7/26/2019 Gndirea Ecologica

1/3

Gndirea ecologica n Romnia apare la nceputul secolului al XX-lea. Ea descindedin activitati stiintifice de cercetare si cuprinde domeniile: terestru, acvatic si subteran.Din activitatea de cercetare a rezultat o serie de sinteze ecologice, prezentate n cele ceurmeaza. n domeniul terestru s-au facut si se fac cercetari ecologice asupra plantelor si asupraanimalelor. !otanistii ntreprind numeroase si valoroase cercetari ecologice asupracovorului vegetal, fiind n acelasi timp foarte preocupati de prote"area mediului. n acestsens, #uliu $rodan %&'()-&*)*+ realizeaza cercetari de floristica, vegetatie si ecologievegetala, fiind de mare importanta studiile privind ecologia plantelor alofile dinRomnia, comparate cu cele din ngaria si sesul isei. /re contributii deosebite laameliorarea terenurilor alcaline din cadrul agrosistemelor si la evidentierea ecologiei

buruienilor vatamatoare semanaturilor, fnetelor seculare din !osanci si $onoare, care aun structura covorului vegetal specii de plante endemice.

/le0andru !orza %&''(-&*(&+, fondator al Gradinii !otanice din 1lu"-2apoca, initiaza

si desfasoara o ampla activitate de cercetare si comunicare a rezultatelor prin lucraristiintifice de mare valoare. El pune bazele teoretice si practice ale geobotanicii romnesti,utiliznd metodologia fitocenologica a lui !raun-!lan3uet.

De ecologia fitocenozelor si a plantelor din mlastinele de turba s-a ocupat meritoriuEmil $op %&'*(-&*(4+ care a clarificat originea relictelor glaciare din turbariile Europei.otodata el este unul din cei mai de seama militanti pe tarmul ocrotirii naturii siambiantei umane din Romnia.

1ercetarile ecologice asupra biocenozelor din Romnia intra sub incidenta activitatiistiintifice a lui raian 5tefureac %&*6'-&*'7+, care stabileste raportul de coe0istenta si

interrelatii ntre diferite specii de briofite, ntre briofite si alte specii de plantecaracteristice asociatiilor vegetale si formatiunilor de vegetatii din paduri, pa"isti, mlastiniturboase aflate n diferite eta"e si zone de pe teritoriul Romniei. /ctivitatea sa este continuata de numerosi alti botanisti prin cercetari de detaliuconcretiznd cunoasterea n cea mai mare parte a florei si structura fitocenologica acovorului vegetal ce mbraca teritoriul Romniei. /sa sunt de e0emplu studiile facute de/le0andru !eldie asupra florei si vegetatiei 8untilor !ucegi %&*7(+ si ale lui #oan $opasupra florei si vegetatiei 1mpiei 1risurilor %&*7'+ iar mai recent cele facute de 2icolaeRoman asupra florei si vegetatiei din sudul $odisului 8eedinti %&*(4+, cele ale luiGeorge Dioru asupra nvelisului vegetal din 8untele 5iriu %&*()+ si ale lui George

1oldea privind studiul geobotanic asupra 8untilor Rodnei %&**6+. $e aceeasi linie de preocupare ecologica privind plantele, dar cu o nota aparte, se afla sicercetarile privind vegetatia, ecologia si potentialul productiv pe versantii $odisuluiransilvaniei, realizate de #. Rezmerita, 5t. 1suros si 9. 5prcez %&*7'+. or li se adaugacercetari ecologice cu caracter comple0 efectuate asupra padurilor de catre specialistii dinsilvicultura. ; contributie deosebita n acest sens si-au adus-o /l. !eldie, D. rziu, G.E.

7/26/2019 Gndirea Ecologica

2/3

2egulescu,

7/26/2019 Gndirea Ecologica

3/3

dezvoltate n lucrarea @ ;rganizarea generala a vietii colective a organismelor si amecanismului productiei n biosferaA %&*>)+.

$rin activitatea sa stiintifica, Grigore /ntipa este ntemeietorul ecologiei apelor dulci nRomnia si un reprezentant eminent al stiintei limnologice mondiale. argind cercetarilesale asupra avandeltei evidentiaza influenta apelor fluviului Dunarea asupra cimismuluisi biocenozelor 8arii 2egre n zona de scimb permanent dintre apa dulce si ceasalmastra. /ceste studii au fost continuate o perioada de zoologul si limnologul udigRodeald-Rudescu si