fiŞa disciplineiinginerie.ulbsibiu.ro/dep.mei/ro/uploads/fise2017/masini... · 2017. 5. 23. ·...
TRANSCRIPT
-
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 1/4
Valabilă an universitar: 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Dispozitive pentru masini unelte
Codul disciplinei: 39.04.3.720.01.02.S.O.69
Domeniul: Inginerie industriala
Specializarea: Maşini unelte
Departamentul: Inginerie Industrială şi Management
Facultatea: Facultatea de Inginerie "Hermann Oberth"
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală COLOCVIU
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DO Numărul de credite: 3
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI
Total ore din planul de
învăţământ 42
Total ore pe semestru:
42
Titularul disciplinei: Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 14 42
Obiective:
În cadrul disciplinei se vizează următoarele obiective: cunoaşterea rolului şi a
modului de utilizare a dispozitivelor pentru prelucrări pe diferite maşini unelte
(utilizată pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării) în cadrul
sistemelor tehnologice de prelucrare mecanică; cunoaşterea principiilor de
proiectare constructivă a dispozitivelor; cunoaşterea aspectelor tehnice şi
economice ale utilizării dispozitivelor tehnologice; valorificarea cunoştinţelor
acumulate de studenţi la alte discipline de specialitate şi corelarea acestora cu
noile cunoştinţe specifice disciplinei
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Studenţii vor cunoaşte principiile de orientare şi fixare a semifabricatelor în vederea prelucrării
Vor înţelege modul în care se realizează prelucrarea semifabricatelor prin diferite procedee de prelucrări mecanice, pe diferite maşini
unelte
Vor cunoaşte utilizarea unor mecanisme specifice anumitor procedee de prelucrare pentru de orientare şi fixare
Vor cunoaşte şi înţelege determinarea erorilor şi importanţa lor în procesul de prelucrare
-
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 2/4
2. Explicare şi interpretare:
Studenţii vor explica elementele componente a dispozitivelor de orientare şi fixare;
Vor explica realizarea orientării şi fixări semfabricatelor în vederea prelucrării pe diferite maşini unelte;
Studenţii vor putea interpreta comportamentul dispozitivelor ca parte integrantă a sistemului tehnologic;
Vor putea interpreta şi explica funcţionarea diverselor dispozitive pentru operaţii specifice de prelucrare convenţională a metalelor
3. Instrumental – aplicative Vor şti să folosească şi să modifice sistemele modulate de dispozitive
Studenţii vor şti să realizeze proiecte de orientare şi fixare a
semifabricatelor în vederea prelucrării pe maşini unelte
Vor şti să realizeze proiecte de ansamblu a dispozitivelor de prelucrare
pe maşini unelte.
4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze funcţional, analizând
şi rezolvând o problemele de orientare specifice semifabricatelor la
prelucrări diverse.
Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să procedeze în laboratoare
dotate cu maşini unelte.
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1. Noţiuni introductive. Locul şi rolul dispozitivelor în cadrul sistemelor tehnologice de prelucrare. Terminologie,
condiţii impuse, clasificare, eficienţă economică,
metodologie de proiectare, tendinţe şi perspective
Orientarea.
2 ore
2. Baze şi sisteme de baze de cotare. Baze şi sisteme de baze de orientare. Simbolizarea orientării.
2 ore
3. Sisteme de orientare pentru diferite tipuri de semifabricate Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor).
4 ore
4. Reazeme principale fixe, reglabile, autoreglabile şi auxiliare. TEST !
2 ore
5. Erori de orientare. Eroarea admisibilă. Calculul erorilor de orientare reale. TEST !
4 ore
6. Fixarea semifabricatelor. Forţe care acţionează asupra semifabricatelor.
2 ore
7. Determinarea forţelor de fixare. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de fixare. Mecanisme de orientare şi fixare
2 ore
8. Proiectarea corpurilor echipamentelor şi a elementelor de legătură cu utilajele. TEST !
2 ore
9. Echipamente de prelucrare destinate principalelor tipuri de maşini-unelte
6 ore
10. Echipamente de prelucrare realizate în concepţie modulară 2 ore
-
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 3/4
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Protecţia muncii 2 ore
2. Analiza constructiv-funcţională a dispozitivelor de prelucrare şi control
2 ore
3. Identificarea completă şi corectă a condiţiilor tehnice – premisa proiectării optimale a dispozitivelor de prelucrare şi
control
2 ore
4. Orientarea semifabricatelor în dispozitive de prelucrare şi control. Determinarea erorilor de orientare
2 ore
5. Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni ale ansamblurilor dispozitivelor de prelucrare şi control
2 ore
6. Dispozitive specifice pentru operaţia de strunjire şi găurire 2 ore
7. Dispozitive specifice pentru operaţia de frezare 2 ore
Metode de predare /
seminarizare
Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă,
astfel încât studenţii să înţeleagă modul de abordare a concepţiei unui
dispozitiv, dar mai ales în manieră modernă, creativă prin prezentare cu
ajutorul videoproiectorului şi retroproiectorului dar şi prin discuţii cu
studenţii. Se va face în mod curent referire la surse suplimentare de
documentare, mai ales utilizând Internetul. De comun acord cu studenţii,
unele prelegeri se pot desfăşura sub formă de dezbatere a unor tematici
anterior anunţate
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la colocviu (evaluare finală) 80%
- activitatea din timpul anului 20%
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală va cuprinde media a doua teste semestriala ce cuantifica activitatea din timpul
anului in procent de 20% şi un test teoretic în procent de 80%. Testul teoretic constă din discuţia
liberă a 3 subiecte din materia parcursă. Studentul va extrage un bilet care conţine 3 subiecte din
materia predată. Fiecare punct primeşte o notă care trebuie să fie peste 5. Este eliminatoriu dacă
la un subiect nu se obţine minim nota 5. Se face apoi media tuturor notelor, se ia în considerare
activitatea din timpul semestrului şi prezenţa la lucrările practice şi se stabileşte nota finală.
Evaluarea o va face cadrul didactic.
Cerinţe minime pentru nota 5
Trebuie o prezenţa de minim 75% la lucrările
practice, trebuie participat la cel puţin un test
semestrial. Trebuie rezolvat fiecare punct de pe
biletul testului teoretic in proportie de 50%
Cerinţe pentru nota 10 Prezenţă la ore 90% (inclusiv la orele de
curs). Participarea la cel puţin două teste
semestriale si promovarea lor cu cel puţin
nota 7; Răspunsul la întrebările din biletul
de examen să aibe media 9.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 20
-
L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 4/4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Îndrumar de proiectare a dispozitivelor. Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.
Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Proiectarea dispozitivelor. Elemente standardizate şi normalizate. Exemplu de proiectare. Sibiu, Litografia
I.I.S., 1983, 1987.
Şteţiu, M. Dispozitive de prelucrare şi control. Construcţie şi exploatare. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A., 1998
Vasii-Roşculeţ, Sanda, ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.
Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie, ediţia a doua. Bucureşti, Editura Tehnică, 1979.
Tache, V., ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti, Editura tehnică, 1995.
Complementară:
Brăgaru, A. Proiectarea dispozitivelor, vol. I, Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti, Editura tehnică,
1998.
Brăgaru, A. ş. a. SEFA-DISROM, sistem şi metodă. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte, vol. I şi II.
Bucureşti, Editura tehnică, 1982,1987.
Olteanu, R., Valasa, I. Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire, frezare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.
Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura Tehnică,
1977.
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
videoproiector, retroproiector, laptop, cataloage de maşini unelte şi dispozitive
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU
Director de
departament
Prof. Dr. Ing. Sever-Gabriel RACZ
-
Valabila an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Sisteme flexibile si roboti industriali 1
Codul disciplinei: 39.04.4.719.01.02.S.O.67
Domeniul: Inginerie Industriala
Specializarea: MUSP
Departamentul MEI
Facultatea: Inginerie
Universitatea: ULBS
Anul de studiu: 4 Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DI Numărul de credite: 4
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS
Total ore din planul de
învăţământ 98
Total ore pe semestru:
42
Titularul disciplinei: S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 14 42
Obiective:
Viitorii specialişti in MSP primesc informaţii şi cunoştinţe privind:
- cunoasterea, implementarea şi exploatarea sisemelor cu automatizare flexibilă a producţiei; locul şi rolul SFF în producţia modernă;
comportamentul, structura, formele de organizare a SFF; organizarea şi
dotarea subsistemelor (efector, logistic, de comandă şi auxiliar);
- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile precum si formarea unor deprinderi de documentare în domeniul SFF şi
a analizei eficienţei economice a introducerii fabricaţiei flexibile.
- cunoasterea, proiectarea, implementarea şi exploatarea structurilor cinematice, de acţionare şi comandă a manipulatoarelor şi roboţilor
industriali, în condiţii de funcţionare individuală sau integrată în celule,
linii sau sisteme flexibile de fabricaţie.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Cunostinte in domeniul: RI/M, a masinilor si utilajelor de prelucrare in sisteme automate de productie, locul si rolul sistemelor flexibile de
fabricatie SFF in productia moderna; concepte de management in SFF
precum si eficienta introducerii sistemelor robotizate de alimentare si
transfer in SFP.
identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate.
2. Explicare şi interpretare:
formarea unor concepţii corecte privind avantajele sistemelor flexibile de fabricatie si a robotilor industriali.
-
3. Instrumental – aplicative Cunoasterea de procese, maşini, utilaje şi instaltii industriale vizând
conceptele de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi
fabricatie integrata.
Prin tematica propusă, lucrările de laborator si proiect au menirea să
asigure legătura organică între aspectele teoretice ale proiectării şi
soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi
iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.
4. Atitudinale:
Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă.
Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.
Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest domeniul stiintific de varf.
Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore
1. Noţiuni privind sistemele de automatizare. Automatizarea
flexibilă, comanda numerică şi echipamentele specifice.
4
2. Automatizarea flexibilă a fabricaţiei. Corespondenţa
flexibilitate–automatizare..
4
3. Roboti industriali: definire, clasificare, elemente specifice 4
4. Spatii de lucru; structura ,cinematica, dinamica. Corespondenta
spaţiu de lucru – structura - cinematica –dinamica..
2
5. Elemente de acţionare şi comandă a roboţilor
industriali/manipulatoarelor.
4
6. Roboti serie. Structura, sisteme de coordonate. 4
7. Roboti paraleli. Roboţi mobili. 6
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR
1.
Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului si a tematicii
Conceptul de automatizare Lab.MU
2
2.
Automatizare temporala si secventiala –SARO/manipulatoare Automatizare
flexibila - aplicatii Lab.MU
4
3.
RI/M in coordinate cilindrice. Structura, cinematica,actionare. Studiul unui
manipulator utilizat in transferul interoperational Lab.RI
4
4.
Implementarea roboţilor industriali. Subsisteme de transfer interoperational
-aplicatii Lab.RI
4
Metode de predare /
seminarizare
prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin
scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare
a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi
studiul de caz.
Stabilirea notei
finale
- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60
- teste pe parcursul semestrului 20
-
(procentaje) - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10
- teme de control -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă. (descriptiva şi/sau test grilă)
Cerinţe minime pentru nota 5
Cunostinte minime privind: notiuni, structura,
cinematica, componenta, posibilitati de
programare/prelucrare/transfer in RI/M; MUCN;
CP;SFF;SFP;CIM.
Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind: structura,
cinematica, componenta posibilitati de
programare/prelucrare/transfer in RI/M,
MUCN;CP;SFF;SFP;CIM..
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 100
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Telea, D., ş.a., Maşini-unelte. Ed. Universităţii din Sibiu, 1997
Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFP, Ed. Daci Cluj-Napoca, 2001
Telea, D., Masini, echipamente si strategii in SFP, Ed. Univ.L Blaga, 2009
Telea, D., Roboti, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2001
Telea D.s.a Roboti industriali.Aplicatii Ed.Univ.L Blaga, Sibiu, 2005
Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006 Complementară:
Munteanu, O., s.a. – Bazele roboticii. Roboti industriali, Ed. Lux Libris, Brasov, 1996
Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.
Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de
laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ
Director departament
Prof. dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
-
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica mașinilor și utilajelor
2
Cod:
39.04.4.707.01.02.S.O.68
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB 2.3 Titularul activităţilor de proiect
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 proiect 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 proiect 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 70
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 126
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind mecanica, rezistența materialelor, organe de
mașini, mecanisme, mecanica fluidelor.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea legilor si principiilor de baza din domeniul hidraulic cunoaşterea
elementelor hidraulice din circuitul de forţă al instalaţiei de acţionare,precum si
a celor pentru comanda si reglarea energiei hidraulice;
-
2
Cunoașterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea instalațiilor hidraulice acționare a mașinilor și sistemelor de producție;
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale proiectării instalațiilor hidraulice de acționare și comandă a mașinilor unelte și
a sistemelor de producție;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de producţie;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Sisteme hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Sisteme hidraulice automate. Copierea hidraulică prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Echipamente hidraulice proporţionale şi servo. prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Servosisteme electrohidraulice utilizate la maşini şi
utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Analiza şi sinteza sistemelor hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Circuite hidraulice pentru reglarea vitezei şi
presiunii
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Circuite hidraulice cu acumulatoare prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Circuite hidraulice cu comandă program prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Aspecte specifice montării consumatorilor
hidraulici la maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Lanţuri cinematice generatoare acţionate hidraulic
la maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Lanţuri cinematice negeneratoare acţionate
hidraulic la maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
-
3
Sisteme hidrostatice folosite la maşini şi utilaje prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea instalaţiilor hidraulice prelegerea clasică, asistată de folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Sisteme hidraulice de automatizare utilizate la
maşini şi utilaje
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Total ore curs 28
8.2. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Precizarea temei. Bibliografie. Indicaţii
metodologice. experimentul, metodele euristice 2
Alegerea variantei optime a schemei de montaj şi
realizarea ciclogramei elementelor componente
(planul de funcţionare) care cuprinde următoarele
date: numărul de identitate al motoarelor (care
trebuie să corespundă cu cel din planul de
dispunere), denumirea acestor motoare şi
dimensiunile lor, indicarea poziţiei motorului,
forţele şi vitezele pe care trebuie să le realizeze
motoarele (deplasare rapidă-retragere rapidă-avans
tehnologic), comenzile şi felul controlului
diferitelor deplasări, numerotarea deplasărilor
(identică cu cea din planul de dispunere).Spaţiul
(deplasarea) este indicat pe ordonata iar timpul pe
abscisă.
experimentul, metodele euristice 6
Ridicarea schemei funcţionale de acţionare şi a
ciclogramei de comandă şi execuţie.
experimentul, metodele euristice 2
Sistematizarea datelor de proiectare, calcule de
proiectare, pentru unul sau mai multe circuite de
acţionare. Alegerea şi codificarea elementelor de
acţionare, comanda şi reglaj.
experimentul, metodele euristice
8
Proiectarea parţială sau totală a panoului de
acţionare, comandă şi reglaj
experimentul, metodele euristice 6
Definitivarea şi predarea proiectului. experimentul, metodele euristice 2
Susţinerea proiectului. experimentul, metodele euristice 2
Total ore proiect 28
Bibliografie
Bârsan, I., Popp, I., Bogdan, L., Telea, D., Fetche, V. - Acţionări şi automatizări hidraulice. Elemente de proiectare. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I., Beres, V., Telea, D., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice. Probleme, teste, aplicaţii. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I., Breaz, R. - Acţionări şi comenzi hidraulice şi pneumatice. Îndrumar de laborator. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Bârsan, I. - Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I. Ed. Universităţii Sibiu '96;
Oprean, A., ş.a. - Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor, Ed. Tehnică Bucureşti '65;
Radcenco, V., Alexandrescu, N., Ionescu, E., Ionescu M. – Calculul şi proiectarea elementelor şi schemelor pneumatice de automatizare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.
Bărsan, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice pentru maşini unelte, vol. I. Ed. Universitatea Sibiu '93;
Ispas, V., ş.a. - Roboţi industriali, Ed. Didactică Cluj Napoca '85;
a II-a '77 şi ediţia a III-a '83;
Ionescu, Fl. - Mecanica fluidelor şi acţionari hidraulice şi pneumatice, Ed. Didactică şi pedagogică
-
4
Bucureşti '80;
Ivan, M., Maniut, P., Cristian, I., Dobre, G. - Hidraulica maşinilor unelte, Ed. Universitatea Braşov '89.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
-
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea mașinilor si
sistemelor de producție 2 Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.69
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 proiect 2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 proiect 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 95
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 165
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,
proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competențe
profesionale Cunoaşterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea structurii
constructive şi funcţionale a maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;
Cunoaşterea conţinutului şi a etapelor de elaborare a documentaţiei de proiectare
-
2
Cunoașterea elementelor privind precizia, estetica, fiabilitatea şi întreţinerea maşinilor-unelte
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale proiectării mașinilor unelte și a sistemelor de producție;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:
să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de producţie;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
batiuri.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
mese, sănii, suporţi.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:
ghidaje.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea unor componente mecanice ale
structurii de comandă a maşinilor-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de găurit.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de rabotat şi mortezat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de frezat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale: maşini de rectificat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte
universale de strunjit.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru
generarea suprafeţelor complexe, de danturat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru
generarea suprafeţelor complexe, de filetat şi
detalonat.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
-
3
Precizia geometrică, statică, cinematică şi dinamică
a maşinilor-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Aspecte ergonomice, estetice şi privind protecţia
maşinii şi a operatorului folosite în proiectare.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Probleme privind fiabilitatea, repararea, recepţia şi
întreţinerea maşinilor-unelte.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Total ore curs 28
8.3. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Precizarea temei şi a principalelor etape la
elaborare. experimentul, metodele euristice 2
Calculul elementelor de bază: curse, viteze,
avansuri, forţe etc. experimentul, metodele euristice 4
Elaborarea variantelor de structură pentru maşina
proiectată.
experimentul, metodele euristice 4
Analiza multicriterială pentru alegerea variantei
optime.
experimentul, metodele euristice 2
Alegerea componentelor tipizate de structură. experimentul, metodele euristice 2
Proiectarea structurii cinematice în varianta
optimă.
experimentul, metodele euristice 6
Dezvoltarea proiectului unui subansamblu specific experimentul, metodele euristice 6
Calculul eficienţei economice. experimentul, metodele euristice 2
Total ore seminar 28
Bibliografie
Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.
Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,1997.
Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,
Bucureşti, 3007.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.
Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.
Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 3003.
Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 3007.
Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 3001.
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.
* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
-
4
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.3 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Proiect
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Melania TERA
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
-
1
Valabila an universitar 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Maşini de prelucrat prin deformare 2
Codul disciplinei: 39.04.4.708.01.02.S.O.70
Domeniul: Inginerie industrială
Specializarea: Maşini – unelte şi sisteme de producţie
Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale
Facultatea: de Inginerie
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei
(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber
aleasă): DI Numărul de credite: 5
Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS
Total ore din planul de
învăţământ 70
Total ore pe semestru:
70
Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
42 0 0 28 70
Obiective:
Formarea unei concepţii inginereşti privind structura, cinematica, acţionarea,
precum şi calculul organologic şi energetic al maşinilor de prelucrat prin
deformare.
Cunoaşterea şi calculul mecanismelor auxiliare de presare, în contextul în
care acestea constituie elemente principale de creştere a productivităţii în
sectoarele de prelucrare prin deformare.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
prin obţinerea deprinderilor necesare pentru conceperea, exploatarea şi întreţinerea maşinilor de prelucrat prin deformare (prese hidraulice,
maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).
2. Explicare şi interpretare:
a funcţionării diferitelor subansambluri componente ale maşinilor de prelucrat prin deformare, precum şi a maşinilor în ansamblul lor
(prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).
3. Instrumental – aplicative prin însuşirea paşilor de urmat în configurarea maşinilor de prelucrat
prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini
speciale).
4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a
progresului tehnic în domeniul construcţiei maşinilor de prelucrat
prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini
speciale).
-
2
Conţinutul
tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1. Prese mecanice cu manivelă (Prese mecanice cu dublă acţiune): Generalităţi. Prese de tip închis. Prese de tip
deschis. Construcţii de prese cu dublă acţiune.
3
2. Prese cu genunchi: Domenii de utilizare. Clasificare. Prese cu genunchi cu acţionare simplă. : Prese cu genunchi cu
dublă acţionare.
3
3. Prese cu şurub: Particularităţile de lucru ale preselor cu şurub. Domeniul de utilizare, clasificare, parametrii de bază.
3
4. Prese cu şurub (Prese cu fricţiune): Clasificare. Mod de lucru. Caracteristici funcţionale.
3
5. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate hidraulic): Principiul de lucru. Clasificare. Scheme constructive.
Calculul parametrilor de bază.
3
6. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate electric): Mod de lucru. Clasificare. Scheme constructive. Calculul
parametrilor de bază.
3
7. Prese mecanice automate: Utilizare. Mod de lucru. Clasificare. Prese mecanice automate pentru prelucrarea
tablelor; Prese automate pentru presarea volumică.
3
8. Prese hidraulice: Consideraţii generale. Proiectarea principalelor elemente ale sistemului hidraulic.
3
9. Prese hidraulice: Scheme hidrocinematice ale preselor hidraulice. Calculul şi construcţia batiului preselor
hidraulice.
3
10. Maşini de tăiat: Maşini de tăiat cu cuţite lamă (foarfece ghilotină). Maşini de tăiat cu scule disc. Foarfece combinat.
Maşini de ronţăit.
3
11. Prese şi maşini speciale. Prese de ştanţat fin. Maşini speciale de îndreptat table.
3
12. Prese şi maşini speciale. Prese şi maşini de îndoit. Maşini de rulat şi îndreptat marginile.
3
13. Prese şi maşini speciale. Maşini de rulat filet. Maşini şi instalaţii utilizate pentru finisarea suprafeţelor prin
deformare plastică.
3
14. Prese cu comandă după program. Prese de perforat. Prese de îndoit.
3
TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI
1. Tema proiectului. 2
2. Determinarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale
maşinii de prelucrat prin deformare.
2
3. Configurarea lanţului cinematic de bază şi a schemei
cinematice.
2
4. Calculul cinematic. Elaborarea diagramelor spaţiului,
vitezelor şi acceleraţiilor.
2
5. Calculul puterii motorului de acţionare. Calculul forţei
disponibile şi ridicarea diagramei acesteia.
2
6. Calculul de dimensionare: Transmisia. Arborele principal. 2
-
3
7. Calculul de dimensionare: Batiul. 2
8. Calculul de dimensionare: Cuplaj-frână. Volant. 2
9. Întocmirea schemei de ungere. Elemente de ergonomie. 2
10 Elaborarea desenului de ansamblu. 2
11. Elaborarea desenului de ansamblu. 2
12. Elaborarea desenului de execuţie 2
13. Elaborarea desenului de execuţie 2
14. Susţinerea şi predarea proiectului 2
Metode de
predare /
seminarizare
Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre
metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin
descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe
parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,
explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.
Procedura urmată în derularea activităţii de proiectare sete dezbaterea
permanentă cadru didactic – student a problemelor ivite pe parcursul
etapelor de proiectare a maşinii (a unui subansamblu a maşinii) de prelucrat
prin deformare. Metodele didactice utilizate şi aici sunt cele menţionate
deja.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 80%
- teste pe parcursul semestrului 10%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10%
- teme de control -
- alte activităţi(precizaţi)………………………………
……………………………………………………….. -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc)
Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptive), pe bază de bilete, conţinând
câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.
Cerinţe minime pentru nota 5
La fiecare dintre cele două
întrebări de pe biletele de
examinare să răspundă de nota 5
şi să fi participat, pe parcursul
semestrului, la toate orele de
proiect.
Proiectul sa fie finalizat si notat
cu nota minima de promovare.
Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele de
examinare să răspundă de notă maximă, să fi participat la
testele organizate pe parcursul semestrului la care să fi
obţinut calificative maxime; de asemenea la toate etapele de
rezolvare ale proiectului.
Proiectul sa fie finalizat si notat cu nota maxima de
promovare.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 60
-
4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982. 2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la
rece. Sibiu, I.I.S., 1984.
3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de laborator. Sibiu, I.I.S., 1989.
4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
5. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995.. 6. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti,
E.D.P., 1982.
7. Rădulescu, Gh., ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, Bucureşti, E.T., vol. III, 1986.
8. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P., 1983.
9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece. Bucureşti, Ed. D. P., 1987.
10. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.
Complementară: 1. Blattner, A. – Mecanisme Pressen – Einsatz und Konstruktion – Köln
Verlag TUV Rheinland, 1990.
2. Buzdugan, Gh. – Rezistenţa materialelor, Bucureşti, E.T., 1980 3. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria,
2004.
4. Doege, E., - Umformende Maschinen der Produktionstehnik – Kontruktion, Automatisierung, Steuerung – IFUM, Universitat Hanover,
1989 şi 1992.
5. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în construcţia de stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.
6. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988. 7. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti,
Ed. D.P., 1973.
8. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag Berlin – Heidelberg – New York, 1973.
9. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece. Îndrumător de proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.
10. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă). Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.
11. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece. Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.
12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl – Hanser Verlag, 1986.
13. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti, Ed. D.P.,1083.
14. *** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.
-
5
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
1. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995.. 2. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti, E.D.P., 1982.
3. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P., 1983.
4. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.
5. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. univ. dr. ing. Octavian BOLOGA
Director de
Departament
Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ
-
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Automatizarea maşinilor şi
sistemelor de producţie 2
Cod:
39.04.4.703.01.02.S.O.71
2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera
S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare EC 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 90
3.8. Total ore din planul de învăţământ 42
3.9 Total ore pe semestru 132
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
Cunoştinţe generale de electrotehnică şi electronică
Cunoştinţe de mecanisme şi organe de maşini
Cunoştinţe de acţionări electrice
Cunoştinţe de acţionări hidraulice
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor sisteme de automatizare utilizate în
-
2
profesionale construcţia maşinilor unelte şi a roboţilor industriali
Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor componente din structura maşinilor unelte cu comandă numerică
Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind utilizarea şi programarea automatelor programabile
Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele electrice, hidraulice şi pneumatice de acţionare şi automatizare ale maşinilor unelte şi roboţilor industriali
Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de automatizare şi echipamentelor de comandă numerică
Capacitatea de a înţelege structura şi funcţionarea sistemelor de automatizare complexe pe baza documentaţiei tehnice
Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de automatizare de complexitate medie şi mare
Capacitatea de a pune în funcţiune şi exploata sisteme de automatizare de complexitate mare
Capacitatea de a realiza sisteme de automatizare flexibile bazate pe automate programabile şi a realiza programele pentru acestea
Capacitatea de a pune în funcţiune, exploata şi întreţine maşini unelte cu comandă numerică
Competenţe
transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;
Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;
Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;
Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice avansate în domeniul automatizării sistemelor de producţie
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:
să definească conceptele de bază din domeniul maşinilor şi sistemelor de producţie;
să identifice relaţiile existente între procesele automatizate şi structura acestora;
să proiecteze şi să implementeze, individual şi/sau în echipă, sisteme de automatizare a maşinilor şi sistemelor de producţie.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Traductoare de poziţie şi deplasare. Definiţii, clasificări.
Traductoare analogice.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Traductoare de poziţie şi deplasare numerice. conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Sisteme de control al mişcării. Elemente de cinematica şi
energetica sistemelor de control al mişcării. Profiluri de viteză.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Sisteme de control al mişcării de tip axă numerică. Axe
numerice incrementale. Axe numerice absolute. conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Comportarea dinamică a axelor numerice. Factori de influenţă.
Algoritmi de reglaj.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Precizia cinematică a axelor numerice. Surse de erori conversaţia euristică 2
-
3
cinematice. Moduri de compensare a erorilor cinematice şi
dinamice.
explicaţia
studiu de caz
Controlul şi corelarea mişcărilor tehnologice pe mai multe
direcţii. Interpolarea. Algoritmi de interpolare liniară şi
circulară. Tehnica impulsurilor de referinţă. Metoda DDA şi
CDF.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Algoritmi de interpolare circulară. Metoda cuvintelor de
referinţă. Algoritmi avansaţi de interpolare, interpolarea după
curbe spline.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Flexibilitatea sistemelor de automatizare. Sisteme de
automatizare rigide. Sisteme de automatizare flexibile.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Automatizarea rigidă a ciclurilor de mişcări tehnologice.
Sisteme de automatizare rigide electro-mecanice şi
electrohidraulice.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Automate programabile. Structură generală şi tehnici de
programare. Structura memoriei.
conversaţia euristică
explicaţia 2
Elemente avansate de programare a automatelor programabile.
Programarea întreruperilor în program. Programarea
temporizărilor şi a ciclurilor de numărare.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Exemple de programare a automatelor programabile.
Comunicarea cu dispozitivele de programare, afişare şi
monitorizare. Interfaţa om-maşină.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Automatizarea ciclurilor de mişcări utilizând automatele
programabile.
conversaţia euristică
explicaţia
studiu de caz
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Reglarea poziţiei în sistemele de automatizare. Servosisteme de
reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere
mică, Technosoft, echipate cu placă DSP ISCM 4085 cu
microprocesoare de semnal, cu servomotor sincron cu encoder
şi senzor Hall. Realizarea unor cicluri de mişcare cu ajutorul
software-ului de comandă şi control EasyMotion
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Servosisteme de reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă
închisă, de putere mare, Bernecker & Reiner, cu servomotoare
sincrone cu encoder şi senzor Hall, controlate cu sistemul de
control al mişcării ACOPOS 2003. Automatizarea sistemului
utilizând software-ul de comandă si control Automation Studio.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru
automatizarea unui ciclu de mişcări tip apropiere rapidă-avans
tehnologic-retragere rapidă
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
4
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru
automatizarea unui manipulator pneumatic.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Automatul programabil SIEMENS Simatic S7-200.
Familiarizarea cu software-ul de programare STEP 7 MicroWin
demonstraţia
experimentul 2
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului
pentru automatizarea pornirii şi inversării sensului de rotaţie al
unui motor asincron trifazat
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
2
Programarea automatelor programabile. Automatul programabil
SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului
pentru automatizarea ciclurilor de mişcări al unui manipulator
electromecanic cu transmisie prin fire.
conversaţia euristică
demonstraţia
experimentul
4
-
4
Total ore laborator 14
Bibliografie
Minimală obligatorie:
Breaz, R., Automatizări industriale, Editura Universităţii din Sibiu, 2007
Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 2003
Complementară: Bogdan, L., Dorin, A., Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali, Ed.
BREN, Bucureşti, 1998
Delesega, I., Vasilievici, A., Echipamente de comandă cu logică programată, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997
Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985
Telea, D., ş.a. Maşini, utilaje şi strategii în sisteme de producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 3, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi
cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Verificare orală 30
Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare
laborator
10
10.6 Standard minim de performanţă
cunoaşterea principiilor de funcţionare a echipamentelor prezentate;
înţelegerea modului de funcţionare al sistemelor de automatizare prezentate şi capacitatea de a le
integra în scheme de automatizare simple;
abilitatea de a recomanda un sistem de automatizare în funcţie de aplicaţie;
cunoaşterea algoritmilor de interpolare liniară şi circulară;
înţelegerea modului de utilizare şi programare al automatelor programabile şi capacitatea de a
realiza programe simple.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
15.09.2016
______________ S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera
S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
15.10.2016
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing.. Sever Gabriel Racz
-
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea asistată a mașinilor
și utilajelor Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.72
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu IV 2.5
Semestrul 7 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2
curs
2 din care 3.3 laborator 3
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5
curs
28 din care 3.6 laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 35
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 95
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 165
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,
proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.
4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser
internet).
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competențe
profesionale Cunoașterea metodelor și tehnicilor de proiectare asistată de calculator;
Cunoștințe și abilități privind utilizarea pachetelor software de proiectare asistată de calculator, Catia v5.
-
2
Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma incluziunii sociale.
Competențe
transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;
Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;
Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;
Abordarea diversității ca resursă in mediul social.
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale proiectării asistate a mașinilor și utilajelor;
7.2 Obiectivele
specifice
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:
să utilizeze metodele și tehnicile de proiectare asistată de calculator;
să proiecteze, asistat de calculator, lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;
să respecte caracteristicile persoanei.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Modelarea volumică 3D a sistemelor mecatronice:
realizarea pieselor, ansamblurilor și desenelor
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Parametrizarea modelelor 3D. prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Modelarea hibrida 3D a elementelor constructive ale
echipamentelor industriale
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Metode și tehnici utilizate în modelarea hibridă prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
wireframe-urilor.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
suprafețelor
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -
operații de cosmetizare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -
operații de transformare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
pieselor hibride
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: notiuni generale
despre simularea cinematica a echipamentelor
industriale.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: importarea
ansamblurilor si analiza mecanismelor componente.
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea
cuplelor cinematice ale mecanismelor
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de 2
-
3
proiectare a imaginilor
Proiectarea asistata utilizând CATIA: definirea legilor
de mișcare
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Proiectarea asistata utilizând CATIA: simularea
cinematică a echipamentelor industriale
prelegerea clasică, asistată de
folosirea mijloacelor moderne de
proiectare a imaginilor
2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Prezentarea generală a pachetului software. experimentul, metodele euristice 3
Modulul „Part Design”. experimentul, metodele euristice 9
Modulul „Assembly Design”. experimentul, metodele euristice 3
Modulul „Drafting”. experimentul, metodele euristice 3
Proiectarea asistata a structurii portante: batiuri şi
ghidaje.
experimentul, metodele euristice 6
Proiectarea asistată a structurii portante: arbori
principali, lagăre, mese, sănii.
experimentul, metodele euristice 6
Proiectarea asistată a structurii cinematice: cutii de
viteze, variatori continui de turaţii.
experimentul, metodele euristice 6
Proiectarea asistată a structurii cinematice:
mecanisme inversoare.
experimentul, metodele euristice 3
Lucrare de sinteză şi recuperare experimentul, metodele euristice 3
Total ore seminar 42
Bibliografie
Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.
Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.
Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,1997.
Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,
Bucureşti, 2007.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.
Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.
Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.
Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.
Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.
Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2001.
Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.
* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere
-
4
evaluare din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Formă alternativă de
evaluare-Fişă de
evaluare laborator
40
Participare activă la laborator Fişă de evaluare
seminar
10
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________ Prof. dr. ing. Gabriel RACZ
S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
-
1
Valabilă an universitar: 2016- 2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Ingineria sistemelor de producţie
Codul disciplinei: 39.04.6.810.01.02.D.A.76
Domeniul: Inginerie Industrială
Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
Departamentul: Inginerie Industrială şi Management
Facultatea: Facultatea de Inginerie
Universitatea: Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Anul de studiu: IV Semestrul 8 Tipul de evaluare finală Examen
Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):
DO Numărul de credite: 3
Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI
Total ore din planul de
învăţământ 56
Total ore pe semestru:
56
Titularul disciplinei: Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
28 28 - - 56
Obiective:
Definirea şi identificarea domeniului organizării producţiei;
Cunoaşterea şi conducerea proceselor de bază din întreprindere
Organizarea muncii;
Organizarea întreprinderii;
Programarea activităţilor de aprovizionare;
Cunoaşterea utilajului de producţie, clasificare;
Modul de amplasarea al utilajului de producţie;
Logistica producţiei; etc.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor specifice ingineriei sistemelor de producţie;
Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de aplicare în practică a acestor concepte;
Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în ingineria sistemelor de producţie, organizare, planificare, calcul utilaje, suprafeţe de
producţie, capacităţi de producţie, etc.
2. Explicare şi interpretare:
Să explice şi să interpreteze noţiunile generale privind principiile ingineriei sistemelor de producţie;
Să interpreteze informaţiile obţinute din exploatarea unor activităţi specifice acestei discipline, etc.
-
2
3. Instrumental – aplicative Să urmărească indicatorii specifici ingineriei sistemelor de producţie, să
înregistreze, să prelucreze şi să interpreteze informaţiile;
Să prescrie măsuri eficiente de îmbunăţăţire a activităţilor firmei;
Să utilizeze principalele metode specifice ingineriei sistemelor de
producţie.
4. Atitudinale: Să adopte strategiile de organizare adecvate, fundamentate pe datele
colectate şi prelucrate sau pe informaţiile obţinute din diverse surse;
Să aprecieze critic şi corect rezultatele obţinute în domeniul
ingineriei sistemelor de producţie şi să participe activ la
îmbunătăţirea continuă a acestora;
Să se implice în toate activităţile specifice inginerie sistemelor de
producţie, să promoveze şi să implementeze aceste concepte.
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr.
o.re
1. Evoluţia inginerie industriale, Conceptul de sistem, Sistemul de
producţie 2
2. Tipuri de producţie, Mediul ambiant al întreprinderii 2
3. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: evoluţia
organizării sistemelor de producţie, principii 2
4. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: componente,
elemente de condiţionare, 2
5. Planul general al firmei: elaborare, 2
6. Planul general al firmei: reguli de proiectare 2
7. Amplasarea firmelor: criterii, metode 2
8. Suprafetele de producţie: clasificare, dimensionare, căi de
îmbunătăţire 2
9. Utilajul de producţie: clasificare, calculul necesarului de utilaje 2
10. Utilajul de producţie: amplasarea utilajelor 2
11. Capacitatea de producţie: noţiune, factorii care influenţează
capacitatea, unităţi de măsură 2
12. Capacitatea de producţie: metodologia determinării capacităţii 2
13. Gestiunea stocurilor 2
14. Lotul de producţie 2
TEMATICA SEMINARIILOR
1. Prezentarea evoluţiei sistemelor de producţie 2
2. Analiza factorilor interni şi externi care acţionează asupra
sistemelor de producţie 2
3. Elaborarea planului general al întreprinderii 2
4. Realizarea ROI sau ROF 2
5. Proiectarea structurii organizatorice 2
6. Elaborarea fişelor de post şi stabilirea relaţiilor de colaborare, în
funcţie de nivelele manageriale 2
-
3
7. Amplasarea macro şi microspaţală a firmelor, exemplificarea
principiilor care stau la baza acestei aplasări 2
8. Amplasarea utilajelor 2
9. Calculul suprafeţelor de producţie 2
10. Calculul utilajelor, amplasarea lor 2
11. Calculul capacităţii de producţie 2
12. Stocurile, calulul diferitelor tipuri de loturi de producţie 2
13. Aplicaţie privind loturile de producţie 2
14. Recapitutarea principalelor principii privind organizarea şi
fucţionarea sistemelor de producţie
2
Metode de predare /
seminarizare
Prelegerea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, conversaţia
euristică, brainstorming-ul, observarea, experimentul, exerciţiul, studiul
de caz, modelarea.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen (evaluare finală) 50 %
- teste pe parcursul semestrului 30%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%
- teme de control -
- alte activităti (precizaţi)……………………………… -
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală
Evaluarea finală se realizează în scris, cuprinde întrebări şi probleme şi urmăreşte evaluarea atât
a cunoştinţelor teoretice cât şi a celor practic-aplicative.
Cerinţe minime pentru nota 5
Pentru nota finală 5 studenţii trebuie să participe la
activităţile de seminar şi să obţină nota minimă 5 la
testele de pe parcurs şi la teme. De asemenea,
trebuie să obţină minimum nota 5 la examen.
Cerinţe pentru nota 10 Pentru nota finală 10 studenţii trebuie să
participe la activităţile de seminar şi să
obţină nota 10 la testele de pe parcurs şi la
teme. De asemenea, trebuie să obţină nota
10 la colocviu.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = între 50 şi 80 ore (în funcţie de capacităţile
intelectuale şi de stilul propriu de învăţare al studentului) .
-
4
Bibliografia
Minimală obligatorie:
1. Chiang, S. J. (edited), Cioca, M., Cioca, L. I., et al. Decision Support Systems,
Editura Intech, Croaţia, ISBN 978-953-7619-64-0, 2010;
2. Cioca, L. I., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010;
3. Cioca L., I., şi Constantinescu D., N., Ingineria sistemelor de producţie.
Aplicaţii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009;
4. Cioca L., I., Ergonomie. Note de curs, Sibiu, 2010;
5. Cioca L., I., Ingineria sistemelor de producţie, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2006;
6. Cioca L., I. şi Bogdan L., Managementul şi ingineria sistemelor de producţie
prin adaptare la constrângeri, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
2007;
7. Rapotan, Ioan Organizarea şi conducerea producţiei în întreprinderile
constructoare de maşini, Galaţi, 1988;
8. Iancu, C. ş.a. Organizarea producţiei. Aplicaţii practice, Editura „Academiei
Brâncuşi” Târgu-Jiu, 2005;
Complementară:
1. Abrudan, I. şi.a. Manual de Inginerie Economică. Ingineria şi Managementul
Sistemelor de Producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
2. M. Dumitraşcu, ş.a.–Enciclopedia Conducerii Întreprinderii, Editura
Academiei, Bucureşti, 1981;
3. LEGEA NR. 15/90 – REORGANIZAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE ÎN
REGII AUTONOME;
4. LEGEA NR. 31/90 – SOCIETĂŢILE COMERCIALE;
5. *** – ARTICOLE ŞI LUCRĂRI DIN LITERATURA DE SPECIALITATE,
APĂRUTE DUPĂ 1990 .
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: tabla şi creta; suportul de curs
(tipărit); manualul; retroproiectorul şi folii transparente; filme didactice
Coordonator de
disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA
Director
departament Prof. Univ. Dr. Ing.
Sever-Gabriel RACZ
-
1
FIȘA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie /Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Tribologie Cod: 39.04.2.802.01.02.D.O.74
2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan
2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof univ dr ing Şerban Remus Ioan
2.4 Anul de
studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei DI
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/proiect 1
3.4 Total or