fise de lucru

22
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe Avizat, Disciplina: MATEMATICĂ Director: Clasa: a IV-a A Profesor: Creţu Lenuţa Număr de ore pe săptămână: 4 ore An şcolar: 2011 – 2012 Tip de curriculum: nucleu Manual: Autori: Marecela Peneş, Maria Bălaşa, Editura ,,Ana’’ PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ După programa aprobată prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005 Nr. Crt Unităţi de învăţare Ob. Ref. Conţinuturi Nr. ore Săpt. Obs Semestrul I – 68 ore 1. Să ne reamintim! 1.5. 1.6. 2.6. 2.7. 4.2. Operaţii cu numere naturale; ordinea efectuării operaţiilor Rezolvări de probleme cu două operaţii matematice Evaluare iniţială 5 I-II 1. Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000 1.1. 1.2. 2.1. 2.3. 2.4. Număr natural: Şirul numerelor naturale Formarea , citirea şi scrierea numerelor naturale Compunerea şi descompunerea numerelor naturale Compararea , ordonarea şi aproximarea numerelor Cifre romane. Evaluare 9 II-IV 2. Adunarea şi scăderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000 1.4. 1.5. 2.2. 2.4. 2.6. 3.1. 4.3. Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin Terminologia specifică: termen , sumă , diferenţă , ,, cu atât mai mult”, ,,cu atât mai puţin”. Evidenţierea proprietăţilor Estimarea sumei şi diferenţei Probleme care se rezolvă prin adunări şi scăderi Evaluare 12 IV-VII 3. Înmulţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000. 1.4. 1.5. 2.2. 2.4 2.5. 2.6. Utilizarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire. Proba operaţiilor. Cazuri de înmulţire şi procedee de calcul. Înmulţirea cu un număr de o cifră şi de două cifre. 18 VII-XI

Upload: nicsmitmondjak

Post on 29-Nov-2015

152 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

PSI

TRANSCRIPT

3.7.1Plecând de la caracteristicile comportamentului unui promotor al schimbării (dirigintele) realizaţi o corespondenţă între aceste caracteristici şi reacţiile respectiv rezultatele ce pot apărea în activitatea practică la nivelul unui grup (clase de elevi) :

Inefectivitate:

o Nedefinirea obiectivelor

o Maximizarea câştigului şiminimizarea pierderlor

o Minimizarea exprimării

o Aparenţă permanentă deraţionalitate

Reactii-Răspunsuri Rezultate

Efectivitate:o Se pune accent perelaţiile interpersonale

o Este acceptat controlulcomun al realizariisarcinii

o Protecţia sentimentelordevine o responabilitatecomună

o Sunt discutate problemeleşi rezultatele, nupersoanele.

Fişa de lucru 3.7.1Plecând de la caracteristicile comportamentului unui promotor al schimbării (dirigintele) realizaţi o corespondenţă între aceste caracteristici şi reacţiile respectiv rezultatele ce pot apărea în activitatea practică la nivelul unui grup (clase de elevi) :Comportament Reacţii-răspunsuri Rezultate

Inefectivitate:

o Nedefinirea obiectivelor

o Maximizarea câştigului şiminimizarea pierderlor

o Minimizarea exprimării

o Aparenţă permanentă deraţionalitate

- oamenii devin defensivi,inconsistenţi- se dezvoltă sentimentul de vulnerabilitate- predomină acţiunile de tipmanipulativ- existenţa neîncrederii- neasumarea riscului sau asumarea unui risc foarte înalt reţinerea informaţiei- comportament centrat pe putere

- capacitate limitată deîncercare a noului- rezultate nediscutabile- distanţarea persoanleorde rezultate

Efectivitate:o Se pune accent perelaţiile interpersonale

o Este acceptat controlulcomun al realizariisarcinii

o Protecţia sentimentelordevine o responabilitatecomună

o Sunt discutate problemeleşi rezultatele, nupersoanele.

- construirea încrederii şi a stimei de sine- dezvoltarea învăţării individuale şiorganizaţionale- scăderea caracterului defensiv alrelaţiilor şi al dinamicii de grup- Confruntarea ideilor devine liberă şi deschisa

- capacitate sporită deîncercare a noului- alegeţi în cunoştinţă decauză- angajare emoţională intensa

Fişa de lucru 3.7.2

Alegeţi o situaţie concretă de schimbare. Analizaţi apartenenţa la unul dintre grupurile de interes şi consecinţele acestei apartenenţe asupra celorlalte grupuri, conform schemei alăturate.

Cine deţine puterea? Cine are de câştigat?

Cine are de pierdut? Cine deţine informaţia?

O altă problemă care trebuie să rămână permanent în atenţia promotorilor schimbării este luarea în considerare apatru grupuri de interes 13 De multe ori, apartenenţa la una sau alta din aceste categorii este ambiguă sauascunsă. Există patru grupuri de interes în orice proces de schimbare: „Cine deţine puterea”, „Cine are decâştigat”, „Cine are de pierdut”, „Cine deţine informaţia”.La nivelul fiecărui grup inclusiv profesional există un mod de propagare a schimbării: 4% sunt inovatorii 18% sunt cei ce îi urmează pe inovatori 32% constituie majoritatea timpurie 32% este majoritatea târzie 6% sunt conservatorii 14

Educaţia nu se va mai putea limita la inducerea unei adaptări reactive, eficiente a educabilului la situaţii date, ci obţinereaunei adaptabilităţi proactive 15 efective, necesară existenţei şi dezvoltării într-o societate în schimbare:- nu numai „plierea” la condiţiile de mediu (=adaptare), cât anticiparea şi influenţarea acestora;- nu numai răspunsul la factorii externi, în funcţie de „dotarea” individuală (=reacţie), cât construirea, creareacondiţiilor proprii unei optime dezvoltări, printr-un proces de tip tranzacţional (=”pro-acţie „)16

- nu numai atingerea unor obiective în condiţii date de costuri (=eficienţă), cât performarea unor roluri şiactualizarea unor competenţe cât mai deiverse în situaţii şi contexte nu numai existente sau previzibile ci şiposibile (=efectivitate).Specialiştii în teoria schimbării consideră că schimbarea în domeniul cunoaşterii etse cel mai uşor de realizat şi necesită timpul cel mai scurt. Urmează atitudinile şi comportamentul individual. Cel mai greu de modificat rămân comportamentul de grup (mai ales cel profesional) şi cel organizaţional. Michael Fullan (1992)18 indică o serie de „sfaturi” cu privire la managerii din educaţie, astfel:- Înţelege cultura organizaţiei înainte de a încerca să o schimbi prin formare.

- Valorizează persoanele cu care lucrezi şi promovează dezvoltarea lor profesională.- Promovează ceea ce crezi că este valoros.- Exprimă deschis ceea ce consideri că este valabil.- Promovează colaborarea cu colegii – nu numai cooptarea lor la diferite activităţi.- Oferă căi alternative de acţiune – nu numai „traiecte unice”.- Foloseşte mijloace birocratice pentru a facilita participarea şi nu pentru a o restrânge.- Realizează conexiuni cu mediul comunitar – apropiat şi depărtat.Concluzie:1. crează-ţi o viziune proprie privind schimbarea pentru a şti ceea ce vrei.2. crezi în ea – exprimă-ţi credinţa în viziunea proprie3. poartă-te corespunzător- acţionează în conformitate cu credinţa ta4. realizează concret schimbarea – prin conduită consecventă.

Aplicaţi la clasă testul sociometric.Realizaţi matricea sociometrică şi sociograma clasei.Interpretaţi rezultatul obţinut. Propuneţi 5 măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor în clasă şi de realizare a coeziunii grupului clasei.

Evaluarea se va realiza prin analizarea testului sociometric conceput şi aplicat la clasă de către cursant, a întocmirii matricii sociometrice şi a sociogramei, a interpretării acestora.

Se va nota cu:- Excelent - dacă toate cerinţele au fost corect realizate şi măsurile de ameliorare propuse sunt beneficecoezinuii grupului;- Foarte bine - dacă toate cerinţele au fost corect realizate;- Bine – dacă s-au strecurat erori în întocmirea matricii sociometrice sau a sociogramei;- Suficient – daca s-a aplicat testul sociometric şi există dovezi în acest sens;- Insuficient – daca nu s-a aplicat testul sociometric la clasă.

Fişă de lucru: Inteligenţa multiplă

Tipuri de inteligenţă Metode de predare, activităţi de învăţare

Inteligenţa muzicală

Inteligenţa kinestezică

Inteligenţa lingvistică

Inteligenţa logico-matematică

Inteligenţa spaţială

Inteligenţa interpersonală

Inteligenţa intrapesonală

Numele şi prenumele:

Fişă de lucru: Dezvoltarea imaginii de sine

Sugestii pentru dezvoltarea de sine Exemple practice

Crearea unor oportunităţi în care elevul să obţină succes şi să-şi valorifice aptitudinile.

Facilitarea unui context în care elevii să-şi exprime preocuparea faţă de colegi şi să-şi poată acorda sprijinul sau ajutorul atunci când este necesar.

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare, rezolvare de probleme, negociere.

Stabilirea unor scopuri şi a unor aşteptări realiste.

Acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi a celorlalţi.

Numele şi prenumele:

Cum credeţi că trebuie să fie un profesor ideal? Care sunt, în opinia dvs., calităţile acestuia? Vă rugăm să le enumeraţi, plasându-le în ordinea priorităţilor, astfel încât pe primul loc să se afle trăsătura ce o consideraţi a fi cea mai importantă, iar pe ultimul - cea mai puţin importantă, dar pe care totuşi ar fi bine să o deţină profesorul ideal.

Profesorul ideal Profesorul real Profesorul “de vis”

Să ţină cont de opinia elevilor

Arogant Obiectivitate

Inteligentă Subestimează elevii Democrat

Să fie inventiv Autoritarism Competenţă profesională

Obiectivitate Amabil Să fie OM

Dragoste faţă de meseria sa Inteligentă Inventivitate

Sociabilitate Plictisitor Entuziasm

Să fie coerent şi explicit Exigenţă Exigenţă

Să fie indulgent Indiferenţă Non-discriminativ

Empatie Bunătate Sinceritate

Exterior plăcut Agresivitate verbală Generos la laude

Să fie un bun organizator Subiectivitate Prietenos

Să respecte şi să iubească elevii

Inventiv Discreţie

Să încurajeze elevii Discriminare Calm

Competenţă profesională Cunoştinţe precare în domeniu

Cultură generală

Demnitate Toleranţă Simţul umorului

Experienţă în domeniu Empatie Bun psiholog

Corectitudine Experimentează cu noi tot ceea ce a eşuat în Europa

Respect faţă de elevi

Fişă de lucru: Creşterea coeziunii grupului

Imaginaţi-vă că tocmai aţi devenit diriginţi la o clasă de a V-a (sau a IX-a).

Pe parcursul câtorva săptămâni, aveţi ocazia să observaţi că: elevii sunt foarte reticenţi dacă încercaţi să-i aşezaţi în bănci sau să-i împărţiţi în grupe

după cum consideraţi dvs. în pauze interacţionează doar pe câteva grupuri mici (întotdeauna aceleaşi), profesorii v-au semnalat că elevii se ironizează frecvent între ei, ba chiar unii se

bucură când un coleg este certat. Aţi încercat să discutaţi cu elevii pentru a identifica problema, dar aceştia par dezinteresaţi, blazaţi.

Care consideraţi că este problema în clasă?

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

...............................................................................................................

Prin ce modalităţi aţi încerca să o rezolvaţi?

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.........................................................................

Realizaţi un plan de intervenţie!

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Numele: 1..............................................

Rezolvări: Creşterea coeziunii

Probleme:

provenienţă variată

nu se cunosc

coeziune slabă

mediu social diferit

copii CES

educaţie diferită

mediu cultural diferit

grupuri de interese

Plan de intervenţie

identificarea problemelor

discuţii individuale / în grup

identificarea cauzelor problemelor

modalităţi de remediere a situaţiei: activ.extracurriculare

activ. curriculareactiv. ludice

modalităţi de menţinere şi întărire a coeziunii: cooperare, intrajutorare etc.

Studii de caz

Identificaţi factorii predispozanţi, declanşatori, de menţinere, respectiv metodautilizată de profesorul în cauză şi consecinţele acesteia. Propuneţi o metodă alternativă de intervenţie.

Cazul 1Camelia vorbeşte cu colegul de bancă în timpul lucrării de control. Profesorul ignoră comportamentul considerând că se va reduce treptat.

Cazul 2Când Florin plânge şi se trânteşte pe jos în magazinul cu jucării, în cele din urmă mama îi cumpără jucăria dorită, chiar dacă iniţial refuzase.

Cazul 3De fiecare dată când Sorin spune cuvinte indecente, profesorul opreşte lecţia, se uită la elev, se încruntă, îi spune să înceteze după care repetă instrucţiunile. Ceilalţi colegi râd, se înghiontesc şi se întorc spre el.

Cazul 4Dorin întârzie frecvent la ore. Când intră în clasă profesorul ameninţă că îl va trece absent nemotivat şi că-i va scădea nota la purtare, dar nu face asta de fapt niciodată.

Cazul 5Observaţi doi elevi care se bat şi se înjură pe coridor. Profesorul de serviciu vorbeşte cu un alt coleg şi nu-i observă. Cum procedaţi?

Fişa 3.6.3.

Procesul de comunicare poate fi perturbat de acţiunea unor factori numiţi bariere în comunicare Barierele de comunicare au consecinţe negative, împiedicând exprimarea sentimentelor şi inhibând capacitatea de rezolvare a propriilor probleme.

Bariere în comunicare

Descrierea modalităţii

Exemple

Critica Evaluare negativă a celeilalte

persoane, a atitudinilor sau a

acţiunilor sale

,,Tu eşti de vină – eşti singurul vinovat pentru dezastrul în care te afli”

Etichetarea Folosirea etichetei în ,,Ce prostie! Vorbeşti

caracterizarea unei persoane

ca o fata!” ,,Eşti exact ca toţi ceilalţi. Toţi sunt

nişte insensibili.”

Lauda evaluativă A evalua în termeni generali o altă persoană, acţiunile sau atitudinile ei

,,Întotdeauna ai fost o fată bună! Nu-i aşa că mă vei ajuta la examen?”

Oferirea de sfaturi A oferi soluţii la problemele

celeilalte persoane

„Dacă aş fi în locul tău, cu

siguranţă l-aş refuza” „Asta-i foarte uşor de rezolvat! În

primul rând…”

Folosirea excesivă sau nepotrivită a

întrebărilor

Întrebările închise sunt de cele maimulte ori bariere în comunicare; se poate răspunde la ele printr-un singur cuvant

„Când s-a întâmplat asta?”

„Regreţi cele întâmplate?”

A da ordine A ordona unei alte persoane să facă ce vrei tu să facă

„Fă-ţi tema imediat!”

„De ce? - Pentru că am spus eu!”

Ameninţări Încercarea de a comanda acţiunile celeilalte persoane prin ameninţarea ei cu privire la consecinţele negative care vor apărea

„O vei face sau dacă nu…”

„Încetează imediat, sau…”

„Dacă nu faci ce iţi spun eu,

atunci…”

Moralizarea A spune unei alte persoane ce ar trebui sa facă; „a ţine predici” unei alte persoane

„Trebuie să-ţi ceri scuze de la el.”

„Ar trebui să…”

Abaterea Distragerea de la interesele

celeilalte persoane

„Nu te mai gândi la ce s-a

întâmplat. Hai sa vorbim despre ceva mai plăcut.”

Argumentarea logică impusă

Încercarea de a convinge cealaltă persoană prin argumentare logică sau dovezi logice, fără a ţine cont

de factorii emoţionali implicaţi

„Uite cum stau lucrurile; dacă nu ai

fi cumpărat X, ai fi putut merge în

vara asta la mare.”

Fişa 3.7.1.“Bariere în comunicare”

Este ora de matematică. Profesorul comunică notele obţinute de elevi la lucrările scrise semestriale. George a fost evaluat cu nota 3, nota lui obişnuită.Trecând nota în catalog, profesorul se încruntă, spunându-i: în felul acesta nu vei lua niciodata examenul de Bacalaureat! De fapt, cred că eşti obişnuit cu astfel de note. Deschide imediat manualul şi rezolvă exerciţiile de la pagina…George, în locul tău aş fi mult mai îngrijorat de situaţie.Cerinţă:Identificaţi în cazul prezentat barierele in comunicare.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………

Fişa de lucru 3.7.2“Bariere în comunicare”

În timpul testului de istorie, colega de bancă a Anei i-a cerut ajutorul pentru a rezolva cerinţele. Aceasta a refuzat să şoptească, iar în pauză colega Anei şi-a manifestat supărarea povestind cu fetele din clasă. Împreună, ele au ajuns la concluzia că Ana este o fată răutăcioasă, egoistă şi că ar fi bine ca altădata să-şi schimbe atitudinea şi să-şi ceară scuze. În caz contrar, nu va mai fi acceptată în grupul de prieteni.Cerinţă:Identificaţi în cazul prezentat barierele in comunicare.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………

Fişa de lucru 3.7.3“Bariere în comunicare”

Ionel vine de la şcoală abătut, îşi aruncă ghiozdanul lângă cuierul din hol şi se închide în camera lui. Mama nici nu observă lucrul acesta şi îl cheamă insistent la masă, fiind revoltată de faptul că Ionel nu reacţionează in niciun fel, iar ea ar putea întârzia la serviciu. În cele din urmă, mama iese supărată din casă, acuzându-l că întotdeauna îi crează probleme prin comportamentul lui.Cerinţă:Identificaţi în cazul prezentat barierele in comunicare.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………

Fişa de lucru 3.7.4„Bariere în comunicare”

George ajunge acasă iar tatăl său îl întreabă despre nota primită la teza de limba română.Ezitant, copilul mărturiseşte că nota obţinută este destul de mică. Tatăl nu este mulţumit de răspuns şi îi ordonă să-i comunice nota. La aflarea adevărului tatăl se enervează, ridică tonul spunându-i că doar proştii şi iresponsabilii iau asemenea note in preajma examenului de bacaleaureat. Mai mult decât atât, el adaugă: „Dacă aş fi fost in locul tău, n-aş fi stat toată ziua în faţa calculatorului!”.Cereinţă:Identificaţi in cazul prezentat barierele in comunicare.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………

Fişa 3.6.8

Caracterizarea tipurilor de comportament

Comportamentul agresiv: presupune blamarea şi acuzarea celorlalţi, încălcarea regulilor impuse de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie). Persoana agresivă este insensibilă în raporturile cu ceilalţi, nu-şi respectă colegii, consideră că are întotdeauna dreptate, rezolvând problemele prin violenţă. Îi consideră pe cei din jurul său nedrepţi cu el, este ironic şi utilizează adesea critica în comunicare, este ostil şi furios. O persoană cu un stil agresiv atacă problema, îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile celorlalţi, decide asupra activităţilor sale şi ale celorlalţi, considerând că drepturile proprii sunt mai importante decât ale celorlalţi.

Comportamentul pasiv : presupune evitarea confruntărilor, a conflictelor astfel încât toată lumea să fie mulţumită. O astfel de persoană nu ţine cont de drepturile sau dorinţele sale si nu se implică în câştigarea unor drepturi sau în apărarea unor opinii. Chiar dacă se simte rănită, frustrată, iritată, nu încearcă să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi. Stilul pasiv evită problema, îşi ignoră drepturile, îi lasă pe ceilalţi să aleagă în locul său, considerând că dorinţele şi drepturile celorlalţi sunt mai importante.

Comportamentul asertiv: presupune exprimarea emoţiilor şi convingerilor fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi. Asertivul comunică direct, deschis şi onest, câştigând respectul prietenilor şi al colegilor, având capacitatea de a iniţia, menţine şi încheia o conversaţie în mod plăcut. El îşi exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca pe celălalt şi are abilitatea de a solicita sau a refuza cereri. De asemenea, îşi exprimă emoţiile pozitive, face şi acceptă complimente, spune „NU” fără să se simtă vinovat sau jenat, face faţă presiunii grupului şi îşi exprimă deschis opiniile personale, manifestându-se responsabil faţă de ceilalţi.

Asertivul discută problema, îşi susţine drepturile, are încredere în el, acceptând şi drepturile celorlalţi.

Fişa de lucru 3.7.5“Comportamentul agresiv, pasiv, asertiv”Situaţii posibile:a) În pauza mare, directorul s-a adresat cu ton ridicat, reproşându-vă că aţi intrat cu întârziere la prima oră.b) Trebuie să finalizaţi un proiect didactic foarte important, care trebuie predate peste două zile. Doi dintreelevii implicaţi nu şi-au respectat termenele de realizare a sarcinilor primite.c) Sunteţi în timpul orei, în plină activitate, când uşa se deschide brusc şi în clasă intră un părinte furios,care cere explicaţii pentru observaţiile pe care le-aţi făcut fiului său.Rezolvare conform indicaţiilor transmise de coordonator:

a)_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

b) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

c) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Fişa de lucru 3.7.6„Cum construim mesajul asertiv”

Când ……………… descrieţi comportamentul.Mă simt ……………. descrieţi sentimentul.Din cauză că ……………. descrieţi consecinţele.Mi-ar plăcea să …………….. oferiţi alternative .Exemplu:Când pleci de la oră fără să mă anunţi, eu mă îngrijorez din cauză că ar putea să ţi se întâmple ceva rău.Mi-ar plăcea să te învoieşti, comunicându-mi motivul plecării tale de la şcoală.După modelul de mai sus, construiţi trei răspunsuri asertive la situaţii imaginate de dumneavoastră.1. ………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………2. …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………3. …………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………

Fişa de lucru 3.7.7„Răspuns agresiv, pasiv, asertiv”

Imaginaţi-vă că sunteţi un profesor care a fost chemat de directorul şcolii pentru a i se comunica faptul că un parinte l-a acuzat că acordă notele în funcţie de cadourile primite.Reacţii posibile la situaţia respectivă:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

Răspuns agresiv Răspuns pasiv Răspuns asertiv

Consecinţe ale comportamentului agresiv

Consecinţe ale comportamentului pasiv

Consecinţe ale comportamentului asertiv

Fişa de lucru 3.7.8Test de evaluare a cunoştinţelor

Încercuiţi răspunsul/răspunsurile corecte:

1. Etapele procesului de comunicare sunt:a) receptarea mesajului celuilaltb) transmiterea propriului mesajc) interpretarea mesajului

2. Reprezintă barieră în comunicare:a) ameninţareab) etichetareac) moralizarea

3. Limbajul responsabilităţii se bazează pe:a) mesaje la persoana a II-ab) mesaje la persoana Ic) mesaje la persoana a III-a

4. Comunicarea asertivă este:a) directăb) eficientăc) critică

5. Comportamentul pasiv presupune:a) încălcarea regulilorb) evitarea conflictelorc) promovarea drepturilor proprii

6. Reprezintă elemente non-verbale ale stilului asertiv:a) voce fermăb) postură relaxatăc) contact vizual direct

7. Elemente non-verbale ale comportamentului agresiv pot fi:a) postură rigidă

b) evitarea privirii interlocutoruluic) contact vizual “rece”, insistent

Fişa 3.7.10Chestionar de asertivitate

Autoevaluaţi-vă asertivitatea şi identificaţi barierele pe care le aveţi în comunicarea cu ceilalţi;Identificaţi apoi modalităţiile prin care le puteţi depăşi.

Pot să-mi exprim cinstit sentimentele DaNu

Pot să spun NU fără să mă acuz sau să mă simt vinovat(ă) DaNu

Pot să recunosc când sunt supărat(ă) DaNu

Încerc să găsesc cauza supărării mele DaNu

Aştept să cunosc toate faptele înainte de a lua o decizie DaNu

,,Critic” comportamentul unei persoane şi nu persoana DaNu

Îmi asum responsabilitatea pentru sentimentele mele în loc DaNu

să învinuiesc pe alţiiReuşesc să-mi exprim atât sentimentele pozitive, cât şi pe cele Da

NunegativeCând spun cum mă simt, nu-i jignesc pe ceilalţi Da NuCând sunt de acord cu altcineva, nu uzez de agresiuni verbale Da

NuReuşesc să găsesc soluţii pentru probleme şi nu stau să mă plâng Da

NuRespect drepturile celorlalţi când mi le exprim pe ale mele Da

Nu