fără o presă naţională cinstită şi dei fo n d a tâ ia 1838...
TRANSCRIPT
Anul al LXXXVH-lea n-I 93 IfUMARUL 2 Lei Braşov Miercuri 13 August 1924
iMUeţia {1 AdministraţiaPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV
Telefon 226Abonament anual 360 lei Pentru streină ta te 800 lei Anunţuri, reclame, după tarii
F o n d a t â ia 1 8 3 8 d e G e o r g e B a i i ţ i u
Apare în fîe-eare zi de lueru
i r " « c
F ă ră o p resă n aţion ală c in stită şi dei c ra tică , un popor nu va da n iciod ată m ăsu ra în su şirilor lui cu ltu rale şi politice. E ca şi cum a r g ră i p rin gura streinului.
FRECĂRILE CONFESIONALENeînţelegerile şi certu
rile între biserica neunită şi unită — dar ambele româneşti — încep a deveni îngrijorătoare pentru orice inimă românească. Prin proporţia tot mai mare şi
y forma lor tot mai acută — aceste certuri şi acuze reciproce fac din oficioasele ambelor biserici o lectură de predilecţie pentru duşmanii bisericei şi neamului nostru.
Âni de-a rândul — înainte de întregirea ţării şi neamului românesc, — aceste biserici au trăit în raporturi cari nu se pot de loc compara cu cele de azi. Să ne aducem aminte de lovitura pe care guvernul unguresc a dat-o b iseric i gr. cat. prin înfiinţarea e- piscopiei de Haidudorog. Ca atinşi de aceeaşi durere, toţi românii, fără deosebire de confesiune, au sărit să protesteze şi să pareze lovitura. Uniţi şi neuniţi an fost alăturea şi acelaşi glas de
ţrevoltâ şi protest a pornit din partea credincioşilor ambelor biserici. Şi tot astfel erau pregătiţi să răspundă
I in faţa lovi tur ei pe care cârmuirea ungurească o pre-
| gătea pe seama bisericei [ neuniţe.
Interese de neam o dictau aceasta şi pentru apărarea lor ambele biserici au fost la postul lor de onoare.
Ori astăzi, după întregirea neamului, aceleaşi interese trebuesc apărate prin învrăjbirea şi acuzarea reciprocă a celor două biserici 1
Voi da un caz, pentru ca să se vadă serviciul pe care oficioasele celor două biserici şi-l fac nu numai lor dar neamului întreg.
In discuţia pe care zile-trecute am avut-o cu
im baptist, acesta scoate două ziare din buzunar. Erau »Telegraful* şi „U - nirea“. Am rămas surprins de conţinutul coloanelor pe cari convorbitorul meu le încadrase cu creion albastru.
— Vezi, d le — îmi spuse el, după ce am cetit părţile amintite din ambele ziare — acestea se numesc biserici ale lui Christos?
Mai departe e de prisos să continuu. Va înţelege însă ori şi cine că atât baptiştii cât şi alte secte religioase îşi scot cel mai preţios material de propagandă din chiar organele celor două Mitropolii.
Eine ar fi, şi nu cred să existe inimă românească care în locul certelor confesionale să nu se împace mai bucuros cu „o turmă şi un păstor*. Pe calea a- pucată însă nu vom putea ajunge nici odată acest scop. Din contră ambele biserici contribuie la propaganda atâtor secte religioase, de cari şi una şi alta se plâog că le ameninţă.
Amândouă se numsse biserici ale lui Cristos, care pentru pacea şi bucâvoirea între oameni s’a lăsat să fie răstignit. Pentru pacea şi banăînţelegerea în sânul neamului românesc n-ar trebui să uite nici biserica, atât unită cât şi neunită, această învăţătură a întemeietorului ei.
Am scris aceste râu duri nu pentru a ataca ci tocmai pentru a apăra interesele celor două biserici ale neamului românesc.
O acţiune economică de salvare
Dăm ca plăcere Ioc următorului epel;
Intelectualii români din Beiuş şi împrejurime pornesc o ac* (iune de saivare pentru interesele economice, industriale şi comerciale ale populatlunii româneşti din acest ţinut: valea Crişului negru.
Nicăiri in Ja r a Românească sătenii, meseriaşii şi comercianţii noştri nu se pomenesc înti’o situaţie mai precară, ca în aceste părţi dela graniţă.
Populaţia noastră azi, după ciuci ani de stăpânire românească, e aproape copleşită de elementele cele mai indesirabile.
Străinii deţin toate isvoareie noastre de câştig, pe cari apoi le exploatează până la devas-
Lucrările Cosierinţei dela LondraConsiliul de miniştri fra n ce zi.
Berlin 11. — Acordul încheiat aseară între delegaţia germană şl comisia reparaţiilor, conţinând clauzele formale pentru punere» In vigoare a proectttlui Oawes, nu anticipează la ,nici uu fel rsapra rezultatelor cotferinjei din Londra. Acordat acesta va 11 anulat dacă nu a’ar ajunge la un acord genera) între guvernul german şi guvernele a liate cu privire ia punerea iuP*aplicare a plan olul D&wes.
*Londra ii . — Protocolul co-
misiunei reparaţiilor; semnat a- seară, comportă adeziunea Rd* chnlnf li trei proiecte de lege, cari vor fi «upose Rşichstrgalui. Ele se referă la banca de emisiune, la obligaţiunile industriale şi de cate ferată şl la protocolol asupra controlului veniturilor gajurilor. Protocolul semnat stipulează că acordul intervenit ette independent şi prealabil protocolului fina), şi este revocabil in cazul când aflaţii şi germanii nu ar fi de ac rd. a*npr* un ui aran jament generai.
franţa şl evacuarea militari a Rotarului.
Paris li. — Guvernul francez, de acord cu delegaţii celorlalţi aliaţi, so coteţ te că evacuarea militară a Rahr ului nu ar putea fi leatâ in discuţie de Conferinţa d a Londra, care este incompetentă In această privinţă. D l H rrot care, ca şi d l Polo- cară, a declarat in mai multe rânduri că evacuarea va fi o consecinţă a executării pianului Diwes şi s’ar efectua numai în anumite condţinni, rămâne credincios acestor angajamente. Este evident că realizarea ev a cuării va trebui tă ţină seama de garanţiile de siguranţă pe care Franţa şi Belgia au dreptul să le ceară. Mareşalul Foch a aprobat complect punctul de vedere al domnilor Herriot şi Nollet. D-J Herriot a confirmat că conferinţa datoriilor interaliate va urma după conferinţa actuală dar va fi convocată deabia într’a dona jumătate a lunci No* embrie, după alegerile din Ame
rica, pentru c i să poartă participa şi Statele-Uoite. Chestiunile economice, desatmarea, pactul de garanţie, vor face obiectul o- nel coQversaţiuoi ulterioare Intre ţările interesate; până acum îosâ nu s’a stabilit nimic definitiv în această privinţă.
D-l Herriot crede câ conferinţa nu se va închide înainte de sfârşitul săptămânii. Guvernul francez, de acord cu preşedinţii Coi purilor legiuitoare, va tx» atunci dau convocării parlamentului, probab i la 20 August.
Londra l i . — Şefii delegaţiu- ni or citate, întruniţi înainte de plecarea d.lui Herriot la Paris, an pus la punct anumite chestiuni ridicate de problema evacuării militare a Ruhr-uiui. D l Mac- donald a dat asigurări d-Iui Herriot că trupele engleze nu vor evacua zona Coloniei, mai Înainte de îndeplinirea complectă a condiţiunilor prevăzute în tratat. Şef i delegaţluniior au examinat apoi chestiunile tratate de experţii aliaţi şi germani şi s'au ocupat pe scurt de problema datoriilor interaliate. Procedura adoptată pare a fi următoarea: problema va fi supusă unui ataci u preliminar al experţ lor, urmând aă facă apoi obiectai u* nei conferinţe interaliate.
DOI fraţi. — Cetim in .Unirea*: Preasfinţitul Dr. Valeriu Iraian dela Oradea^mare şi d*l colonel Corneliu Frentiu, doi fraţi bani şi ambii foşti elevi ai institutelor de cultură dtn Blaj, unde şi-au câştigat un preţios capital moral şi intelectual, pe care l-au fructificat bine şi înţe- lepţeşte în viaţă, în semn de gratitudine, vin in ajutorul acestui vechlu focul ar de lumină şi căldură creştinească şi românească. C el m ai m are trimite 100000 lei, iar c e l m ai ttnăr10.000 lei, achitându-şi prin a- ceasta, cu cinste şi princiar, poliţa rocunoştinţii.
tarejlar poporul ni-i storc pânfi la ruinare.
In vederea primejdiei, pe care ne-o prevesteşte acest trist aspect, ne dăm samă. câ o acţiune de reculegere şi mântuire ni-se impune ca o datorie de înalt patriotism.
îndrumaţi de acest gând ţinem cu ori ce preţ să înfiinţăm în Beiuş o insiitujiune financiară cu menirea de a desrobi, proteja şi naţionaliza viaţa economică a ţinutului.
In adunarea din 29 Iunie a. c,, Românii din Beiuş — intelectuali, comercianţi şi meseriaşi deopotrivă şi în plin acord, am hotărât înfiinţarea unei societăţi anonime: «Acţiunea* bancă comercială şi industrială — Beiuş.
Ne*am tras bine seamă, că înfiinţarea acestei instituţiuni cu o menire atât de importantă, am fost necesitaţi s’o hotărâm
* într’o vreme de criză financiară,* din cauza căreia puterile noas
tre materiale nu sunt în măsura, să ne asigure întreg capitalul recerui.
Am simţii însă, că în faţa a~ ceste! grave sltuafiuni orice tărăgănare este păcat naţional.
Şi am sperat şi sperăm cu tărie, in preţiosul concurs al tuturor românilor.
Rugăm ca Prospectul de e- misiune şi sumele semnate să ni-se trimită până la 25 Oct. 1924 ia adrese: Banca Agrară — sucursala Beiuş.
Primifi txpresiunea distinselor noastre consideraţiuni ce Vi le păstrăm.
Beiuş, 7 Iulie 1924.Comitetul interimar:
3 s. Petra Mmâlan‘ eanonle, rector.
88. Dr. Vaier fletcoprotopop.
Clădiri de şcoli — Un mic scandal confesional.
Din Maramurăş ni se scrie :Sub presidenfia prefectului
judeţan s’a ţinut în 2 August la Sighet în sala prefecturei o consfătuire. pentru clădirea alor 51 toc&luri de şcoală şi locuinţe pentru învăţători. Pe lângă autorităţile locale au fost de fa(5 dnii inspectori dr. Caba şi Szilágyi, cari reprezentau o marş- roută f xă manifestând o grabă nervoasă.
Prima etapă : «punerea fundamentului“ se forţează ca să se poată lăuda liberalii cu «mliţu« nile lor culturale*. încă la toamnă să se pună fundamentul, piatra de căpătâiu, ca să se poată apoi finea discursurile şi banchete obicinuite. Iată lozinca dată celor 10 învăţători Inspectori ai zidirilor cu 120 lei diurnă, cari zilnic au a reporta despre mersul lucrărilor.
Ca apoi pe fundament ce vor aşeza şi când — nu importă. Zidăria şi transportul lemnului cer timp, iar soliditatea cum a- rată şi arcul triumfal dela şoseaua din Bucureşti — nu este o virtute liberală, dar în schimb este o veche virtute locală, moştenită dela germani. Fiind mo- roşănii cam greoi, graba tot nu va strica treaba, cât timp chibzuinţe comitetelor locale va conduce lucrările de clădire^
Ua mic scandal confesional public a provocat «după reţeta din centru* pentru a servi interesele politicei «divide et impera* — revizorul Didicescu, care pare că dupft un an toi nu ştie care confesiune este dominantă în Maramurăş. Dl dr. Titu< Doroş preşedintele partidului averescan şi delegat al vicarului Iiarie Boroş, reţinut de iiiurgie in biserică, a răspuns «ortodoxului neprecaut*, că nu se trage din trupina «dis- co-discre* ori cât ar fi. Didicescu, cu tot dixi categoric respingând tendinţa statului de a înghiţi «şcoalele confesionale** şl declarând că este mândru a fi gr. cat. rămânând unit cu Roma .pe veci*. După înveninarea atmosferei au urmat explicări. Dl TIf Doroş, ce nu a primit nici când ca şef de partid — a primit acum ca substitut de vicar pe tărâmul confesionalismulul — «un ropot ostentativ şi des repetat de aplauze“. Am impresia că avem de a face co o înscenare — unde partidele« ciocoilor* măslăduesc lumea după interese.
Cor.
întrunire politică maghiară
Iârgu*Murâş 12 Aug. — Aici; va avea loc în 17 August o mare adunare convocată de partidul maghiar. Se va protesta împotriva Introducerii iimbei româneşti în şcolile civile.
Pagtea 2 0AZBŢA TRANSILVANIEI Nrt ,93 H M *
A dispărut „alşaptelea înger“
SS nu crcdefi că e vorba de vre-uit înger din cer. Nu; ce zel s-a petrecut în... (ura minunilor, tn«. America.
In Benton Harbor s-a înfiinţat îricS cu ani înainte o colonie religioasă sub numele de „C*sa lui Dovid*. întemeietor şi con* ducător a! acestei coloni era un bărbat Purnell, supranumit şi „regele Ben* şi al „şaptelea înger*.
De un an de zîle poliţia este în căutarea acestui „înger*, despre care se credea că a dispărut fiindcă se descoperiseră fapte de-ald dânsului cari nu cadrau de loc cu epitetul frumos ce*l purta. S-a constatat anume acum un an, că „regde Ben*, în loc de religie practica imoralitatea. Mii multe tinere din această colonie 1 au dat în
Judecată pretinzând o despăgu bire de peste 200.000 doari.
in urrna acestui denunţ au fosf aflate, despre Purnell, mai multe lucruri compromiţătoare, oprite nu numai de lege ci chiar de însăşi religia înfiinţată de dânsul.
S-a văzut deci nevoit să se facă dispărut. Agenţii politiei a- mericane au pornit atunci pe lucru. După ce l-au căutat prin America, au trecut şi în Europa, unde se svonea că ar fi fost văzut Purnell.
Cercetările acestea au durat un an, dar f§ră rezultat. Autori* tăţlle caută acum — după cum spun ziarele americane — pe „al şaptelea înger“ tot în colonia Benton Harbor, unde se crede că Purnell ar trăi, ascuns de religionarii săi. Şi-a ras însă barba lungă de trei urme şi şi-a tuns părul mare ce purta mai înainte, aşa câ e foarte greu de recunoscut. Iar coreligionarii iui, cari îl cunosc, se feresc să dea informe:ti asupra iui*
Politia insă e sigură că Purnell e încă în America, probabil chiar în colonia din Benton Harbor, pentru că mâna lui se simte pretutindenee. Lucrurile în colonie merg tot aşa de bice ca pân'acum, cu toate că locul „regelui* a fost ocupat de so ţia sa, care se numeşte „Regina Mary*. Afacerile „comerciale* ale coloniei sunt tranşate tot cu aceeaşi abilitate cu care le tranşa Purnell.
Cu toate că în lunile din urmă, agenţii federali eu făcut mai multe descinderi asupra co* Ion iei, şi cu toate că se bănuieşte că Purnell e în colonie, n'd putut fi prins încă şi e în* trebare dacă va fi prins vre-o- dată. Membrii coloniei, întrebat! fiind dacă ştiu ceva despre mai marele lor, răspund totdeauna negativ.
10 încercare nereuşită de-a ocoli pământul
| în aeroplanO informaţie pe care o aduc
ziarele confundă pe aviatorul Mac Laren cu flotila aeriană a- mericană, care face încunjurui pământului şi asupra căreia am adus amănunte.
Această flotilă plecase din America in direefie vestică pentru a ocoli pământul. Maiorul A Stuart Mac Laren însă, care este un englez, a plecat din Cdshott (Anglis) în direefie estică tot cu intenţie de a face ocolul pănân- tului in aeroplan. Era însoţit de doi piloţi. Dspă ce în decursul sborului a suferit trei accidente mal mici la Corfu (insulă în Marea Med terană) altul în India anterioară iar al treilea la Ak/i b pe coasta p-ovinclel Barma dn india posterioarâ, a trecut în pace până la Tokio in Iaponia.. De aici şi-a continuat dramul în direcţie nordică, dealangui insulelor Curile. Ia acest drum nu s’a mai ştiut nimic despre dânsul. Se credea că e mort.
In 18 Iulie o telegramă din Tokio vestea însă, că M. k Laren a fost aflat de vasele japoneze plecate în căutarea lui, pe insula Urup din Kurile. Aici fusese silit să rămână mafl mult timp pentru repararea motorului
Ultima telegramă asupra dânsului vine din New York. In ea se spune, că a plecat din Petropawiosk (peninsula K un- tschatka) spre insulele Âieute, de unde voia să treacă la Alasca in America. Se spune că pe a- ceastă distanţă, învins fiind de elemente, ar fi renunţat definitiv la continuarea drumului, A suferit un accident, în urma căruia slar fi hotărât să renunţe Ia proiectul de a mai continua sbo* rul. Nu se semnalează însă nici un rănit.
D-l Vintilă -- bulgar!...Ziarul parisian „1‘Oeuvre“, ofi
ciosul guvernului francez, publică următoarea ştire:
„9-/ Brătianu, ministrul Boi' gârlei, a so sii astâzl la Paris*.
E ciudat, e scandalos, — dar de ce să ne revoltăm prea mult? Dia potrivă, trebue să avem an singar regret: că d l V.ntiiă Brătianu n‘a fost luat şl Ia Londrt drept bjlgar. A! dacă d*i Vin- t !ă şl-ar aia rolul în serios şl ar continua să lucreze în interesul Bulgariei 1
In difmitiv, e treaba B-dganei- să protestez?. ^Din parte-ne n’are decât o sinceră compătimire !
„Adevărul“.
Albituri fine de Viena pentru doamne şi d-şoare la ffVanz C rross^ Strada Porţii 7,
Cum se vor închiria restaurantele din gări.
Ia „Monitorai Oficial* a fost promulgată următoarea le g e :
La art. 48 In primul aliniat, cuvântul „restaurantele* se îiţ- locueşte prin : „chioşcurile*, şi se adaugă un al treilea aliniat cu următorul cuprins:
„Restaurantele din gări se vor închiria prin licitaţie publică de Direcţiunea generală a CFR. persoanelor de specialitate, cu obligaţiunea ca din venitul net rezultat la Hcitaţiune Direcţiunea CFR. să verse Direcţiunii generale a oficiului naţional I.O. V. anual, o cotă de 30 la sută, care va constitui un fond special, înscris în bugetul Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, destinat ajutorării invalizilor şi văduvelor de război în neputinţă de a munci şi Í de a se intrefine numai cu venitul lor propriu.
Acest fond nu va influenta întru nimic fondul înscris în bu getul Statului pentru asistenta invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război.
La sume şi condiţii de spe- ciatit te egale, direcţiunea generală. a CFR. este obligata a prefera pe invalizii şi văduvele de război.
Invalizii şi văduvele de răz- boiu cari au fost împroprietăriţi sau au primit brevete dela R. M. S. nu au dreptul la aceste avantagii*.
tMuit iubitul şi neuitatul nos
tru fiu şi frate
Gheorghe Frăticiustudent Sn ci. VIII liceală, născut în comuna H sa g (Jud. Târnava- mare) în 2 Iunie 1905, a încetat din viaţă la 2 August a. c. ora 5 d. a.
Odihnească în p ace !bom ilia îndoliată.
•Cu inima strânsă de durere
ce avem pentru muit iubitul şi neuitatul nostru frate, care s e stins in primăvera vieţii, ca o floare lovită de o grea furtună, aducem la cunoştinţa colegilor şi cunoscuţilor moartea celui mai drag odor din sânul familiei. Când trebuia să aducă roade talentul şi ştiinţa lui, moartea nemiloasa cu mâna ei de ghiâţS ni la răpit ducândul în mormântul rece, cere l-a înghiţit pe veci.
Transmitem în nume e defunctului ultimul sau adio tuturor cokgilor şi cunoscuţilor săi,
Nemângăiata sorăM arioara brâti Aut
De vanzare, jsS "locuinţă liberă, informaţiuni ia Eremias Nepoţii, Braşov.6 3 14—0
Dela Consiliul oraşului Braşov.
Ordonanţa XXVdespre grefările Maximale şl ta* rffeie stabilite Ig baza legii gen* tro Inlrânarea şl reprimarea şpa-
calei ilicite-A . P r e ţu rile m a x im a le :
I. Făină.1- kg. făină neagră de pâine
calitatea li-a 22% extracţie Ia moară fără *«ac şi fără cifra a - facerii Lei 7.
1 kg. făină neagră de grâu 22% extracţie în d taliu fără pungă la hârtie Lei 8'50.
II. Pâine.1 kg- pâine de făină neagră
de pâine calitatea II*a 22% extract e la brutării Lei 7-
La pâ ne sa tolerează o diferenţă de greutate până ia 5 * .
Brutarii sunt obligaţi a fabrica şi ţine spre vânzare totdeauna pâine neagră cal. II.
III. Lapte.1 litru lapte de vacă pe piaţă
Lei 6.1 litru lapte de bivol ţă L. 8.
IV. Carne.1 kg- carne, de vită cl 1. Lei
2 6 ' -1 kg. carne de vită cl. II. Lei
20 ' —
1 kg. carne dev4elL-30—32.1 kg. < arne de oaie Lei 18.1 kg carne de porc Lei 38—
44.1 kg. carne de porc carre
Lei 44—48.1 kg. slănină crudă de porc
Lei 5 0 -5 2 .1 kg. osânză Lei 52—54.1 kg- untură topită Lei 72.—
V. P eşte proaspăt.I. kg. Somn Lei 40 —1. kg. Crap Lei 40 —1 kg. Morun Lei 30 —1 kg. Ştiucă Lei 30*—1. kg. Peşte mărunt (diferit)
Lei 1 6 -2 0
B T a r i f u l p e n tru m â n c ă riIn restaurante ţi In «ispitirii.1. Supă de carne sau le
gume ci- !• Lei 4, cl. II 3 '50 şi ci. Ui- Lei 3.
2. Rasol cu cartofi, sos sau hrean cl. I* Lei 14, cl II. Lei 13 şi cl. Iii- Lei 12.
3. Papricaş de viţel (şi gul?ş de vacă) Cl. I- Lei 16, ci. II. Lei 15 şi cl. II!. Lei 14.
4. Fiîotură de vitei (piept şi spinare) cl- I- Lei 20, d. Ii- Lei 19 şi cl- III- Lei 18.
5. Friptură de porc (pulpă) cl. I. Lei 24, cl. ii. Lei 23 şi cilii. 22.
6. Tocană de porc cu cartofi cl. ). Lei 20, cl. Ii. Lei 19şi cl. UI. 18.
7. Ptăjiturâ de casă hartă cî.I. Lei 10, cl- II- Lei 9 şi c!. III. Lei 8.
In preţurile a răii te se cuprind toate impozitele.
Preţurile maximale şi tarifele de faţă întră în vigoare 24 ore dela afişarea lor Ş’ rămân va* labile timp de una lună. Ordo- *
nanţa se va afişa în toate localurile de vânzare la dispoziţia publicului- — Orice abateri dela preţurile stabibte se vor pedeosi cu amendă penală dela 10000—30000 Lei şt închisoare dela 15 zile la o lună. Contra preţurilor stabilite prin Ordonanţa de faţă se ooate face apel in termin de 10 zile la Ministerul de Industrie şi Comerţ, prin Consiliul oraşului, însă fără drept suspensiv.
Braşov, la 5 August 1924.766 1 I Consiliul orăşen esc .
No. 16045-1923.Cons- oraş*
Publicaţiime.Primăria necesită pentru oa
meni de serviciu aproximativ 8 paltoane de iarnă. 13 Saco de de iarnă, 52 pantaloni de iarnă, 25 veste de iarnă şi 11 ves- toane de iarnă.
In scopul confecţionării se va ţine Ia 25 August a. c. ora 10 a. m în of'ciul economic oraş. Strada Argintarilor 5 etajul II. uşa 3, o nouă licitaţie publică, cu oferte scrise.
Oferte scrise se vor preda la începerea licitaţiei şefului coml- siunei, ofertele închise, provâ- zute cu un vadiu de 10# din suma oferită vor conţine:
1. Preţul confecţionărilor, fără căptuşeală etc.
2. Iiem , cu căptuşeală etc.3. Terminul până când vor
fi terminate lucrările.Ştofa necesară Primăria o va
pune la dispoziţie. Oferte suplimentare, întregitoare şi telegrafice nu se vor lua in considerare.
Braşov, la 8 August 1924.767 i i —1 Consiliul orăşen esc .
=AVIZ=Predau lecţiuni elevilor pregătiţi îu particular, precum şi celor ce vor să dea examene de admitere la diferite şcoli. — Până la clasa V-a liceală incl"S;v toate materiile.
Dela clasa VI—VIII numai: Limbile: Română, Franceză şi Latina, Istorie, Fizico-Chi- mice, Drept. Economie poli-
tieă şi mnzică.
S u c c e s u l g a r a n ta t
Const Al. BleascuLicenţiat i i drept, fost profesor secundar in Regat Doritorii snnt rugaşi a se adresa d-lui C. Rădolescn, şeful Depozitului Regiei Braşov, Palatul Adm. Financiare, unde se predau şi orele. 7i7 1 0 - 0
De arendatIn Poiană, păşune
de prima calitate pentru oi cca 1 2 0 jugăre.
Informaţii Str. Prundului 25.
7
1
Interesează toata lumea!!! F ir i obligaţie de cumpărare11!
DESFACERE TOTALA APROBATA DE AUTORITĂŢIAducem Ia cunoştinţă onoratului public cumpărător, că suntem si'iţi de-a-ne muta în curând din localul magazinului nostru situat în Str.Principele Carol 24 (vis*â*vis de biserica ronveath.). din care cauză ne disolvăm magazinul şi vindem prov ziunea noastră mat fă
p e p r e ţu r i f o a r te s c ă z u te c a în ce p e re «Ie ast& zi p e basca a p ro b ă ri!a u to rită ţii« > r co m p e te n te .Fiecare este invitat în interesul său propriu de-a-sefolosi de ocaziunea favorabilă spre a*şi procura cele necesare, cu atât mai mult, cu cât punem provi- ziunea întreagă a depozitului nostru de un asortiment bogat cu preţuri eftine de surprins la vânzare, cu toată sporirea preţurilor continuative a altora.
§ e v o r Tinde a r t ic o le d e S m b iă că in in te b& rb ătegti şi d e d am e. j- î D e s fa c e re a to ta lă d u r e a z ă n u m a i c â te v a zile*
Fără obligaţie de cumpărare IIIIii
interesează toată lumea!!!
I'N r 93.-»1924 _ GAZETA TRÀNSltVANlEI S
Indicaţiuni n ecesare pentru inform area
La Şcoala profesională a Reuniunei fem. rom. din Braşov cu Internat. C urs
special de menaj.exactă a vizitatorilor noştri
Robrlca aceasta este permanentă, ca aă fie în ori ce zi la dlapoziţia cetitorilor noştri. Credem cft na este nevoie să arătăm utilitatea ei, ori cine putând găsi a c i datele necesare pen- trn prima orientare in oraşnl nostru şi împrejurimi.
Tramvaiul Honterus- ! JNoua-Dârste-Săcele |D ela Prom enadă , plecarea :
ora 6 dim. până 1« Dârste, 7.09, 8.23,9.52, 12.08 (până ia Dârste),12.19, l->,37, 14,39, 15,57, 17,05,48.20, 19.28 (plnâ ia Dârste),19.46 — Satulung.
Uit mu) tramvas dela Dârste Ia Braţo/ ora 20.
La B arto lom eu : dela Promenadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58,
v 18 şi 20.38-■> Dela Bartolom eu U Promenadă : 5 51, 7.00, 7.46, 13.21, 1740.
La gara B raşoo , dela Promenadă: 8.03,8.41, 10.55, 13 40, .1430, 16.30.
Dela gară la P rom en ad ă :8.26, 912. 11.24. 1409, 15.05,16.46 (până la Bartolomeu)
Direct Bartolomeu-Prom encdaDârste Satulung ; plecarea din Bartolomeu: 5.5i, 13,21.
Dela D ârste direct Bartolom eu : 6.50 fi dela Satulung-Bartolomeu 11.14, la Promenadă 12,08,
Avocaţii românidin Braşov
Dr. Boita Spiridon, Şirul Inului Nr. 30
Ciurea Ion, Târgul Cailor Nr. 4. Dr. Crişan loan, Str. Porţii
Nr. 15. •Dr, Garoiu loan, Sir. Prind-
pele Caro! 21.Garoiu Nscolae, Str« Principele
Carol 21.Dr. Găvruş Radu, Str. Podii
Nr. 69.5 Dr. Glăjariu Vasilie, Str. Porţii Tir- 15.
Dr. Hozan loan, Str. Principele Carol Nr. 13.
Dr. Handra Achille, Târgul Cailor Nr- 12.
Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei Iiariu, Şirul Cetă*
ţuei Nr. 8.Dr. loaneş Nicolae, Str. Mihail
Weiss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Princi
pele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii. Dr. Metianu Eugeniu, Bulev.
Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin, Piaţa
Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul
Florilor 12.Dr. Nitescu Voicu Târgul Cai
lor Nr. 12.Dr, Olteanu Aurel, Str. Prin
cipele Carol Nr. 5.Popovici A* Nicolae, Str, Eca-
terinei.Stratin Gr. Râul, Strada Porţii
Nr. 68.Dr. Străvoiu Alexandru, Str.
Principele Carol Nr. 4.Dr, Suciu Aron, Şirul Inului
Nr. 31.Dr. Turtea Simion, Str. Hir-
acher Nr. 2.. Vlad 'Constantin, Str. Argin
tărilor Nr. 6.
De vânzaredină cu pom i roditori, împreună cu casă de iocuit cumpusă din 2 odăi şi dependinţe, aproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte frumoasă. A se adresa la d l loan Popescu, Valea Morilor a) No. 14,
Localităţi de vizitat în jurul Braşovului
Dela Braşov la Codîea 15 klm,» „ Râşnov 15 klm.« . Ztzin (băi) 18 klm.* « Predeal 25 k*m.« m Văjcele (băi) 27 km« „ Bran 28 kim.« „ Sinaia 48 klm., * Taşnad (băi) 72 kl.Dela Braiov ia Bran face curse
o camionetă care pleacă din Piaţa sfătuia! (ceatral oraşului) in fiecare zi.
Dumineca şi în serbători, din piaţa Libertăţel (dela Sfat), câte un camion pentru persoane la ora 5, 6 şi 7 dim. pâoă ia marginea Scheiniu1, în vederea es* cursiilor în Poiana.
FarmaciiGeorge Tuiiu «Sfânta Maria*
Str. Principele Carol No. 9I. Popişterlo «Sfântul George*
Piaţa Prundului No. 6 Victor Klein »La Coroana de
Aur* Strada E i&terinei No. 7 Carol Schmiedt «Lt Uursn*
Strada Orfanilor No. 1 loliß« Hornung «Ls Arap“
Şiroi Florilor N. 15 Eugen Neustädte? «lagcrnl pă-
ztor* Târgul Grâului No. 7 Frenciac Kelemen «Biserica
Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fridirich Stenner «La Leul de
Aur" Strada Porti No. 2\ Ferdinand JelHios «Li Spe
ranţă* Strada Poiţu No. 33 Fritz Luka* «Crucea de Aur*
Strada Gárn No. 14 E. Eichhorn «Turnul Nfg u*
Str. Fântânii No. 43 Eduard Kegler «Hygeia*
Strada Lunga No. 81 Gh. Cuteanu Str Lungă, lân
gă restaurantul «G*mbrians*I. Borg o va a str. Casteinmi In
faţa Hotelului Continental.
DrogheriiN. Caragea, str. H rscher. Telefon No. 515Krafft & Herber, Sg. Grânioi. IuJids Teutsch, s r. Principele Carol 5.
Restaurante«Trans Ivasia*, Principele Ca
rol 3 l (pe Promenadă). «Maiorul Mura- , Principale Carol No. 9. Otel «Coroana“, str. Porţei. «Rotenbăcher*, atr. Lungă 34. «Gewsrbevcreln*. Bulevardul Regele Ferdinand. «Redontc", str.H.rtcher. «Gaura dulce", str. Măcelarilor. «Gabel", Tg. Boilor. «Gambrinus*, str. Lungă 12. «Li» Ccrbc*, str. Lungă 1 3. «Preoe ieana*, str. Mih- Wei*s No. 10 In None: restaurant grădină La P oiana Verde (Tanne na a)
Oteluri«Coroana* Strada Porţii 70,100
camere.Continental Str. Casteluloi 48
27 camere.Vila Kertsch Bol. Ferdinand 4,
20 camere.Metropol str. Neagră 2 ,15 ca
mere.Coroana Veche Str. Roşelor 3
10 cernere.Cârciuma Roşie Priater Str.
Neagră 18, 5 camere.Mielul Alb Str. Lungă 2, 13 ca
mere.Römer Str. Fântânei 23 ,1 0 ca*
mere.Kristea Str. Fântânei 42,6 ca
mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere. Calul Aib G&ra Braşov 20 ca
mere.Predeal Gara Braşov 43 ,5 ca
mere.In Nona «Otelul Schneider* cu
24 odăi.
Operaţiuni bancare-Banca Cetatea Str. Castelului
48 (Hotel Continental). Corespondenţi în toate părţile şi oraşele tării. Remiteri, scont, de puneri în condiţiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odorhei, Toplita-Româ" nă (Borsec). Gherla, Cluj. Legătură cu America.
Garaje de automobile.Leonida & Co.» garaj, Sirada
Gării 2. Magazinul, depozit, Bulevardul Ferdmand.
Fraţii Schiell, garaj, Strada Castelului 138. Magazinul, depozit, Strada Porjii.
Ziegler A., Strada Lungă 14.8abin»ky, Strada Lungă 105Hansmann & Martin, ^Strada
Lungă 39-Gusbeth A Turnus, Sirada
Lungă 168.
B ă l .Baia de aburi, băi de cadă
(vană) şi hydroterapie, a Eforiei şcoalelor române, str. Prundului No. 4« Tel- 161. şi Baia de cadă (vana) din Tg. Boilor.
Spitaiuri publiceSpitalul Oraşnlai, Şiroi Spitalului 13, Tel. 75.Spitalul de oriii, str. Csterine! 4, Teieî. 327.Spitalul Militar «Regina Mari«*, Telef. 99.SplLlni de boale contagiosse, Piaţa Ţintsşlor, Tel. 455.Staţa ue deparazitare, Caz, Regele Ferdinand, TiCl. 733. Ambaiatorui Policlinic, str. Neagră 44Labojâtorlu S:rv. igienic al ora* şuiei, str. Csfitelalai.
Cafenele.Transilvania, Principele Carol
No. 31.Coroana, Strada Porjii No. 70. Elite, Şirul inului No» 34.
Se primesc eleve interne şi externe, învăţământul teoretic şi practic se predă conform
programului de stat de profesori şi profesoare calificate* Diferitele profesiuni sau meserii practice precum:
Ţesătoria simplă până la perfecţiunea covoarelor de Smirna, diferitelor scoarţe, costume naţionale, goblen; Chelim toate în motive naţionale. Vopsitoria vegetală. Croitoria de rochi, costume ş. a. lingeria sau rufăria, diferite lucruri de mână.
Se dă foarte multă însemnătate cursului de menaj sau gospodărie în toate ramurile sale.
Elevele se primesc după terminarea claselor primare: elevele vor trebui să aibă vârstă de 12 ani, şi se vor presenta cu certificatul şcolar, certificat medical şi de revaccinare.
Taxa pentru elevele interne este de Lei 1000 lunar — 10,000 Lei an. şcolar — plus o taxă de înscriere de Lei 100.
Taxele se plătesc anticipativ pe 3 luni. înscrierile se fac dela 1— 15 Septemvrie. Fiecare
elevă va aduce cu sine: 4 cămăşi de zi, 4 cămăşi de noapte sau camizoane, 4 părechi pantaloni, 12 batiste, 6 părechi ciorapi, 4 ştergare, 2 şorţuri albe p. bucătărie, 2 şorţuri negre cu mâneci, 2 cearşafuri de pat, l plapomă cu nasturi, 2 cearşafuri de plapomă, 1 pernă cu 3 feţe, 1 cuvertură de pânză albă pe pat, 1 saltea.
Pentru uniformă — care este obligătoare — 1 pă- reche foi vânăt închis, blusă albă cu guler marinar vânăt închis, cu 2 rânduri şirete albe, 1 palton de iarnă, 1 covoreî la pat, 4 şervete de masă, 2 cârpe de bucătărie, 2 cârpe de praf, 2 părechi de ghete, 1 păreche pantofi de casă, pieptăn rar şi des, perii pentru haine şi pentru ghete, păhar pentru apă de dinţi.
DIRECŢIUNEA2— 3 Şirul Spitalului 1CL
PffiWRA im iS C l J f W1. FfiSCULESCD-BUFTEflViţe altoite. — Pomi roditori.
— Struguri. — Fruete.S«v curând fructe şi struguri, p im * ed ita te , la Braşov«
75T 3—0
ME RS UL T R E N U R I L O RV A L A B I L D E L A 1 I U N I E 19 2 4 .
T r e n u r i c a ri so se sc ia B r a ş o v . T r e n u r i c a ri p le a c ă de la B r a ş o v .Bela Bucureşti: la Bucureşti:
Trenul expres No. 31 : ora 2*02 Orient-expres No. 2: ora 2*58Expres Onent No. 1 9 4*12 Expresul No. 32: *» 3*46Treri personal No. 32/ 6 07 Personalul No. 326: 9 6*09Tren personal No 427 » 13 57 Tren accelerat No. 202: 9» 1026Acceleratul No. 401 9 14 55 Tren personal No. 428: 9 14*56Acceleratul No. 201 » 19*21 Tren accelerat No. 402: • 16*06Tren personal No. 325 m 22*03 Tren personal No. 328: «9 23*51
, Bala Oradea-Hare: k Bradea-Mare*.Tren expres No. 32 ora 3*31 Expresul No. 31: ora 2*3tTren personal No. 326 m 5*35 Personalul No. 327: • 6*25Tren personal No. 428 H 14*29 Personalul No. 427: • 14*35Tren accelerat No. 402 «9 15*49 Acceleratul No* 401: ' g 15‘13>Tren personal No. 328 w 23*23 Personalul No. 325: m 22*30
Bela Arat. U Ira d :Expies-Orient No. 2: ora 2*29 Expres-Orient No. 1 : ora 4*27Acceleratul No. 202: 10*11 Acceleratul No. 201« •* 19*36
iBela Făgăraş şl Sihla: la Făgăraş şl Sihla ;Tren mixt No. 2022 (nu- Personalul No. 229 (până
mai dela Făgăraş): era 740 la Sibiu) ora 7*10Trenul de persoane No. Trenul mixt No. 2021 (nu-
230 (dela Sibiu): n 12*20 mai până la Făgăraş) » 17*15Dela St Bheorghe şl Bretea: la SI. Bhearghe şl Bretea :
Trenul personal No. 442: ora 8*58 Personalul No. 441: ora 8*22Trenul personal No. 444: 18*26 Personalul No. 443: M 17*10
Dela Madefalăo, Târgal Mareşalul etc. ■5f.J SSM §Ü la Madefalău, Târgul Murăş etc.Trenul personal No. 440 ora 3*10 Personalul No. 435: ora 2*35Trenul personal No. 436 m 11*14 Personalul No 437: '9 6*20Trenul personal No. 438 » 14*23 Personalul No. 439: 9 15*20
Bela Zârneştl : k Zârneştl:Trenul mixt in o. 2018: ora 7*09 Trenul mixt No. 2017 ora 1 7 MTrenul mixt No. 2020: . 13*40 Trenul mixt No. 2019 ■ 7 A Ï
Pagina 4. QAZETA"TRANS1LVANIEI Hr. 93—i 9Î4. '
Ora 3 d. a»lin prefect — jude de instrucţie, procuror,
bătăuş, fotograf etc. etc.Mijoritttea prefecţilor regimu-
lnl liberal sânt — cam spaoe Neamţal —- „MâJchea ffiralîe**, adecă se »pricep la toate. Preşedinţi de trlbonsl, judecători prefecţi de poliţie, procuror), şefi de pompieri etc. etc. — sunt »nimica toată*. Când se iveşte <M prefect — înceteiză activitatea celor în drept şi se Instă pâneşte stotpnternicai d n prefect, care taie şi spânzură.
Reprezentanta! tipic *1 acestei tagme este fa’mosui Ridovîci de Făgăraş, din a cărui act v.tate dăm o nonă mostră.
Iată ce ni se scrie din Făgăraş:
Furt prin «fracţie la oficiul poştal din Bran.
In noaptea spre 16 lalie *. c. făptuitori necunoscuţi au scos din ţâţâni nşa oficiala! poştal şi pătrunzând în camera interioară au furat caseta ca valori.
Aatorităţi'e au sospiciorat pe tiiTiglstde Petro Buda şi pe Im piegatul Ion Răştanu, căci ambii an dormit in noaptea critică In aceeaşi zidire, în camera din fund.!
Fapt e, că ambii s’ao călcat , Ia ora 10 sear», iar la 4 dimineaţa dirigintele Buda avea să plece ia gira Tohan pentro a la i trenul Îs Braşov, de unde avea să şi aducă mobili în vederea cununiei sile, care trebuia să aibă. loc la 27 Italie, in acest scop a comandat pe ora 4 di- dlne-ţa pe cărăuşul Nic. Reit din Schodol.
Inunte de plecare d l Bada a controlat of c ui şi a observat furtul casetei, imediat a teiefo- nat postului de jandarmi din Bran. Prezeatâaduse ua caporal
s-a constatat In prezenţa acestuia. că fâptu torul a ieşit prin pori ţa dia dos, căci urmele duceau spre un tuf ş. Atolo a fost găsită cascia de Răşianu. Şeful poştei Buda a dispus ca să nu se ridice cast t i până când nn va soţi şi plutonierul de jandarm1.
Dapă câtva timp a sosit şi a* cesta la faţa locala», dresând procesele verbale cari în urmă au fost modificate după cum do- | ria d*l prefect Radovicl.
Plutonierul i*a bătut pe Răşianu, un tânăr de 17 ani, care a trebuit să mărturisească, că el şi dirigental Bada au fost infractorii. La jadele de instrucţie R ăşina a revenit însă asupra celor declarate, mărturisind sta* rea faptică fidelă.
S ’a constatat o lipsă de 28.000 Lei, pe care Bada ’.a depus-o din banii proprii. Semnificativ e, că lângă casetă s’t găsit un bou de benzină din Braşov, ce- ea-ce ftce să se lămurească că un şofer ar fi putut fi autorul furtului.
D-l prefect venind la Bran a dispus, pentru a „reconstrui* crima fotografierea d lor Buda şl Răşianu cu caseta în mână.
Pentru a-şi afirma «autoritatea* i-a m«l apiicat lui Răjianu şi o păreebe de palme.
Judele de instrucţie a disput punerea în libertate a dirigintelui, Camera de punere sub acuzate in uf mi apeiu’ui Parchetului, a
ordonat îasă arestul preventiv. Contra acestei încheieri, avocatul din! Bad», d l dr. Ionel Ho* zar?, a făcut recurs la Cartea de Apel, care a dispus eliberarea d-iui B a it .
Cor.
,.Evreii nu pot fi maghiari“ - spunejudecă
toria maghiarăZiarul «Sentinela de Vest*
di*« Orades-Mare publică articolul de mai jo3 pe cere Ii reproducem şi noi din curiositate pentru cititori:: Un interesant proces s’o judecat zilele acestea la Budapesta în legături cu incidentele Antisemite dela Universitate, cari se Intet setă grozav în urma u- dderii funcţionarului Matei írem mel antisemit, da către Iosif Lobi, fiind; ă cel dintâi a cântat noaptea pe stradă «Erger Ber- ger*.., iar ccl de el doilea s’a simţit ofensat şi Ia străpuns. D e atunci studenţii creştini au Interzis studenţilor evrei să mai stea în primele bănci ale U«i- versităţfi şi cănd studentul evreu Kallós s’a aşezat In banca primă, studentul Pevel l-a somat In mod agresiv să se ducă manói, spunând u i câ în piimele bănci numai meghisrii pot şedea, iar jidanii nu sunt maghiari l
Kallós a* dat îa judecată pe colegul agresor pentru insultă, deoarece evreii se corsideră mghiürf.
Judecându*se acest interesant pro:es, acuzatul a recunoscut toiul, declarând că susţine ceeace a spus în sala Universităţii, iar avocatul reclamantului a arătat cu satisfacţie că în fine a venit timpul ca judecătoria să se pronunţe într’o chestiune principiala: stabilirea jurldiceşte dacă evreii sunt sau nu maghiari.
Dar judecătoria a achitat pe acuz&t, motivând că acesta n’a spus un neadevăr când a spus chiar pe un ton insultător, câ evreii nu sunt maghiari.
Sentinţa aceasta principiară a stârnit mare senzaţie în opinia publică maghiară şi jo adâncă
consternare în cercurile semite din Ungaria.
Cu alte cuvinte judecătoria maghiară a stabilit prin sentinţa ei că evreii nu sunt maghiari, ci sunt evrei.
Văd. Catinca A. Bârseanu face cunoscut că Duminecă, în 17 August, la ora 11 dimineaţa se va oficia în ^Catedrala ro i ână gr. ort. din Sibitu, parastasul da 2 ani pentru od hna sufletului lui
A n d r e iu B â rs e a n uAceasta ţine loc de ori şi ce
invitaţie.
INFOSBiTIDKID-nol Vasile Goldiş Ia Cluj. —
D-i Vasile GoIjîş a fost Duminecă in Clij şi a luat contact cu d-I generai Dânlâ Pop în vederea seib&nlor comemorative pentru Avram iancu. Preşedintele «Astre.* a plecat Luni în Munţd Apuseni unde va fa ;e ultimele pregătiri. Viie-preşedin' tele partidului naţional-român a mers după amiază la Casina română, ort de s'd întreţinut mai multă vreme cu intelectualii din loc.
M Sa Regol« reîniorcându-se dela vânătoarea din Chirghlu,şl-a reluat reşedinţa la Sinaia. • ■
S osirea lui R ădici, şeful partidului ţărănist din Croaţia, la Zagreb este aşteptată pe sfârşitul săptămâaei acesteia.
• -
La expoziţia de lucruri m anuale a învăţătorilor curs şii din Braşov, care se va deschide Vineri, va lua parte — precum ni se comunică — ministrul in-struHînnof, rf.| Anghţdpscu.
U ltim e le ştiri te le fo n ic e— dela corespondenţii noştri speciali —
Remaniere In guvern ?A m â n a re a consiliului de miniştri.
1B ucureşti, 1 2 A ugust. C onsiliu l de m in iştri convo- 1
ca t p e m âne a fo s t am ân ai p e J o i . C onsiliu l se v a I ocupa cr m od ificarea regim ulu i grâu lu i.
In c e rc u rile po litice se a firm ă , c ă in [c o n s iliu l de m in iş tri de Jo i se v a p ro c e d a la o re m a n ie re . E v o r b a c a la in te rn e s ă fie n u m it d -l V ic to r A n to n e s c u .
Mare n a in r e g i e i H i e i i l n iM 3 i multe sate inundate. Lin ia ferată distrusă
C lu j 12 Aug, — Regiunea dintre Huedin şi Ciuoea a fost bântuită eri după amiazi de o groaznică furtună. Apele din munţi s-au pornit atât de mari încât mai multe sate din această regiune au fost inundate. Bolovani şi bucăţi de stânci prăvălite din munţi au stricat
'linia ferată pe o mare distanţă.Toate trenurile au suferit din această cauză întâr
zieri de 6 — 7 ore.
Mare scandal in Scupştină.Belgrad, 12 August — In şedinţa de eri a Scupşti-
nei s’au petrecut scene turbulente. Deputaţii opoziţiei au atacat guvernul pe chestia participării în -guvern a Musulmanilor.
S ’a ţrecut apoi la discutarea actelor guvernului Pas- sici. Deputaţii guvernamentali au afirmat că sub guvernul Passici s’au comis asasinate politice. Deputatul cle- ical Iokici a sărit asupra unui deputat radical strâogâa- du-i de gât. Iu mijlocul unui vacarm enorm şedinţa s’a suspendat.
Bursa:Z U R I C H
12 August 1924.B U C U R E Ş T I
DESCHIDEBE: D E f I Z E ? A L 0 T B.Berlin 1257a Amsterdam 207Vt Ncw-Yofk 5.298A Londra 24.13 Paris 30.15 Milano Z3.983A P/aga 15.72Vt Budapests 69‘A Agram 6.6172 Bacureitt 2.45 V<*r$ovia 103 Viena 743/4 Cor. austr, stamp.
Paris 12.42 Berlin — Londra 297 New-York 219 Italia 224 Elveţia 41 40 Vlena 31.25 Praga 6.50 Budapesta —
A g e n ţ i aB i D O B
Braşov.
Napoleon 815—830 R.-mârcî 5 4 - 5 5 Leva 153— ; 58 Lire otomane 110—114 Lire sterl ne 290 —298 Frand francezi 12.50—12.60 Frand elveţieni 4 2 .-4 3 Lire italiene 9.90 — 10 Drahme 3 80—4 Dinari 265 -268 Dotări 217—218 Marca polon. 4372—45 Cor. austriacă 323/4—33 V4 Cor. ungară 29—30 Cor. cehostov. 650—660
Saxoni* No. BG0L
DACA PE D-TAnu te supără dessinul cămeşii
ai acum ocazie
SA G0HPEB1 LA NOI FOARTE IEFTINMare vânzare de albituri pentru doamne, domnişoare şi domni.
H L99T & WL99TBraşov, fabrica de albituri,
Strada Porţii Ho. 20 şl Şiroi Grâului Ho. 3.755 2—0
Herriot la Londra__Londra, 12 August. — Heriiot
s’a reîntors eri la Londra, unde i s’a oferit un dtjun de către dl Denievey, secretarul de stat la externe.
*
Arestarea lui G. CristiscuBucureşti, 12 Aug. — A seară
a fo s t arestat cunoscutul fr u n taş comunist G corghe C ristescu .
*
Monete talşeîn circulaţie
Cluj 1 2 Aug — Atei au fost găsite In circulaţie monede metalice falşe de câte unu [şi do! Lei. Până acum nu s-a putut stabil! de către cine au foU puse în circulaţie. Continuă însă cercetările în această direcţie.
Istoria lot Napoleon sub noaî aspecte
Arhiva dneetal de BassaaeIn nrul de eri am adus amă
nunte despre descoperirea In Brun a unor documente importante, cart privesc campania din Rusia a împăratului Napoleon.-
Ziarul ,Prager Presse*, care ne-a sosit astăzi, scrie că arhiva descoperită este unul din> cele mai însemnate evenimente pe terenul istoriografiei moderne din ultimii anf. Istoria timpului lui Napoleon şi a evenimentelor ce au urm&t după moartea lui, care se desprinde din numeroasele scrisori şi acte va aşeza într’o nouă lumină personalitatea iui Napoleon. '
Fată de arhiva descoperită., care a produs senzaţie pretutindeni, se manifestă un enorm' interes. Proprietarul arhivei, funcţionarul cehoslovac Leopold Baasono a primit şi primeşte zilnic numeroase oferte, în care li se cer documentele în schimbul unor sume mari de bani.
Ministerul d e externe ce ho* stooac a adresat o întrebare proprietarului, dacă e aplicat să vândă ministerului de externe documentele găsite, sau cel pu- ţin dacă ar fi aplicat să permită ca documentele să tie examinate de funcţionarii ministerului de externe.
O asemenea ofertă a adresat d-lui L. Basseno şi ministerul d e externe ş i d e războiu ai Franţei prin consulul francez din Bruno.
Proprietarul refuză deocamdată să dea din mână documentele. El le-a depus în depozit la o bancă.
De vânzare0 grădină de cca
1132n st. in Valea Putredă, cu o mare parte de pădure.
Informaţiuni Paras- chiva Gârneţ, Podu Creţului No. 3. 3 - 3
Cotiţi şi răspândiţi:
.G a z e t a T r a n s ilv a n ie i*cel m&i vechi ziar românesc
T!i>OQRAFIA À. MURESIANU BRANISCE & COMP. B <a ŞOV. Redactor responsabil* iOAN BROTEA