CERCUL Foaie de informare a

Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” aflat sub patronajul

Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi

Anul I, nr. 2, noiembrie 2004, 10 pagini, gratuit, apare în Iaşi

Cine nu se implică, nu are dreptul să se plângă!

„Adevărul va dăinui, oricare ar fi fost soarta celor care l-au servit”

(Gheorghe I. Brătianu, 1944)

Andrei CARABELEA

Deontologia politicii…

De aproape o lună, aptitudinea electorală a românului este tot mai mult solicitată. În ultimul timp, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare a fost dublată, în ceea ce priveşte viaţa studenţească, de alegerea reprezentanţilor studenţilor în Senatul Universităţii, alegerea şefilor de an, alegerea şefilor de cămin ş. a. m. d. Acum, ceea ce încununează calităţile unui an electoral prin excelenţă (reamintim că la începutul anului s-a decis soarta facultăţilor şi a universităţii prin alegerile decanilor şi a rectorului): confruntarea dintre candidaţii la şefia ţării se conturează între sloganuri mai mult sau mai puţin picante – şi asta fără conotaţii culinare, care dată fiind miza pusă în joc nu se înscriu în ceea ce ar trebui să însemne o deontologie a “meseriei”. Este destul de sensibilă măsura în care profilul unui om politic român este conturat de un cod moral bine stabilit. Probabil că de aici derivă slăbiciunile românului, atât cel care încearcă să se facă ales cât şi cel care îşi exercită dreptul democratic al electorului: cei mai mulţi dintre români nu votează un om despre care consideră că îi merită votul ci votează doar împotriva celui pe care nu îl vrea la conducere. ►continuare în pagina 10

INTERVIU: „Socrates înseamnă a te acomoda cu ritmul european, dar şi diversitate culturală” ● este de părere Lect. univ. Neculai Bolohan, Coordonatorul programului Erasmus-Socrates pentru Facultatea de Istorie ►pagina 6

„Daţi banu’ pentru Cercul Brătianu!” ▪ campanie de subscripţii publice iniţiată de Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” ► pagina 4

EDITORIAL

Catolicii din Moldova secolelor XVII -XVIII

• conferinţă organizată de Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” cu prilejul Zilelor Universităţii ►pagina 2

NOTA BENE!

Lumea lui Dante văzută de Horia-Roman Patapievici

• Vineri, 12 noiembrie, în Aula Magna a Universităţii „Al. I. Cuza”, filosoful Horia-Roman Patapievici a susţinut o prelegere privitoare la capodopera lui Dante Alighieri – Divina Comedie ►pagina 8

sumă pentru

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CERCUL DE ISTORIE ► pagina 2 ◄

Catolicii din Moldova secolelor XVII -XVIII

• conferinţă organizată de Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” cu

prilejul Zilelor Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

Miercuri, 27 octombrie, cu ocazia Zilelor Universităţii „Al. I. Cuza”, Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” a organizat, în sala H1 a Casei Catargiu, conferinţa cu tema „Catolicismul în Moldova. Confesiune şi cultură (secolele XVII – XVIII)”. Invitaţii, Pr. Conf. univ. dr. Emil Dumea, Decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi Drd. Liviu Pilat, de la Facultatea de Istorie a aceleiaşi Universităţi au expus, sub forma unor comunicări, mai multe aspecte social-istorice şi confesionale legate de catolicii din Moldova. Dacă părintele Emil Dumea s-a axat mai mult pe înfăţişarea unor elemente culturale şi confesionale, Liviu Pilat a oferit unele informaţii legate de învăţământul catolic în Moldova primei jumătăţi a secolului al XVII-lea. Conferinţa a fost moderată, şi de această dată, de Prof. univ. dr. Ion Toderaşcu, unul dintre principalii susţinători ale activităţilor cultural-ştiinţifice organizate sub egida Cercului de Istorie. Printre oaspeţii de seamă, care au asistat la comunicările celor doi, s-a remarcat prezenţa mai multor cadre didactice de la Facultatea de Istorie, printre care: Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Lect. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Asist. univ. drd. Bogdan-Petru Maleon, dar şi de la Centrul Cultural Iezuit „Xaverianum” din Iaşi, în persoana părintelui Tadeusz Rostworowski. De asemenea, este de salutat şi participarea unui număr apreciabil de studenţi, precum şi a unor persoane care au aflat întâmplător de manifestare şi s-au arătat interesate de problematica pusă în discuţie în cadrul celor două comunicări.

Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU

Membrii de Onoare ai Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”

În conformitate cu Regulamentul de ordine interioară, Adunarea Cercului poate atribui unor persoane, care au adus o contribuţie deosebită activităţilor Cercului, titlul de Membru de Onoare. Până în acest moment, Adunarea Cercului a decis acordarea acestui titlu următoarelor persoane:

1. Prof. univ. dr. Alexandru-Florin PLATON, Decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

2. Prof. univ. dr. Ion TODERAŞCU, cadru didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

3. Prof. univ. dr. Victor SPINEI, Membru corespondent al Academiei Române, Director al Institutului de Arheologie din Iaşi.

4. Prof. univ. dr. Ion SOLCANU, cadru didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

5. Prof. Areta MOŞU, Preşedinte al Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Preşedinte-executiv al Asociaţiunii pentru Literatura română şi Cultura Poporului Român(ASTRA).

6. Ing. Sanda TOMA, Membru al Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi.

De Ziua Unirii

Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” vă invită să luaţi parte, miercuri, 1 decembrie, cu ocazia Zilei naţionale a României, la Conferinţa cu tema „Monarhia constituţională în istoria românilor”. Conferinţa va începe la orele 1700, şi se va desfăşura în Sala de Consiliu - H1 a Casei Catargiu (Corpul H al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi). În cadrul acestei conferinţe vor susţine comunicări Conf. univ. dr. Gabriel Bădărău, de la Facultatea de Istorie şi Lect. univ. dr. Marius Bălan, de la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Moderatorul conferinţei va fi, ca şi la precedentul eveniment de acest gen organizat de Cerc, Prof. univ. dr. Ion Toderaşcu.

I. P.-I.

Medalion: Gheorghe I. Brătianu (1898 - 1953)

Gheorghe I. Brătianu

s-a născut în data de 21 februarie 1898 la Castelul princiar de la Ruginoasa. Fiul lui Ionel I. C. Brătianu şi al Principesei Maria Moruzi-Cuza, Gheorghe I. Brătianu a beneficiat de o educaţie aleasă. La numai 17 ani, Gheorghe I. Brătianu a înfiinţat revista manuscrisă „Încercări”, iar în 1916, în „Revista istorică”, a publicat primul studiu de istorie medievală, pe care N. Iorga îl considera drept „serios şi promiţător”. Patriot, tânărul Brătianu va efectua serviciul militar şi va lupta pe front în Marele Război, fiind rănit la Cireşoaia. Acest lucru nu-l va descuraja în devenirea sa ca istoric, ci îl va determina la studii intense. Va obţine licenţa în Drept la Universitatea din Iaşi (1920) şi, după mai puţin de doi ani, pe aceea în Litere de la Sorbona, urmând în paralel cursurile de la École Pratique des Hautes Études şi ca auditor pe cele de la École des Chartes. La sfârşitul anului 1922 se va înscrie la doctorat la Sorbona, dar îl va obţine, în 1923, la Universitatea din Cernăuţi, deoarece îl aştepta o

Catedră de Istorie Universală la Universitatea din Iaşi, pe care o va ocupa din toamna lui 1923. Urmează o carieră universitară dintre cele mai strălucite, care se va încheia nefiresc la Universitatea din Bucureşti, în 1947, când este înlăturat de la Catedră şi din fruntea Institutului de Istorie Universală „N. Iorga”. Va suferi mari privaţiuni timp de trei ani de zile, când i se stabileşte domiciliu forţat la locuinţa sa din capitală. În seara zilei de 7/8 mai 1950 a fost arestat şi întemniţat, fără a i se intenta vreun proces, la

închisoarea politică, de tristă amintire, din Sighetul Marmaţiei; a murit, în aprilie 1953, după un regim inuman de detenţie, la care au fost supuse şi alte personalităţi ale „vechiului regim”. Gheorghe I. Brătianu a scris şi a făcut istorie; a crezut în valorile ei (acad. Ştefan Ştefănescu); pentru adevăr şi în numele adevărului el a sfidat moartea (Maria G. Brătianu), fiind convins că „adevărul va dăinui oricare ar fi soarta celor care l-au servit”.

Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CERCUL DE ISTORIE ► pagina 3 ◄

Despre începuturile studiilor de istorie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi

Veacul al XIX-lea a cunoscut o extindere considerabilă a învăţământului la nivel european. În „secolul naţionalităţilor” educaţia e tot mai mult folosită ca pârghie a dezvoltării societăţii şi a propagării, prin cultură, a naţionalismului. Pregătirea înfiinţării unei Universităţi la Iaşi s-a intensificat în vara anului 1860 sub conducerea, interimară, la Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a lui Mihail Kogălniceanu. Se întocmesc, la începutul lui octombrie, statutele Universităţii, care avea să cuprindă patru facultăţi: Drept, Filosofie, Teologie şi Medicină. În ziua de 26 octombrie 1860 se dă decretul domnesc, urmat de inaugurarea solemnă. În cadrul Facultăţii de Filosofie, devenită apoi de Filosofie şi Litere (1864), funcţiona Catedra de „Istorie Critică Universală”. La început, numărul de studii era restrâns; facultatea continua şi completa doar cultura generală a celor cu studii liceale. Până în 1866, de exemplu, audierea cursurilor de filosofie şi istorie universală era considerată, mai mult, un studiu complementar al cursurilor Facultăţii Juridice. Din 1880 se adaugă o catedră de „Istoria românilor şi literatura română”, a cărei scindare se va produce abia la începutul secolului al XX-lea. ►continuare în pagina 4

„Daţi banu’ pentru Cercul Brătianu!” • campanie de subscripţii publice iniţiată de Cercul „Gheorghe I. Brătianu”

Campania „Daţi banu’ pentru Cercul Brătianu” are ca scop imediat colectarea de fonduri băneşti pentru realizarea şi dezvelirea unei plăci comemorative (vezi, coloana din dreapta). Ideea dezvelirii acestei plăci a venit în urma manifestărilor organizate anul trecut la Castelul princiar de la Ruginoasa – locul unde s-a născut marele istoric patriot şi om politic Gheorghe I. Brătianu, cu ocazia împlinirii unei jumătăţi de veac de la trecerea sa în nefiinţă. Costurile estimate pentru realizarea plăcii se ridică la aproximativ zece milioane de lei, dar fiecare donaţie, fie ea cât de mică, poate contribui la realizarea acestui proiect. Dacă studenţii şi cadrele didactice ale Facultăţii ar dona nesemnificativa sumă de 10 000 de lei, atunci cheltuielile pentru realizarea proiectului – de a se dezveli o placă memorială la Ruginoasa ar putea fi acoperite. Tuturor mulţumiri anticipate!

Pentru contact: E-mail: cercul_ghibratianu@yahoo.com; Adresa: Iaşi, str. Stoicescu, nr. 1, cod

700 496, bl. C3, ap.35. Telefoane: 0742245209; 0727604168.

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CERCUL DE ISTORIE ► pagina 4 ◄

►continuare din pagina 3 Cele două obiecte amintite mai sus vor constitui discipline comune pentru cele două secţii înfiinţate în 1888 (secţia filosofico-istorică şi cea istorico-literară) ca prim pas către specializare. Regulamentul din 1897 prevedea organizarea comună pentru cele două Universităţi ale ţării. Facultatea este împărţită în patru secţii (filosofie, filologie clasică, filologie modernă, istorie). Mai târziu, la începutul secolului al XX-lea, disciplinele istorice erau după cum urmează: istoria universală medie, modernă şi contemporană; istoria antică şi ştiinţe auxiliare; istoria românilor; arheologia şi antichităţile. Aveau să se succeadă apoi alte modificări. Iniţial studiile durau doi ani, ceea ce-i bucura pesemne pe studenţi. Studiile puneau accent cu precădere pe filosofie, după programul universităţilor străine, mai ales după exemplul celor din Prusia, iar facultatea nu acorda încă diplome de licenţă, primii licenţiaţi apărând abia în 1870, la Facultatea Juridică. Primul examen de licenţă s-a organizat la filosofie şi litere abia în 1881, când se generalizează şi la celelalte facultăţi. Audienţa care-l făcea pe un profesor să exulte, în 1865-1866 de exemplu, era aceea a tuturor celor 4 studenţi înscrişi (existau desigur şi audienţi) în condiţiile în care profesorii erau în număr de trei; în 1870-1871 profesorii erau în număr de 6, iar studenţii… 13! La unele cursuri, astăzi, lucrurile stau aproape la fel, ceea ce arată că suntem mereu aproape de tradiţii! De altfel, numărul studenţilor avea să fluctueze în funcţie de creştere taxelor, asigurarea a 15 burse, apoi desfiinţarea burselor (1872-1873) şi din nou înfiinţarea lor. Alexandru SUHAROSCHI

În acest castel s-a născut, la 21 ianuarie 1898,

marele istoric şi patriot GHEORGHE I. BRĂTIANU,

care a trăit, a luptat şi a pătimit pentru cauza naţională românească.

La 50 de ani de la trecerea istoricului-martir în eternitate,

Sighet, 24 aprilie 1953. Studenţii Facultăţii de Istorie,

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

24 aprilie 2003.

Textul plăcii a fost elaborat de Prof. univ. dr. Ion Toderaşcu

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 FACULTATEA DE ISTORIE ► pagina 5 ◄

Lansare de carte Joi, 18 noiembrie, în sala H1 din Corpul H al

Universităţii “Al. I. Cuza”, s-a desfăşurat o şedinţă prilejuită de lansarea a două lucrări “Individu et société en Dacie romaine” şi “Czernowitzer Geschichten”. Autorii, Lect. univ. dr. Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba şi, respectiv, Andrei Corbea- Hoişie, au ales să îşi scrie lucrările în limbile franceză, respectiv, germană, şi la edituri de prestigiu în Europa, în virtutea consideraţiei că tematicile celor două lucrări sunt de interes internaţional. Şedinţa a fost moderată de Prof. univ. dr. Victor Spinei, Membru corespondent al Academiei Române, Director al Institutului de Arheologie din Iaşi şi Prof. dr. Alexander Rubel, iar lucrările au fost prezentate de Prof. univ. dr. Octavian Bounegru şi Cercet. dr. Mihai Ştefan Ceauşu. Prima dintre lucrări reprezintă un studiu antropologic asupra condiţiilor de viaţă în special ale elitelor municipale şi ale militarilor din Dacia romană. Cea de-a doua lansare prezintă interes prin faptul că pune în discuţie pluriculturalismul bucovinean la jumătatea secolului marcat de cele două războaie mondiale, în condiţiile în care respectivul spaţiu era un mozaic etnic. Alina Gabriela UNGURAŞU

Între Papă şi Ştefan cel Mare

Miercuri, 17 noiembrie, în sala H1 din Casa Catargiu – Corpul H al Universităţii „Al. I. Cuza”, în cadrul ciclului de comunicări ştiinţifice „Tezaure documentare pentru istoria românilor”, Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei a susţinut comunicarea cu titlul Arhiva secretă a Vaticanului. Conferinţa a fost susţinută în faţa unui public compus din cadre didactice ale Facultăţii de Istorie, reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxă şi Romano-Catolică, precum şi studenţi. În rândurile asistenţei s-au numărat, printre alţii, Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, Decanul Facultăţii de Istorie, Prof. univ. dr. Nelu Zugravu, Lect. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Lect. univ. dr. Laurenţiu Rădvan, Asist. univ. drd. Bogdan-Petru Maleon, Drd. Liviu Pilat, arhimandritul Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna, Adrian Dancă, preot romano-catolic. La începutul anului universitar în curs, profesorul Ştefan S. Gorovei a fost plecat la Roma în vederea studierii arhivelor de la Vatican referitoare la perioada domniei lui Ştefan cel Mare. Documentele studiate de profesorul ieşean, redactate în timpul papilor Sixt al IV-lea şi Inocenţiu al VIII-lea, vizau perioada 1471-1492, mai exact, corespondenţa dintre domnul Moldovei şi aceşti papi, precum şi detalii despre solia lui Ioan Ţamblac. „Având experienţa birocraţiei româneşti, mă aşteptam la o serie de amânări din partea oficialilor arhivelor pontificale, dar am fost uimit de profesionalismul şi promptitudinea lor”, a declarat cercetătorul, plăcut surprins de tratamentul care i s-a oferit. Deplasarea cunoscutului medievist pentru studiul respectivelor materiale a coincis cu organizarea de către Ministerul român al Culturii şi Cultelor a expoziţiei Ştefan cel Mare – punte între Orient şi Occident, dedicată domnului Moldovei, de care Profesorul Ştefan S. Gorovei s-a arătat profund dezamăgit. Analiza efectuată de către cercetător asupra arhivelor papale, prezentată în cadrul acestei comunicări, se va regăsi şi într-o formă scrisă în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi”.

Elena-Loredana URSAN

Acces la Internet Începând cu data de 15 noiembrie, studenţii

Facultăţii de Istorie au posibilitatea de a-şi verifica notele la adresa http://www.gescoweb.uaic.ro, de a-şi tehnoredacta referatele sau, de ce nu, de a naviga în voie pe Internet, în condiţiile în care s-a redeschis Sala Calculatoarelor din Corpul H al Universităţii. Tariful practicat este de 10 000 de lei pentru o oră, respectiv 5 000 de lei pentru jumătate de oră. Sala este deschisă de luni până joi între orele 10.00 şi 16.00. Asigurarea accesului la Internet pentru studenţii Facultăţii de Istorie, reprezintă, de fapt, manifestarea unei normalităţi; având în vedere avântul nemaiîntâlnit al mijloacelor electronice de transmitere a datelor. Rămâne speranţa ca în viitorul apropiat, odată cu revigorarea bugetului Facultăţii, studenţii vor beneficia de acces gratuit la Internet. Viitorii istoricii se pot consola cu faptul că situaţia lor este întâlnită şi la alte facultăţi.

Constantin DUMITRU

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 INTERVIU ► pagina 6 ◄

A

„Socrates înseamnă, de fapt, a te acomoda cu ritmul european, dar şi diversitate culturală”

● este de părere Lect. univ. Neculai Bolohan, coordonatorul programului Erasmus-Socrates pentru Facultatea de Istorie

I. P.-I.: Domnule Profesor, din ianuarie ocupaţi funcţia de Coordonator Socrates-Erasmus pentru Facultatea de Istorie. Care este rolul Dumneavoastră în cadrul proiectului de mobilităţi studenţeşti? N. B.: Primul meu rol a fost de a mă obişnui cu rolul de Coordonator Socrates-Erasmus al grantului (râde!). Conform uzanţelor acestui program, eu mă ocup de partea administrativă. De la întreţinerea, menţinerea şi extinderea relaţiilor cu alte centre universitare din Europa, anunţarea burselor, procesul de preselecţie şi selecţie şi până la partea finală, care înseamnă echivalarea ECTS. Oricum, este o muncă în două ritmuri – de primăvară şi toamnă – întrucât primăvara este perioada care ne interesează pe noi, vezi, procesul de selecţie, întocmirea dosarelor etc; iar, toamna (ritmul al doilea) este racordată la ceea ce se numeşte „outgoing – incoming students”. Aceasta înseamnă, corespondenţa, problemele administrative privind cazarea studenţilor străini, dar şi probleme de obişnuinţă zilnică (cantină, orar, bibliotecă etc) şi în plus problema cea mai importantă – recomandarea acestor studenţi la unul dintre profesorii coordonatori. Rolul acesta, al meu implică participarea la diverse întâlniri cu caracter administrativ (dări de seamă, situaţii cu caracter statistic – semestriale, anuale). Din momentul în care am preluat această funcţie, am extins relaţiile de colaborare cu încă patru universităţi (Universitatea din Ioannina, Universitatea de Vest a Macedoniei din Florina – ambele din Grecia, Universitá di Catania – Italia, Universitatea Kardynala Stefana Wyszyňski din Varşovia – Polonia). Suntem prima facultate din Universitate care are în acest moment relaţii de colaborare cu o universitate dintr-o ţară nou intrată în Uniunea Europeană – este vorba de Polonia şi purtăm tratative în continuare… Suntem în situaţia de a încheia contracte cu universităţi al căror sistem s-ar cala cu orientările istoriografice de la noi. Socrates înseamnă, de fapt, a te acomoda cu ritmul european, aceasta înseamnă diversitate culturală, de asemenea, dibăcia comunicării cu tineretul Europei. I. P.-I.: De câţiva ani conduceţi lucrările de săpături arheologice de la Siliştea (Neamţ). În ce stadiu se găsesc cercetările? N. B.: La Siliştea fac de toate! (râde!), adică, supravieţuiesc în condiţii extreme, alături de studenţii mei, cărora nu am cuvinte să le mulţumesc, pentru că rezistă cu mine, în condiţii naturale limită şi în condiţii financiare precare. Oricum, entuziasmul generaţiilor de studenţi care s-au perindat la Siliştea mi-a dat putinţa, speranţa, credinţa că trebuie să continui ceea ce am început în anul 2000. De ce spun că fac de toate? Pentru că aceasta înseamnă asigurarea logisticii şantierului, bucătărie – cine nu-şi aminteşte de celebrele sosuri sau de mămăliga pe pături de la Siliştea (este vorba de o reţetă care vine din zona Bucovinei şi a Maramureşului – baza este mămăliga, care este tăiată felii iar restul este… imaginaţie), relaţiile cu autorităţile locale, cu publicul, care adeseori nu prea înţelege ce facem noi acolo şi cercetare arheologică. Practic, supravieţuim în condiţii financiare precare, cu mijloace financiare asigurate aproape numai din sponsorizări (cel puţin în ultimii trei ani). Mai există bunăvoinţă din partea unora dintre membrii societăţii civile, reprezentanţii unor societăţi comerciale, săteni, persoane particulare. Acolo suntem pe parcursul cercetării unei aşezări fortificate din Epoca bronzului (culturile Costişa şi Monteoru, pentru cei care îşi aduc cu drag aminte de cursurile din anul I). Este o aşezare plasată în rama sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa, la o altitudine absolută de 448 metri, între valea Bistriţei şi cea a Moldovei, astfel încât controla o cale de acces între două drumuri principale de vehiculare a bunurilor. Important este pentru noi, pe lângă elementele specifice celor două culturi (elemente arhitecturale, olărie, artefacte lucrate din diverse materii prime etc), prezenţa unor obiecte de podoabă a căror origini se află în Europa Centrală, în aria culturii Unetiče, precum şi a altor indicii care atestă interesul acestei comunităţi pentru „exotica” şi în primul rând, posibilităţile acesteia de a le întreţine. ►continuare în pagina 7

INTERVIU CU LECT. UNIV. NECULAI BOLOHAN

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 INTERVIU ► pagina 7 ◄

► continuare din pagina 6 O altă direcţie a fost imprimată de descoperirea mai multor situaţii care atestă practicarea unui rit de fundaţie (vase întregi sau sparte depuse sub podina locuinţelor, de asemenea depuneri de ofrande de carne şi altele). Oricum, interesul meu nu se reduce numai la descoperirea cât obişnuirea studenţilor cu munca în echipă, capitol la care românii stau, încă, foarte rău şi încercarea atragerii studenţilor şi pentru ştiinţa preistorică. I. P.-I.: Puteţi realiza o comparaţie între studiul arheologiei din România, pe de o parte, şi din Occident, pe de altă parte? N. B.: Dacă m-aţi fi întrebat despre diferenţe, aş fi răspuns, enorme! Această situaţie derivă din identificarea şi exploatarea resurselor financiare, de asemenea, din permanenta tranziţie în care se află, vai! şi arheologia românească. Oricum, noi încercăm să practicăm arheologia cu mijloacele anilor ’50 şi să ne adaptăm din mers la orientările actuale, vezi, procesualism, contextualism, „landscape archaeology” şi alte ramuri ale arheologiei care implică un foarte înalt nivel de tehnologizare. Şi, poate că aceste diferenţe se datorează şi unei anchiloze mentale, căreia mulţi dintre noi îi cădem victime şi nu mă refer, aici, la partea tehnică a cercetărilor arheologice, ci la maniera de interpretare a evidenţelor istorice şi la acceptarea diversităţii de formulare a rezultatelor cercetării. Practic, în acest moment, după opinia mea, suntem între sisteme taxonomice şi urmărirea, identificarea proceselor culturale. I. P.-I.: Ce planuri de viitor aveţi în domeniile de interes profesional? N. B.: De ce oare interviurile se termină cu această întrebare? (râde!) Planuri de viitor? (râde!) Să ajungem până mâine, să ne vedem sănătoşi, Crăciun îmbelşugat, sărbători fericite… să revenim (râde!) în aceste momente sunt în perioada de redactare a unei lucrări care-şi propune realizarea unei imagini generale a preistoriei Balcanilor (Epoca târzie a bronzului) pornind de la mozaicul cultural carpato-dunărean şi relaţiile cu zonele învecinate. Proiectul va fi finalizat în septembrie 2005. Pe lângă acest proiect mai sunt şi celelalte obiective de etapă, care presupun înţelegerea microregională a fenomenelor culturale din Balcani. Acest lucru a fost realizat, deja, pentru spaţiul sud-balcanic şi în momentul de faţă mă aflu la jumătatea lucrului pentru înţelegerea aceloraşi fenomene din spaţiul nord-balcanic. În plan didactic aş dori o sesiune „integralistă” (râde!) şi cred că nu este numai gândul meu! Aici sunt în acord şi cu gândurile studenţilor. Pentru încheiere (râde!)… Acestea sunt obiectivele pe care le pot afirma acum, restul ţine de intimitatea şi singurătatea fiecărui alergător de cursă lungă. I. P.-I.: Vă mulţumesc! P. S. – Pe parcursul interviului, au bătut la uşa biroului Lect. univ. Neculai Bolohan mai mulţi studenţi – români şi francezi – dovedind, într-adevăr, dubla calitate de Coordonator Socrates-Erasmus şi de profesor al studenţilor din anul I.

Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU

Doctor magna cum laude Sâmbătă, 13 noiembrie, în sala H1 din Corpul H al Universităţii “Al. I. Cuza” a avut loc susţinerea

lucrării de doctorat a candidatei Iacob V. Mihaela pe tema Monetării din provincia Moesia Inferior, în secolele I-II d. Hr. Comisia în faţa căreia şi-a prezentat doctoranda lucrarea a fost formată din Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, Decanul Facultăţii de Istorie, conducătorul ştiinţific Virgil Mihailescu-Bîrliba, de la Institutul de Arheologie din Iaşi, precum şi referenţii: CPI (cercetător principal gradul I) dr. Silviu Sanie, Conf. univ. dr. Radu Ardevan, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, CPI dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Având în vedere dificultatea cercetării şi utilizarea unei bibliografii ample, comisia i-a acordat titlul de Doctor în Ştiinţe Umane, Specializarea Istorie cu calificativul de magna cum laude. Alina Gabriela UNGURAŞU

Lumea lui Dante văzută de Horia-Roman Patapievici • Vineri, 12 noiembrie, Aula „Mihai Eminescu” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi a găzduit un eveniment inedit • cunoscutul filosof şi eseist Horia-Roman Patapievici a

susţinut o prelegere privitoare la capodopera lui Dante Alighieri – Divina Comedie

Vineri, 12 noiembrie, Aula Magna a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, a fost neîncăpătoare datorită interesului de care au dat dovadă studenţii ieşeni pentru a-l audia pe reputatul filosof şi eseist Horia-Roman Patapievici, care a susţinut o prelegere pe tema “Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante”, aşa cum este ea reprezentată în capodopera sa Divina Comedie. Întâlnirea face parte din seria de conferinţe “Comunicare şi Diversitate”, organizată de compania Microsoft - România. Lumea lui Dante Patapievici şi-a propus prin disertaţia sa, prezentarea unui sistem geometric al lumii văzute de Dante în Divina comedie. Filosoful şi-a susţinut întreaga demonstraţie pe imagini reprezentând concepţia medievală asupra sistemului lumii. Dante este omul imaginilor vizualizate prin cuvinte. Astfel, Dante trebuie înţeles ad litteram, deoarece, vizualitatea reprezintă principiul exegetic fundamental al sistemului lumii sale. Cosmosul dantesc răspunde unei necesităţi medievale de înţelegere a sistemului solar, iar pe de altă parte, putem vorbi de un univers constrâns de exigenţele creştine. Scriitorul italian a preluat sistemul de reprezentare a lumii (un ansamblu de sfere circumscrise una alteia) de la greci, prin intermediul accesului la filosofia aristotelică. Lumea aristotelică se împarte ontologic în lumea pieritoare “sublunară” – compusă din elemente instabile, temporalitate,

ciclicitate viaţă-moarte, şi eterul – esenţa lumii ce se autoconservă prin propriile mişcări circulare şi este apanajul divinului. Întregul sistem al lumii este pus în mişcare de dorinţă şi de iubire. Exigenţele creştine preiau acest model, iar Cartea Facerii explică despărţirea văzutelor de nevăzute în apele de sus şi apele de jos. Între aceste două ipostaze cosmice se află liantul: cerul cristalin. Oamenii Evului Mediu reacţionează acestor constrângeri adoptând o atitudine familiar cosmologică. Apar astfel cercuri noi ale cerului cu Dumnezeu, sfinţii în mijloc fiind plasat conceptual Pământul. Existenţa omului medieval este determinată de dihotomia bine-rău, divin-uman, în cadrul căreia un factor decisiv îl reprezintă receptarea diavolului ca stăpânitor absolut al formei grele a trupului şi este apropiat senzorialului. Interesantă este ideea similitudinii între drumul parcurs de sufletul omului către Infern, pe de o parte şi Paradis pe de alta. Pentru a ajunge în Infern, sufletul parcurge o spirală descendentă care conturează o formă conică – o pâlnie, în timp ce accesul în paradis se face simetric doar că traiectoria este ascendentă. În Infern, sufletul suferă de pedeapsa maximă ce i se poate aplica, şi aceasta nu este incandescenţa ci: îngheţul. Fiind imobilizat, omul nu îşi poate permite transcenderea. Importantă este privirea lui Beatrice prin ochii căreia Dante observă imaterialul. Alina Gabriela UNGURAŞU

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CULTURĂ ► pagina 8 ◄

Horia-Roman PATAPIEVICI Născut pe 18 martie 1857, la Bucureşti, absolveşte Facultatea de Fizică, secţia „Optică, spectroscopie,

laseri, plasmă”, din cadrul Universităţii Bucureşti, în anul 1981, iar după un an, obţine Master-ul în laseri. Între 1990 – 1994 este Asistent universitar în cadrul Catedrei de Fizică a Institutului Politehnic Bucureşti, iar din 2000 – Doctor în filozofie al Universităţii Bucureşti cu teza: „Imaginarul filosofic al fizicii. Cazul Pierre Duhem”. Burse: noiembrie – decembrie 1992 – TEMPUS(European Community), Paris, École Pratique des Hautes Études, Ve Section; decembrie 1994 – iunie 1995 – Stipendium zur Wissenschaftlichen aus-und Fortbildung in Deutschland(DAAD), Boppard; Franfurt am Main, Goethe Institut; septembrie 1999 – Eminescu Trust, Oxford, Oriel College. Cărţi: 1995 – Cerul văzut prin lentilă;1995 – Zbor în bătaia săgeţii: Eseu asupra formării; 1996 – Politice; 2001 – Omul recent; 2004 – Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante?; 2004 – Discernământul modernităţii. 7 conferinţe despre situaţia de fapt.

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 EVENIMENT ► pagina 9 ◄

Studenţii anului I nu au probleme

La începutul anului universitar în curs, Decanatul Facultăţii de Istorie a creat, pentru o mai bună colaborare între studenţi, pe de o parte şi Secretariat, Administraţie şi chiar cadrele didactice, pe de cealaltă, funcţia de îndrumător de an. Astfel, studenţii din primii ani pot cere informaţii sau sfaturi şi pot pune în discuţie problemele cu care se confruntă îndrumătorului lor de an: Asist. univ. drd. Vasile Cotiugă – pentru anul I, şi Asist. univ. drd. Bogdan-Petru Maleon – pentru cei din anul al II-lea. Studenţii din anul I, însă, fie nu ştiu că au un îndrumător la care pot apela, fie nu au înţeles utilitatea noii funcţii create. Îndrumătorul anului I, Vasile Cotiugă, nu a fost contactat de nici un student în acest sens. „Studenţii încă nu s-au confruntat cu nici un examen. Probabil că nelămuririle vor apărea după afişarea notelor, în urma primei sesiuni, când studenţii nu vor înţelege sistemul de calculare a creditelor”, a încercat să găsească o explicaţie seminaristul de Istoria Veche a României. „Broşurile distribuite la începutul anului universitar fiecărui începător („Ghidul Bobocului”) şi-au atins bine ţinta, de vreme ce toate situaţiile neclare au fost lămurite”, a continuat el adăugând: “Asta în cazul în care ele chiar au fost răsfoite!”. Interesantă şi demnă de semnalat este propunerea sa de a se înfiinţa un cabinet de consiliere psihologică în cadrul Universităţii, pentru studenţii cu probleme de adaptare (la noul program de lucru, la traiul în comun în campus etc.). „Tot mai mulţi studenţi de anul I se confruntă cu serioase probleme de identitate şi considerăm benefică angajarea unui psiholog, mai ales având în vedere cazurile tragice de studente care s-au sinucis anul trecut în complexele studenţeşti”, a semnalat intervievatul.

Alina-Viorela BRĂESCU

Centrul de Studii Clasice şi Creştine

Luni, 22 noiembrie, Sala H1 a Casei Catargiu din Iaşi a găzduit deschiderea oficială a Centrului de Studii Clasice şi Creştine care are drept domeniu de activitate cercetarea şi editarea izvoarelor greco-latine precum şi înfiinţarea unui masterat cu tema “Creştinism şi păgânism în spiritualitatea europeană”. Manifestarea, la organizarea căreia a participat şi Catedra de Istoria Veche a Românilor, a beneficiat de prezenţa mai multor cadre didactice universitare, precum şi a unui număr apreciabil de studenţi. Printre participanţi s-au numărat: Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, Decanul Facultăţii de Istorie, Prof. univ. dr. Atilla László, Prof. univ. dr. Octavian Bounegru, Conf. univ. dr. Mihail Vasilescu, moderatorul conferinţei, Lector. univ. dr. Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Lect. univ. Neculai Bolohan, Asist. univ. drd. Vasile Cotiugă, Prep. univ. drd. Iulian Moga şi Prof. univ. dr. Mihaela Paraschiv, de la Catedra de Filologie Clasică din cadrul Facultăţii de Litere. “Prin înfiinţarea acestui centru, ne-am propus editarea a două colecţii de lucrări «Biblioteca Clasica et Scientiae» şi «Biblioteca Patristica et Scientiae». În cadrul primei colecţii au apărut deja trei volume: Festus – o istorie romană în documente latine, Scripta contra Christianes în secolele I-II, şi Res gestae Divi Augusti”, a declarat directorul Centrului, Prof. univ. dr. Nelu Zugravu. Ultima dintre lucrările amintite a fost prezentată cu ocazia deschiderii oficiale a Centrului recent înfiinţat. Res gestae Divi Augusti, prezentată de Prof. univ. dr. Mihail Vasilescu, este o ediţie trilingvă – inscripţii din perioada împăratului Octavianus Augustus, în limbile latină şi greacă traduse în limba română de Lect. univ. dr. Marius Alexianu şi Prep. univ. drd. Roxana Curcă, publicată la Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Inscripţiile reprezintă justificări ale măsurilor politice adoptate de împărat. Primele lucrări ce vor face parte din cea de-a doua colecţie de volume sunt în lucru, de redactarea şi editarea acestora ocupându-se Prof. univ. dr. Mihaela Paraschiv, Prep. univ. drd. Iulian Moga, Lect. univ. dr. Marius Alexianu şi Prep. univ. drd. Roxana Curcă, precum şi directorul Centrului. Cea de-a doua colecţie va cuprinde un Corpus de izvoare ale creştinismului daco-roman.

Elena-Loredana URSAN

REDACŢIA – Iaşi, str. Stoicescu, nr. 1, bl. C3, ap. 35, 700 496 DIRECTOR – Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU REDACTOR-ŞEF – Andrei CARABELEA COLEGIUL DE REDACŢIE – Constantin DUMITRU, Elena Loredana URSAN, Alina-Gabriela UNGURAŞU, Alina-Viorela BRĂESCU, Alexandru SUHAROSCHI CONTACT – tel: 0743082028; e-mail: cercul_ghibratianu@yahoo.com

Această publicaţie este editată din cotizaţiile membrilor Cercului de

Istorie „Gheorghe I. Brătianu”

Invitaţie la Balul Bobocilor

Joi, 2 decembrie, de la ora 19, majoritatea studenţilor de la Facultatea de Istorie vor avea prilejul de a se întâlni în afara cursurilor şi seminariilor, şi chiar de a depăşi „quorum”-ul regăsit adesea în sălile de curs. Aceasta, deoarece, atunci va avea loc Balul Bobocilor, ediţia 2004. Evenimentul va fi găzduit de Club Planet, situat în apropierea Sălii Polivalente din Iaşi. „Ca la orice Bal al Bobocilor, atracţia serii va fi reprezentată de concursul de Miss, în vederea căruia au fost deja selectate şapte concurente. Premiile vor fi substanţiale şi vor consta în diverse produse. Bineînţeles, ţinând cont de intensa preocupare pentru estetică a participantelor, ca în cazul oricărei fete, predomină produsele cosmetice şi accesoriile vestimentare. De asemenea, câştigătoarele primelor locuri vor primi şi premii constând în cărţi oferite de însuşi Decanul Facultăţii (Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon – n.r.)”, a declarat Cristinel Plăcintă, unul dintre cei care fac parte din echipa organizatoare. Conform aceleiaşi surse, juriul va fi format din profesori, dar cu siguranţă nu va lipsi Secretarul-şef al Facultăţii de Istorie, Lucia Rusu. Conform obişnuinţei deja tradiţionale, din juriu va face parte şi câştigătoarea concursului de Miss din cadrul ediţiei precedente a Balului Bobocilor. Preţul unui bilet va fi de 30.000 de lei. Constantin DUMITRU

►Continuare din pagina 1 Unul dintre sloganurile Uniunii Naţionale PSD+PUR face apel la luciditatea românului de rând înspre a face distincţia între fapte şi vorbe. Din acest punct de vedere, intenţia este pozitivă, pentru că în România chiar este nevoie de o analiză mai lucidă a promisiunilor. Şi dacă „Faptele sunt politica mea” (a lui Adrian Năstase), trebuie să vedem un fapt real în datoria externă a României, cifrată la peste zece miliarde de euro. Pe de altă parte, Alianţa P.N.L – P.D., „Dreptate şi Adevăr”, continuă vechea strategie, oarecum stereotipă, dar care a dat rezultate chiar nesperate la alegerile locale, prin repetarea unei constatări care sună puţin apocaliptic: “E timpul Dreptăţii/ E vremea Adevărului”. În acest context, este puţin probabil că semnificaţia „profundă” a ardeiului iute trebuie căutată în dicţionarul de simboluri, sau ar trebui considerată doar ca fiind un detaliu culinar. Mai degrabă confirmă speranţa Alianţei ca după un rezultat pozitiv la alegeri, să poată face o adaptare a hitului celor de la „Ca$$a Loco”: „ce bine-mi pare că ai luat ţeapă!”. Pe aceeaşi idee, a adevărului politic (o chestiune nedefinită pentru români care are mai degrabă valoarea unui paradox) mizează, până la un anumit punct, şi PRM-ul, care responsabilizează alegătorii cerându-le: „Votaţi oameni cinstiţi şi corecţi!”. Specificarea că aceştia sunt de găsit în PRM nu este una prea satisfăcătoare pentru că, până acum, acest partid încă nu a ajuns la guvernare. Or, guvernările precedente au demonstrat că incoruptibilitatea – a omului în general, a celui politic, în special, are şi ea preţul ei, ba chiar încă unul destul de uşor de plătit. Ciudată este sarcina mesianică pe care şi-o asumă PNG-ul şi candidatul ei entuziast: „Jur în faţa lui Dumnezeu că voi face o Românie ca soarele sfânt de pe cer”. Solemnitatea şi realismul acestui mesaj politic frapează. Ceea ce rezolvă, însă, orice campanie electorală din spaţiul mioritic, şi parcă mai presus de celelalte - aceasta, este să ridice o problematică de specific caragialesc: „Eu cu cine votez?”.

CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 ADDENDA ► pagina 10 ◄