figuri 1- mielu zlate
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
1/8
100
CADRUL
EORETICO-METODOLOGIC
TIPDE
PUTERE
TIP
DE MPLICARE
Alienanttr
Calculativtr
fi utilizate
n
clasificarea
rganizaliilor.
El
desprinde
rei
tipuri
de mijloace
de
control
al
participantilor:
lzice
(for1a
izicd.,
arma),
materiale biiii1,
simUolice
prestigiul,
iima,
acceptarea).
Prima
categorie
este
d,efrnlti
cz
putere
coercitivd,
a doiuf.,
z
putere
utilitard,
a treia, caputere normativd. Aranjdnd organizaliile in ordineadescrescrtoare
gradului
lor
de coercitj,e_,
om gisi
: cdmpurile
de concentrare,
asele
de corectie,
spitalele
psihiatrice
de
detenlie.
agdreleprizonierilor
de
rEzboi.
Dupi gradul
descrescItor
l
pu*jliJlililare
intdlnim
uzinele,
blncile,
organizaliile
militare
n timp
de
pace.
puterea
rgT3tt]3 predomintr
n organiza(iile
eligioase,
deologice
$i
politice,
colegii
9i
uni_
versitili,
$coli,
spitalepsihiatrice
u scop
erapeuric.
L4lgreg
se referd
la gradul
de ddruire
a
membrilor
fap
de
organizalie
qi
imbraci
prin
inchisori);
afaceri)
;
tipul
celelalte
tiPuri
organiza(iile
co
i*_
in&hlruelite'
iu
"---
-
---.:'
aceea,
mai
Put
Distinclia
in
frcut5
de
Etzio
rernarcat
ca
pu
"o-pond"ia's
c5,
intr-o
organ
nu
este
o cons
4,2.
Tipolog
Blau
$i
Scott
1
nwnesc
Primu
proprietarii
sa
care,
deqi
se
a
publicul
larg,
Pornind
de
la
urmdtoarele
r
-
organiulii
organizal
religioase,
-
organizal
ca
exemP
pentru
Pro
-
organiulii
$colile,
ag
-
organiza
foarte
larg
Fiecare
di
$i
Scott
suge
a
asiguririi
P
meniinerii
de
stituie
maxim
problema
ca
serviciile
Pr
fine,
problem
procedurlle
d
pentru
ac(iu
:
implicare
aLienantd
cdnd
scopurile
organizaliei
unr
contrare
acesria
iind
implicali
coiiffi
doiinfi
tor, fapt
care
genereazil
orientare
negativa
aF
de organizatie
acesta
ste
cazul
prizonierilor
ntr-un
lagir,
al
delinugilor
nei nchisori)
implicarea
calculativd
ce presupune
n
oarecare rad
de
c-o}v:1g91,1
-i-n1-r9gSpPrilg
individuale gi
cele ale
orginiruJi.i
i ea este regandite $i
reevaluate
onstant
e membrii
organizatiei
are
se asociazd
u o orientare
ambivalentr,
fie negativi,
fie slab
pozitivi
fali
de organizalie
este
azul ntreprinderilor)
implicare
^::ld
:.\-uD-
mare
grad
e
cgnverygntd
ntre
scopurile
organizaliei
9i
scopuriL
ind
vizjlor.,
bazatd e
credingandiviz
or in
scopur
e organizatiei
i
pe
valorizarea
cestora,
fapt
care
genereazr
o orientare puternic
pozitivi
fati
de
organizatie
este
cazul
bisericilor,
partidelor
politice
etc.
.
Din combinarea
cestor
oue
categorii
de variabile
ezulti
noub ipuri
de
organizalii
(vezi
frgtra 2.2).
j
I
Coercitivtr
Utilitard
I
8
I
- I P . l a r i i
i consrueffe
Figura
2.2.
Tipuri
de
oryanizpfii
Nu toate
coreladile
dintre
.tipul
puterii"
9i
,,gradul
de mplicare"
sunt nse
congruente
sut
compliante, pentru
a folosi
termenul
lui Etzioni.
Autorul
american
sugereazi
ci un
anumit
tip de
putere
se
asociazd
de
obicei
cu un
anumit grad
de implicare.
cele mai
congruente
orelafii
sunt
cele
de: tipul
1
(organizalii
oercitiv-alienante
exemnlificate
Normativi
'7
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
2/8
GRUPULN ORGANIZATIE
De
exemplu,
ntr-o lucrare ecenti
de
aproximativ1.000
de
pagini
(The
NewHandbook
of OrganizationalCommunication,200l),editatdde FredericM. Jablin
qi
Linda L. Putnam,
sunt tratate
probleme
de mare
generalitate:
dentitatea
rganizalionaltr
globalizarea
comunicdrii rganizalionaleputere$ipolitici; invilarea n organiza(ii tc. Numaicd n
felul acesta
roblematica
mai reald, mai concretda comunicdrii
organizalionalerece
intr-un
plan
secund.Noi
credemctr
psihologia
organizalional-manageriald,egi aspird
spresfere naltede abstractizare
i
generalizare,
u trebuie d
piardd
din vedere spectele
particular-ameliorative
le
comunicirii organizalionale, ai ales
pe
cele care apar a
nivelul
grupurilor
gi
echipelor de munci
unde realmentese construieqte
ficienta
organizationaH.
2, Etape n
studiul
comunicirii organizationale
intr-o acceptiune o arelar9i, pirn
comunicare nTelegem
chimbuld nformalii,
mesajg,,
semnificaliidintre doui sau mai multe surse psihologice
Ei
nepsihologice) 3 scopul
influenllrii
uneia dintre ele. in
studiul comunicdrii,
in
general,
9i
al comunicdrii
organizalionale,n
special,du fost
parcurse,
updopinia
noastri, trei etape
distincte.
gtt-_.eSJ
AggB&
comunicarea r4
conceputid,upd.
schemd inptirtcafi
de tip
cjQgrnelic.
ceastE chemd
onlinecafeva lemente
emi(dtor,
eceptor,
mesaj,canal
de
comunicare,
ursd e zgomote)
i
relaliile
dintre
ele
(esentiald
iind relatia
de feedback)
(vezi
igura10.1).
in cadru
(Jakobs
SURSA
un CAN
interven
restituin
1999,
unor
as
comuni
comunic
Se
pare
psiholo
bruia
p
feedbac
satisflce
ticianul
incapa
mai flag
p.
157)
modelu
.-""i"icis
rezerva
reversib
fapt ine
ci in co
supugi
u
a sistem
in cons
la cel a
intr-
la o sch
naturi
p
contacl
atitudin
diverge
conttiin
Se renu
emitee
rolurile
prefera
masivtr
1962,E
1-""-_l
I
y t \_
I
er'rrtlron
I l-------
-,-l-
\ |
*rcrrro*
|
I
codare
l l
l ran5mis ie
/ l
decodare
I
Figura10.1.
Schemaimp
tcatd
a comunicdrii
$ ema
ciberneticd
comunicirii
a fost formulati,
intr-o maniera
aualta,
prin
anii
[48;19
de cntr_e orbert
Wiener,HaroldLaswell,
ClaudeShan-non
i
Weawel.Wiener
(1948),creatorul iberneticii,a insistatmai alesperetaqia e feedback intreemilStorqi
receptor.Laswell
(1948)
a
propus
cateva
ntrebdri ce
pot
fi formulate
n lege$r6
cu
comunicarea:
cine comunicd
;
ce anume
;
cui ?
;
prin
ce mijloace
?
;
cu ce rezul-
tate?,
care
rezume
oartebine modalitatea
ibernetici
de interpretare
comunicIrii.
Poate nsdci modelul
cel mai nfluent
a
fost propus
de Shannon
i
Weawer
1949,
1952)
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
3/8
498 GRUPULN
ORCANIZATIE
declangareanor
procese sihologice,
um ax i: filtrarea
mesajuluide cltre emitdtor;
crearea elatiei de dependenF aude
coordonarentre emildtor
qi
receptor;
punerea
n
joc
a atitudinilor eciproce
le
emiltrtorului
Ei
eceptorului toateca
urmarea existenlei
unui obiectival comunicirii,
a unui ansamblu e reguli etc.
Ca$tigurileeoretice
i
metodologice
lenoii etape eabordare
comunicdrii ranspar
din schema
ropusi
de Anzieu
gi
Martin
(1969,
p.
1,36 2001,
p.
157)
vezi
igura 10.2).
Rispuns
ildirect,
pril
exerutarea
oeiacliuni)
Rispuns
dircct,
rin
aceleagi
ijloace)
Figura
10.2.Modelul
sihosocial
l comunicdrii
Se remarci,
in
primul
rdnd, inlocuirea
semandce ropusd
de
autori: locutor
-
interlocutor
n loc de
emilator receptor.
n al doilea
dnd,seobservd
I,
pentru
Anzieu
SiMartin, locutorulgi nterlocutorul onstituie,domeniul on$tiintei".n al treilea dnd,
apar ca extrem
de transparente
serie
de fenomene sihologice,
um ar fi atitudinile
intenlionale,
stirile de receptivitate,precum gi
efectele
produse
de intrarea or
in
funcliune:
seleclia nformatiilor,pierderea
emnificaliilor.
Cei doi autori
atmg atentia
c6, oricetde
sugestivd r fi
o asemeneachemd.,
a
estedeparte e a fi
completd.Astfel,
ea nu
poate
eda
o seie de
caracteristici le
personqlitdlii
celor mplicati
n comunicare
(istoria
personald,
istemul
de motivalii,
st5rile afective
rdite, nivelul
intelectual
gi
cultural, statutul
gi
rolurile sociale)
are nfluenleazd
miterea
i
receptarea esajelor.
Apoi, ea
nu
precizeazd.
itualia
comund n
carese afli
cei ce comunici
(situatia
nitiali,
de bazi, de a care
se
porne$te
i
modul
de evolulie
a acesteia).
ituatiade comunicare,
prin
naturaei,
poate
antrenaacceptarea
i
continuarea
omunicdrii
sau, dimpotrivtr,
abandonarea
i. La fel, schema rezentag
u spune imic
despre copurile
comunicdrii
(simple nformare,convingere, eterminareacliunii, impunereaecerii, nstruire,eli-
berarea entimentelor
tc.),
scopurile iind
cele care inJluenfeazd
ontinutul
Si
stilul
comunicirii. Cu
toate acestea, chema
bordirii
psihosociale
comunictrrii
a avut un
mare mpact
asupra ercetitorilor
din mediileorganizalionale.
omyqiq4lg4-oJgll+i.:eJignale,
fiind ab
*p".t.G
(locutor
zational
linuturi
prim-pla
de alte
ffifroin
zational
organiz
nevoiac
nicirii o
Qg1
noastrd
propriei
anilor
'8
model ?
servare
comuni
Psihoo
context
pfinii
i
determi
cheia ex
pare
la
comDet
F * : - = ' : = - - -
legaE o
Litdejob
ponibilit
mod inc
a se nrp
grupulu
a mesa
apar, du
procesu
Stan
extiast
i4 e p{9
legdtud
un com
cel al m
ecologi
Mijloace de
Starc
de
tmnsmiterc
ll | |
rccePtivitate
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
4/8
5OO
GRUPUL
N
ORGANIZATIE
I
evaludrii
competenlei
resurse
cognitive;
resurse-
ompofiamentale;
performanta);
\
nivelurtle
ompetrnl,i
1pr""o
p"ti;
liminar/pragal
expert;
supracompetent
cu
doui
/;#i;#
ilriour",
ti-iou,
si
experr).
Toare
aceste
ontributii
gi
gSsesc
xpresta
deplind n modelulcomuniciri'
J'e";^ii*"rt
conceput
e
Pamela
Shocklev-Zalabak
iziiozl.
p.
care
l
reproducem
n
figura
03
coNrEX?
3.
TiP
in
med
formald
comun
comu
modul
extrem
urmea
3,1.
EIE
c
pe_iq
reFle
parcu
nizal
porta
de fa
struc
rilor
aces
com
igura
0
3
Modelul
comunicdrii
rganizalionale
DupA
cum
se
poate observa,
autoarea
conservd
elementele
de
baz|
ale
comunicf,rii
t"tlii-,-r"""p,*
mesaj,
canal,
sursd
de
zgomot)'
procesele-acesteia
codarea'
eco-
darea,
feedback-ul),
in
schimb
oi"uga
in*iottion"a-
campurilor
experienlei
specifice
emitatorului$i
receptorului,cont""ttil otguni'utionalal comunicAriiqi' in sflrqit'
ca
"i".""i
J"n*ati",
competenlele
de
comunicare
Autoarea
se
opre$te
asupra
a
Pafi:u
asemenea
ompetente
compercnla
unoa'jterii
abilitatea
de
a
inlelege
mediul
comu-
ffiffi;
;;;li;#'e
ar);
'conpuenta
sinzitivitdlii
abilitatea
e
a
simli/intui
corect
inlelesurile
qi
sentimentele
etortatli
nemtri
ai
organizatiei);
competenla
eprinder
or
(abilitatea
e
a
analiza
orect
srtuuiiitt
o'guni'uti*tle..1i
oe
a
i{si
consuma
ficient
mesajele
organizal
onllt"l:
co^piio
ialoritir
(abilitatea
asumirii
responsabiliEtii
pentru
comunicarea
eficientd)
Ideea
competenlelor
necesare
penru
a
realiza
procesul
tomuniclrii
organizalionale
n"tp"
'e
t"
i'tponi
tot
mai
insistent
Boyatzis
1982)'
cel
care
se
pare
cA
a utilizat
pe ru
p;a
datd
conceptul
de
co
mpetenle
manageriale
al{rrJrr
de
alti
autori
(Wood,Paine,
19lli'
plaseaze
ompetenlele
entru
comunicare
e primul
loc intr-un
top
al
celor
rnal
utliizaie
competenle
manageriale
"Adt
pentru societatea
indusuiald
a
trecutului,
cat
qi pen; socieiateanformatizatla prezentului i viitorului'
existA
n
consens
eplin
n
ceea
e
privegte
entralitatea
omlnicf,rii
organizationale'
ar
comunicarea
rganizalionali
oac6
un
rol
semnificativ
n cre$terea
au
scdderea
xcelenlei
organizalionale;
Shockley-Zalabak'
002'
p'
5)'
'o
. t
cana l
o
'..\-E
/,"
...:f:..
Feedback
a
a
a
a
a
a
a
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
5/8
;Hitf,lfl"rc#
xdvNocuooJ
aa
{a.IAOdd
Y'rvJNOZruo
suvcrNn/{oJ
YJNSQNSJSV
VEUVJINN]
IOJ
alourot
.tp) unwo)
alrn&J
.b.oI
etrftrd
:i,H::ff
il:;:H;il1:"'::::l
:::_'
["'JJ,T:"ffii'pruozlro
oru
runuoc
rmn::;llntl#"iy,,ti;,31':::xr,i"#*ilH
t::il#,"lfr
',""il
I
1,11111"'
um;;:,'J,",iL-,i,';,"n*:':llit',',4['i,;::#r
#:#i:H#x',*;
:*,q:ry;,
T'['J:]i':f
ff
":ffi
i
1;r#i.*#ir'l"..l,;*;"#*it#tff":,;".l;#
.aleuo&zu?aro
rugcrunuroc
ror
plouto{
oatoclunwoJ 'r'E
sr
eleJ
ur
ueJJJ
uo^
JN
.(er;auuoj
5
o1rjndp
p
IorlsuerJer?J:
,iTl;ft*irui#'ffi.'
fi
i
:iiili:il'fi
'::ii
'Jn:fr
rs.
^eruopuacsap
,i
;il#;?],
,:,;;;:":,,;i:ii;::,i i,:':i::::::'::::,t;T:
t,Mtiji,ff
##i'ii;l,.ll#Jlr,:l,:ii;i*;iiii.:i :,:;)i::,il
apuoJfezJuei.ro
lrrFJrunuo, a1;rndg .g
ros
y.IvNollvzlNvcuo
yauvJlNn^oc
ldurlaxa
ra
'aJmoll
'rnlruotlr^
EetaerJos
Jnu4rd ad a
Vnlgle
'alD
1ar
'17961
psacold
ez
ltlplllrqesuo
luelJga
eul
rquapuudap
lJsloJ lruul
-nuror
Jnlp
nIEd
?
udn
er
'lls4Js
u
a3gtrods
a
-ocep 'BaJe
rrJpcrun{rjo
{?q?lez-.{aplco
?rsoJdxasesP
Rnop
nc
-
luola
:(uluPuuoJra
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
6/8
Berfd
GRUPUL
N
ORGANIZATIE
Probabilitate
Ciorchine
Linie
unictr
( M )
(P'
l
(c )
A
( B )
l
/a\
( A '
4. Canal
4,-1,.
Cana
in
procesul
opera(iile
le
mesajului
e
ajungem
a a
sau
prin
e-m
distincte
$i,
numim prin
co_
llgSLe
Aerul, firul
relatiile
$i
c
Canalel
-
canale
ba
-
canale
n
-
canale
sb
-
canale
st
Q444e_
transmiterii
o
ctimparafl
de
felul
$i
ca
fizice aleca
putea
i
trdns
gp.{Daldem
2)
abilitarea
mai buD.tr
oc
vedere,
arat
abundente
S
vom
constat
cu multe
ofe
dreapta
cont
rinlele
multip
ele
asigurtr.
s
a situaliei.
n
abse4ei pers
lipse$te
eed
O
problem
in scopul
de
de
canalede
Figura
10.5.
Tipuri
de comunicdi
nformale
Atitudinea
ercetitorilorgi,
mai
ales,
a managerilor
ald
de
grapevine
fost
exfiem
e
contradictorie.Keith Davis (1976), unul dintre primii
autori
care
s-au preocupat
de
studiul
comunicerii
informare,
sublinia
beneficiile
ei
:
mijloc
de nformare
asupra
situa(i
lor;
protejarea
oamenilor
de
necunoscut;
modalitate
de rezolvare
a confrictelor
cu
superiorii
;
oferirea prilejur
or
pentru
descircdri
tensionale
prin
rispindirea
zvonur
or.
Sl3 i
altol
insrstl
qsgpla
gfeqtglolpozitive
pro.tlse
de
I
rapevine:
-
poate
ajuta
a
consolidarea
oralului,
Unend
ont
de
comentariile
avorabile
e
care
.
angajatii
le fac
despre
organizalie
-
poate
urniza
satisfac[ie
$i
stabilitate
grupurilor
de munc6
prin
oferrrea
unui
sentiment
al
securit5.tii
i
al
apartenenlei
-
fumizeazi
angajalilor
posibilitatea
e
descercare
motionale:
-
incurajeaztr
anagerii
r
planifice
si
sd acrioneze
mulr
mai atent
decat
ar face-o
n
alte condilii ;
-
este
surstr
e
feedback
entru
manageri
Alfinan,
Valenzi,
Hodgetts,
19g5,p.
525).
Efectele
pozitive
sau
negative
le
comunicirii
informale
au fost
nse.
ontroversate.
Jex,
citindu-i
pe
R.
Henhey
(1966)
gi
B.
Smith
(1996),
arati
cI cele
doui
caregorii
de
efecte
sunt
dependente
e
acuratetea
nformaliilgl
comgrylat-e.
Cand
acestea
unt
acurate,
co-mlnlcarel
re
o inaltd
eficientf
-dimbohivd, cdnd
ele
sunr nr.u.ut.,
apar
probteme
amt
n lntenorul
grupurilor,
cdt
gi
n inrreaga
rganizatie
Jex.
2002.
p.
306).
n
schimb,
uffii
managei'iEaniiCr*
i-Ooar
rezerve,
i
pu--r
i
simplu
osriliiare
ale
de grapevine,
militAnd pentru
desfiinlarea
ei. Zvonurile
la
adresa
or
iunt
considerate
de
manageri
ca
fiind
neadevdrate,
malilioase (rtruticioase)
Ei
chiar periculoase.
CNar
daci
uneori
comunicarea
nformald
se asociazd
gi
cu
aparilia
unor
efecte
negative,
nu
trebuie
trecute
cu vedereapotenlialele Si realeleei beneficii.
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
7/8
s08
GRUqUL
N
OROq.NIZATIE
iffi***fi***ff
f#*fu,gg
I
rTtilJo
CANALE
,
rLLlcA
rmciieiT"rve
i
gff|S
cANALE
..,
fterpr^n,,r
I
pEnsijr,l'aiE
,r.
sTATtcE
(discutia
-fat, n
"".*;1'#i"
i
._lpfnsoN-er_E
trel
pe
posib
persoa
degra
cum
a
proba
recep{
Stu
gi
unel
contrin
parcurg
primii
a
fi
cond
satisfac
de modu
(1950),
compon
satisfac
grupulu
comunic
rezultate
grupurilo
caracteriz
.
Doud
t
egalih
tipul
,
accept
o
struc
interes
nu
doa
realizar
pracfti
grupulu
devin
m
q{.rreg _
'.td
I
mediare i (fi$iere,bulerine,
electrcnic)
i
(memorii,
scdsori)
-poun.
g.n"J";
cel
mai
bun
pentru
mesqJe
ilicile,
ambigug
"";;;il;
R
cel
mai
bun
Pentm
mcsqiele
simple,
c|are,
rutiniere
Fieura
10.6.
Canate
e
comunicare
_-
.Concluzia
ui
Datt
este
lara.
nr^,
;11;,':'"""n'c..o'un..-;#ff
;:ffiT*'iff
ff
'j.;:llT,t:1."T:.fi1i1
4,2, Relelede comunicare
illili: ::'::r
iixT,llLii'l;
'":
v
zi
se
aponeazd
i
ra
a,
.
s
ad
eseazd
i
'o'"u/rrlrrrtr*:t*ffi
';w":i
;.;tj#;Hi".ll,.,tffi
;i1;#tt***ffi
#.:,T,1'.':.i'
"T:..l;.:[f.;l*ffi,,i'..:;".1;ifl x,.,".g,:m;
.',r"'fl"#'.it#:#,it#*iff
i
ll'-,}'ffi
",ffi:t*Tt#,,l,
o
Doud
tip
reldii*ier
in
grupu
rn
acest
inchidi,
incep
si
c
sunt
exclu
pracfici
o
-
7/24/2019 Figuri 1- Mielu Zlate
8/8
510
GRUPUL
N
ORGANIZATIE
$i
uneori
arbitrari,
dupl
bunut
pla",
doar
de
unul
dintre
membrii
grupului.
Sensul
de
ransmisie
mesajului
este
unic.
participantii
"o_uoi"f arraooO"ucatorul,ar nu $inre ei. cete paru tipuri de retele
de
"ornuoi""..
,";;p;;;;;;
in
figura
10.7.
Figura
10.7.
Tipuri
de
reSele
e
comunicare
xperimentale
i-. Simpla descrierea relelelor le indici deja
unele
efecte
pe
care
ele
le_ar
putea
avea
asupra
erari'or
dintre
membrii
grupurui,
a antren{rii
pleo-"'r",i
oou.
p".1iale
a
acestora
,
il#,"j::::
--"nicdrii'
asupra
reativistii
g-prr"i,
, p"Juilitisilor
de
stablire
a
Prin
ce
anume
se individualizeazl
ins6
aceste
etele
?
1)
in plmul
rend,Vnnforyl.lor.Ce1n-et:kd
esfectut
a fosr
analizat
mai
sus,
a$a
e
u
mai
stdruim
asupra
ui.
El
este,
de
altfel,
evident.
Soi^
f"g.,
*
el
este
um.drul
e
erigi
carc
exisrE
a
fiecare
rere,a
ntre
participql.
;;;;;..,
poare
observa,
penrru
erc
existi
cinci
astfel
de
verigr,
rar pentru
oate
celelalte
patru
verigi.
2)
in
al
doilea
rAnd,
ele
se
indivi
dualizeaz|
prin
gradul
mai
mare
sau
mai
mic
de
le4btlilatg
(vezi
Leavitt,
1965,
pp.
zs+
si ";li. nl"-;J;r", de vedere, oartelexibill sedovede$teR
rete.au'in
""r",
oro"..".1io
;;;;"",,
trece
cu
u$urinfe
ntr-o
alre
etea'
rin
simpla
nchidet"
uoo.
""nuiriJ;;;;;..
o
asemenea
recere
ste
osibilr
deoarece
u
este
absolut
ecesax
a
;;
";;;;
*
cornunicare
r
fie
tilizate
n
acela$i
imp.
Str
presupunem
i.
avem
relea
e
cinci
subiecti
u
opt
canale
e
comunicare,
a
n
figura
:j^11
Tr,
J"r..i"
;;;;;;,
.",
",n",
subiecfi
ot
omunica
e
toate
ele
opt
canale
are
e
stau
a
dispozilie.
l
mod
real
nstr,
ei pot
roceda
n
felul
urmtrtor:
4
si
e
rrimir-infor_"t,i
i"illf'a,
care,
a
randut
or,
nformeazd
e
c.
Acesta
in
urrntr.rupeaztr
oate
rfo.rEiif",'fJ_"rizeaztr,
gtrse$te
n
.spuns,
pe
care
l
trimite
atat
ui
,,
cdi
ei
ui
d
t*
;;;ffi;;;;ir
lui
d
$i
e. n
aceastl
itualie
concrettr,
atru
caDale
suprimate,ceeaceadusi""*
f"""#ffi
,Lr;;L;i;,:;;;^l;;l;1,.il,j1;{
tanD.
Darsepoare rocedasiin alt fer fi";-" ,J[;;;;;;; i.u^_it" nror.uli'.
."r"
oar
unui
singur
subiect
str
spunem/),-care
e
reg*pel;;;.;
un
raspuns,
e
care
poi
l
rrimite
iecirui
subiect
n parte.
neteaua
jfia'te,
"r,* "]*"
O"
comunicare,
fi:;:1":"
cu patru
dinrre
ele,
transformendu-#;;;;:"
,,rrr
"x,,,
ca
in
fisura
Mai
^ ; ; : : - j -
Trexlbl
inlorm
a
o
in
.4
ceilalti
3)
in
ind_iq
nu
vecinilo
Leavitt 1
accentue
al unei
re
anreneaz
1971,
.
pentru
a
conexlun
inchidem
singur,
af
lanl
sau
,
din
,,Y"),