile. Au fostsubliniate importanþa cooperãrii româno-germane, a programelorprivind dezvoltarea turismului rural ºi au fost semnalate riscurile ºipericolele de pierdere a patrimoniului cultural din România.

Unul din obiectivele proiectului a fost realizarea unei strategiipentru protejarea patrimoniului arhitectonic sãtesc ºi a potenþialuluituristic al satelor transilvane ºi elaborarea unei game largi demateriale pentru informarea, influenþarea ºi mobilizarea populaþieirurale, cât ºi materiale pentru lãrgirea ofertei turistice în direcþiaturismului rural cultural ºi de patrimoniu. Instrumentele folositepentru informarea ºi sensibilizarea populaþiei în scopul creºteriipotenþialului turistic sunt documentaþiile realizate (“Comoara dinsatele Transilvaniei – cum putem pãstra patrimoniul ºi autenticitateasatelor noastre”) ce conþin reguli pentru pãstrarea aspectului satelor;editarea unui manual ºi caiet pentru elevii de ºcoalã primarã;

Iar pentru a înþelege faptul cã patrimoniul cultural ºi arhitecturatradiþionalã poate atrage turiºtii ar trebui ca acest subiect sã devinã,cu adevãrat, un subiect de dezbatere publicã, iar comunitãþile localesã fie real implicate în fãurirea destinului comunitãþilor.

Paginã realizatã de Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu,Marius Halmaghi

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iiI, nr. 30, OCTAnul iiI, nr. 30, OCTAnul iiI, nr. 30, OCTAnul iiI, nr. 30, OCTAnul iiI, nr. 30, OCTOMBRIE 2010OMBRIE 2010OMBRIE 2010OMBRIE 2010OMBRIE 2010

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Credincioºii Parohiei Ortodoxe ªalcãu, împreunã cuoaspeþii prezenþi in ziua de 24 octombrie 2010, au trãit o zi dealeasã bucurie, prilejuitã de evenimentul târnosirii bisericii.

Astfel, în dimineaþa zilei de 24 octombrie satul a îmbrãcatstraie de sãrbãtoare, aºteptând sosirea Î.P.S. Dr. LaurenþiuStreza, Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului.

Înalt Prea Sfinþia Sa a fost întâmpinat la intrarea în sat de“cãlãraºi”, iar în faþa bisericii de credincioºii parohiei împreunãcu oaspeþii prezenþi la acest eveniment, în frunte cu domnulprimar Ioan ªchiau ºi cu un sobor de 9 preoþi, în mijlocul cãroras-a aflat pãrintele protopop Ioan Jurca.

Înalt Prea Sfinþia Sa a intrat în bisericã, unde, dupã ritualul“luãrii vremii” (rostirea rugãciunii pregãtitoare sãvârºiriiSfintei Liturghii), s-a înveºmântat în sfintele odãjdii ºi a începutslujba de târnosire a bisericii “Sfintei Cuvioase Paraschiva”.

Ighiºu Vechi, mai demultIghiºul Vechi, Ibiºdorful-român, Ighiºdorf, Ighiºdorfulromân (în dialectul sãsescEibesterf, în germanãWa l l a c h i s c h - E i b e s d o r f ,Eibesdorf, Libesdorf, înmaghiarã Oláhivánfalva,Ivánfalva), este un sat în parteade est a judeþului Sibiu, peValea Hârtibaciului ºi aparþineadministrativ de comunaBârghiº. Atestat documentarîn anul 1291, când este vândutca feudã Comitatului Alþâna,satul a fost format iniþial dinromâni care ºi-au pãstratcredinþa, care au luptatîmpotriva latifundiarilor pentrupãmântul lor, pentru dreptateºi libertate. Este menþionat îndocumentele vremurilor ºi prinparticiparea la anumiteevenimente dintre careamintim: în anul 1389/1391 areloc o rãscoalã a þãranilorromâni din jurul Sibiului la careau luat parte ºi þãrani iobagi depe teritoriul Ighiºului ºiVecerdului. În anul 1417 are loco altã rãscoalã a þãranilor dincomitatul Alba la caredeasemenea au participatþãrani iobagi din Ighiºu Vechialãturi de cei din satele vecine.

Credincioºii ortodocºi dinIghiºu Vechi s-au împotrivitactului de unire cu BisericaCatolicã la 1699/1700 ºi aucontinuat lupta împotrivauniaþiei fiind prezenþi la marileevenimente care au avut loc peValea Hârtibaciului.

În 1771 preotul ortodox dinIghiº, Eremia Constantinescua fost dus în lanþuri la Sibiu,fiind acuzat de uneltireîmpotriva Curþii de la Viena.

Evenimentele din 1848 auavut ecou ºi-n suf leteleighiºenilor care sunt prezenþiprin cei 20 de delegaþi peCâmpia Libertãþii de la Blaj.

Au urmat represaliile prinîmpuºcare a 12 iobagi românidintre care amintim pe NiculaIoan ºi Achim Vãtaf. Execuþiaa avut loc pe podul cel maredin centrul satului.

Biserica ortodoxã cuhramul „Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavriil” aºezatã înpartea de rãsãrit a satului esteziditã în anul 1924 în stilbizantin cu elemente gotice dinpiatrã, cãrãmidã, lemn ºi þiglã,

Dumitru Buliga din Ploieºti ºiSarvin Maniu-Zamora dinSebeºel, regiunea Hunedoara(preot fiind Eftimie Andrei).

În anul 1964 s-au terminatlucrãrile atât în interior cât ºiîn exterior, iar la 28 iunie 1964s-a sfinþit biserica dinîncredinþarea MitropolituluiNicolae Colan al Ardealului, decãtre Preasfinþitul EpiscopEmilian Antal alãturi de unsobor de preoþi între care pr.vicar Traian Belascu, pr.protopop Vitali Zare din Agnitaprecum ºi preotul paroh ForseaIoan.

Clopotele dateazã de laanul 1773 cel mic, iar cel marede la 1803 conform inscripþiilorde pe ele.

Preoþii slujitori: 1. Pr.Alexe Popovici (1768); 2. Pr.Eremia Constantin (1771); 3.Pr. Daniil Popoviciu (1807 –1826); 4. Pr. Irimie Popoviciu(1829 – 1854); 5. Pr. DaniilConstantinescu (1873 – 1908);6. Pr. Romul Constantinescu(1906 - 1949); 7. Pr. AndreiEftimie (1949 – 1962); 8. Pr.Ioan Forsea (1962-1970); 9. Pr.Iosif Lehene (1970-2001); 10.Pr. Iridon Dumitru Virgil(2001-2009); 11. Pr. VecerzanPaul (începând cu decembrie2009).

Pr. Vecerzan Paul(Ighiºu Vechi)

PAROHIA IGHI~U VECHIPAROHIA IGHI~U VECHIPAROHIA IGHI~U VECHIPAROHIA IGHI~U VECHIPAROHIA IGHI~U VECHISE PREZINT{SE PREZINT{SE PREZINT{SE PREZINT{SE PREZINT{

conform planului întocmit dearhitecþii Fr. Ziny ºi GeorgWachter din Agnita.

Se cunoaºte cã a existat obisericã sus în cimitir de undea fost mutatã în locul actual ºirefãcutã.

În urma renovãrilor fãcuteîn 1938 turnul a fosttransformat ºi înãlþat, dându-i-se dimensiunile actuale de 20de m înãlþime ºi 4 m lãþime,fiind acoperit cu tablã.

Iconostasul din zid a fostînlocuit cu altul din lemn, aufost înlocuite stranele cu celeactuale. Planurile acestorrenovãri au fost întocmite dearhitectul Fr. Zinz din Agnitaºi executate de meºterul zidarIosif Argal din Bârghiº ºi demeºterii lemnari ºi vopsitoriNicolae Sârbu, Petru Rusu ºiNicolae ªerban din IghiºuVechi.

Icoanele pictate, aplicatepe iconostas, provin dindonaþiile fãcute de credincioºi.Crucea de pe tâmpla altarului,crucea din altar ºi epitaful suntpictate de profesorul IoanChidu din Sibiu, iar celelalte depictorul Horvath dinDumbrãveni.

Între anii 1959-1961,interiorul bisericii a fost pictatîn întregime în tehnicatempera de cãtre pictorii

TÂRNOSIREA BISERICII“SFÂNTA CUVIOAS{PARASCHIVA” DIN

~ALCÃU

S-a înconjurat biserica, citindu-se trei pericope evanghelice,sfinþindu-se prin stropire cu aghiasmã ºi prin ungere cu Sfântulºi Marele Mir, dupã care înaintea uºilor bisericii s-a rostitrugãciunea rânduitã. S-a intrat în bisericã unde în continuares-a sãvârºit sfinþirea altarului bisericii, prin punere de sfintemoaºte de cãtre Î.P.S. Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza, înconjuratde P.C. Pr. Prot. Ioan Jurca ºi de Prea Cucernicii: pr. SimeonSãsãujan (Valea Aurie-Sibiu), pr. Liviu Dobrin (Arpaºul de Jos),pr. Ioan Enescu (ªimon Nou), pr. Aurel Crãciun (pensionar),pr. Cristian Lazãr (Rãvãºel-Moardãº), pr. Ioan Puia (LazaretIII- Sibiu), pr. Bogdan Marius (Vecerd-Metiº), pr. paroh NicolaeDorin Dumbravã, Arhidiaconul Gabriel Dumbravã ºiArhidiaconul Constantin Ciocan. Ceremonia a continuat cusãvârºirea Sfintei Liturghii, într-o atmosferã de evlavie ºireculegere profundã. (continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

E îndeobºte cunoscut cã dupãRevoluþia din 1989 ºi mai ales în ultimiiani, românii s-au rãspândit pânã în celemai îndepãrtate colþuri ale lumii, la muncãsau sã-ºi gãseascã un trai mai bun. ªi înoraºul nostru aproape nu este familie caresã nu aibã pe cineva peste graniþe. Îngeneral au plecat tinerii ºi tinerelenoastre, cei care reprezintã forþa demuncã, dar totodatã ºi cei care asigurauviitorul þãrii prin procreare. Acolo undesunt comunitãþi de români ortodocºi mainumeroase Biserica noastrã a înfiinþatparohii pentru a rãspunde nevoilorspirituale ale acestor fii duhovniceºti ºitotodatã pentru a le asigura asistenþareligioasã în credinþa în care s-au nãscutºi s-au botezat. “Dincolo” Bisericastrãmoºeascã e cea care-i adunã ºi-iuneºte. Ba mai mult “dincolo” ºi cei careaici în þarã n-aveau grija Bisericii “acolo”simt nevoia ei pentru cã singurã Bisericale aduce ceva “de acasã”, îi face sã se simtãacasã, sã trãiascã acasã. De aceeabisericile ortodoxe de “dincolo” înduminici sunt pline de tineri români. Bamai mult, în timp ce în þarã (ºi în oraºulnostru) a scãzut drastic numãrul celorbotezaþi, “dincolo” în duminici ºi sãrbãtoripruncii aduºi spre botez sunt cu zecile.Cum spuneam, Sf. Sinod, Patriarhiaromânã a venit în sprijinul credincioºilorei, îi însoþeºte ºi dincolo de frontiereleþãrii. Dar oare cum se descurcã niºte tinericare au ajuns într-un colþ de lume, undesunt numai ei sau încã doi, trei români ºi,când au strictã nevoie de Bisericã? Am sãvã prezint un caz inedit, rezolvat fericit!Mi-a fost dat sã-l cunosc în aceastã varãcu ocazia venirii în þarã a doi tineri carevieþuiau de o bunã vreme împreunã, erauprintre foarte puþinii români care lucrauîn Insulele Canare (aparþinãtoare deSpania). S-au cunoscut acolo, ºi-auîmpreunat singurãtatea ºi au început sãvieþuiascã ca o familie. Dumnezeu le-abinecuvântat aceastã împreunã trãire cuun bãieþel. În insule sunt doar bisericicatolice. Erau departe de þarã ºi de lume.Mi-au povestit cã de la Madrid mai fac cuavionul încã 3000 km, cât sunt dinRomânia pânã în Spania. Timp de 7 anin-au plecat de pe insulã. Au venit în varaaceasta, ºi-au legalizat împreunã-ºedereaîn faþa ofiþerului stãrii civile, dar ºi în faþaSf. Altar. Cu ocazia aceasta am aflat ºidespre cazul inedit, rezolvat fericit alcopilului lor. Tatãl copilului are un vãr dinpartea mamei, preot în ArhiepiscopiaSibiului (am slujit împreunã Sf. Tainã aCununiei celor doi). A avut inspiraþia casã vinã în întâmpinarea dorinþei celor doitineri care aveau un copil de 3 ani ºi voiausã-l încreºtineze în legea lor (ortodoxã),dar nu aveau posibilitatea. Atunci unchiulpruncului a venit în ajutorul nepotului sãu.

Dupã împãrtãºirea slujitorilor, pr.paroh Nicolae-Dorin Dumbravã arostit câteva cuvinte, mulþumind luiDumnezeu pentru toate darurilerevãrsate asupra credincioºilorparohiei, mulþumind Î.P.S. SaleLaurenþiu pentru cã a binevoit sãpoposeascã în aceastã parohie,pentru a târnosi biserica, mulþumindinvitaþilor pentru prezenþã ºi tuturorcelor care au contribuit la renovareaºi împodobirea cu picturãbisericeascã a lãcaºului de cult, carea fost zidit in anul 1883. Între anii2007-2010, prin osârdia preotuluiparoh, prin jertfelnicia enoriaºilor ºia fiilor satului ºi cu ajutorulautoritãþilor ºi a unor credincioºi cudragoste faþã de casa Domnului dinjudeþele Sibiu, Braºov º.a., biserica,pe lângã împodobirea cu picturã întehnica «al secco», a beneficiat ºi dealte reparaþii: a fost schimbatãpardoseala ºi ferestrele sfântuluialtar, s-a schimbat þigla, s-a zugrãvitexteriorul, s-a înlocuit uºa de laintrare, s-a renovat gardul de zid. Deasemenea biserica a fost dotatã cuobiecte de cult noi.

Dupã rugãciunea amvonului, pr.paroh Nicolae-Dorin Dumbravã a fosthirotesit întru iconom stavrofor.Dupã otpustul Sfintei Liturghii I.P.S.

UN CAZ INEDIT,UN CAZ INEDIT,UN CAZ INEDIT,UN CAZ INEDIT,UN CAZ INEDIT,REZOLVAT FERICITREZOLVAT FERICITREZOLVAT FERICITREZOLVAT FERICITREZOLVAT FERICIT

A luat apã sfinþitã de la Sf. Tainã aBotezului, a introdus-o într-o micã sticlã,la care a adãugat ºi o micã scrisoare, pecare le-a trimis-o în Insulele Canare, încare a scris ca atunci când se toarnã aceaapã sfinþitã peste copil, sã se rosteascãformula botezului de necesitate “Seboteazã robul lui Dumnezeu Daniel (Ioan)în numele Tatãlui. Amin. ªi al Fiului.Amin. ªi al Sf. Duh. Amin.” Deci s-asãvârºit de cãtre pãrinþi asupra fiului lorbotezul de necesitate. Pruncul a devenitcreºtin. Au aºteptat sã vinã în þarã ºi decum au venit aºa cum vã spuneam maiînainte ºi-au legalizat în faþa legii ºi a luiDumnezeu legãtura lor, iar apoi într-oduminicã ulterioarã l-au adus pe pruncullor Daniel (Ioan) ca sã-i împlinesc toatecelelalte rânduieli din Sf. Tainã aBotezului, în afarã de rostirea formulei debotez ºi actul propriu-zis al botezului, carea fost sãvârºit de pãrinþi. Acum prunculDaniel (Ioan) era creºtin deplin. A fostîmpãrtãºit de câteva ori pânã la plecarealor spre locul de muncã din InsuleleCanare. Un caz inedit, rezolvat fericit!

Am relatat acest caz în contextul încare Sf. Sinod în ºedinþa de lucru din 6-7iulie a proclamat anul 2011 ca “Anulomagial al Sf. Botez ºi al Sf. Cununii” înPatriarhia Românã. Sf. Botez ºi Sf.Cununie sunt tainele familiei de care iatãdoi tineri s-au împãrtãºit de ele dupã olungã aºteptare într-un colþ de lume, undele lipsea Biserica strãmoºeascã.

Pr. Ioan Jurca(Protopop Agnita)

Sa Laurenþiu a rostit un cuvânt deînvãþãturã, legat de sfinþirea sfântuluijertfelnic ºi a picturii, dupã care aexplicat pericopa evanghelicã aDuminicii a XXIII-a dupã Rusalii.Înalt Prea Sfinþia Sa a oferit «Actede cinstire» Consiliului ºi AdunãriiParohiale, primarului comuneiMihãileni ºi celor care au contribuitsubstanþial la renovarea ºiînfrumuseþarea bisericii. Dupãterminarea ceremoniei religioase, aavut loc agapa creºtinã la CãminulCultural din localitate.

Astfel s-a desfãºurat în chip atâtde frumos ºi de înãlþãtor cel maimare eveniment al ParohieiOrtodoxe ªalcãu. Suntemîncredinþaþi cã toþi cei prezenþi aupregustat in parte bucuria vieþiiveºnice revãrsatã prin harul sfinþitoral sfintei slujbe sãvârºite ºi s-auîntãrit în credinþa în Dumnezeu, cãcipe feþele tuturor se putea citi emoþiasfânta izvorâtã din sfinþenia slujbei,de parcã fiecare ar fi vrut sãrosteascã frumoasele cuvinte aleunei rugãciuni: “În Biserica slaveiTale stând, în cer ni se pare a staNãscãtoare de Dumnezeu.”

Pr. Nicolae Dorin Dumbravã(Mihãileni-ªalcãu)

TÂRNOSIREA BISERICII“SFÂNTA CUVIOAS{

PARASCHIVA” DIN ~ALCÃU(continuare din pagina 5)

EI S-AU N{SCUT @N NOIEMBRIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.

Aroneasa Valeria 01 nov. 88 de ani RetiºBrezae Eufimia 01 nov. 85 de ani AlþânaOneamoise Maria 01 nov. 81 de ani RetiºGînfãlean Elisabebeta 02 nov 85 de ani ªomartinAlamã Alexandru 02 nov. 83 de ani MarpodBian Maria 02 nov. 81 de ani MihãileniKotsch Gustav 03 nov. 86 de ani RetiºIoanaº Ana 04 nov. 91 de ani HosmanZãmãcãu Elena 04 nov. 88 de ani BruiuDrãgan Rafira 06 nov. 83 de ani MihãileniJoldeº Dumitru 07 nov. 87 de ani RujaBaumann Mihail 07 nov. 83 de ani Alþânaªchiopotã Zoriþa 07 nov. 81 de ani RetiºMoraru Victoria 08 nov. 87 de ani Chirpãrªerban Nicolae 08 nov. 85 de ani MerghindealButa Ana 10 nov. 85 de ani Dealu FrumosPotor Ana 10 nov 84 de ani ªomartinRãchitã Margareta 10 nov. 83 de ani CoveºPascu Ilarion 10 nov. 81 de ani RujaDragoman Ana 10 nov. 80 de ani IlimbavCurluþiu Livia 12 nov 88 de ani BruiuBecheº Aurelia 13 nov. 86 de ani RujaToda Maria 14 nov 85 de ani AlþânaHordobeþ Elena 14 nov. 81 de ani IlimbavPetriºor Maria 16 nov. 81 de ani AlþânaPãrãu Eleonora 17 nov. 85 de ani CoveºPopia Ioan 18 nov. 84 de ani AlþânaKessler Maria 18 nov. 80 de ani MarpodCoca Constantin 20 nov. 80 de ani IlimbavLuca Ioan 21 nov. 83 de ani AlþânaVãleanu Maria 22 nov. 88 de ani MoardãºRusu Frosina 23 nov. 91 de ani ªomartinRugalug Nicolae 24 nov. 83 de ani Dealu FrumosGrusea Maria 27 nov. 89 de ani BrãdeniClonþ Elisabeta 27 nov. 83 de ani StejãriºNiþu Rosalim 27 nov. 82 de ani Dealu FrumosLeb Elena Valeria 28 nov 85 de ani MihãileniSchoop Ioan 29 nov. 82 de ani AlþânaIrod Moisã 30 nov. 88 de ani Ghijasa de Sus

30 NOIEMBRIEÎn seara de Sfântul Andrei, fetele mãsoarã nouã ceºcuþe cu apã, umplute cu vârf ºi le

toarnã într-o strachinã, care se pune sub icoane. A doua zi de dimineaþã se mãsoarã din noucu aceeaºi ceºcuþã apa din strachinã. Dacã va mai rãmânea pe fundul strachinii, cât de puþinãapã, chiar câteva picãturi, atunci va avea noroc. Iar din contra, dacã ultima ceºcuþã va rãmâneaneumplutã cum trebuie, atunci nu va avea noroc ºi nu se va mãrita.

În noaptea de Sfântul Andrei, ca sã-ºi viseze ursitul, fata îºi pune sub cap 41 de boabe degrâu ºi dacã viseazã cã-i ia cineva grâul, se va mãrita.

Din volumul „Mitologie româneascã” de Marcel Olinescu

DAN HERCIUSingur e binefã abstracþie de tottrãieºte un timp singurca un ecou al propriei umbre

reacþioneazã independentiar ceilalþi, ºtiuþi ºi neºtiuþi,o sã aparã pe rândexact aºa cum vrei tu

nu mai presupune cã lumea te înþelegedacã ai ceva de spusspune, scrie, strigã, plângi,minte, ºopteºte, zâmbeºteorice tãcere se poate folosiîmpotriva ta, oricând

cumpãrã-þi o grãmadã de cadouriºi bucurã-te , omule!Crãciunul vineîntotdeaunala aceeaºi datã

Continuãm publicarea de fragmente dinjurnalul Ilarion Cociºiu, preluate din volumulscriitorului Gherasim Rusu Togan„Etnomuzicologul Ilarion Cociºiu în vâltoareadestinului”.

Scriam mai adineauri despre soldaþii(ruºi) ce s-au repezit sã cumpere totul. I-amvãzut bucurându-se de o tabachere sclipitoare,dar de proastã calitate, i-am vãzutîngrãmãdind fel de fel de obiecte ce vroiauprobabil sã le ducã amintire de lungul drum,lor ºi celor de acasã. Le-au luat pentru cã suntieftine în babii lor. (ªi negustorii trebuie sãle vândã astfel, deºi aceºti bani nu fac douãparale deocamdatã!)

Suflete simple, ca ale þãranilor noºtri,închinãtori însã în faþa sticlei colorate,întocmai ca negrii ce nu pot sã deosebeascãaceasta de perle.

Mã întreb ce a realizat atunci regimul?Ce le-a dat din plin? Þãranul nostru nujinduieºte dupã lucruri ce nu þin de viaþa luiînchistatã în legi sociale nescrise, pe care încãle respectã. Iar clasa de sus le are, fãrã sãfacã de ele caz. Totul e normal, ºi la fiecarepãturã socialã de la noi, se împleteºte, seînchide într-un întreg spiritual, cu materialul,dând acel echilibru sufletesc, ce face pe omsã nu caute evadarea din viaþa pe care o duce.„Pe mine sã mã lase sã trãiesc cum ºtiu ºicum am pomenit!” e spusa celui de jos, iarcelãlalt duce, la fel, o viaþã conformã, aºi zice,rangului social.

Ce îndreptãþeºte atunci aceastã pornirespre totalã reformã a omului? Ce justificã cuadevãrat rãsturnarea vechilor valori moraleºi sociale, cheia însãºi a temeiurilor vieþii?Problema standardului de viaþã ce se cere sãfie mai ridicat la mulþimile nevoiaºe? Darpentru asta lumea trebuie neapãrat sãsângereze atât? Lumea trebuie sã se

FEMEIANECREDINCIOS{

Ce stai, bãdiþo-n cãrare,Bate vântu’, geru-i mare?Hai mai bin’ la noi acasã,Cã bãrbatu’ nu-i acasã.Vin’ de-mi dã o sãrutare,N-aºtepta multã rugare!Când se sãrutau mai bine,Iatã ºi bãrbatu’ vineªi strigã de la fereast’ã:- Hai, deschide, tu nevastã!- Stai, bãrbate, stai pe loc,Pânã pui lemne pe foc!- Ce-i cu tine, tu nevastã,De te-ncui tu zâua-n casã?- ªtii, bãrbate, ºtii tu, zãu,Cã mie mi-aºa de rãu!Ce-i cu tine, mãi bãrbate,De vii tu zâua acasã?Am venit dupã cojoc,Cã-i un frig, de-ngheþi pe loc.Da cojocu’ nu-i aici,Cã-i în fundu’ podului.Mergi, nevastã, de mi-l adã,Cã io l-am bãgat în ladã!Ea la ladã se repede,Da’ în ladã ce se vede?Pãpuºicã, pãpuºea,Ce cauþi în lada mea?ªi ia ghiciu’ ºi-mblãteºtePânã ce se osteneºte.Dan Ion, 75 de ani, Retiº, 2 VIII 1981

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPre\ul ou[lor

Urmãtoarea povestire circula în Polonia,în vremurile grele.

O femeie intrã într-o bãcãnie ºi cere oduzinã de ouã.

- Fac douãzeci de copeici, îi spunebãcanul.

- Douãzeci de copeici? Dar lãptarul depeste drum le vinde cu cincisprezece copeiciduzina!

- Atunci du-te ºi cumpãrã de peste drum!

TATIANABENCHEA

Semne albe ori negrepene împrâºtiate în stranii scriituri

tuºuri zvârlite la-ntâmplarepe feþele oglinzii

în ochii filozofi ai lumii schimbãtoare.

Îmi place sã arunc adevãrurinegre pe alb

îmi place sã modulez muzica vociica sã anunþ plãcerea meade a da semne de viaþã

de a-mi gãsi un loc între a spuneDA ori NUbucuriei

Între negru ºi albse gãsesc dozajul perfect

al plãcerii de a creacaligrafii pe apã

DIN JURNALUL LUI ILARION COCISIUnenoroceascã ºi mai mult ca sã poatã cuceri(doar în iluzii) un trai mai bun pentru toþi?!!Nu cred cã revoluþia rezolvã aceastãproblemã, într-un chip fericit. Cred maidegrabã cã ea tinde spre o degradare aclaselor înalte, a elitei sociale ce trebuie sãfie fãclie cãlãuzitoare, þintã mãreaþã pentrutoþi, spre care sã nãzuiascã mulþimile.Coborârea acestei elite de pe piedestal, nuduce la urcarea celor de jos, ci rãmâne purãºi simplã coborâre a celor de sus

Mi-am dat seama de nivelarea claselorsociale în chip evolutiv, în apus. Când întramvai n-am mai gãsit la Viena, clasa a douacu alt preþ. La început, am fost surprins, darpe urmã mi s-a pãrut normal, sã nu mai fievagon pentru cei prost îmbrãcaþi ºi cei cemiroase, cãci aceºtia nu mai sunt, pur ºisimplu. Nu leul sau feningul mai puþindistanþeazã pe oameni, ci anume deprinderi,o anumitã educaþie a maselor, ce nu þine destandardul de viaþã. Cãci ºi acolo e deosebireîntre sãrac ºi bogat. Un zeþar care câºtigã 70de mãrci pe lunã, stã alãturi în tramvai cuartistul ce are 1500 de mãrci pe searã. ªi tunu simþi, totuºi, aceastã colosalã deosebire,cãci în cursul secolelor s-a temperat normalsau cu mici salturi, prin ridicarea claselor dejos......................................................................

Îmi vine în gând „Oda bucuriei” a luiSchiller, transpusã în muzicã de Beethoven,în finalul Simfoniei a IX-a: „Slavã þie, steacuratã, / Voie bunã pe pãmânt / Toþi pe lumefraþi noi suntem – unde vii uºoarã-n zbor”.Bucuria între oameni care înfrãþeºte, n-adomnit niciodatã. Dacã ea putea sã ia mãcarpentru un timp locul urii, n-ar mai fi poatelipsã de ideologi, n-ar mai fi întoarceri laformele brutale materialiste ce duc pânã ladetronarea adevãratului Dumnezeu ºi

- Din pãcate, nu mai are.- Aºa zice bãcanul. ªi eu, când nu mai

am, le vând tot cu cinsprezece copeici.

O jum[tate de p[tur[Adevãrata dreptate nu este întotdeauna

cea rostitã de gura unui judecãtor. Iatã ce nearatã o veche poveste irlandezã.

Într-un bordei sãrman trãia un omîmpreunã cu nevasta, tatãl ºi fiul sãu, careera încã în leagãn. Bãtrânul nu mai era bunde nimic. Era prea slab ca sã mai munceascã.Toatã ziua mânca ºi fuma aºezat în faþa uºii.Atunci omul a hotãrât sã-l alunge, sã-l lase pedrumuri, cum se fãcea demult, în vremurivitrege, cu cei care nu aduceau nici un folos.

Nevasta a încercat sã-l împiedice, dardegeaba.

- Dã-i barem o pãturã, l-a rugat ea.- Nu. Am sã-i dau doar o jumãtate de

pãturã. Îi ajunge.Nevasta l-a rugat ºi pânã la urmã l-a

înduplecat sã-i dea toatã pãtura. În clipa încare bãtrânul se pregãtea sã iasã din casãplângând, s-a auzit glasul pruncului din leagãn.Pruncul a grãit astfel cãtre tatãl sãu:

- Nu! Nu-i da toatã pãtura! Dã-i doarjumãtate.

- De ce? A întrebat tatãl, uimit,apropiindu-se de leagãn.

- Fiindcã, a rãspuns copilul, are sã-mitrebuiascã jumãtatea cealaltã pentru tine,când am sã te dau afarã din casã.

întronarea insului oarecare în locul lui.Oamenii ar fi poate cu adevãrat fraþi ºi aceastãfrãþie ar fi atunci cu adevãrat creatoare. Vaveni oare ziua aceia? Sau voi putea mãcarprinde timpul în care acest gând sã-l potîmpãrtãºi tuturor fãrã teamã ºi sã capãtaprobarea mãcar a câtorva?! Eu cred cãbiruinþa binelui asupra rãului, cred în forþanesecatã a spiritualitãþii umane ce va biruimateria ºi mai cred în sufletul veºnic dornicde perfecþiune, al bietului om chinuit.

Dacã prin bucurie nu vom reuºi înfrãþireadeplinã, ne vom simþi totuºi, prin ea iarãºioameni. ªi atunci, imnul lui Beethoven va aveaalt ecou în sufletele tuturor. Poate atunci vomînþelege toþi, pe acest nenorocit Titan. DarDoamne fereºte sã întârzie atât, pânã cândlumea va putea cu adevãrat sã se convingã cuadevãrul acesta, prin Beethoven. Ar fi sãaºteptãm poate prea mult ºi poate zadarnic.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

8 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

În 1925, la patru ani dupãsfârºitul primului mare rãzboi,regele României, Ferdinand I,îi conferã sergentului CrausMihai medalia „Victoria” amarelui rãzboi pentru civilizaþie.

Brevetul, care a însoþitmedalia, este primul documentdin care aflu cã Primului RãzboiMondial, i s-a spus, înafarã deRãzboiul de Întregire aNeamului ºi „marele rãzboiupentru civilizaþie”.

- “Caracterele, mai mult decâttalentele, hotãrãsc soartapopoarelor. Talente: cu duiumul.Caracterele: trebuie cãutate culumânarea”- Carol I

Ne-a citit bine neamþul, nu-iaºa?

- Nu cumva politicienii, pe care-i criticãm atâta, sunt proprianoastrã imagine deformatã?

- Poate cã problema noastrãactualã este cã, dupã 20 de ani,capitalismul nu a reuºit sã convingãîn România.

- Þara ca o pradã: oare cândvom ieºi din acest sistem sufocant?Dacã aº fi cinic, aº spune cã numaicând se va fi terminat de furat totul!Clasamentele aratã cã suntem pelocul I la banii europeni deturnaþi,delapidaþi, furaþi.

- Românii nu discutã, ci seinsultã. Vezi “dezbaterile” de latelevizor ºi controverselesusþinãtorilor partidelor.

- “În þara asta sunt vreo 500 deromâni, restul sunt locuitori” (PetreÞuþea)

- România seamãnã cu ocorabie care se scufundã, în vremece membrii echipajului se scuipã orise iau la bãtaie!

- Suntem fericiþi ºi corupþi ºi nune e uºor sã ne privim în oglindã!

- Suntem þara meºteruluiManele!

- “De ce sã plec eu dinRomânia? Sã plece cei care n-autreabã în þara asta ºi nici nu mã lasãsã-mi vãd de treabã!” (Un tânãr)

- România este ocupatã deromâni: clasele conducãtoare s-aupurtat ca niºte ocupanþi.

- ªtiaþi cã Gigi Becali acomandat o picturã cu “Cina cea deTainã” cu el în locul lui Isus ºijucãtorii pe post de discipoli!?

- Râsul este molipsitor, dar înRomânia aceastã boalã a fosteradicatã!

- “Noi, românii, suntem o lumeîn care, dacã nu se face ori nu segândeºte prea mult, ne putemmândri cã cel puþin se discutã foartemult”. Aºa scria Caragiale acum osutã ºi ceva de ani! Într-adevãr,suntem o þarã de comentatori, învorbe nu ne rezistã nimeni. Dacãlumea ar fi fãcutã din cuvinte, noin-am avea niciodatã crizã!

- Noi, românii, facem ce trebuieabia dupã ce am epuizat toatecelelalte soluþii. Ne place sã pozãmîn victime, sã descriem cu lux deamãnunte catastrofele, dar obosimrepede când trebuie sã le cãutãmcauzele ºi sã gãsim soluþii.

- Cei mai mulþi români care seuitã la televizor aud doar ceea cevor sã audã.

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

Rândul de sus: Radu Sârbu, Mihai Pãrãu, Sebastian Olteanu, CristianMiclãuº, Alex Cãºeriu, Ion Herciu, Horia Dobre, Andreas Schufert

Rândul de jos: Radu Borfinã, Mihai Bogdan, Cristian Nãvodar, PaulHegeduº, Darius Sas, Florian Broju, Mihai Laþcu, Ionel Andrei

Alþii: Horia Drãgucean, Ion Lepãdat, Radu Mititelu, Cãtãlin Aldea,Dan Neacºu, Radu Câmpu.

Antrenori: Mihai Pãrãu, Onoriu Oltean

VIITOAREA ECHIP{VIITOAREA ECHIP{VIITOAREA ECHIP{VIITOAREA ECHIP{VIITOAREA ECHIP{ DE AUR A FOTBALULUI DE AUR A FOTBALULUI DE AUR A FOTBALULUI DE AUR A FOTBALULUI DE AUR A FOTBALULUI

AGNI|EANAGNI|EANAGNI|EANAGNI|EANAGNI|EAN

DIN ISTORIA NOASTRA Tr[im înTr[im înTr[im înTr[im înTr[im înRomânica!Românica!Românica!Românica!Românica!Mondial, îi pune pe etnicii

germani din România în altãposturã.

Se ºtie cã majoritateamilitarilor saºi au fãcut parte dinarmata românã, ºi au executatordinul mareºalului Antonescu „Vã ordon, treceþi Prutul”. Auluptat ºi au murit alãturi deostaºii români pentru eliberareaBasarabiei ºi Bucovinei dar dupãterminarea rãzboiului au avutaltã soartã. Cei care n-au cãzutprizonieri în timpul rãzboiului,au fost luaþi dupã aceea,împreunã cu toþi care aveaupeste 18 ani, ºi duºi în UniuneaSovieticã pentru reconstrucþie.Au fost declaraþi cu toþii„hitleriºti”, au fost deposedaþi decase ºi pãmânturi.

Þãranul Hanga Simion afugit de teama hortiºtilor, dinsatul Trãniº, judeþul Sãlaj, încomuna Marpod. Aici la gãsitsfârºitul rãzboiului, aici a fostdeclarat plugar lipsit de pãmântºi a fost împroprietãrit cu 8iugãre(1 iugãr = 0,5775 ha) depãmânt, expropriat de la„hitleriºti”.

Niciodatã, n-a ºtiut HangaSimion cum l-a chemat peproprietarul pãmântului cu careel a fost împroprietãrit de PetruGroza, ºi cu care a intrat „debunãvoie” în GospodãriaAgricolã Colectivã.

Documentul este o dovadãcã ostaºii de origine germanã,din armata României Mari, eraucredincioºi þãrii ºi fãceau faptemilitare pentru care meritau sãfie decoraþi.

Un alt document istoric,elaborat dupã Al Doilea Rãzboi

CERTIND este un organismde certificare independent, cucapital integral privat, înfiinþatîn anul 2003, având sediul înbucureºti Palatul UGIR 1903.

Obiectivul strategic alCERTIND este furnizarea unorevaluãri imparþiale, obiective ºiprofesionale a sistemelor demanagement, produselor ºif luxurilor de producþiesprijinind astfel creºtereacompetitivitãþii organizaþiilor ºirealizarea îmbunãtãþiriicontinue.

Certificatele CERTINDsunt recunoscute în mod oficialde 38 de þãri.

Primãria Agnita a fostcertificatã de acest performantorganism, pentru: Sisteme de

AGNITA A OBTINUT TREIAGNITA A OBTINUT TREIAGNITA A OBTINUT TREIAGNITA A OBTINUT TREIAGNITA A OBTINUT TREICERTIFICATE CERTINDCERTIFICATE CERTINDCERTIFICATE CERTINDCERTIFICATE CERTINDCERTIFICATE CERTIND

management al calitãþii, Sistemede management de mediu ºiSisteme de management alsãnãtãþii ºi securitãþiiocupaþionale.

Cele trei certificate sunt odovadã a managementului decalitate oferit de PrimãriaAgnita.