PROCESUL EPIDEMIOLOGIC TUBERCULOS

Epidemiologie (epi=despre, demos=populatie, logos=stiinta)- “stiinta” ce permite studierea frecventei bolilor in diverse grupe de populatie, urmarirea evolutiei si emiterea de ipoteze privind etiologia si prevenirea bolilor respective (Roquette, Schwartz 1970).

Proces epidemiologic

proces complex de extindere a unei infectii in masa populatiei umane;

presupune existenta a trei elemente obligatorii:

izvorul (sursa) de contaminare;

caile de transmitere a infectiei;

organismul sau terenul receptiv

surse contaminatoare infectati bolnavi(surse)

I. Bolnavii cu tuberculoza respiratorie bolnavi eliminatori de bacili decelati prin microscopie (M+);”urgente epidemiologice” bolnavi eliminatori de bacili decelabili exclusiv la cultura (M-; C+); bolnavi care nu elimina bacili decelabili in sputa (M-; C-) Bolnavii cu M+ contamineaza de 3-4 ori mai frecvent fata de cei cu M-; C+.

Gradul de contagiozitate depinde de tipul leziunilor pulmonare: din leziunile cavitare se elimina 106-108 germeni/24h. din leziunile infiltrativ ulcerate se elimina 104-105 germeni/24h.Riscul de contaminare scade dupa instituirea chimioterapiei specifice.

II. Bolnavii cu tuberculoza extrarespiratorie Forme active, deschise sau fistulizate: - tuberculoza uro-genitala;

- tuberculoza ganglionara periferica; - tuberculoza osteoarticulara; - tuberculoza cutanata.

Surse cu importanta secundara: - prevalenta scazuta a acestor forme de boala; - paucibacilaritatea lezionala.

Animalele tuberculoase

bovidele bolnave ( mastite tuberculoase)

-surse de infectie cu bacili bovini;

-infectare prin laptele contaminat;

-incidenta si prevalenta infectiilor cu bacili bovini variaza cu teritoriul, riscul de expunere si grupa de varsta;

-tuberculoza cu bacili bovini apare cu frecventa mai mare la

copilul mic, si cu localizare preponderent extrarespiratorie .

-frecventa tuberculozei cu bacili de tip bovin a scazut la circa 2% de imbolnaviri tuberculoase.

Pentru micobacteriile atipice, rezervorul natural este cel hidroteluric;

unele animale, pasari, pesti si insecte parazitate prin dejectele lor reinfecteaza solul;

micobacteriile atipice nu se transmit interuman.

Prevalenta surselor de infectie tuberculoasa= numarul total de bolnavi eliminatori de bacili tuberculosi cunoscuti dintr-un

teritoriu raportat la 100.000 de locuitori. permite impartirea populatiei globului in 3 grupe:

tari cu endemie tuberculoasa scazuta: prevalenta surselor 10-20/100.000 (America de Nord, Europa de Vest); tari cu endemie tuberculoasa medie spre severa: prevalenta surselor 30-90/100.000 (Europa de Est); tari cu endemie grava: prevalenta surselor peste 100-150/100.000 (Africa, Asia de Sud-Est).

Densitatea surselor de infectie tuberculoasa= numarul de surse pe 100 Km2.

imparte statele lumii in 3 grupe: state cu 1-10 surse/km2 (Europa, America de Nord); state cu 15-20 surse pe km2 (Europa de Est, Romania, etc); state cu 20-100 surse pe km2 (Asia de Sud-Est, Africa).

Frecventa mare a contaminarilor si imbolnavirilor de tuberculoza in marile aglomeratii urbane.Gradul de infectivitate a surselor depinde de:

numarul de bacili eliminati in unitatea de timp; virulenta si patogenitatea germenilor eliminati; durata si continuitatea eliminarii.

Indicele de contagiozitate al surselor infectante depinde de: intimitatea contactului sursa/contacti. masurile antiepidemice specifice din focarul tuberculos.

Potentialul de difuziune al infectiei tuberculoase depinde de caracteristicile surselor de infectie:

prevalenta; densitatea; gradul de infectivitate; indicele de contagiozitate.

Surse de infectie cu caracter particular: bolnavi cu leziuni discrete, paucibacilare; batranii (bunicii) de peste 60 de ani cu forme oligo-simptomatice de

boala; sursele cu germeni rezistenti la medicamentele antibacilare;

Calea aerogena (90% din cazuri)Mecanisme:

inhalarea picaturilor de sputa bacilifera; inhalarea de nucleosoli; inhalarea particulelor de praf bacilifer( bacilii isi mentin virulenta 8-20

de zile;Riley in experimentul de la Baltimore (1957-1961) a demonstrat calea

aerogena de transmitere a bacililor tuberculosi.Infectia aerogena se face de regula cu micobacterii de tip uman si mai

putin cu cele de tin bovin eliminate prin fecale, urina, lapte si atasate departiculele de praf (Veissfeiler).

Infectia incrucisata de la om la animal.

Calea digestiva (enterogena) mai putin importanta; consta in traversarea mucoasei intestinale, a germenilor ajunsi in tubul

digestiv prin alimente contaminate; necesita prezenta unei cantitati mari de germeni (doza infectanta de

3000 de ori mai mare decat infectia pe cale aerogena); alimentele implicate:

-lapte nefiert provenit de la vaci cu mamite tuberculoase; -preparate din lapte proaspat (unt, smantana, branza); -carnea animalelor bolnave.

Calea prin mucoase (faringe, amigdale, nas, conjunctive) este foarte rar.

Calea transplacentara cu totul exceptionala; mecanisme:

difuziune hematogena; deschiderea unui folicul cazeificat in circulatia fetala; trecerea transplacentara a germenilor; inhalarea sau deglutitia de lichid amniotic bogat in bacili Koch.

Porti de intrare ale infectiei tuberculoase mucoasa cailor aeriene: transmiterea aeriana; mucoasa intestinala: transmiterea enterogena; tegument, conjunctive: foarte rar; calea genitala, placentara: foarte rar.

a treia veriga a procesului epidemiologic tuberculos; totalitatea indivizilor care venind in contact cu o sursa de infectie pot dezvolta o

infectie latenta sau o imbolnavire manifesta clinic; omul are receptivitate mare pentru micobacteriile patogene; receptivitate scazuta a omului pentru micobacteriile atipice; rezistenta naturala este conditionata de factori genetici, varsta si de

magnitudinea infectiei.

Factori favorizanti ai infectiei tuberculoase:- sursa infectanta (severitatea sursei, densitatea surselor);- conditiile de mediu;- organismul gazda;- intimitatea si durata contactului.

Razele ultraviolete sterilizeaza aerul contaminat; simpla aerisire a uneicamere este foarte eficienta.

Persoanele in contact intim si constant cu un eliminator de bacili au un riscmai mare de a fi infectate decat cei cu un contact ocazional.

Contactul cu o sursa contaminatoare pe o durata mare risc mare deinfectie

Un bolnav contagios netratat infecteaza anual 7-14 persoane.

Conditiile de mediu Cadrul ecologic al omului: suma tuturor factorilor fizici,

chimici, biologici si sociali ce exercita efecte apreciabileasupra sanatatii si bunei stari a fiintei umane sau acolectivitatilor.

Conditiile de viata si munca deficitare imprima un grad mai mare de raspandire a infectiei tuberculoase.

Standardul economic scazut influenteaza nefavorabil endemia tuberculoasa.

Alimentatia influenteaza rezistenta organismului fata de infectii.Factori ce favorizeaza trecerea infectiei latente tuberculoase in forme de

boala clinic manifeste: subalimentatia; carentele specifice (hipovitaminoze, aport scazut de proteine); dezechilibre metabolice: diabetul zaharat

Conditiile de locuitLocuinte supraaglomerate, insalubre permit raspandirea

tuberculozei prin: favorizarea infectiei tuberculoase; scaderea rezistentei nespecifice a organismului;

Standardul igienico-sanitar al populatiei,, Exista un cerc vicios intre mizerie, starea culturala si sanitara a populatiei.”

(V. Babes) Migratia populatiei dintr-o tara in alta, factor economico-demografic

cu rol favorabil in raspandirea tuberculozei.

Alcoolismul cronic factor important de raspandire a tuberculozei prin:

conditii mizere(promiscuitate, subalimentatie, indisciplina, etc) alterari metabolice cu perturbari ale apararii imune.

Alcoolismul cronic determina: evolutie nefavorabila a bolii tuberculoase; esec terapeutic; risc de recidiva

Factori psiho-sociali sunt determinati de conditiile de existenta materiala; stresul psihic duce la slbirea capacitati de aparare a organismului; la barbati stresul psihic apare in legatura cu profesiunea iar la femei

apare in legatura cu anumite stari afective; stresul psihic asociat cu stresul toxicomanilor sau cu consumul

exagerat de droguri, tranchilizante sau psihotrope accentueaza scaderea rezistentei la tuberculoza;

influenteaza aplicarea masurilor antituberculoase; razboaiele mondiale, civile, revolutiile acumuleaza toate conditiile de

raspandire a bolii (subalimentatie, supraaglomeratie, igiena deficitara, tensiune psihica, populatii imigrante);

perioadele de razboaie inmultesc si formele grave si decesele prin tuberculoza.