frica de interacţiune socială vs. dorinţa de socializare · pdf fileasociate precum...

Frica de interacţiune socială vs. dorinţa de socializare:

strategii de intervenţie cogntiv- comportamentale în

anxietatea socială la copii și adolescenţi.anxietatea socială la copii și adolescenţi.

György GÁSPÁR: psiholog clinician

psihoterapeut integrativ de familie

Bucureşti 13 aprilie 2011

DE CE ACEST WORKSHOP?

• Tulburările de anxietate sunt foarte frecvente atât la copii cât și la adulți, sunt sub-diagnosticate, duc la deteriorări semnificative în timp (scade calitatea vieții);

• Există instrumente eficiente de screening, evaluare și intervenție în gestionarea tulburărilor de anxietate;gestionarea tulburărilor de anxietate;

• Prin participarea la acest workshop ne propunem să facilităm recunoașterea tulburărilor de anxietate și intervenția timpurie;

• Încurajăm participarea la workshop-uri viitoare și utilizarea intervențiilor validate științific în promovarea sănătății mintale.


STRUCTURA WORKSHOP-ULUI

• Taxonomia tulburărilor de anxietate și conceptualizarea tulburării de anxietate socială;

• Mecanismul tulburărilor de anxietate;

• Intervențiile cognitiv-comportamentale în tratamentul anxietății sociale;

• Studii de caz și provocări în managementul tulburării de anxietate socială.


Tulburările de anxietate la copii și adolescenți

• Cele mai frecvente probleme de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților ¹;

• 1 din 4 copii are o problemă de anxietate, prevalența tulburării fiind în medie de 15% ²;

• Se dezvoltă în familie (genetic și prin modelare);

• Majoritatea tulburărilor au un demers cronic, își pot schimba forma și pot • Majoritatea tulburărilor au un demers cronic, își pot schimba forma și pot persista și la vârsta adultă ³;

• Modalitățile de intervenție sunt validate științific și eficiente: intervențiile cognitiv - comportamentale și psihomedicația;

• Identificarea și intervenția timpurie pot reduce severitatea și impactul asupra funcționării sociale și academice.

_______________________________________________________________

¹ Cartwright- Hatton, McNicol & Doubleday, 2006; ² Petrovai, 2009; ³ Biederman 2005;Bucureşti 13 aprilie 2011

Primele semne ale anxietății la copii și adolescenți

• Frici și îngrijorări recurente;

• Frica de a merge la grădiniță sau școală;

• Dificultăți de adormire și coșmaruri;

• Dificultăți de relaxare;

• Dificultăți foarte mari în separarea de părinte sau persoana de • Dificultăți foarte mari în separarea de părinte sau persoana de referință;

• Episoade frecvente de disconfort, plâns și crize de furie;

• Disconfort în interacțiunile sociale, probleme de socializare la școală și lipsa de prieteni;

• Recăderi în recuperare după expunerea la stimuli stresori și apariția comportamentelor de evitare.


Tulburările de anxietate la copii și adolescenți ¹

Anxietatea de separare

3.5 – 12.9 %

Tulburarea de anxietate

generalizată

2.9 – 12. 4%

Anxietatea socială

1.1 – 6.3%

Fobiile specificeTulburarea obsesiv

Fobiile specifice

3.4- 9.2%

Tulburarea obsesiv compulsivă

0.8 - 4 %

Tulburarea de panică

4. 7%

Tulburarea de stres posttraumatic

1 – 3 %

______________________________________________________________¹ Chorpita, 2007;


Factori de risc și factori de protecție ¹.

Factori de risc:

� Cauze biologice: elemente genetice, tulburări de anxietate ale părinților, temperament;

� Cauze de mediu: interacțiunea părinte copil, modelarea, expunerea la stres și traume.

Factori de protecție:

� Elemente specifice copilului: (percepția controlului, stima de sine, auto-

eficacitatea, abilitățile coping, reglarea emoțională);

� Suportul familial (abilitățile de coping ale părinților);

� Suportul social.

____________________________________________________¹ Muris, 2006;


Mecanismul tulburărilor de anxietate.

• Modelul triplei vulnerabilități ¹:

Vulnerabilitate biologică

_______________________________________¹ Barlow, 2002.

Vulnerabilitate psihologică

Evenimente negative

specifice de viață


Modelul cognitiv al tulburărilor de anxietate.

Ipoteza centrală, tulburările de anxietate sunt rezultatul:

� Modelelor negative de gândire;

� Modului specific de procesare a informațiilor.

Mecanismul cognitiv al tulburărilor de anxietate ¹:Mecanismul cognitiv al tulburărilor de anxietate ¹:

� Atenția selectivă;

� Biasările la nivelul memoriei;

� Distorsiunile cognitive (interpretările);

� Biasările de judecată (anticipările).

____________________________________________________¹ Vasey & McLeod, 2001;


Tulburări comorbide anxietății ¹.

Depresia

28%

Tulburări de anxietate

ADHD

30%

Abuzul de substanțe

Tulburările pervazive

de dezvoltare

______________________________________________________________________¹ Connolly, 2009;


Fobia socială sau Tulburarea de anxietate socială .

• Concept introdus în literatura de specialitate de către Issac Marks în 1969 și cunoscut ca Tulburarea de anxietate socială în DSM – III din 1980 ¹;

• Teamă pronunţată şi iraţională, asociată cu comportamente de evitare a situaţiilor sociale sau a situaţiilor care implică: performare în prezenţa altora, evaluarea de către ceilalţi şi posibile consecinţe negative precum sentimentul de jenă ²; jenă ²;

Heimberg (1993) propune trei subtipuri ale fobiei sociale ¹:

� Subtipul generalizat: teamă în legătură cu mai multe situații sociale (doar acest subtip este specificat în DSM - IV);

� Subtipul negeneralizat: persoana funcționează în cel puți o situație de interacțiune socială și intensitatea anxietății este sub-clinică;

� Subtipul circumscris: persoana manifestă anxietate în una maxim două situații de interacțiune socială.

____________________________________________________________________

¹ Barlow, 2002; ²American Psychiatric Association, 2002.


Tulburarea de anxietate socială.Date clinice:� Frecvența este ușor mai ridicată în rândul fetelor decât al băieților (raportul este

de 3: 2) ¹;

� Diagnosticul se pune de obicei la copii de vârstă școlară (7- 13 ani) și la adolescenți (14 -16 ani) ²;

� Nu există diferențe semnificative la nivelul statului socioeconomic.

Continuumul anxietăţii sociale³

Curaj Nivelul normal de anxietate Tulb. Anx.

Continuumul tulburării de anxietate socială³

Subtipul Circumscris Subtipul negeneralizat Subtipul generalizat TP Evitant

__________________________________________________________________________________________

¹ Kessler, 1994; ² Barlow, 2002; ³McNeil, 2001.

TIMIDITATE


Tulburarea de anxietate socială în viaţa reală.

� “Maria este o adolescentă de 15 ani pe care prietenii o descriu ca fiind rezervată, tăcută, îngândurată, şi uneori puţin pasivă”;

� “Ionuţ este un băiat de 7 ani care evită interacţiunea cu colegii de la şcoală şi care este descris de către învăţătoare ca fiind adesea îngrijorat şi rar implicat în activităţi interpersonale”;

� “Tamara este o fată de 12 ani care de curănd a întrat la gimnaziu şi care se simte adesea indispusă şi anxioasă atunci când întâlneşte persoane noi”;

� “Paul este un băiat de 13 ani care este înspăimântat şi anxios atunci când se întâlneşte cu persoane necunoscute, şi adesea refuză să meargă la şcoală pentru a evita persoanele străine, evaluările, orele de educaţie fizică şi cele de limba română”.


Simptomatologia copiilor și adolescenților cu tulb. anxietate socială.

Acuze/plângeri somatice;

Stare generală de teamă sau anxietate.

Depresie;

Gânduri de suicid.Mutism selectiv;

teamă sau anxietate.

Probleme de externalizare;

Refuz școlar.

Abuz de substanțe.


Situaţii “fierbinţi” pentru copiii şi adolescenţii cu anxietate socială.

În rândul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta între 4-17 ani, situaţiile cele mai dificile şi cu nivel crescut de anxietate sunt ¹:

� Frecventarea şcolii – 64%;

� Vorbitul în public – 57%;

� Înroşirea feţei – 25%;� Înroşirea feţei – 25%;

� Participarea în mulţime – 21%;

� Mâncatul sau băutul în public – 18%;

� Îmbrăcatul în prezenţa altora – 14%;

� Utilizarea toaletelor publice – 7%.

______________________________________________________________________

¹Strauss & Last, 1993;


Tabloul simptomatologic al tulburărilor de anxietate socială

Simptomele somatice ale anxietăţii sociale

1. Scurtă descriere a celei mai recente situaţii în care am simţit anxietate....

2. Scurtă descriere a situaţiei în care am simţit cel mai 2. Scurtă descriere a situaţiei în care am simţit cel mai crescut nivel de anxietate.

situaţie recentă nivel ce mai mare

Palpitaţii □ □

Tahicardii □ □

Ameţeală □ □

Dureri în piept □ □


Tabloul simptomatologic al tulburărilor de anxietate socială

Simptomele somatice ale anxietăţii sociale MarkMarkMarkMark

1. Scurtă descriere a celei mai recente situaţii în care am simţit anxietate.

Atunci când profesorul de matematica mi-a cerut sa anunt colegii de clasa ca întârzie. Si avem de facut primele doua exercitii din carte.

2. Scurtă descriere a situaţiei în care am simţit cel mai crescut nivel de anxietate.

Recitarea unei poiezii la serbarea din clasa a IV-a. Recitarea unei poiezii la serbarea din clasa a IV-a.

situaţie recentă nivel ce mai mare

Palpitaţii √ √

Ameţeală □ √

Stări de vomă/greaţă □ □

Transpiraţii √ □

Înroşirea feţei √ √

Respiraţie rapidă □ □

ALTCEVA: vocea tremurânda √ √Bucureşti 13 aprilie 2011

Funcţionarea cognitivă a adolescenților cu tulb. anxietate socială

Sunt afectate :

� modul de gândire al copilului,

� capacitatea de luare de decizii, � capacitatea de luare de decizii,

� percepția asupra mediului,

� procesele de învățare și concentrare.


(cont.)


Erori de gândire:� Gândire de tipul “totul sau nimic”;

� Ghicirea viitorului;

� Catastrofizarea;

� Minimalizarea aspectelor pozitive;� Minimalizarea aspectelor pozitive;

� Raţionalizarea emoţională;

� Etichetarea;

� Filtrarea mentală;

� Citirea gândurilor;

� Suprageneralizarea;

� Tirania lui “trebuie”;

� Gânduri dezadaptative.


(cont.)


Gânduri specifice (automate):

� Ceilalți nu mă plac;

� Își vor da seama de cât sunt de anxios;

� Nu am nimic interesant de spus;� Nu am nimic interesant de spus;

� Mă voi comporta prostește;

� Îmi voi pierde controlul;

� Prin ceea ce spun sunt stupid;

� Sunt plictisitor.


(cont.)


Patternuri de gândire disfuncţionale:

I. “Locus of control” – extern;

II. Standarde de perfecţionism;II. Standarde de perfecţionism;

III. Autoeficacitate scăzută.


(cont.)


Gândurile care apar în situaţii “fierbinţi”: MarkMarkMarkMark

Scurtă descriere a celei mai recente situaţii sociale sau de performanţă în care ai simţit anxietate.

Atunci când profesorul de matematica mi-a cerut sa anunt colegii de clasa ca întârzie. Si avem de facut primele doua exercitii din carte.

Notează toate gândurile pe care ţi-le aminteşti despre aceea situaţie. Gânduri pe care le-ai avut înainte, în timpul şi după eveniment. înainte, în timpul şi după eveniment.

1. Ceilalti nu ma vor asculta.

2. Arat ca un prost.

3. Toti vor vedea cat sunt de las.

4. Trebuie sa le spun exact mesajul de la profesor.

5. Daca nu ma asculta profesorul va crede ca nu le-am zis ceea ce trebuia.

6.

7.

8.Bucureşti 13 aprilie 2011

Funcţionarea comportamentală a adolescenţilor cu tulb. anxietate socială

I. Ce face copilul/adolescentul în situaţii declanşatoare de anxietate?

II. Ce face copilul/adolescentul înainte de expunerea la

� Liniștiți (tăcuți);

� Timizi;

� Introvertiţi;

� Evitativi;înainte de expunerea la situaţie?

III. Ce face copilul/adolescentul în timpul expunerii la situaţie?

� Evitativi;

� Retrași;

� Inhibați;

� Neprietenoși;

� Dezinteresați.


Monitorizarea celor trei componente ale tulb. anxietate socială

Numele și data: Irina,Irina,Irina,Irina, 20 martie.20 martie.20 martie.20 martie.

Cea mai recentă situație în care s-a manifestata anxietatea socială: Imi planificam sa anunt

profesorul de meditatii la chimie ca nu mai avem bani pentru ore particulare.

Componenta fiziologică Componenta comportamentală

Componenta cognitivăcomportamentală

Dureri de stomac Mă joc cu pixul Sigur se va supăra pe mine

Tensiune musculară Mă ridic de pe scaun Sunt o incompetentă

Transpirații în palme Îmi rod unghiile Este ceva mult prea rușinos

Palpitații ale inimii Evit să-i spun că nu mai vin Sunt o ratată părinții mă vor certa


Screening-ul în tulburarea de anxietate socială

Etapele screening-ului clinic ¹:

� Informațiile demografice: vârsta (dificultățile copilului pot fi legate de etapa de dezvoltare, utilitatea abordării cognitive, funcția îndeplinită de anxietatea socială a copilului), sex;

� Natura și forma problemelor comportamentale ale anxietății: istoricul problemei, simptomatologie, probleme asociate, severitate, și dificultățile de funcționare; funcționare;

� Informații despre variabilele medicale și familiale: dureri abdominale, astm, probleme gastrointestinale; stressori curenți din viața familiei.

Screening-ul poate fi făcut prin:

� Interviu clinic;

� Instrumente standardizate ( SCARED varianta pentru copii și părinți)²;

_______________________________________________________________

¹ Kearney, 2005;² Chorpita, 1997;


Evaluarea formală în tulburarea de anxietate socială

• Instrumentul clinic structurat cel mai frecvent folosit la nivel internațional este ADIS- C ¹ (Anxiety Disorders Interview Schedule for Children);

• Evaluare clinică este important să includă următoarele elemente²:� Simptomatologia (aspecte fiziologice, cognitive, comportamentale , eventuale tulburări

asociate precum depresia și GAD);

� Efectele simptomatologiei asupra funcționării copilului și a familiei;� Efectele simptomatologiei asupra funcționării copilului și a familiei;

� Stressori curenți de viață și mecanismele de coping;

� Funcționarea copilului în diferite arii: academic, social, mintal, relațional;

� Factori etiologici și de menținere;

� Situații de criză: comportamente distructive, depresie majoră și absenteism școlar;

� Istoricul medical și valorile familiei;

� Perspectiva familiei cu privire la anxietatea socială;

______________________________________________________________________

¹ Silverman & Albano, 1996; ² Albano & Hayward, 2004; Morris et. al. 2004.


(cont.)


� Contextul familial: statut marital, situație socio-economică, suport social, condiții de locuință;

� Alte situații contextuale: maltratare, bullying, divorț, șomaj, implicare în situații sociale;

� Variabile culturale: limba maternă, norme, strategii de rezolvare a � Variabile culturale: limba maternă, norme, strategii de rezolvare a problemelor;

� Motivul solicitării procesului clinic, eventualele rezistențe, obstacole în tratament alte surse importante de obținere a informațiilor (semeni, frați, profesori, alte rude etc.);

� Informații relevante despre procesul clinic: aspecte practice (frecvența și durata ședințelor), motivația familiei, așteptările, nivelul de optimism vis-a-vis de recuperare.


(cont.)


Alte instrumente utilizate în etapa de evaluare: � Chestionarele de autoevaluare pentru copil/adolescent (Social Anxiety Scale for

Children/Adolescent; SPAI- C);

� Chestionarele pentru părinți și profesori (Child Behavior Checklist and Teacher Report Form ¹;

Family Enviorenment Scale² ) ;Family Enviorenment Scale² ) ;

� Observațiile comportamentale;

� Metodele de evaluare zilnică: jurnalul adolescentului sau al părintelui, ABC-ulcomportamental;

� Contactul direct cu școala.

_______________________________________________________________

¹ Achenbach & Rescorla, 2001; ² Moos & Moos, 1986;


(cont.)


Ipotezele clinicianului în etapa de evaluare:� Este anxietatea clientului specifică sau generală?� Care este nivelul cel mai afectat: fiziologic, cognitiv,

comportamental?� Anxietatea socială este diagnosticul primar sau � Anxietatea socială este diagnosticul primar sau

secundar? Comorbidități?� Nivelul de dezvoltare al abilităților sociale?� Este anxietatea socială asociată cu alte funcții specifice:

căutare excesivă a atenției, solicitarea de recompense tangibile din partea celorlalți?

� Care sunt factorii externi care pot să biaseze anxietatea socială a clientului?


Componente comune ale anxietăţii sociale şi de performanţă la adolescenţi ¹

Nivel fiziologic Nivel cognitiv Nivel comportamental

Creşterea nivelului cardiac Îngrijorări cu privire la propria sănătate

Evitare

Tremur Gânduri înfricoşătoare Ieşire din situaţie

Respiraţie sacadată Gânduri de penibilitate Solicitarea de reasigurări

Tensiune musculară Gânduri de autodepreciere Lipsa contactului vizualTensiune musculară Gânduri de autodepreciere Lipsa contactului vizual

Urinări frecvente Gânduri de inadecvenţă Crize de tantrum, plâns

Greaţă/stări de vomă Gânduri de incompetenţă Voce tremurândă

Dureri de cap/dureri de stomac Dificultăţi de concentrare Îngheţ

Ameţeală Gânduri de evaluare negativă Agăţare de adult

Transpiraţii Gânduri cu privire la consecinţenegative

Ritualuri

Diaree Gânduri de pierdere a relaţiilor Retragere

______________________________________________________________________¹ Kearney, 2005; Lang, 1968.


Comunicarea rezultatelorevaluării clinice

Elemente integrate¹:

� Prezentarea rezultatelor evaluării;

� Raționamentul intervenției (tratamentului);� Raționamentul intervenției (tratamentului);

� Aspecte pre-intervenție;

� Informații generale despre intervenție.

_______________________________________________________________

¹ Karney, 2005;Bucureşti 13 aprilie 2011

Factori de menținere

� Centrarea atenție pe sine;

� Comportamentele de protecție;� Comportamentele de protecție;

� Evitarea;

� Procesele de anticipare și ruminațiile.


Proceduri de intervenție cognitiv-comportamentale ¹

� Proceduri de intervenție centrate pe copil/adolescent;

� Proceduri de intervenție centrate pe părinți;� Proceduri de intervenție centrate pe părinți;

� Proceduri de intervenție centrate de familie;

� Farmacoterapia (SSRIs ² Fluoxetine, Fluvoxamine; Benzodiazipines -

Alprazolam³).

______________________________________________________________________

¹ Kearney, 2005; ² Pediatric psychopharmacology Anxiety study group. Fluvoxamine in the treatment of anxiety disorders in children and adolescents. N

Eng J Med. 2001. 344:1279-85; ³ Gelernter CS et al. Cognitive behavioral and pharmacological treatments of social phobia: a controlled study. Arch

Gen Psychiatry. 1991;48:938-44 Bucureşti 13 aprilie 2011

Proceduri de intervenție centrate pe copil/adolescent

Bazele intervenției centrate pe copil:

� Psihoeducația;

� Exercițiile de control somatic;� Exercițiile de control somatic;

� Managementul contingențelor;

� Contractul de contingențe.


(cont)


Dezvoltarea de abilități:

� Terapia cognitivă (psihoeducația, distorsiunile cognitive,

examinarea evidențelor pro și contra cogniții specifice, decatastrofizarea, examinarea evidențelor pro și contra cogniții specifice, decatastrofizarea, auto-control cognitiv, reatribuirea, recadrarea, experiențele

comportamentale);

� Intervențiile individuale și de grup;

� Dezvoltarea de abilități sociale (modelarea, feedback-ul,

practici în situații reale).


Terapia cognitivă

A- eveniment activator (ce s-a întâmplat - circumstanţele);

B- credinţe (ce crede despre evenimentul activator);

C- consecinţele (emoţiile şi comportamentele).

În anxietatea socială copilul/adolescentul devine anxios nudatorită situației în sine, anxietatea este activată şi menţinutăde ceea ce gândește persoana despre situaţie, despre ceilalţişi despre sine.


Terapia cognitivă

Studiu de caz: Mihai este un băiat de 14 ani, care este elev în clasa a VIII şi este unul din

responsabilii în organizarea banchetului de sfârşit de an. În cadrul activităţilor sale intră şiresponsabilitatea de a invita profesorii la acest eveniment. Dintre toţi profesorii despre cel delimba română din clasa a VI-a se ştie că acesta este cel mai “autoritar”, dar acesta este şidirectorul şcolii motiv pentru care nu poate lipsii de la acest eveniment.

În timp ce Mihai se îndreaptă spre cabinetul directorului acesta are următoarele gânduri:În timp ce Mihai se îndreaptă spre cabinetul directorului acesta are următoarele gânduri:

� Sunt stresat doar când ma gandesc la faptul ca trebuie sa-l invit si pe profesorul de romana.

� Cu siguranta va vedea ca am emotii si invitatia va iesii prost.

� Ma voi face de ras.

� Trebuie sa-i fac o impresie buna altfel ma va refuza.

Simptomatologia fiziologică: palapitatii, respiratie sacadata,fluturi in stomac, tensiune musculara.


Terapia cognitivă

În timp ce Mihai se apropia de cabinetul profesorului, constată că mintea lui este “goală” şi nu ştie ce are de zis. El consideră că cel mai bine ar fi dacă ar amâna invitaţia. La întâlnirea profesorului în faţa cabinetului, nu face altceva decât să-l salute pe acesta şi să-l anunţe ca-l va vizita într-o altă zi.

Ce a simţit Mihai:Ce a simţit Mihai:

� Vina si rusine deoarece nu a fost capabil sa poarte o simpla conversatie;

� Tristete si furie deoarece a ratat oportunitatea de a face invitatia profesorului;

� Un prost deoarece este atat de incompetent.

Mihai a considerat că această încercare a fost un eşec şi a recurs la autocritică

şi blamare. Sentimentul lui de autoeficacitate era mai scăzut decât de

obicei.


Terapia cognitivă

Vânătoarea de gânduri automate:

� Niciodata nu stiu ce sa-i spun; generalizare, gâdire de tipul totul sau nimic;

� Voi fi mult prea stresat (emotionat) si nu voi putea vorbii; ghicirea viitorului, raționalizare emoțională,

� Trebuie sa fiu stapan de mine atunci cand ii vorbesc; tirania lui trebuie, gândire de tipul totul sau nimic; tirania lui trebuie, gândire de tipul totul sau nimic;

� Voi parea un mare idiot si profesorul se va enerva, ceea ce este de ne accptat; ghicirea viitorului, etichetare, citirea gândurilor, catastrofizare.

Întrebări care ajută în procesul de restructurare cognitivă:� Ai informații despre ceea ce îți propui să-i (spui) transmiți?� Ce înseamnă prea (stresat) emoționat? Ești singurul adolescent din lume care are

emoții? De ce ar avea alți adolescenți emoții în astfel de situații? � Ce înseamnă un mare idiot? Ce crezi că se va vedea din anxietatea ta?� Ce s-ar putea întâmpla dacă nu vei spune nimic câteva minute?


Exercițiu practic de restructurare cognitivă

1. Situația: Returnarea unei haine defecte la magazin.

2. Gândurile automate:

3. Identificarea distorsiunilor (erorilor) de gândire:

4. Stările emoțiile care pot să se manifeste 4. Stările emoțiile care pot să se manifeste (anxietate, frustrare, iritare,

furie, tristețe, jenă, rușine, ură):

5. Adresarea de întrebări pentru a analiza validitatea gândurilor automate:

6. Răspunsul rațional:


(cont)


Intervenția prin expunere:

� Psihoeducația expunerii;

� Lista situațiilor evitate și cu nivel crescut de anxietate;anxietate;

� Expunere în imaginar;

� Expunere in vivo asistată;

� Expunere in vivo independentă;


Proceduri de intervenție centrate de familie;

Obiectivele intervenției:� Accesul copilului la activități independente adecvate vârstei lui și oferirea

de suport și încurajare (de către părinți și frați);

� Oferirea cadrului necesar pentru a învăța din greșeli și utilizarea feedback-ului empatic la experiențierea unor consecințe negative;ului empatic la experiențierea unor consecințe negative;

� Încurajarea copilului pentru a rezolva singur probleme și ghidaj minimal din partea părintelui;

� Aplicarea tehnicilor de disciplinare pozitiva pentru a facilita implicare copilului în comportamente responsabile și gândirea independentă;

� Oferirea de afecțiune necondiționată, fără ca aceasta să fie o recompensă;

� Încurajarea copilului pentru a dezvolta obiective personale de scurtă și lungă durata.


Proceduri de intervenție centrate de familie;

Modalități de intervenție:� Analiza istoricului de viață și utilitatea comportamentelor de grijă crescută,

definirea rolului lor în relația părinte copil;

� Elaborarea unor liste de frici și îngrijorări care au contribuit la dezvoltarea comportamentelor de hiperprotecție;

� Identificarea a cât mai multor modalități de exprimare a iubirii necondiționate;� Identificarea a cât mai multor modalități de exprimare a iubirii necondiționate;

� Recomandarea grupurilor de intervenție pentru părinți;

� Parcurgerea materialelor de tipul self-help;

� Evitarea mesajelor de genul să nu…..utilizarea mesajelor de tipul data viitoare te rog să-ți parchezi bicicleta în garaj…

� Utilizarea celor 4 pași pentru dezvoltarea responsabilității: acordarea de sarcini gestionabile copilului, greșelile percepute ca și contexte de învățare, utilizarea consecvenței, replicarea aceleiași sarcini pentru a evalua procesul de învățare;

� Dezvoltarea și menținerea unor rutine de petrecere a timpului liber în familie.


Exercițiu de evaluare

� Mecanismul anxietății implică 4 componente: comportamentale, fiziologice, cognitive și de evitare. A/F

� Situațiile de viață și nu interpretările sunt cele care fac ca un adolescent să fie anxios. A/Ffac ca un adolescent să fie anxios. A/F

� Gândurile automate ale adolescenților reflectă realitatea. A/F

� Tulburarea de anxietate socială are tratament psihoterapeutic. A/F

� Copiii și adolescenții cu anxietate nu vor să socializeze. A/F


Referințe

American psychiatric association: Diagnostic and statistical ,manual of mental disorders(4th

ed.tr.).(2000). Washington, DC, American Psychiatric AssociationBarlow, D. H. (2002). Anxiety and its disorders. New York: Guilford.Department of Health (2001). Treatment choice in psychological therapies and counselling.

London: HMSO.Famous People. Used to describe social anxiety of celebrities and possible therapy used.

http://www.socialanxietyassist.com.au/famous_people.shtmlHofmann, S. G., & Moscovitch, D. A., (2006). When ambiguity hurts:Social standards moderate

self-appraisals in generalized social phobia. Behaviour Research and Therapy: In Press.Hope, Heinberg, Juster & Turk (2000). Managing Social Anxiety. Graywind Publications.Hope, Heinberg, Juster & Turk (2000). Managing Social Anxiety. Graywind Publications.Kearney, C. (2005). Social Anxiety and Social Phobia in youth. Springer Science.Miller, Gary. (2005). Social Anxiety Holds You Back. Examples of Famous people with SAD

http://www.socialanxietyblog.com/?m=200507Muris, P. (2009). Normal and abnormal fear and anxiety in children and adolescent. Elsevier.Royal College of Psychiatrists, Cognitive Behavioural Therapy (2005)

http://www.rcpsych.ac.uk/mentalhealthinformation/cognitivebehaviouraltherapySocial Phobia/ Social Anxiety Association. Fact Sheet. Retrieved March 17, 2007, from

http://www.socialphobia.orgThe Social Anxiety Network. Examples of social anxiety disorder. Retrieved March 17, 2007, from

http://www.social-anxiety-network.com


frica de interacţiune socială vs. dorinţa de socializare · pdf fileasociate precum...

Documents