âffllL XL - Mo. 8. 2 E E I E X E M P L A R U L Duminica 24 Februarie 1924

universul Literar — S Ü i PREŢUL ABONAMENTULUI in tară: pe im an 1 0 0 l e i . la străinătate pe n aa 2 0 0 l e i . ß^£> —+

" 1 1 . . 1 1 1 j . I ' %

IERTAREA

(VeasI explicaţia in pag. 5 şl ©>.

2 . — Nr. 8. UNIVERSUL LITERAR D u m i n i c i 2-1 F-. f>. • i

Printre studenţi N'aş putea spune cu exactitate,

cum am ajuns îutr 'o după amiază de Februarie. într 'un grup de studenţi . M'a mâna t o înfiorare de tinereţe ? M'a împins un tremur din regretul, că nu mai sunt de 30 de ani măcar ? Ori m 'a atras vâl toarea sgomotoasă a dorului de a mai gusta din volupta-tea iluziilor, de a-mi mai primeni su­fletul cu o dâră din surâsul utopiei ? Nu ştiu, dar m 'am trezit într 'un grup de studenţi, pc sala cea lungă a Uni­versităţii. M'am trezit intimidat în­tre ei. Vorbeau despre ştiinţă şi so­ciologie. Răsturnau cu o frază siste­me întregi- do cugetare şi dărâmau cu un adjectiv muncă îndelungă, a unor generaţii . Yorbiau cu încredere ; cu deplină cart vi ugere. Cuvântul lor era acţ iune. Fraza era un salt de trans­formare. Cugetarea le era par 'că o religie. N u se sfiau do nici-o barieră ; n 'aveau întru nimic grija de a nu £î imprudenţi .

Erau ei, tineri întregi ; stăpâni pe gândurile culese din cărţ i ; visători liberi ; neîncorsetaţi în p ruden ţă şi sfială.

O, prudenţa ! O fi prudenţa o în-

Ctw scriitorii ruşi

Vsevolod Garşin Dintre scriitori ruşi de valoare, anu­

lai Vsevolod Garşin esfoe «eî mas S A ­t in cunoscut în s t ră inăta te . Ş i §*e ne­drept ! Nenorocit în viaţă — el moa­re nèbun la vârsta de 23 d-e aui. el s a e mai fericit nici după moar te căci asupra numelui său s'a întins uita­rea mai repede de cât ar fi trebuit . Şi totuşi el a fost un mare talent ! Tar dacă ar fi trăit şi nebunia n 1 ar fi întunecat mintea Iui el ar fi pro­dus şi mai mult şi-ar fi dat cmonirei tot cea ce geniulsău ascundea.

In România G arşi n e prea puii in cunoscut, de şi viaţa, scrierile şi moar tea lui amintesc viaţa, scrierile şi moartea unui alt geniu românesc a marelui Eminescu. Nu ştiu dacă s'a tradus ceva din scrierile iui. de şi Garşin a trecut prin România în 1877 iar una din cele mai bune povestiri ..Patru zile" i-a fost ins;- rntă pe câm­piile de -faptă din Hulgaria în t impul războ I ului f ndependenţoi roma nost'. Frumoaso- íjunresii a cules şi din dru­mul său prin I 'asarabia şi o noti ţă scrisă ia -Chişinău descrie vremurile de atunci.

Sunt dt'c-i atâtea motive să-l cu­noaştem, dar mai aies motivul că a

lent frumos. Nuvela lui ..l'niru zile'- ar trebui să fie de ac­tualitate, căci rar scriitor a descris na tablou mai îngrozitor şi mai tra­gi", al războiului decât a făcut G a r şiii. Povestirea aceasta va rămân»

suşire a maturi tă ţ i i . Poa te . Pen t ru tinereţe, e însă otravă. Tinereţea are nevoe de visul slobod ; de orizontul larg, în care gândul să facă numai sforţarea de a se desprinde în voe şi să sboáre.

* Fac o dureroasă sforţare de memo­

rie. Şi ne revedem şi noi, grupul nos­tru, pe aceiaşi sală. Cu ce îndrăsnea-iă năruiam chiar aşezământul social de azi ! Cu ce avânt pasionat ne răs-boiam împotriva camarazilor, carî socotiau, că ne insultă, numind irne . .utopişti" ! Cu ce râvnă găsiam cu­sururi cărţii celai mai nouă şi cu ce necaz constatam, că chiar şi cel mai simpatic dintre profesori, era „reac­ţ ionar" . Ne stăpânia visul, suprema bucurie omenească spre ma i bine s» spre mai drept.

* Aşa şi în ziua, când m'am trezit, in­

t re s t u d e n ţ i Vreme de 2 ore, câ t am stat cu ei par 'eă t răiam dincolo de vălmăşagul tu turor frământărilor pă­mânteşt i . Era visul împletit cu tine­re ţea !

B. CewvpM»

vecinie prote&fcul unui suflet m a r e e i umanitar contra atrocităţilor razbo-iului şi alăturea de alt mare pictor rus Veresciaghin, va rămâne umil din apostoli Infrăţirei dintre oameni.

In „Patru zile*1 se descriu suferin­ţele unui soldat rănit, u i ta t de tova­răşii lui pe câmpul de luptă, alături de un soldat inimic ucis de răni t şi care putrezeşte sub ochii lui. D r a u u r tizmul acestei povestiri nu se cuprin­de numai în suferinţele fisice şi în dczcspcnirea rănitului soldat, drama­tismul ooäistä viii în lap tul că soldatul acesta are м tmîlet senin şi dulce. El, care'şi aminteşte cu durere până şi de câinele strivit dc un tramvai din Petersburg, a devenit omorâtor şi a fo.st pus faţă în faţă cu trupul jertfei sale ; pentru ca din trupul acestei jertfo e! să fure sticla cu apă ca să-şi

prelungească lui zilele sale, şi pentru că de vrăşmaşul acesta al lui, sá C I I : gete şi să vorbească cu mila. ,Ji s'a poruncit să meargă şi el a mers, scrie Garşin,. Dacă nu s'ar fi mişcat Var fi bătut, sau poate chiar, vr\in paşă Var fi ucis cu revolverul său. A mers el drumul greu delà Stambul la Rus-ciuk. L'am atacat, el s'a apărat. Dar văzând, că noi, suntem oameni stras" nici. că nu ne temem de arma lui en­gleză patentată LEBAUDY ŞI MAR; TIGNI, şi că dăm năvală înainte, s'a îngrozit şi el. Când a vrut să fugă, un omuleţ, pc care Var fi putut să-l uci­dă dintr'o singură lovitură, a sărit la el şi ia străpuns inima cu baioneta. De ce este el vinovat 1 Şi de ce suni eu vinovat, care Vam ucis ? Pentru că mă istoveşte setea poate ?

Trupul soldatului turc este descris de Garşin cu a tâ ta putere, iu cât n u l uiţi curând. ..Părul începuse să-i ca­dă. Pielea lui neagră tic obicei, pălise şi îngălbenise ; faţa îi se umflase în: tratata in cât pleznise lângă ureche. Acolo se strânseseră viermii..

Picioarele strânse ta ghete se um-flaseră şi între. încheei urile ghetei au cşit mari băşici de puroi. Şi tot tru­pul era umflat ca o movilă... Ge arc să facă din èl soarele de astsăzi 1

Iar mai departe : .,Vecinul meu s':a făcut mai Ьщго-

zi tor dc cât orice descriere. Odată, deschizând oèfoii, ca & Ш privesc, m'am îngrozit. limţti îi dispăruse, se prelinsese de pe oase. Surisul îngro­zitor al craniului, vecinicid surîs. mi s'a parat atât de îngrozitor ca nid o-dată dc şi nu odată am avut în mâini cranii şi am preparat capete întregi* Scheletul acesta în manta cu nasturi strălucitori mi-a dat fiori dc groază. — ACESTA ESTE RAZ ROIUL — GÂNDII EU... IATĂ ÎNFĂŢIŞA REA LUI

Afară do această nuvelă. Garşin л mai scris alte lucrări, din viaţa mili­ta ră ca ..Fricosul", ..Ofiţerul şi visla roiul". ..Din amintirea soldatului i vanov" în care se simte aceiaşi ură contra războiului. El a mai scris şi nuvele cu subiecte dn viaţa caselor de nebuni în care a t r ă i t cât-va t imp

I

O M M I A V A N I T A S Făptura tu întreayă»i o scăntee, — llusie — a celui ce te-a vrut; lubîndu-l în neştire aipăzut, Visând a veri şi glorie î Femee !

Tu măsuri astăzi pe trotoar bazaltul Pierzi noaptea '#* berării şi cafenele Flirtând cit cei ce-ţi dau pentru dantele, Eri unul ai avut... iar astăzi altul!

Şi daeă'n suflet port o nestimată, Ce fu icoană visurilor mele In nopţi àtât de triste fără stele.

Ce-mi amintesc, azi nu mă mai îmbată Iluziile ţesute între ele Ca un ecou al vremii de-altădată !

M i r c e a Boni fac iu P I T T I S

Dunniică 24 Februarie 1924.

Granitul şl Mareo t

O statten de granit in faţa mării... Ce mtândru stă sub cer arheoliful.'..» Ai crede că sfidează infinitul De şi-l vezi punct în largul depărtării.

Şi chiar «Arnei când iesmele pierzării Trimit furtuni să sperie granitul, — De-ţi pare1 că s'ar prăbuşi Z emit ui Şi s'ar sfărâma catapeteasma sării,

tiretuitifl rf<**frtnf "n pace siivvrtttiă, Visând cum. din superbe infiniturit

IVaiadtie — ся '«« anticele mituri —

Se 'nalfa cu-a lor formă diafană. Cet trupuri albe care cresc din voturi. Şi *>ră$it«r *'ap*-r*pie de maluri...

II Ы valurile bat mereu în stâncă Iar Crivăţul ea un ateu sălbatic, . Se *nfnrie şi urlă nebunatic Ca să gonească pacea ei adânce.

Şi vulturi vin, şi altele vtUuri încă, Hrănitul să-l îsifrângă furtunatic, Şi totuşi, el, ca un spartan hieratic, Zâmbeşte în mândria lui de stârnea..

Ai crede că pe Іише — un straniu ВаЬ^ A renăscut — Sodontă de păcate, In care Cain îl ucide pe — Abel ?

Şi totuşi, stă nepăsător granitul Privind eenim a firii răutate Şi parcă iar desfide infinitul..

' ' de beonlin Iliescu I i i

Târziu de t»t, nori negri iar s'a dună., Şi iarăşi vin Naiade despletite, Şi vin talazuri tot mai învrăjbite. Ca speriate parcă de furtună.

Şi rod adânc, cu patimă nebună.. Granitul colfuros ce neclintit e, Şi-l rod mereu talazele 'ndârjite, Dar el durerea lui nu vrea *'« spună.

t'r; munte de talaz acum s'ardică, Se sparge cu-o supremă încordară Şi straniu se asvârle iar în mare...

Şi astfel, munţi de valuri, fără frică, Spre nori se'nnalţă unul peste altul De parcă ar cuprinde tot înmiitul...

IV Şi vremuri trec clipite par de-arândul Cetăţi se nume şi mor cetăţi pe lume, Iar viaţa-i tot prilej de râs şi glume, Şi toate pier, se spulbr'ră şi gândul...

Granitul cel lovit de val şi spume, Ce-l mase vrtfrnea Jn picuri sângerăndu-l.

Stă ie* senin sub cer — bătrânul, blândul• Dar mândrul uriaş ce astăzi scrum e...

L-a doborât furtuna cea din urmă Jimreis care -— adâncurile scurmă, De-ţi pare că *'«»• prăbuşi seni tui.

Odinioară mândru '» largul zării, — f'n revemnat stă azi în faţa mării Şi liniştit contemplă infinitul...

şi în care sunt caracter izate câto-va tipuri. Din acetistă serie de povestiri „Floarea roşie" e socotită din cele mai 4e valoare".

Do mul tă simpatie se bucură şi po­vestirile lui ..întâlnirea1'. „Artiştii", „Semnalul" — ultima din viata căi­lor ferate.

Cea ce a dat, lucrărilor sale o deo­sebită valoare este stilul lor. care nu e comparabil decât cu acel al lui Tur-gbeniev. Graşi n se servea de o limbă simplă dar în acelaş t imp plină de expresie, ei se ferea de banali tăţ i şi de cuvinte şi fraze prea sbueiumate. Oea ce însă l'a făcut să fie iubit mai ales de tineretul m s care a ţ inut să'l petreacă până la mormânt cu a tâ ta durere şi regrete în câ t autorităţi le ţariste au trebuit să le împodico ma­nifestările, a fost fondul adânc uma­nitar din scrierile Iui şi protestul care reese din fiecare patzin-ă a sa contra vieţei de durere şi asuprire în care t ră este omenirea.

Dr. I . Dascf&ü

ТоДі afcratll revistelor „ШВЕВШ Ш Ш " jmrn* şi „ Z I Í R U L S T I I N

| Ш ' participi la PREÍ4SI

pe care Ziaau! „ U N I V E R S U L " le oferă cititorilor săi.

Mie fim în imiţi — U r m a r e şa sfârş't —

IV Oi profesor universitar englez din Syduey

vizitând pe France pentru a afla care este iondui geniului omenesc, romancierul începu prin a-1 arăta pe cei care nu est« şi anume f o r m a P t e r a c ă . Geniile nu scriu bine şt lu-cruJ.acesta e ştiut do toţi acei ce păstrează cât ele puţin simţ artistic. Formulele de arta, regulï-le de compoziţie nu le pot stăvili şu­voiul de viaţă, de inspiraţie şi de cugetare, pe care îl aştern pe hârtie.

Rahi lais, Molière, Balzac, Tolstoi n'au nici fraza frumoasă nici cuvintele alese ; au însă îndestul din alte calităţi cari îi consacră ne­muritori.

De asemenea oamenii mari n'aveau nici o regula în cperile tor şi i g n o r a u <te-a dreptuá compoziţia. In Rabelais şi Cervantes acţiu­nea se succede neregulată, întreruptă, cu -ră­pit v <> d-i-pcreehiate, neştiind nici odală unde viea să ajungă fără ca prin acestea interesul şi n--b'-a:eţoa să scadă întru câtva.

„Cele m a i frumoase opere, scrie Anatoie F r a n c e , sunt cu săltăraşe. Se strecoară acolo tot ce se doreşte şi ele ee lărgesc, se umflă, se destitui în măsura ce şi-o fac. încurajat de, succesul unei prime cărţi, autorul conti­nuă. ."

\ r r gularitaiea aceasta nu supără câtuşi de puţin pe cetitor, căci pe lângă marile me­rite alo geniului ce o posedă, mai contribue şi acea infailibilitate care îndepărtează ori şi ce bănuială asupra sus zisului geniu. In privinţa aceasta aventura lui France e ins­trui tivă. Plecând în călătorie lăsă unui jur­nal un rumân spre дшЫіеаге şi ca să nu se încurce lucrurile îl împărţi în mici сазіо fiecare însemnând un foileton şi le închise aparte în tot atâtea săltăraşe. La tipărire se greşi însă şi se goli săltăraşele dulăpiorului de sua în jos în loc delà stânga la dreapta Şi romanul astfel tipărit n'avea nici un în­ţeles. Cu toate acestea a fost foarte citit ş i »imeni n'a observat neorânduiala subiectu­

lui, ba încă a u t o r u l a primit si felicitări pen ­t ru intriga şi i m i g a a t i a moiiei sa le l u c r ă r i .

„Ce na importă în s fâ r ş i t d e a ş t i u n d e ne duc ?, continuă France. N u suntem d e s tu l de fericiţi de a întârzia cu ei la in i i l e de popa suri în fictif e cari le ţarmurssc d r u m u l ? !"

Şi iarăşi î n l ă t u r â n d încă una d i n calităţile artiştilor, vorbitorul afirmă şi dovedeş te ca ei na sunt de loc răbdători.

Un Cervantes, un Molière nu şi-a pierdut nici odaia o zi întreagă pentru a obţine i; frază de limpezimea cristalului, c u m a pro­cedat Flarbert. .,Ki sunt mari cum femeii: ' inimoase sunt frumoase ; fără sforţare".

AiuJ-.ei ce au hutre şi nou geniile?. Bogăţia da imagini ?

Nici asia, căci rămânând la exemplul a!e.« de AiiatoJo France, lîabelaie are p a g i n i în­tregi inspirate din Fory, Lucien, Thomas, Mo­rus şi Colorata. Iar de curând, întt'o carie apărută la Paris, un critic francez dovedeşte, „po dcuă coloane'' cum că cele m a i trainice capo d'opcre precum şi cei mai originali serb itori ььпі în cea mai marepartc făuriţi din plagiate.

D a r cu toate acestea freinte să aibă ei ca­lităţi ce înîrâng veacurile şi bucură oamenii atât de depărtaţi şi diferiţi unul de altul. Şi aci mai întâi France observă o evoluţie în ce priveşte înţelesul şi gustul literar, o relati­vitate în judecarea valorilor. Pe v r e m e a lui Racine intr'o versificaţie bună o rimă trebuia să cheme pc o alta cu acelaş înţeles şi con­tinuând aceeaşi idee, tocmai ce n u putem noi suferi astăzi. Ia „Hamlet" Laerţiu j ă -leşte pe nîccata Ofelia; „Biata m e a soră, i u nu eşti de cât prea muiată, şi n u t r e b u e să mai plâng pe line", într 'un mod ca re n e fa­ce să zâmbim când îl auzim astăzi.

Mauierbmu lui Shakespeare, ptndantismul iui Habc-lnis, rebusurile lui Dante, fiecare mult admirate în timpul lor, sunt pentru noi aproape singurele defecte ale clasicismului a, cest or oameni aleşi.

Dar altr calităţi alcătuesc suflatul şi min tea geniilor.

„Toţi oamenii într ' adevăr mari a u . c a p r i m i , virtuţi sinceritatea. E i extirpă i poc r i z i a ăit sufletele lor, îşi d e z v ă l u e cu Ь г а т ш * elabi< ciunile lor, îndoelite lor , Aef&rtele k c Se d k

4. Nr. 8. U N I V E R S U L L I T E R A R ii:

H * » i jjfeedi. Î ş i e x p u n suf le te le j j u p u i t j pontra ca #6ţ) c c n t l m p o r a h i i să recunoască în a -.eeas tă i m a g i n e şi să, ъ var ie d i n viaţa l o r min» eiiimie cavi-i co r t imp .

E i s u n t cura joş i . B ä a t o r n -cu a s p r i m e pre-f u d c c i ţ i l c . Nici o pu t in ţ i i c iv i i i m o r a l ă s a u i m o r a l " , nu . . î i sc poa t e i m p u n e .

Apoi : . ,Marii sc r i i to r i B 'au su f l e to l j o sn ic . Artă io t secretul lor"i Ii arătă .cum se « b u c i u ­m a peni r u l i be r t a t ea ' ş i fe r ic i rea semeni lo r , c u m u í f á ' 1 su fe r in ţe le înaWate d in p r i c i n a •nir iciunei c o n t i m p o r a n i l o r ca Bă se poată s a ­cr i f ica ; p e n t r u î n ă l ţ a r e a l o r şi s f â r şe ş t e a s t ­fel adr* sându-se ün ivers f ta ruJ i i i d*n S y d n e y : iaMll«, vede ţ i cfomn'jlc profesor , V c h i a r fon-

; î-ol t-eiiiolufi '

Chatoie F r a n c e cu t o a t e cele s u s ţ i n u t e m a i ş u s c u m că a d e v ă r a t u l a r t i s t Ш g e n i u vŞt

' ' jtoai' 'áro° s e v o i e de* rev«Bh4 ţi co rec tă r i ; î ş i - l u c r e a z ă foarte ni tilt r e m a n e h s j iegrăfeindu-se sä le Í ró - 'd i r i teze t e a s c u l u i şi - t inzând f ă r ă î n c e t a r e i'pre o ' ' f o rmă cM se p o a t e m a i p e r ­ler U . Asi'iVÍ o p e r a s a „.Tean* D 'Are" t r e c * t i u p do două zeci de a n i p r i a n e n u m ă r a t e c o r c i t u r i cu íóate î n d e m n u r i l e d e t i p ă r i r e *!e p r i e t en i lo r şi e lev i lor c a r o - g ă s e a u l u c r a ­r e a s u b l i n i a ia f iecare n o n ă v a r i a n t ă .

- - Al> 1 Maes t r e , e a d m i r a b i l a ! Aţ i face ѳ c r i m ă s c h i m b â n d сЫат n u m a i u n c u v â n t Iliin „ J e a n e D'Arc", î i s p u n e a u ei.

§ i t » tu ş i t r e b u i a u s ă r e c u n o a s c ă s u p e r i o r i -%et;a v ă d i t ă la f iecare n o u ă redacţ -mue.

A n a t o l e F r a n c e u r m ă r e ş t e a e e a Hmiiă cu-î a t ă , s i m p l ă n a t u r a l ă ca re , ? d u p ă c u m s p u n e a V-Htaire , p a r e cu a t â t m a i s p o n t a n ă c u câ t « m a i ai uit m u n c i t ă . C a u t ă s a î n d e p ă r t e z e t o a t e n e o r â n d u c i i l e l i m b a g l u l u i o b i ş n u i t dajr « u atâta p r i cepere :i. câ t în c l a s i c i smul l im-pedv şi m ă s u r a t f razele s ă t r e s a l t e de v i a ţ ă . 4fàci m a i î n a i n t e de toa t e v i a ţ a î n c e a r c ă ş 'o j j r l i i d i F r a n c e in sc r i e r i l e sa le , dar n u a c e a тігцл b r u t a l ă a m a s e l o r c u m s ë g ă s e ş t e în o-p e r a lu i Zolla ci u n a i n t e n s a şi n e b ă u u i t ă ee se d e s p r i n d e s p o n t a n d in suf le te le diee-ca i e alj pe r sonag i i lo r sa le .

De ecaca nic i n ' a l ă s a t m u l t ă v r e m e s ă i ве teaducă r o m a n e l e ş i n u m e l e i n e s p e r a n t o . I ea p ă r e a că l i m b a a c e a s t a e u n m e c a n i s m DROH, năbcocit de u n s a v a n t la m a s a l u i d e luc ru . D u p ă c o m p a r a ţ i a sa e s p e r a n t o , a t â t d e m e l o d i o a s ă şi s i m p l ă î n cop r in su l -ei, a r fi o p u p u ş e l a i n u n a t de f r u m o a s ă c u p ă r u l , ochi i ç i g u r a a s e m ă m ă t o a r e Afroditei , d a r t o t u ş i rece şi fără v ia ţă .

N-i i se pea t e î n c r e d i n ţ a ei v e r b u l f ău r i t cu a t â t e a d u r u i a l ce lo r la l t e linrtni, fie e le ?àt de su i a ce şi s ă lba t ece , si m a i a l e s s p u m a ş i c r i s t a l u l t u t u r o r l imbi lo r , l i t e r a t u r a franceză-,

D e s e ori F r a n c e î ş i v i z i t a p e v e c h i u l s ă » p r i e t e n Tlodin şi a t u n c i f r a î e l e l o r viii- s ă - a l ­c ă t u i a u cel m a i f e r m e c ă t o r a p o l o g a l a r t e i , î n t â r z i a m u l t r o m a n c i e r u l l a o m u l ca r e a »urbii p ie t re i şi a făcu t -e ^ ă t r e s a r ă de v i a ţ ă ; •Btâr.dti t ă cu ţ i , c â n d s te le le p r i n d ' s ă b i r u e i ' u a , i n iu ; i r a iu re sc c o n t e m p l â n d geniul . . .

A c u m Ana to l e F r a n c e a î m b ă t r â n i i , r ă z ­bo iu l c a i c l'a făcut să-ş i p l â n g ă a ţ â ţ i p r i e t e n i î -a s t r h i t t a l e n t u l şi Vi l la L a i d a u m a i e !n-

r i tă do oaspe ţ i . I n tot t i m p n l m ă c e l u l u i F r a n c e a s t a t r e t r a s î n t r ' u n o răşe l d e p r o v i n ­cie şi v ic to r i a n u i-a m a i d a t « u r a j u l să-ş i r e d e s c h i d ă cenac lu l . R e v ă z â n d u - ş i c ă r ţ i l e c a r i p l a c d in ce in ce m a i m u l t , d e s f ă l â n d n - s e în mi j l ' . cu l colecţ i i lor p l i n e d e a m i n t i r i , F r a n e e tV-eapt? cu î n c r e d e r e r e z u l t a n t u l i n t e r n a ţ i o -n â V i u m a n i t a r i s t e a in t e l ec tua l i l o r de a căre i c h i m a r c î m p ă c i u i t o a r e e pe d e p l i n înc red in ­ţat

M. Eliade

Un mare artist român în America Presa americană despre Sculptorul Zolnay.

oldatni necunoscut al Americei mode­lat ta Bucureşti

In legătură cu precedentul nostru articol despre sculptorul român aflat în America, dăm mai la vale, părerile presei Amer icane despre ei :

In marele ziar „The Boston Sun* «3ay Globe", gasira un-articol pe 4 coloane, dedicat marelui fiu al Româ­niei, d l Iulian Zolnay, renumitul sculptor american. Autorul articolu* lui, d-1 Willard Deine, un cunoscut critic die artă, scrie cu cel mai mare erárasiasm despre compatriotul nostru şi nH arată ca om şi ca artist. Arti­colul nu este mimai o simplu apre­ciere a artei reflectate m lucrările dini Zolnay. ci prin declaraţiile aces­tuia este şi im- omagiu adus Roma' nid. D l Iulian Zolnay, de şi şra pe­trecut cea mai mare parte a vieţii salé în America, de şi aceasta ţară este aceea care, apireeiindu-i talen­tul, Fa recunoscut ca p*>ate cel mai mare sculptor al ei, totuşi nu poate uita ţara sa de naştere,, undo 'şi-a petrecut eopilăr-ia, unde şi-a petre­cut câţiva ani din tinereţe, unde ' ş r a făcut serviciul militar şi al cărei pâ­mant îi esto scump, de oarece acolo zac osemintele acelora cari sunt le" gaţi a tâ t de scump de amintirile sale din copilărie. D"l Zolnay nu scapă o ocazie ca să nu vorbească de ţara noastră îndepărtată, iar îu cercurile artistice şi literare ale Angliei Nouă. centrul cultural al acestei ţări, Ro­mânia este cunoscută prin d-1 Zolnay •şi- prin geniul sau.

De la Atlantic la Pacific, merările 4íiuí Zolnay й vestesc faima şi prin d'sa este cunoscuta şi RomâTiia, căci él Zolnay pretutindeni se mândreşte cu obâi-şia sa.

„Monumentul Bfimcii" dm New-B'elford Mass,.este. fala acestui oraş.

„Acesta estenma din cele mai bune hîcrări ale mele — zise d-1 Zolnay în „The Boston (тlobii*1. Bate o adevă-raftă epopee a oraşului, căci repre­zintă lupta vechilor pescari cu ma-r-eac, uriaşa hartă cu Natura e care au sfidate şi au cucerit-a, şi din care *şi-au câştigat acea tarte a caracte­rului şi-acea determinare care, pe fiift-pivrÜo de transîţie a oraşului New

L A N G A T I N E Când braţul tău inel jurul meu Şi când îmi spui cuvinte de iubire : Cûnd Ьижа ta cuminte şi subţire Sărută 'itfriffurat obrazul meu

Să nu mă 'ntrebi dece pornesc să plăti*/, Dece mă sträng de tine tremurând : — S e í í ' c c e tinereţea prea curănd C a ghioceii primăvara 'n crâng...

E l e n a A n t o n e s c u

I f r

Bedford, i-a !mcondenc)ît jsă-1 iran» forme într'un mare oraş industrial".

Articolul continuă : „Acest momi* ment e s t e numai una din lucrările renumite ale lu i Zolnay, cu cari se mândreşte ţara de la Atlantic la Pa­cáik, delà „Industrie ş i Comerţ''^ grupul alegoric de la Palatul Vămilor iSeatelor-¥ni%e din SanFrancisoo^ pâriă la „JeffersonDaviis Memorial"

J n Richmond, Vâ«, ş i la statua Chero. kee,' Sequogah, reprezentantul Sta* tuîui Oklahoma î n Marea Sală a Sta< tnelor din Capitol, la Washington. Iar între coastele mările^, are alte o' pere de artă, ca de pildă'Monumentul Lacledo, din St. T^ouis, Ma., ridicat î n memoria fondatorului oraşului ; ori Leii gigantici de la intrarea la University City, t o t în St. Louis, des­pre care maestrul Rodîn, când hra văzut fotografia, a declarat că sunt cei mai reuşiţi lei pe cari i-a văzut de la Barye. marele sculptor de animalo al Franţei.

„Opern, sa cea mai noă, Monumen­tul „mamei de Război", va fi inau" «urată, la NeshviHe, TonnJ, în zluaj armistiţiului. A fost f îi eut: în decursulj călătoriei hri Zohtay în străinătate, modelat la Bucureşti şi executat la Roino.

„Şi acuma e din nou la lucrul său, creând „Fântâna" prin care se va co­memora simbolul „Mainiţii negre", — tipul dădacei negre din statele d o Sud, la Washington. Monumentul va simboliza recunoştinţa femeilor din Snd, credincioaselor „mămiţe" ne­gre, un dar al capitlului Jefferson Davis al marei organizaţii „Fiicele tînite ale Confederaţiei".

Autorul- articolului descrie a doua 3 sa întâlnire cu artistul Zolnay în gră­dina ex-guvernatorului Francis, lu ­crând ca grecii din vechime, între Prazi, la monumental acestuia. Acî i-a vorbit despre lucrările sale cele mai framoase.

„Dar să-ţi arăt fotografiile creaţiui niÎOT mele eele mai reuşite, — a con­tinuat Zolnay zâmbind, şi părăsin-dumă pentru un moment, şi reintor cândn-se cu nişte fotograf ii ce i-u-ăfcau pe cale doua fete admirabile ale d lui Zobiay şi pe fiumoasa s a soţie, ori* ghrară din Kentueky, Statul „larbă-Alba-stră" şi ál femeilor ; frumoase. Puteai c i t i o mândrie pe faţăi , când p r i v i a la „cele mai reuşite creaţii»*» a*e lui".

Arta hii Zolnay nu e futuristă, 9 poate pricepe oricine.

„Marele merit a l lui Rodin î n scuip» tură — a'nceput să vorbească d-nul Zolnay, — este că el a lăsat ici-colo câte un punct neisprăvit, dând frâo liber imaginaţiunii. Şi totuşi a făcui şi un rău, căci aceasta a indue p i nişte tineri artişti, cari de altfel ar $

Duminica. 24 Februarie 1924. UNIVERSUL LITERAR .Ni s

JÎ CASA CURTEZANEI — Fantezii decorative —

PANOUL '"Sub umbra -éueatoare a tran­

dafirului se- vede o fetiţă de fil­deş smulgând petale când tu. mené când de sidef, cu unghiile mrii palide de jad lustruit.

Petalele toţii cad peste bul. furii de pământ, petalele' olbè plule&c finturdnă una câte um. *jwe « cădea intt'o farfurie al­bastră ~1n cere tumréte, asemenea unui-mare buiaiir,.sg tncolăct'ijte ia îndoituri de our.

.Petalele albe plutesc hi aer,, petalelf- roşi cad încetişor; sunt unele cari <cad peste sochia ci $elhenă, altele^ eari-i cod în -pa <wi яеаги.согЬ.

ЬиАЫ un luth de chîhjibar,

strălucitor, si, din boschetul dés in -care el se ascundea, iubitul ei cu ochii ca-migdala, o urmă. teste mişcăndu-se, cu o privhr fermeratd. ~ •

Dar iat-o scoţând un strigăt (

de spaimui ß *dè pmnm lacrimi mărunte se'ivesc. Uníglámpe t-a rănit cu vârful «colica - marina tu vine trandafirii a urechei.

Apoi porneşte pe.un ras sglo. biui o petală de trandafir «'" căzut Лостаі in locui- unde.a-Masul galben-lasă sä se vadă floarea gâtului său cu vine-al- -..

' bostre. . Cu unahttle-i verde раШ de

jaa lustruit, na smulge una căte una petalele rumene si de •sidef, - t tată cum stă toto, in picioare, o fetiţă de fildeş, sui) umbra jtt. euloare a tranâafiruhei.

' Vezi „Universu l L i t e r a r " n u m ă r u l p receden t * T r a d u c e r e a aces tor poeme e le Iui O s c a r W i l d e e d a to r i t ă d-rui

11. Mearu.

»utut erei» lucruri preţioase, s ă i ima-ieze, fireşte, facâiad exageraţii, şi astr tel ceea ce-în Rodin ora artă şi geniu, ia ei devenia o greşafâ. Ea au .inmr dat lw nea CM o umlţi me ele atroci-

Vorbind despre Român ta-, a decla­mat :

„Iu vreme ce alte ţări micşorează meritele Americei în război, poporul pemân ştie că fără mamele Americei şi fără mamele Americane, cari '.şi-au Ы т і з feciorii Ta război, România ar Ц azi eventual o provincie germană".

/ cântece b» sara ben

Stírtfít de luna h» adâncuri depărtate Sträjuep* sfânta Ътй; lar ín гагеІеН de .aut, Çodruî crengile 'mrrrennă. Când is gata s"'asfinţească Obrăjorii de jăratic, Multe raze mor în lazul Potolit şi singuratic.

Plânge frişca Plânge trlşea şi tresare De la. stâna cea de oi ; Pe a codrului cărare Urzim visuri amândoi. Geme codrul şi descântă Vrăji şifarmeei dureroase, Pe când stuful îşi frămânţi Steagurüei somnoroase^

Cucorii Se leagănă cocorii Pe vârfuri de catarg, Gûnd luna sparge riorit De-şi scoate chipu 'n lary. Şi iar pornesc în zare, Plutind, şiragul pleacă ; Bătrânii mor pe mare, Ceilalţi în zări se 'nneacă.

I t a t t a B a s a r a b

însemnările j inji trecător Iluzii politica . După ce ziarele au înregistrat moar

tea lui Wilson şi au înfăţişat articole, picate de inspiraţii din ziarele străine, asupra concepţiilor politice ale ma­relui american, am reprodus unui

•ишіШгог, următorul citat dintr4m ziar francez :

— „Suntem la începutul unei epoci, eând guvernele, ca şi orice cetăţean» trebuie să aibă răspunderea întreagă a actelor lor".

(Extras dintr'un mesaj al lui Wil­son).

Şi ministrul mi-a răspuns : — In America, da ; -daar ce erezi, oă

лмпаліі sunt amèrieani ?

• ., Citind faptele divers* Sunt mulţi,', cari vor «ă pară scan­

dalizaţi că ziarele dau atenţie,'furtu­rilor,-escradierii lor, violurilor, înre­gistrând trie. "<

N a m înţeles nici odată încercarea de a rse scandaliza a celer pătrunşi aşa-subit de^o castă făţărnicie, carê recomandă tăcere asupra netrebnici-lior, care «'ar contirrona prin publi­citate. '

N^am înţeles, fiindcă eu am auzit pe atâţia oameni, mărturisind, că a-.ilând din ziare ce nelegiuiri se săvâ*-şese şi- cine suut nelegiuţii, iVu. de­p i n s - s ă .fie mti\adevăr atenţi, s& se ferească de-contactul cu-euspecţ% să nu se încreadă m cel (ftatâi venit, rte.

Nu, relatarea în ziare a crimeloţ, a furturilor, a accidentelor, a -іт:рг.ц-dentelor nefericite, are -o însemnăta­te., de care cititorii trebue-să profite: Ba se ierească să nu cadă şi ei 'în is-

1 pita celor despre cari scriu ziarele....

Nuvelă de M ARH TWAIN (Veai i l u s t r a ţ i a d i n p a g . ' I)

- Pov«wtirea do f a ţ ă s ' a .petro? it ,\ц t i m p u l 1а1 СУОШѴО!!. CÖlöBchil AfaŢfair,. "УѴл t í r b a t de v r e o 30 d» a n i , e r a eel m a i іАп.\т, d i n t r e ofi< >erii-e»i g r a d u l acos ta . ;xo,n. 7i m í uoa Mustéi

< a r ' 4 ° avea , , co lonelu l еѵа..\щ a d e v ă r a t vet<'i-ai' de oa rece i n t r a s e î n arrt jată de la c a r e t a ele 17, s i t u a s e p a r t e cu I/D i c r a j v r e d . • k d « ftdiűirat l a toa te feutaltilepe a t u n c i . Vihjj ia iu i И i ä euee e i d o b a o J e á s c ü s i t u a ţ i a a d a s t ă î n a l t ă şi p e c a r e o m e r i t a , t e dep l in .

Аецліа î n aă n o r o c a l -fi р а г й в ^ ч şi e r a Im-jM-esurat de iei de tel d e gr i j i , iţe oarece t re-•tuW s ă c o i n p a i a t n i a ţ a cu r ţ e i .nŢur ţ i a l e pen­tru r w x e e n t a r e . d e ' órídmi

Se î n t u n e c a s e ş i a f a r ă mugea" , í ü? tuna . In - '«nea ^e&uaietotai d o m n e a o i ă i o r e t n t l anco l i că

ţ i el e te tea a c u m n g a n é u r a t c u fftirêra-і ne -•ai, ,.îi l a g n r a sobei . '•• ' '— H a i d e , ' t o t r e rupsé de -bdà t a t ă ce rea colo­

ne lu l , ad r t ' s andu -àe -soţies lu i , - ş te rge ţ i ochii çï n u шш" p l â n g e , ' n u v r e a u ca t'ftîţa n o a s t r ă Л şiJé £T?Jile ca re n e f r a m â n t S . Öe' s l t f e l iat'o «a v i n e .

In : r ' t i ( ievăr Sn c l ipa u c e i a uoa pe, desch i se şl In p j a g u l ei a p ă r u , m i c a Abby, ó copi lă de vre -o ş ap l e a n i , tmbrăcata îutr'io - i amaşă de nj i tp io . I m e d i a t copi la .se a r - i r t c i î n b r a ţ e l e l e t a l u l u i r u g â n d u - 1 să - i spun% o poves te .

Amî :i p ă r i n ţ i s coase r ă un t i o iU, t p r e l u n g . I n rtisthupul a c e s t a se a u z i a f a r a un. zgemot de p a ş i c a r e se a p r o p i a dfi icaşft. I n ' r u / á n d însa p e ş i : s e î n d e p ă r t a r ă . . , , •,,

Calojjelui r e s p i r ă oa re c u m linis^ ' t ş i în t re -te p e A b b y :

— O poves te 1 Vrei .să-ţi врил c poves te 1 — I)a., v r e a u s ă - m i s p u î o роѵечіо, d a r o po-

veat«> ca re s ă m ă i a c ă s ă t r e m u r $1 ?n ca re să cred cu c h i a r noi a m fi .eroii .

1'âilti a r fi p r e f e í a t s& s p u n á o fcves t e V Î -aelit, d a r fata n u - v o i a . c n nici un chip , d a r tí'nrtca torral colonel e r a u n m i l ' i a r Äe t r e a b'i şi p u r i t a n de v r e m e ce-şi ЯЧЛичз c u v â n t u l , ş t i a cit t r ebu ie s ă s e execute .

— Bine , d r ă g u ţ ă . a ă : ţ i « p u n : Au fest o d a t i t ro i coHmei care i n c u r s u l u n e i lup le a u să­vârşi*, o a b a t e r e de là d iac ip l ina .

- • Ce e a i a d i s c i p l i n a . ? ' î n t r o n a cu naiv i ta** copi la Oare e ceva' b u n ае,шйпсаі*е ?

( ' ! ni: r e p l i c ă tatăl . zâmbind ^şor. A m vrut Bă s p u n d o a r e ă n a u execu t a t u a . o rd in . Or, i n ' e u r s u l l u p t e i , Ti-se c o m a n d a s e ş l Wmuleze u n artac i m p o t j r y a unei poziţii pentiu a a t r a g e a t e n ţ i a inamicutoi asupm lor'. .«л..'?'* p e r m i t * Testului trupelcn- e ă e iec ţneze r e t r a g e r e a ; d a r ta focul l up t e i , t r e c u r ă pes te j rd ' . io lc p r i m i t e ţ i jninsfoTroată s i m u l a c r u l de' aiac, în t r*un • t a c a d e v ă r a t ei m u l ţ u m i t ă vi te j ie i l o r câş t i ­g a r ă b ă t ă l i a .

Comani ' i in tu l s u p r e m Al a r m a t e i se a r a t a - l e s a foar te nemuHt i î h i t ide' п е а л з а і р . г е а lor şj cu toatu <că-i . iel |eftese -pmtrú--íí>>ívura lor, ho» î t t rà s'i-i t r i m e a t ă l a L o n d r a î n feţa u n u i con-a'.iiu ал r a?boi .

— Ѵоті-.oşii de ?«•••• g e n i a l CromveU, tft*a ' , 1

— Da, drăguţă. ' : — Nu-l ş t i a m a ş a de r ă u . . — Aşa d a r colonei i eu fô*jt î n t e m n i ţ a ţ i le

L o n d i a şi d u p ă ce şi-au d a t c.)vâi>ttil de o-мслге *ă se vox in*pcAa l i s 'a . d a t voie să-ş i vodft f ami l i a p e n t r u u l t i m a pa^fi. Şi ei au sosi t az i d i m i n e a ţ ă .

I n t i m p ce colonelul ros t i se ІГРИІ a c e a s t a n e v a s t a lu i îş i a s c u n s e f a ţ a în гл&ті pAi t ru a-5i a.ncunde . l ac r imi l e . ]

Copi la desch ise ochi i m a r i : — Va so z ică eete o poves*.e 4d<:\ărată. Ce

b i n e în i p a r e , d a r u r m e a z ă te rog. — d a r m a i î n a i n t e de a-i lăsa s ă ple-

• e a u fost conduş i în f a ţa cu r ţ e i m a r ţ i a l e care i-a cant .an i i ia t l a m o a r t e .

— Vai ce l u c r u u r â t . . . , D a r n » t r ebu ie să p i è n g i таата, î n t r e r u p s e d in n o j Abby ; o s& •vezi că to tu l o să se s fâ r şească : u bine , n u e a ş a \'Ath ?

!»i colonelul c o n t i n u ă văd i t m i ^ a t : Se vede i n s ă că ofiţevii ca r i a u c o n d a m n a i

I a m o a r t e p e cei t r e i colonei, a u r e s i m ţ i t o -.oare care p ă r e r e de r ă u , de oa re ce s'au d u a ' l a gene ra lu l Cromvel l . s p u n f t n d u i cS si-a\i-

6 . •— Nr. 8. Ü N í V h R S U L I I :

лігіор'mii d a t o r i a (cuci a c e a s t a e r a î n t r ' a d e -viir са іо іча lor), apo i s 'au r u g a t că doi colo-, net să fie e r t a ţ i si că n u m a i a! t re i lea să fie împuşca t ; d u p ă p ă r e r e a lor ot*a ae a j u n s u -nul p e n t r u a -sluji ca exemplu ;m--<gei a r m a ­te. Gene ra lu l care r ă m ă s e s e n e î n d u p l e c a t la început , se m a i r e sgând i şi în cele d in u r m ă p r i m i p r o p u n e r e a a c e a s t a răm-uaLd să t r a ­

gă Ir. sor i i , p e n t r u a şti cine . tniimc t r e b u r i să m o a r ă .

— Şi a t u n c i a u t r a s la sort i , i a t ă ? — Nu, f i indcă cei t r e i c o U m ü n u în ţe le ­

geau , ca adevăra i i ' i r e ş l m i ce e m u , six se con­d a m n e !а m o a r t e p r i n t r ' u n -act vo lun t a r , a-ga гЛ * ' i a d u s la c u n o ş t i n ţ a generaluiVii, că e r a u gau i s ă ee s u p u n ă sen t in ţe i . a r e fusese ros ­tiţii î m p o t r i v a lor...

In c l ipa ace ia se a u z i r ă câ teva b ă t ă i î n 17Л şt o voce care ros t i :

--- In r .umcle l o r d u l u i gena ra l , desch ide ţ i . —, O ! D o a m n e , t a t ă , s u n t so lda ţ i , e x c l a m ă

»oios le l i ţa , m ă d u c să le deschid . l i a se d u s e apoi la u ş ă şi o deschise . L'a ofiţer u r m a t de câ ţ i va s o l d a u î ş i făcu

Apaiiţsa Sr c a m e r ă ; el s a l u t ă p e colonelul Mavfüir care se r i d i c ă i m e d i a t în p i c i o a r e S<4<& iu! foar te p a l i d ă , cu - fa ţa c o n t r a c t a t ă de d u r e r e , se s i lea însă d in r ă s p u t e r i s ă - ş i •fctf.undă emoţ ia .

U r m ă o l u n g ă i n b r ă ţ i ş a r e a p ă r i n ţ i l o r , a-pai colonelul .plecă î n t o v ă r ă ş i t de g a r d a ca re venise să-l ia, deoarece el î n s ă ş i e r a u n u l 'lin ce : c o n d a m n a ţ i .

— O ! п ш т а e x c l a m ă Abby, mi "vezi că to l'A se. s fârşeş te cu l u n e . T a t a se duce s ă v a d ă pe cei t re i colonei şi poa te va r e u ş i aă-i scape

(Sfârş i tu l î n n u m I r u l v i i tor) T r a d . de Const. A. £ Qhifia

шштщт mm "Zadarnic ca ţ i a l t ideal când visul

e 'ntruparea iui. Pr iveşte 'a j n r păr mântui în floare 'n -vm. care loc, v ia ţa rai vrea alt noroc, de cât eterna săr­bătoare : Unui naşte, altul maore. De oe doreşti ceiace nu'i ?

'Şi noaptea visul te urmează, şi flori in eale'ţi se aştern. D e câte ori n 'ai vrut, ca visul să fie pururea etern ? !

O î nu te apropia prea mult şi frâu dorinţei tale pune: căci visul pipăit ajuine. Şi atunci v ia ţa ta. abis i ţ i oare, priveşte-o dar din depărtare.

Zadarnic câţi alt ideal, în v ia ţa a-oeasta ^ cătoare. şi ai apucat să ştii ce vrea. ^ viaţa trece ca o floare. Oând-va 'de caţi in amintiri, vezi că toate 's năluciri, de care inima te lea­gă : năluca nu vrea să 'nţeleagă că ntrânsa umbre doar a'nchis...

Visează deci... vi-aţa'i vis. An. N ă v ă r t f e

М Ы і Ш і и п і şi Sen t in ţe In dragoste, totul e sfătuit din cli­

sa în еаге imul dintre amanţ i s'a gân­dii că sfârşitul dragostei e posibil.

Când вртді cât de îm-et : •„Când n'o să va,;:'. iubesc... însem-

rteaxă ÎTI n i -fi i r t r : ; ; a să mai iubeşti. Paul li o ura et.

/4 va va *á Le vindeci de o femee pe care o a do oi când o părăseşti, e ca şi cum ai vrea să ţi potoleşti setea fără sâ ІЗсі.

Fard Tiournet.

In ocolul ce pământul* sméclit ciirtcnêbor, Face as&rulni gnstemic. <*rV» viiaţă dătător

XIШ Uit М4Ш 41 răsăt'it. S ii un шншя cure 4t$œjiw4tife wxtui aprind in omenire Răspândind iteste tot Jmcmf salutări de fericire. Pe 'ntreeufe, ummt ş'*d*uf. cu strigări de şarlatani,

ffft mrvmză fa *u*dfî ani. Cu muiţimhem •deiiramtă, îmi înalţ şt glasul metr, O mu Um rmgăeiune îndreptând la Dumnezeu. Azi, când multe veri trecute, aspre ierni şi triate toamne Яіі-аи reilws in neputinţă bietu-mi corp si «l*jm.<mi mente,

Strig ta cer aste cuvinte „Dă-mi, cu marea-fi indurare, sfârşit *им vèefti, D^manne !"

N. T i n e

Teatrul Inspirândtrsc din diverse legende

Shakespeare a t r a ta t în „Scltflodk" drama ..jidovului ră tăci tor" , care în­cearcă să reacţioneze împotriva per-s u c n r t o T Î l o r săi reali, sau închipuiţi, dar cade victima proprie sale ipar зишаі, cano J-a înfanecat eowştmrţa şi i-a răzvrăt i t sufletul. Schylock tră-eşfce în Veneţia cu fiica sa, Jossica. Scàylock «e ma cămător odios. IDar mai presus <fe meser ia fei de camă-tac, Schyicxok se œttrevoîtat. El-nu pri-cape pentru 0 e creşttnîi -urăsc, mii disprreţaeHSc pse evrei ; pen'fem -ce creş­tinii 'scuipă m baitba «a albită şi î-1 acoperă cu insulte când apare în pia­ţa ргаЫюа, ши când .-ee strecoară .pe sub жіеигііе ;casei saie...

Cuând un 1165X18101 onorabil din Ve­neţia, Antohio, îi cere nn împru­m u t cu ЭОШ de ducciţi, spre a veni în nmtorul prietenului său. Bassanio, Set. ock, drapa ce езсатіпеаяа .solva­bilitatea acestuia şi se declară dispus să-i ofere suma cerută, deodată îşi a-duce aminte de „persecuţiile" ce le suportă evr^ri 'din par tea creştinilor şi de unele insulte ce i le-a adresat Antonio.. . Schylock n u mai « оиші de afaceri, cămătorul odios, ci instru­mentul răzbunător al neamului sau. El pune © condiţie grea lui Antonio. Dacă în ziua .scadenţei negustorul Antonio., ш va achita integral suma de 3000 de ducaţi. atunci Schylock va avea dreptul să ia o livră de carne din corpul său, — carne ce va fi tă­iată din regiunea inimei. Antonio acceptă cu uşurinţă învoiala şi sem­nează poliţa monstruoasă. Ura împo­triva creştinilor izbucneşte cu vio­lenţă în sufletul lui Schylock, în zimi când află. de fuga fiicei sale, Jossica, cu un creştin. De astă dată Schylock posedă o personalitate dramatică bine definită. El nu mai operează sul) in­fluenţe oculte şi exterioare — sufe­rinţele neamului lui Israel, — ci sub directa influeţă a propriei sale dureri.

Drama se cr'stalizcaza, se concre­tizează, so personifică. Fuga felei din casa lui Schylock. cu un tânăr creş­tin, constitue evcnimetul hotărâtor , care dezlăntue si alimentează drama.

Piesă Î Q 5 icte de W . Shakespeare. P e cine să so răzbune Sclrylock х&вМ atâ t de crud în amorul său propriu de ta tă şi de evreu habotnic• ? P e Anto­nio. Dacă in ziua scadenţei, care .«ѳ apropia. Aniouia nu-i va iiunpoia cei ЭШѲ-de duoa.fi. S<-hvioel< va ргоііп'Ло livra -de came.

Апін»піо nu poale să facti faţă І-МЬ gaptniGsiriu'lui său şi Schylock îl da în judecata trib un atu lui. Schylö'ck pierde jn-ocosul. de oarece înţelegerea a Ctwi să tac exact o livră de carne fără să. verse o picătură de sânge şi apoi e condamnat l a amendă, de oa-re-ce a plăuuit un adevărat asasînalt.

Paralele cu aceas ta dra-roă. se desîă. (jom& şi •© comedie. Bassanio. amicui lui Antonio se călătoreşte -cu Poriji?t. El vrea s;i scuipe viaţa lui Antonio şi do aceea părăseşti» pe inimoasa sa •soţie ca să participe la proces. Por­ţia, însoUiă de o feinee •orodiucioasă. îl unnăreş le si aflând de pi'ocesui Scliyloe'k-Âni otiio. npare în tra­vesti în saht tribunalului şi joacă m ' Iul unui avocat, trimis de un iuriscon suit din Padova ca să descurce a coastă afacere ciudată.

Ca să ironizeze justiţia umana , Shakespeare a pus pe Por ţ ia să inter­preteze textele juridice şi să promet­te sentinţa salvatoare. Fireşte că ceasta comedie tt-ece pe planul al doi­lea, rămânând în î^rimtd plan drama lui Schylock.

Interpretarea n'a. fost unitară In adevăr, e greu să obţii un ansam»

blu satisfăcător într 'o piesă ca ,,Sdhy-lock", în care se găsesc elemente do dramă, de comedie şi de farsă.

Rolul lui Schylock a avut un bun interpret în marele nostru comedian, d. Ion Brezeanu. Jocul său a fosl concentrat, sobru ; puţ ine gesturi : a titudini convenabile situaţiilor.

D. Brezeanu n 'a înţeles să dea su­ferinţei lui Schylock proporţia unei tragedii zguduitoare.. D-sa ne-a redat un Schylock uman, obsedat de ideea răzbunării şi caro. se prăbuşeşte sub povara înfrângereî.

D. M. Constantin eseu a fost un An* ton io plin do demnitate .

D. A. Critico a desfăşurat vîoiciu-

.-.•+ —

nea sa obicinuită şi deci cam dezor­donată, în rolul lui Bassanio. Porţ ia , încarnată de d-şoara Marioara Zim-niceanu a, fost graţioasă şi îu scena tribunalului, spiritual — autori tară .

Ne aşteptăm ca d-nelc Cru cea nu, Cleo PairCernăţ-eanu ; precum şi 'd-nii Vracea, Baldovin, Caîboreaim etc.. să sublinieze m a i bine rolurile rsepective.

Piesa, care s'a reprezentat la Tea­trul National sub titlul de ..Schyloci^', o un soi de adaptare ; ea a -suferii aa!-tragii vizibile şi simţitoare. Shakes­peare n 'are nevoe să fie aorectat fi deci vulnerat.

Punerea îu s c e n ă , organizată de d. Soare I . Soare, a fost mai fericită în tabloul. G a r e repr-eamtă interiorul pa­latului dsn В&ішсшію, precum ş i în. tabloul ifaal. oar-e repreeineă grăditi'a.

Jocul йе i m » ni a olerit efecte fru­moase.

Traducerea b.r . *^ лт1г»ек" laeă Âe 'dorit.

кшеш mm i E soră mu M M w i c r i n i a In vem, »ufrffiwgufai ашѵяюар? Şi trisÊiS А*е«*-е твШа Е 'п » « н « -Ы а 'ІтиШ « r a « w * £ U . .

Planetele îi tem mânia Şi chim- m чеяягшпвЬве' ЛотгЛе Le ameninţă *tіміыѵьіѵіa Şi *n veci înfricoşata moarte.

Шсі piramida, nici mumia, .4К«ЬЛн>Л *tn «ч»г j»»rîr*TT sn-î poari Nici miliarde de cohorte Şi reyî,„ миЧ vor jcfimti doiutniu. Vffi soră cu nimicnicia Л—

S. fiadopsn

D a r b u n a d-nă do L u z a y i n t r ă cu .braţele întinse, vo ioasă , cu ch ipu l î m b u j o r a t de b u c u ­rie ţ i cu gî-вв tare, dezobic inu i t de m o d u l a ţ i u -Bjâe m o n d e n e :

— S u n ă rina J e a n n e ! b u n ă z iua p r i e t e n ă Asagă ! — i i ~ л в е Ы й я о А - о dha braţe ci sărutfen-*<o ţăii infij te, de p a t r u or i pe obra j i cu vo-itajptatea uneia ca re nibicinuind s ă jnänaäQ-ве numaj p â i n e n e a g r ă , s e trezeşte d e o d a t ă asumând j imb lă .

I 'e пгліа , d â n d u - s e ca ţ i -va p a ş i î napo i ca «j> privească, m a i Інпе , wmfi. :

- Dar ş t i i că e a d e v ă r a t ceia ce m i - a sc r i s ; «h iStârtea ' o r i i-iliji ? E ş t i to t f r u m o a s ă , -tot eW&ru ş i cu toa te aces tea , d r a g ă J e a n n e , n u

Iţefean «8 Jie jjaai î n şe l ăm, d u p ă c a m n u p u -

.tem să s< l i imbăm c a l e n d a r u l . S u n t e m n ă s -• « l e Ш a c e i a ş l iniă a ace lu i a? a u . Ah : vad Ijpcrisieiicle ! îu ce f rumoaee cui ii .ştiţi să v ă ':0ШкЩ s t i l e t e l e ! -Sul) r a p o r t u l su f i e tu iu i "Äu sur.: nici cu prea ' bă t râno . a m t i n e r e ;,<$ •«ea pe a n i ă i m l T u . pe când t . i o ai si pe Çuaimlru şi pe d i n a f a r ă . Eş t i un cap do «peru.

Joanne d c G r e m i l l y n u se de/ rne t < ise de te t ăin «triVrisearu* a c e a s t a în b r a l e , d i n f luxu l «•esta de a d m i r a ţ i e ; se t e m e a a- un i ce SG ѵ.ч trete repede, oft v a î m b ă t r â n i de o d a t ă Р-ГВ vraja aceas t a a c o n t i m p o r a n e i sa le . l ' a i ' v ă

FIPAZIFTe internaîioimfă tis mărci poştiîe din Belgia

— 1 5 ani delà prima marcă poştală Belgiană —

Pr ima marcă poştală belgiană a a~ părut la 1 Iulie 1849 în urma legei'din 22 Aprilie a acelui am.

Filateliştii belgieni ,an 'roat t o a t e măsuri le pentru serbatorirea a 7-5 'âe ani delà această dată.

Deasemenea administraţia postulă fee-lgiană a şi început executarea şi m faâma -zi a expoziţmnei internaţi©-aaale care s'a organizat de filateliştii belgiem-i, va fi -emisa- o aerie de лзаагеі j&oetaÄe -cMaamorative. Еті&іштаа. — deja după, câte afirmă cei ша і Ser kmşi coaaosGiătosri cari au văzut pri-.mele feofac, — v a fi "de o rară Ifumu" «eţe, сшшасіішкі ar ta grafică *bel~

Seria comemorativă va <щтшке kmte •naărcile delà 1 -сетіт%а á%3© ігашсі. 'JEărcile vor reprezenta © A i -Mă -efţgiie.: -a-regelui Ьеортйа I şi ашс-іиаіиіш rege Albert. P e toa te тгшг cile v a й Ъвогіва, da ta 184^-1924.

ShffiiBirttl -eerülor ce ver îi şme fn f b-cxuh£fc№ v a fi redus .

FEFOraafuni f i l a tb f i ce

IŞi m 53-çlgîa -se îrifcânrpîa — -áesar gur foarte r a r —, ceeace la noi nu mai surprinde pc nimeni. E vorba do neglijenţa unora dintre funciţkmarit poştei.

Zilele t recute з'а distribuit la Mali-nés '(o 'locaTita'te clin Belgia) o scri­soare trimisa din Bruxelles la 28 Mar­tie 1900.

în t r e t imp a tâ t destinatarul cat şi expeditorul... decedaseră.

a u z e a cum îi clăcaţăaoe an i i . — (Eşti s i n g u r ă î — înt i rebă e a înce t — ffltip

i u e cu itiric ? - - F i u l n o s t r u J ' am l ă s a t acasă. . . Mu-i e

p r e a M n c . a ş a c u m ag доіѳа... A m e ă a i t u n pre t ex t ca să v iu s ă consul t . .

— D a r ce ? e h o l n a v V — аЫпдаѵ p e n t r u doctor , i e r e a s c ă s f á a t a l !

dai ' şperttru m a m e ca n o i . . . A m v e n i t s ă t e secm-eu l t pi- t ine . Ar fi t r a i t a i t s ă v iu m a i de W e ­nse; da.;- c r e d e a m că, d a c ă a r fi fost p r ime jd i e , s a u vj'^-un s i m p t o m -grav, nr i-ai .fi scris. . . D-neJe Si v igne d in z i le lexioas t re s u n i zgârc i 'o cu hâr l ia . . . D a r o să m a i v o r b i m desp re « s t a , d u p ă ce \ c i p o r u n c i -să m i -se dea u n p a h a r

apă . J-raftil drumua-i lor de і і ѳ г e m a i s u ­p ă r ă - o r decâ t al d r u m u r i l o r de pe la no i .

•I) na de Grcmi l ly ceru i e r t a r e , « u n ă . p o ­r u n c i eă se a d u c ă b ă u t u r i r ă c o r i t o a r e şi t r e ­zită j -u t in d in p r i m a ei s t u p o a r e , îşi î n d e p l i n i cu m u " ? î n d e m â n a r e da to r i i l e de gazdă .

Ai î; fos; cu n e p u t i n ţ ă ca p r i e t e n a ei să-i facă 'nji.i-ïi. de a t r age la hote l .

- - Ce 1 -'lie îmi p a r e că te v ă d — începu i a r acoiüil« femeie de i s p r a v ă , s c o ţ â n d u - ş i m ă -B u s ü e p'* ca re .şi le p u s e î n t r ' u n b u z u n a r a l roch ie i unde- r ă s u n a r ă s g o m o t o s n iş te chei ţ i p ă u i : i r c ă r e i a ii pe t r ecu de câ teva ori m â n a pe îian^îitfi. D a c ă F i l i p a r fi ac i , a ş fi t r a a

Zilele acestea se vor vinde la licita" ţie, la Paris , câteva serii sau piese rare .

P r in t re ele se .remarca următoa­rele : Seria rară a celor două Sicilii, emisiunile din 1852. 1858 şl 1860 01-demberg. Emisiunea de Paris ere-ceaşcă, seria din 1849, neobli terata frânează, o serie r a ră a primelor mărci din Sardinia. 'Toscana, precum şi câteva piese ra re din Spania, Fin­landa şi Elveţia.

Woiai e m i s i u n i Polonia : Seria dim curs a fost com

ple ta tă cu uimătoare le теш mărci poştale : de ЖШѲ0 mărci gri, de 50.000 mărci verde şi de 300.000 mărci violet.

Au apăru t deasemeuea două taxe de plată de âO.OOOşi de30.WO mărci .

Syria : ХЖіпіа serie a p ă r u t ă se compune dia 1-8 "valori : 1Ö, 25, 50 şi 75 centime, 1 . . 1 S 5 . 1 Ш 3, 5, 10 şi 25 piaştri.

tbes pn» p e TEi februarie Peii t ru lima áPábemasáe pregăt im

pentru оіѣііотіі niSfştr i '7 uotătri valo­roase, eupriozáffiá Іі-есаше c â t e 100 mărc i postale, áaaite -dâlfenite serii «oaaaçieèe şi таошфвіеі, éSm. : Chili, iAiuetraïia, 'Canaűa, ШштШщ Persia, Myassa, 'Salvaduisr, S t . Ш$Ьв, India, Fran ţa , Germania, Austria, Rusia, "Estoriî-a, Tîomâriia, vechi, colonii ita­liene, franceze, etc.., Turcia, sete. etc.

Păs t r a ţ i deci toate cupoaaele „11-riiversului l i terar".

Citifî ziarul ifllir si ШШ Care «арагэ l a fiecare Mărfi

l a el ş i i-as fi s c u t u r a t p u ţ i n арат іапшпігй , Sini p a r e că e b ine i n s t a l a t şi -miibilat ш gust. . . Cron -şi eu, ş t m câ t Га costat. . . l i хж-nofjti cu ibu l ?

J e a n n e de 'Gremil l j ' , î n loc s ă - i r ă s p u n d ă , , Hete ü i r cap î n a s a chip , că a r Ti p u t u t te.-в е п ш а ii c a f i r m a r e şi o - supăra re p e -pro­v i n c i a l a a c e a s t a care î n t r e a b ă p e o ivmeie c i n s t i t ă d a c ă cunoaş t e i n t e r i o r u l u n u i 'tônair v â i à t î n fiocietatea p a a i s i a n ă ; apo i , =epre л «m l ă s a m u m e i p r i l e ju l u n e i n o u i ínti'etí&tí, î i l u ă p ă l ă r i a d i n m a n ă , o dezbr&cä !de m m -ta i ia care- i s t i n g h e r e a ges tu r i l e l a rg i , î i "po­t r i v i p ă r u l şi g u l e r u l , o i n s t a l a totr'-tm fote-'iiu d m a i n i e a u n e i m e s u t e chinezeş t i , ta t ep l apea t ă v i i ce t r e b u i a s ä sosească şi-"i zise :

—- D a r do ce n ' a i m a i v e n i t pe l a P a r i s ? — I a ce ? Ca s ă v ă d m o d e l e 1 b e g ă s e s c »!

r e v i s t a pe care o p r i m e s c . Ş t i a m că Fffip e p e m â i m n u n e şi apo i d a c ă crezi că e lesne s ă l i p s e ş t i de l â n g ă o î n t r e a g ă gospodăr i e , te Înşe l i ! P ă m â n t u l , m ă c a r că n ' a r e suflet , d a r te leagă d e m â i n i ş i de p ic ioa re o d a t ă ce i-ai m ă r t u r i s i t că ' l iubeş t i . î ng r i j e sc de ave ­r e a lui F i l ţp , o sporesc p e n t r u z iua când v a t r e b u i să fie boga t p e n t r u o fa tă bogată . . . Mă g â n d e s - ai<a de m u l t la e l ! Mai de g r a b ă a i p u t e a tu să vi i m a i des pe la m i n e ; o să m a i vurbi ro şi desp re asta. . . S t a u aci o zi ; consfă­t u i r e a n o a s t r ă o d a t ă s fâ r ş i t ă , plec.. . n ' a m m a i l u a t cu m i n e decâ t n u m a i î ncă o rochie . Dar. o să vo rb im ca p e n t r u c inc isprezece zile... A h ! ce frumoasă. , eş t i ! l a s ă - m ă să m ă s a t u r p r i v i n d u - t e .

Mama şi amantă 3 î L O U I S U L B A C H ü

Viitor om de afaceri Suspecţi

. Bine, Marcel, dacă nu înveţi n'ai eă ajungi nici edată un om de afaceri — Lasă papa, nu te îngriji,că azi în ora de desen

amcâştigat'IuiNi'cu,]a, ţintar, cinci lei.-

— Domnule sergent, vă jur că m'am născut aşa. — Hm !... ѳ suspect !... aşa cu roate?

ЩІ e u r â s u l ei n e b u n a t e c , c a r e e r a de&lăn-фяЪгеа une i v ie ţ i ac t ive , d a r m u t e Iu ee p r i -4MÍ convenţ i i l e m o n d e n e , d -na d e L u z a y luft y * * e p ă g â t 'pe pKieten» -ei şi> o m a i s ă r u t ă çjk» ^&Леча огд. cu о^веі* e.JJ9«ară. . Ti*OBteta,de.)L,uzaK!ejra i n a l t a ca şi p r i e t e n a e% eu pân t ece l e c a m p r o n u n ţ a t , d a r d e r i -p W r e - ca : s ă i f i e ţ p r o c l a m a t ă oMienaeie f rumoaf

t a r ă ia ea, t o t a ş a p r e c u m p r i e t e n a ei J e * * n e , u i a i z v e l t ă L c a . e a , e m J a P a r i s . Chi­p a i ei r o t u n d , p l i n , t o t d e a u n a a p r i n s cu lo ra t , t s w u n t a prin- p u t e r e a lu i s en ină . T r e i zbâ rc i -%mn de fieeare parte a f r u n ţ i i - t n p r e l u n g i r e a •pteeapeJcr, se s ă p a s e r â aco lo p robab i l de p e w t t a ob ice iu lu i de a clipi d i n oebi s p r e a j M t e a vedea d e p a r t e în livezi s a u c â m p i i , v i ­t e l e s a u m u n c i t o r i i pe cari, t r e b u i a să - i во -pfevogheze . Soare le î i aşternuse î m p r e j u r a i j a b u l u i e c r a v a t ă ceva m a i î n c h i s ă ca p ie l ea , « a r e n* sta d e loc r ă u g â t u l u i ei r e b u s t ş i M n e . t u r n a t . J i â i n i l e foar te f r u m o a s e e a for-JBă, n u păreau î a î n t r e g i m e l ips i te de m ă n u ş i «fcfaf aéunei c â n d n u le a v e a tn/ m â n ă » d i n ^ c a u z a brunului- ce le i m p r i m a s e scarele.- N'a^

j a і д degete d ecâ t un inel, pe-'eel de c u n u ­nie , . ' i a r d i a m a n t e l e ei a ş t e p t a u o' noră f n tv a s á r t a r din, odaia ei de do rmi t .

Ou toată apaivnţa ei rustică, v i con te sa se­m ă n a mai'mult cu o p r o p r i e t a r ă b o g a t ă d e c â t e t r© anndaşoaicăr. Avea, ca şi copi lul ei , fo r ţă ft» g ra t i e .

A m i n t i r i l e de rasă, de educa ţ i e , eb ice iu l au» tor i tă ţ i i , , s'cntimentul unei francheţe ca re B U •se t e m e a de nimic şi care mergea d r e p t l a ţiMu, un limbagiu eare se asprise fă ră să de -vţr iă p r f i s ' ' a n şi care avea în îndrăzneala vo­ioşiei lui un p a r f u m din vremile de d e m u l t , LU spiritul r e fug ia t î n ochi sa u n f a r l i n i ş ­tit, dar g a t a s ă se în su f l e ţ ea scă î n Î n t u n e r i c ; t o t u l sc î n t r e c e a î n f i in ţa ei ca să-i dea o or i ­

g i n a l i t a t e î n c â n t ă t o a r e , l a t a de d i s t i n c ţ i a d-nei de Gremi l l y . ' l ; Cekv d o u ă p r i e t e n e de p e n s i o n s t a u a l a i u r i •Ina' de a l t a , ca a l t ă d a l ă î n v r e m e a r e c r e a ­ţ i i lo r de là scoa lă s i J e a n n e i ţ i ţ i n e a ' mâna m t r ' a Gcnevievei , i a r a c e a s t a p r iv ind -o t i r ă ­sucea inele le in degete . D u p ă o cl ipă d e t ă ­cere , p i r o n i n d de o d a t ă ochii a s u p r a p r i e ­tene i ei , d - n a de L u z a y li zise a r ă t â n d ^ -~t sn fe f rumosu l p ă r n e g r u a l par ie iene i :

—- E cu loa rea a d e v ă r a t ă ? — Te asipmr că da . • — E u a ş a v e a nevoie de p o m ă d a a n u n ţ a t ă

te'zlare.. Ui te- té , á m per i a lb i e u n e m i l u i t a . ' A v e a d r e p t a t e , c apu l И e r a n i n s b ine . J e a n n e se înf iora . Ogl inda a c e a s t a a t ine re ţ i i ei e ra o a m e n i n ţ a r e , i a r m u l ţ u m i r e a aces te i ferne*! «o începea s ă î m b ă t r â n e a s c ă , c o n t i m p o r a n a el , e r a u n Începu t de c ă i n ţ ă . L a cet;- i-a s lu j i i p ă r u l e i n e g r u , d a c ă n u că s ă g r ă b e a s c ă b r u s c i a m a , s u p r i m â n d t o a m n a ? C â n d p ă r u l ei î n ­d r ă z n e ţ , y a a lb i , n u v a m a i a lb i s u b z ă p a d a « a r e - face feciorelnice b ă t r â n e l e c reş te te aco­p e r i n d flori le Î n t â r z i a t e , ci v a a lb i s t s b p u r b e -r e a o a s e l o r c a l c i n a t e p e c a m o mii Vă m o a r t e a , - E a se g â n d e a l a « c e a s t a , p e «and а - в а de JLmoy u r m a vese lă

— N ' a m s ă c u m p ă r c o s m e t i c ; p r e o t u l m e u

Mtă. găseş te b i n e ş i a ş a ; In doi a n i d e t i l t v o i i fi a l b i t ă d e n a t u r ă c a s t r ă b u n i c ă - m e a a l . c ă r e i p o r t r e t 11 a m t n o d a i a m e a d e p r i m i t

t o tu ş i am> o in t en ţ i e de cochetăr ie . . . e v o r b a d e t a l i a mea. . . e de s p e r i a t c u m m ă *ngraş.ţ s i n u - m i p a s ă că d o a r n u m a i valsez , d a i p e n t r u robo t i t n u v r e a u . s ă fiu greoa ie . . La v â r s t a EoastrăV d a c ă e r i d i c u l s ă faci c u r ă de ajubţiat, e In s c h i m b e s e n ţ i a l ş i u r g e n t s ă tt т е щ і і l a u n v o l u m - cuv i inc ios . SS-mi dai a d r e s a ce rse t i e re i tale. . .

J e a n n e r â d e a c a s ă r ă s p u n d ă la r â s ; dar toa te n a i v i t ă ţ i l e a c e s t e a e r a u c r u d e ; i n toate ea v ' in ţea o n o u ă m u ş c ă t u r ă .

<Va u r m a )

VEXICU" R U Ь E AZA.:

Filmele cele mai frumoase şi instructive