FIŞA DE EXAMINARE LOGOPEDICĂ

Data întocmirii:

Numele examinatorului:

I. Date personale:

1. Numele şi prenumele: D.D. 2. Data şi locul naşterii: 05.05.2005.3. Şcoala: Şcoala Generală nr. 43 „Dimitrie Sturdza”, Iasi.

II. Anamneza familială şi socială:

1. Fraţi/surori: o soră mai mică, A., în vârsta de 3 ani. 2. Al câtelea copil: primul. 3. Alţi membri ai familiei care locuiesc împreună cu copilul: mama, tata, sora. 4. Condiţii de locuit:

- condiţii igienico-sanitare bune;- apartament cu 3 camere; copilul împarte camera cu sora lui.

5. Relaţiile în familie:a) între părinţi: bune, armonioase, se ceartă rar;b) faţă de copil: se preocupă de el în permanenţă, de activitatea sa

şcolară, discută cu copilul, manifestă afecţiune, îl încurajează în multe activităţi (înot);

c) între fraţi: a existat o perioadă de gelozie, în primul an în care a venit pe lume A., dar acum a fost depăşită; acum are grijă de A, se preocupă de ea, se simte responsabil(o ia de la grădiniţă, când părinţii nu pot.). .

6. Atitudinea părinţilor faţă de problema copilului: au incercat să-l ajute pe copil să se corecteze, dar fără rezultate; sunt dispuşi să colaboreze cu logopedul, să înveţe exerciţiile şi să-l ajute pe copil să practice acasă; doresc foarte mult ca acesta să vorbească corect cât mai curând.

7. Relaţiile dintre părinţi şi şcoală: bune, participă la şedinţele cu părinţii, la serbări, se implică în problemele şcolii (restaurarea clasei).

8. Antecedente hetero-colaterale ale familiei: nu au existat cazuri în familie de boli genetice, psihice, surditate, deficienţe vizuale, malformaţii congenitale sau retard intelectual.

III. Anamneza personală:

1. Date despre sarcină: sarcina a fost fără probleme, mama nu a suferit boli infecţioase, nu a consumat cafea sau ţigări, în timpul sarcinii, nu a luat medicamente în afara de analgezice, ocazional, cu recomandarea medicului; copilul s-a nascut la termen, nu a existat hipoxie la naştere; scor Apgar 10, greutate 2500g. 2. Antecedentele patologice ale copilului: rujeloă la 3 ani, oreion la 5 ani..

3. Dezvoltarea psihomotorie:a) Ridicarea capului: la 3 luni (şi-l ţine singur);b) Şezutul individual: la 4 luni jumătate;c) Mers: sprijinit la 10 luni, independent la 11 luni;d) Control sfincterian: 5 ani jumătate.

4. Dezvoltarea limbajului: Lalaţia: 5 luni; Primele silabe: 6 luni; Primele cuvinte: 7 luni ( „Tata” – primul cuvânt); Primele propoziţii: 21 luni („vrea papa”); Învaţă o limbă străină: engleza, de la 5 ani;

5. Limbajul impresiv: s-a verificat prin citirea unor fragmente din unele povestiri, relatarea unor întâmplări scurte de către logoped, apoi i s-a cerut să povestească ce a înţeles. Înţelegerea sa a fost bună, relatând corect în majoritatea cazurilor; au existat unele confuzii legate de cuvintele paronime care aveau înţelesuri diferite, în funcţie de prezenţa lui „S” sau a lui „Ş”.6. Nivelul autonomiei personale: mănâncă singur de la 3 ani, deprinderi igienico-sanitare bune (se spală pe mâini, pe dinţi, se îmbracă, foloseşte singur toaleta). 7. Boli suferite: rujeolă la 3 ani, oreion la 5 ani, răceli.

IV. Diagnosticul medical: parasigmatism, cu probleme de scris şi citit, care însă nu satisfac diagnosticul de dislexie sau disgrafie (conform DSM IV TR).

V. Starea Aparatului fono-articulator:1. Cavitatea bucală: normal conformată, bună din punct de vedere funcţional;2. Buzele: normal conformate, normal funcţionale;3. Limba: dimensiuni normale, motricitate bună;4. Forma palatului: normală;5. Funcţionalitatea sfincterului palato-faringian: bună;6. Dentiţie şi muşcătură: prezenţa unor anomalii la nivelul conformaţiei dinţilor (dinţii din

faţă foarte mici).

VI. Tipul respiraţiei: superficială, toracică, ştie să controleze şi să dozeze destul de bine unda respiratorie orală în exprimarea ideilor, în propoziţii sau fraze.

VII. Văzul: bun, nu au fost depistate probleme (a fost supus unui examen oftalmologic).

VIII. Auzul:1. Tonal: bun, nu există probleme;2. Fonematic: greşeli în distingerea „S”, „Ş”, mai ales în cuvinte paronime, când acestea se

află la mijlocul cuvântului.

IX. Emiterea sunetelor:1. Izolate: probleme cu pronunţia lui „S” (pronunţie defectuoasă);2. Coarticulare vocalică: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S (înlocuiri);3. Co-articulare vocală-consoană: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S”;

4. Co-articulare consonantică: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S” (înlocuiri);5. Co-articulare în cuvinte în diferite poziţii: de multe ori pronunţă „Ş” în loc de „S” (în

poziţia iniţială, mediană şi finală; mai ales în poziţia mediană; înlocuiri).

X. Nivelul de dezvoltare a vocabularului:1. Limbajul impresiv: înţelege aproape tot ce i se spune, distinge între diferitele înţelesuri

ale cuvintelor, apar confuzii şi erori când sunt cuvinte care îşi schimbă înţelesul, în funcţie de prezenţa lui „S” sau a lui „Ş”, mai ales în poziţie mediană.

2. Limbajul expresiv: Ritmul vorbirii: bun, în unele situaţii vorbeşte destul de lent (citit cu voce tare); Fluenţa vorbirii: în general bună, excepţii făcând unele lecturi mai dificile, pe

care trebuie să le citească tare în clasă; Volumul vocabularului activ: mediu pentru vârsta lui; Agramatisme: scrie-citeşte „S” în loc de „Ş” în unele situaţii.

XI. Lexie: 1. Cititul este însuşit;2. Citeşte lent, cu poticneli, greşeşte mai ales la cuvintele care încep cu „S” sau „Ş”;3. Are probleme de ritm şi fluenţă la unele lecturi mai lungi sau care conţin cuvinte mai

dificile.

XII. Grafie: 1. Scrisul este însuşit;2. Apar probleme la scrisul după dictare, scrie destul de urât şi face greşeli mai ales la

cuvintele care conţin „S” sau „Ş”;3. Apar probleme şi la redactarea unor compuneri: dă dovadă de imaginaţie şi

creativitate, dar scrie destul de urât şi face greşeli la fel ca la dictare.

XIII. Motricitatea: 1. Generală: foarte bună, foarte activ, face înot, îi plac sporturile şi mişcarea;2. Motricitatea şi dexteritatea manuală: unele probleme (dificultăţi) cu coordonarea

manuală, mai ales în mişcări fine (la scris, la desen, lucru manual);3. Expresivitatea feţei: bună, flexibilă, se adaptează adecvat trăirilor emoţionale;4. Motricitatea buzelor: bună;5. Motricitatea limbii: bună, bună coordonare a mişcărilor limbii.

XIV. Conduite şi structuri perceptiv-motrice:1. Lateralitate:

Manuală-dreaptă; Aurală-dreaptă; Oculară-dreaptă; Pedestrală-dreaptă.

2. Schema corporală: are formată atât schema propriului corp, cât şi a unei alte persoane, recunoaşte şi poate numi părţile corpului, are cunoştinţe despre cele mai importante organe interne.

3. Identificarea unor forme şi figuri geometrice: poate identifica (atât pe cale vizuală, cât şi tactil-kinestezic) şi numi toate figurile geometrice simple (cerc, triunghi, pătrat, romb etc.).

4. Identificarea şi cunoaşterea culorilor şi nuanţelor: cunoaşte foarte bine toate culorile, discriminează bine nuanţele, percepţia şi discriminarea cromatică e foarte bună.

5. Orientarea spaţio-temporală: Poziţiile spaţiale: face diferenţele aproape-departe; Relaţiile spaţiale: discriminează în faţă-în spate, stânga-dreapta; Orientarea temporală: cunoaşte şi poate numi corect anotimpurile; poate numi/

grupa lunile anului în anotimpuri; poate numi zilele săptămânii; operează cu conceptul de succesiune temporală (la nivel de zile, săptămâni, ani); ştie să citească ceasul.

XV. Evaluare psihologică:1. Nivel de inteligenţă: peste nivelul mediu; s-a aplicat Proba Matrici Progresive Raven

Color (scor 23, situat în percentilul 75, adică performanţă foarte bună).2. Funcţia perceptiv-motrică: s-a aplicat Proba Bender B, la care s-a obţinut un scor de 8,

ceea ce indică o performanţă medie spre slabă pentru vârsta copilului, acest lucru putând fi corelat cu dificultăţi la nivelul musculaturii fine (scris urât).

3. Dezvoltarea socială şi emoţională: este bună; este bine integrat în clasă, are mulţi prieteni, se implică în activităţile şcolare şi extraşcolare, participă la serbări. Nu prezintă probleme emoţionale severe legate de tulburarea sa, dar este puţin îngrijorat să nu fie luat drept „un copil mic” şi ar dori foarte mult să se corecteze. Are o motivaţie puternică pentru schimbare, acest lucru urmând să fie utilizat în terapie.

XVI. Diagnostic final:1. Parasigmatism: (înlocuieşte „S” cu „Ş”, atât în pronunţia izolată, cât şi în co-articularea

în silabe sau cuvinte). Cauzele tulburării sunt cel mai probabil senzoriale (o uşoară anomalie a dentiţiei), dar şi funcţionale (la nivelul discriminării fonematice între sunetele „S” şi „Ş”). S-ar putea ca problema să fi fost întreţinută şi de unele atitudini excesiv de protective ale părinţilor, (care nu l-au corectat la timp) şi dorinţa copilului de a atrage atenţia asupra sa în unele ocazii. A fost gelos la început pe sora sa mai mică şi s-ar putea să fi început să vorbească distorsionat tocmai pentru a obţine atenţie şi îngrijire şi a fi considerat încă copil micuţ.

2. Există şi unele probleme la nivelul scrisului (scris urât, greşeli datorită confuziei de sunete) şi al cititului (citit cu poticneli, uneori prea lent sau cu o fluenţă inadecvată), determinate, probabil, tot de dificultăţile de pronunţie şi articulare şi de deficienţele în discriminarea fonematică, mai ales între sunetele „S” şi „Ş”.

XVII. Recomandări: programul de intervenţie anexat vizează atât cauzele senzoriale ale parasigmatismului, prin dezvoltarea unor mecanisme compensatorii, cât şi pe cele funcţionale, prin dezvoltarea discriminării fonematice. Se axează şi pe îmbunătăţirea scris-cititului prin sarcini specifice.