FEBRUARIE2012anul XXNr. 402

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

5-6Evaziuni fiscale cu tutun

7P`c`leli cu fonduri europene

3Ho]i de Dragonul Ro[u

10-11Prevenirea furturilor din locuin]e

8-9Antiterorismul

18-19Ce s-a \ntâmplat cu Estelle Mouzin?

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Escrocii nu ucid niciodat`

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Viorel VASILE

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

Mar]i, 7 februarie, la sediul Direc]iei Ge-nerale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti aavut loc evaluarea activit`]ilor derulate dePoli]ia Capitalei în anul 2011.

Al`turi de chestorul de poli]ie Ioan Dasc`lu -secretar de stat, [ef al Departamentului Ordine[i Siguran]` Public`, chestor-[ef de poli]ieMarian Grigore Tutilescu - [ef DepartamentSchengen, Afaceri Europene [i Rela]ii Interna-]ionale, chestor principal de poli]ie LucianFlorin Guran - împuternicit adjunct al [efuluiDepartamentului Ordine [i Siguran]` Public`,chestor de poli]ie doctor Liviu Popa - InspectorGeneral al Poli]iei Române, domnul Costic`Canacheu - pre[edintele Comisiei de Ap`raredin Camera Deputa]ilor [i domnul Doru MihaiGiugula - Autoritatea Teritorial` de Ordine Pu-blic`, au participat: prefectul Capitalei - domnulMihai Cristian At`n`soaei, primarul general -domnul Sorin Oprescu, reprezentan]i ai celor-lalte institu]ii de aplicare a legii (Parchetul depe lâng` Tribunalul Bucure[ti, Tribunalul Bucu-re[ti, Poli]ia Local`, Curtea de Apel Bucure[ti,Institutul de Medicin` Legal` „Mina Minovici“),precum [i poli]i[ti cu func]ii de conducere dincadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Munici-piului Bucure[ti.

Municipiul Bucure[ti este al [aselea ora[ canum`r de locuitori din Uniunea European`,iar Poli]ia Capitalei asigur` ordinea [i lini[teapublic` a 12% din cet`]enii care locuiesc sauviziteaz` România. În aria sa de responsabili-tate se produc anual 12-14% din totalul in-frac]iunilor sesizate la nivelul Poli]iei Române[i \nregistreaz` 41% din criminalitatea strada-l` sesizat` la nivel na]ional, confruntându-se,de asemenea, cu 30% din totalul furturilor deauto sesizate la nivelul ]`rii.

Priorit`]ile de ac]iune ale Poli]iei Capitalei\n 2011 au fost: combaterea infrac]iunilorstradale (prevenirea infrac]iunilor comise cuviolen]`), combaterea criminalit`]ii grup`rilorinfrac]ionale, a infrac]iunilor de evaziune fis-cal` [i a evenimentelor rutiere grave, precum[i prevenirea criminalit`]ii pe segmentele de-lincven]a juvenil`, victimizarea minorilor [i in-frac]iuni contra patrimoniului.

Din totalul infrac]iunilor sesizate în anul2011 (93.402), 18.8% (17.642) au fost faptecomise stradal, cu 13.2% mai pu]ine decât înanul 2010.

Infrac]iunile contra persoanei au sc`zut cu7% fa]` de anul 2010 (14.793 fa]` de15.925). Din totalul acestora, un procent de

LA ZI

Poli]ia Capitalei eficient` \n 2011

1POLI}IA CAPITALEI - Februarie

POLITIASIGURANTA SI INCREDERE

2 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

88% este reprezentat de loviri [i alte violen]e,v`t`mare corporal` din culp` [i amenin]are.De asemenea, s-a \nregistrat o sc`dere deaproximativ 6% [i \n cazul infrac]iunilor con-tra patrimoniului (59.055 fa]` de 62.639 \n2010). Trebuie specificat c` 57% din totalulinfrac]iunilor contra patrimoniului sunt celede mic` criminalitate (furturi din [i de peauto, furturi de pe rafturile magazinelor, alteinfrac]iuni de furt, furturi din buzunare [i fur-turi de pl`cu]e auto).

Remarc`m, totodat`, o sc`dere cu 8% atâlh`riilor [i cu 36% a furturilor de autove-hicule.

Anul trecut au fost destructurate 173 degrup`ri, cu un total de 1129 membri, din care109 grup`ri de c`tre structurile de investiga]iicriminale [i 64 de cele de investigare a fra-udelor.

Pe linia prevenirii [i combaterii evaziunii fis-cale s-a ac]ionat cu prioritate în domeniile:producerea [i comercializarea produselorenergetice, producerea [i valorificarea alcoolu-lui [i a b`uturilor alcoolice, comercializareaproduselor din tutun, producerea [i comercia-lizarea m`rfurilor agroalimentare, transporturi,construc]ii [i materiale de construc]ii, utilizareafor]ei de munc` „la negru“ [i „la gri“.

Astfel, s-a \nceput urm`rirea penal` fa]` de935 persoane [i s-au \ntocmit 157 de dosarepenale complexe, valoarea total` a prejudi-ciului cauzat fiind de 254.670 mii lei.

|n anul 2011 au fost confiscate 1.695.135]igarete (buc`]i) în valoare de 16.799 mii lei.În perioada analizat` a fost îndeplinit [i o-biectivul privind reducerea num`rului acci-dentelor grave de circula]ie [i a consecin]eloracestora, \nregistrându-se cu 24% mai pu]inimor]i fa]` de anul 2010, fiind, totodat` \nde-plinit cu succes [i obiectivul stabilit prin Pro-gramul European de Ac]iune pe linia Sigu-ran]ei Rutiere („4th European Road SafetyAction Programme“), care prevedea reduce-rea mortalit`]ii rutiere în statele membre cu50% în perioada 2011-2020.

Dac` \n anul 2010 au fost aplicate circa300.000 de sanc]iuni contraven]ionale, anultrecut s-au \nregistrat doar 235.000 de amenzi,ceea ce duce la concluzia c` participan]ii latrafic au dat dovad` de mai mult` respon-

sabilitate, iar ac]iunile preventive derulate deBrigada Rutier` au avut impact.

Pe linia prevenirii criminalit`]ii, \n 2011 s-auderulat o serie de proiecte („Unde-i lege,nu-i tocmeal`!“, „Sfaturi mari pentru cei mici“,„Via]a bate iarba!“, „{i tu po]i fi poli]ist!“,„P`rinte de nota 10“, „R`mâi la ad`post“)prin 755 ac]iuni, având ca beneficiari 21.000copii [i 1300 cadre didactice.

Capitala are o strategie de prevenire a cri-minalit`]ii cu caracter de pionierat în Româ-nia, care va conduce la o interven]ie inte-grat`, în echip` multidisciplinar` condus` dePrefectura Municipiului Bucure[ti.

În anul 2011 au fost primite 291.000 a-peluri prin „112“ (20% din totalul apelurilorprimite la nivel na]ional), cu 13% mai multedecât \n anul 2010. În medie, fiecare sec]iede poli]ie a fost solicitat` s` intervin` la 6280cazuri, ceea ce reprezint` mai mult de 18 de-plas`ri zilnice la evenimente sesizate prinServiciul „112“. În 74% din totalul depla-s`rilor timpul de interven]ie a fost de maxim10 minute.

Anual, se primesc în medie 62.000 peti]ii,iar 2500 - 3000 cet`]eni sunt primi]i în audi-en]` la conducerea Poli]iei Capitalei [i sub-unit`]ilor sale.

Pentru anul 2012, ]inând cont de modi-fic`rile legislative, în condi]iile unui buget deausteritate, a unui deficit important al resur-sei umane, a efectelor crizei economico-fi-nanciare, s-au stabilit urm`toarele obiective:

1. Dezvoltarea managementului institu]io-nal;

2. Combaterea criminalit`]ii stradale;3. Combaterea criminalit`]ii generate de

grupurile infrac]ionale;4. Asigurarea unui mediu de business op-

tim prin combaterea evaziunii fiscale, contra-bandei, restituirilor ilegale de TVA, sp`lare debani;

5. Cre[terea fluen]ei circula]iei [i a sigu-ran]ei rutiere;

6. Continuarea implement`rii strategiei deprevenire a criminalit`]ii la nivelul municipiu-lui Bucure[ti pentru perioada 2011 - 2016;

7. Promovarea marketingului de imagine.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

3POLI}IA CAPITALEI - Februarie

JUDICIAR

|n perioada septembrie2011 - ianuarie 2012, poli-]i[tii Serviciului de Investi-ga]ii Criminale Sector 2, subsupravegherea unui procu-ror al Parchetului de pelâng` Judec`toria Sectorului2 au identificat [i documen-tat activitatea infrac]ional` aunei grup`ri de ho]i dinsociet`]i comerciale, carede]in depozite de m`rfuri \ncomplexul comercial „Dra-gonul Ro[u“.

Membrii grup`rii racolauangaja]i ai comercian]ilor, înspecial de na]ionalitate chi-nez`, prin intermediul c`roraaflau informa]ii privind de-pozitele în care se afl` bunuride valoare [i despre progra-mul p`r]ilor v`t`mate.

Apoi, folosindu-se de cet`-]enii chinezi care se prezen-tau ca fiind proprietarii depo-zitelor (utilizând documentede identitate false), au t`iatlac`tele depozitelor [i le-auînlocuit cu altele identice camodel, dup` care au sustrasîn mod repetat cantit`]i foar-te mari de bunuri.

|n luna noiembrie, poli]i[tiiau efectuat patru perchezi]iiîn Bucure[ti la locuin]ele luiD. Marius, 24 de ani, A. Ionu],23 de ani, R. Cristian, 21 deani, S. Mihai, 27 de ani [i I.M`d`lin, 23 de ani.

Cu aceast` ocazie, au fostg`site [i ridicate în vedereacercet`rilor haine, lac`te tipdepozite, scule folosite pen-tru t`iat metale (foarfec`„gur` de lup“, levier „piciorde c`prioar`“), un pistol cuglon] 9 mm, f`r` cartu[e,

de]inut ilegal de R. Cristian,sabie de 70 cm tip ninja [i obât` de 106 cm.

O parte din bunurile furatede ho]i au fost descoperite \nmai multe magazine dintr-uncentru comercial.

Ancheta a continuat, iar pe22 februarie ofi]eri ai Servi-ciului de Investiga]ii Crimina-le al Sectorului 2 Poli]ie, Sec-]iile 6, 7, 8 [i 9, sub coor-

donarea unui procuror [i cusprijinul Serviciului Specialde Interven]ie Rapid` - aupus în executare 16 mandatede aducere [i au efectuat [a-se perchezi]ii domiciliare înjude]ul Ilfov, pentru prinde-rea tuturor celor implica]i.

Astfel, au fost ridicate zecide baxuri cu haine [i 120 desisteme Home Cinema, fura-te din depozitele comercian-]ilor din „Dragonul Ro[u“. Însarcina membrilor grup`rii afost stabilit`, pân` în prezent,s`vâr[irea a dou` infrac]iunide furt, prima - comis` înluna august anul trecut,dintr-un depozit situat în in-cinta unui complex comer-

cial din jude]ul Ilfov, valoareaprejudiciului fiind de aproxi-mativ 250.000 lei, iar ceade-a doua comis` în lunaoctombrie 2011, tot dintr-undepozit din jude]ul Ilfov, va-loarea prejudiciului fiind deaproximativ 175.000 lei.

În urma perchezi]iilor efec-tuate, au fost depista]i [i con-du[i la sediul Sectorului 2Poli]ie S. Daniel, 40 de ani, C.Marian, 31 de ani, C. Gheor-ge, 26 de ani, {. Sorin, 27 deani, F. Daniel, 23 de ani, B.Mihai, 35 de ani, S. Mihai, 27de ani, R. Cristian, 21 de ani,S. Vasile, 35 de ani, D. Nico-lae, 20 de ani, R. Nicolae, 29de ani, R. Petre, 27 de ani [iS. Daniel, 29 de ani.

Cercet`rile sunt continuatede Serviciul de Investiga]iiCriminale al Poli]iei Sectoru-lui 2, sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de furt calificat, cuS. Daniel, C. Marian, C. Gheor-ghe, {. Sorin, F. Daniel, B.Mihai, S. Mihai, R. Cristian [iS. Vasile în stare de re]inere,urmând s` fie prezenta]iJudec`toriei Sectorului 2 cupropunere de arestare pre-ventiv`.

În urma cercet`rilor efectu-ate, poli]i[tii din cadrul Sec-torului 2 Poli]ie - Serviciul deInvestiga]ii Criminale, l-audepistat [i pe D. Gheorghe,31 de ani, care se sustr`geaurm`ririi penale, acesta fiindre]inut [i urmeaz` a fi pre-zentat Judec`toriei Sectoru-lui 2 cu propunere de aresta-re preventiv`.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Cu aceast` ocazie, au fost ridicate zeci de baxuri cu haine [i 120 de sisteme

Home Cinema, furatedin depozitele

comercian]ilor din„Dragonul Ro[u“.

” ”

Ho]i de Dragonul Ro[u

4 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

În perioada decembrie2011- februarie 2012, poli]i-[tii de la Sericiul Furturi Autoau documentat activitatea in-frac]ional` desf`[urat` de ogrupare de ho]i de autoturis-me marca Dacia, coordonat`de N. M., 32 de ani, din Bucu-re[ti, comise pe raza Capita-lei, îndeosebi din sectoarele2, 3 [i 4, autoturismele furatefiind ulterior vândute la cen-tre de colectare de fier vechineautorizate, de pe raza jude-]elor C`l`ra[i, Giurgiu [i Ilfov.

Autorii, cunoscu]i cu ante-

cedente penale, ac]ionau cuprec`dere noaptea, la ore cutrafic auto [i pietonal re-strâns, deplasându-se apoicu autoturismele furate peraza jude]elor limitrofe Capi-talei, unde erau valorificatepentru sume modice. Pe 22februarie, în baza autoriza-]iilor de perchezi]ie emise deJudec`toria Sectorului 3, oa-menii legii, cu sprijinul Ser-viciului Special de Interven]ieRapid`, au efectuat nou`perchezi]ii domiciliare pe ra-za Capitalei [i a jude]elor Il-

fov, Giurgiu [i C`l`ra[i, ocaziecu care au fost depista]i [icondu[i la sediul ServiciuluiFurturi Auto, [apte dintremembrii grup`rii: N.M., 32 deani, din Bucure[ti, N.V, 18ani, din jud. C`l`ra[i, P.G., 20de ani, din jud. Giurgiu, T.{.,20 de ani, din jud. Giurgiu,C.M., 25 de ani, din jud. C`-l`ra[i, C.M., 34 de ani, din jud.C`l`ra[i [i P.D., 55 de ani, dinjud. Giurgiu.

Dup` administrarea proba-toriului, în sarcina membriloracestei grup`ri s-a reu[it pro-barea a nou` furturi de auto-turisme Dacia, comise \n Ca-pital` între decembrie 2011 -februarie 2012. Pân` în pre-zent, au fost recuperate [i re-stituite p`gubi]ilor [ase din-tre ma[inile furate. Au fostemise ordonan]e de re]inerepentru patru dintre membriigrup`rii, urmând a fi prezen-ta]i Parchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 3 [iJudec`toriei Sectorului 3, cupropunere de arestare pre-ventiv`. (AA.. SS..)

Începând cu luna octombrie 2011, judicia-ri[tii Poli]iei Capitalei, împreun` cu procuroriai Parchetului de pe lâng` Tribunalul Bucu-re[ti, cu sprijinul I.G.P.R. - Direc]ia Opera]iuniSpeciale [i Direc]ia General` de Informa]ii [iProtec]ie Intern`, au desf`[urat activit`]i spe-cifice de cercetare în vederea document`riiactivit`]ii unui grup infrac]ional specializat încomiterea de în[el`ciuni imobiliare.

Pe 26 ianuarie, poli]i[tii sub coordonareaParchetului de pe lâng` Tribunalul Bucure[ti,au desf`[urat o ac]iune în urma c`reia au fostidentifica]i P. Corneliu, 47 de ani, din jude]ulPrahova, D. Gheorghe, 46 de ani, din jude]ulArge[, M. Bogdan, 31 de ani, din jude]ul Olt,S. Dana, 44 de ani, }. Florinel, 31 de ani [i T.Viorel, 43 de ani, ultimii trei din Bucure[ti.

Ace[tia, în cursul lunii noiembrie 2011, dup`o în]elegere prealabil`, folosind un contractde vânzare-cump`rare falsificat, au indus îneroare un b`rbat c`ruia i-au vândut un terenintravilan situat în jude]ul Ilfov, cauzându-iun prejudiciu material în valoare de 47.000euro. Adev`ratul proprietar al terenului este osocietate comercial`, iar valoarea real` depia]` al acestuia este de aproximativ1.200.000 euro.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tiiServiciului de Investiga]ii Criminale din Poli]iaCapitalei [i procurori din cadrul Parchetuluide pe lâng` Tribunalul Bucure[ti, sub aspec-tul s`vâr[irii infrac]iunilor de în[el`ciune cuconsecin]e deosebit de grave [i uz de fals, cucei în cauz` în stare de re]inere. (AA.. SS..)

Fals tratat de afacere reu[it`

Dacia 1310 - preferata ho]ilor

5POLI}IA CAPITALEI - Februarie

ECONOMIC

}ig`ri ilegale via Grecia

La sfâr[itul lunii ianuarie,poli]i[ti ai Serviciului deInvestigare a Fraudelor, Sec-tor 3, au demarat o ampl`ac]iune de prindere \n fla-grant delict a unor indivizicare se ocupau cu contra-banda de ]ig`ri. Oamenii le-gii aveau mai multe infor-ma]ii c` [oferii unei firme dinjude]ul Vâlcea, transport` dinGrecia, cu autocarele firmei,diverse cantit`]i de ]ig`ri,care nu au aplicat timbru le-gal [i le comercializeaz` înBucure[ti [i Craiova, prindiferite persoane.

|n dup`-amiaza zilei de 31ianuarie, anchetatorii, împre-un` cu poli]i[ti de la BrigadaRutier` a Capitalei [i Serviciulde Poli]ie Rutier` I.P.J. Ilfov,i-au prins pe S. Sorin, 25 deani, din Bucure[ti, E. Mehmet

36 de ani, cet`]ean turc cure[edin]a în jude]ul Vâlcea [iM. Sergiu, 35 de ani, din ju-de]ul Vâlcea, dup` ce au in-trat \n România, dinspre Gre-cia, via Bulgaria, prin VamaGiurgiu, cu un autobuz mar-ca Neoplan, în care se aflauascunse 300.000 de ]igaretepe care nu le-au declarat or-ganelor vamale.

}ig`rile netimbrate erauascunse în compartimentulde dormit al [oferului, într-unseif, în buc`t`ria autobuzului,respectiv sub coridorul cen-tral al p`r]ii din spate a auto-buzului, în podeaua acestuia.Cei doi [oferi, precum [i ghi-dul, nu de]ineau nici un felde document legal justificativ.

Prin activitatea lor, cei treiau adus un prejudiciu deaproximativ 125.000 lei,reprezentând contravaloareaTVA-ului [i a accizelor aferen-te. Cei în cauz` sunt cerceta]isub aspectul s`vâr[irii infrac-]iunilor de contraband`, iar

autocarul a fost indisponibi-lizat pân` la finalizarea an-chetei.

Cercet`rile sunt continua-te de poli]i[ti, cu S. Sorin, E.Mehmet [i M. Sergiu în starede re]inere, pentru stabilireaîntregii activit`]i infrac]ionale.Fa]` de ace[tia a fost pus` înmi[care ac]iunea penal` [iurmeaz` a fi prezenta]i Jude-c`toriei de pe lâng` Tribu-nalul Bucure[ti cu propunerede arestare preventiv` pen-tru 29 de zile.

Contraband` pe filieraRepublicaMoldova

Poli]i[tii Serviciului de In-vestigare a Fraudelor - Poli]iaSectorului 6 au reu[it demas-carea unui cet`]ean iordani-an cu re[edin]a în Bucure[ti,care aproviziona un complexcomercial din sectorul 6 cu]ig`ri de contraband`, adusedin Republica Moldova. Joi, 9februarie, poli]i[tii l-au oprit\n trafic pe K. Jaber, 42 deani, \n timp ce ie[ea dintr-uncomplex comercial cu un„Hyundai Tucson“ înc`rcat cupachete de ]ig`ri care nu aveauaplicate timbre fiscale elibe-rate de autorit`]ile române.

|n urma perchezi]iei aufost g`si]i mai mul]i saci \ncare se aflau peste 110.000de ]igarete din RepublicaMoldova. }ig`rile, în valoarede 36.000 lei, precum [i

Evaziuni fiscale cu tutun

Credit foto: Corbis.com

6 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

ECONOMIC

autoturismul, au fost confis-cate.

Totodat`, a fost început`urm`rirea penal` fa]` de K.Jaber fiind acuzat de evazi-une fiscal`, contraband` [ide]inere de ]igarete netim-brate legal, dispunându-sem`sura preventiv` a re]inerii.

În diminea]a zilei de 10februarie, oamenii legii auf`cut mai multe perchezi]ii lastandurile complexului co-mercial care era aprovizionatde K. Jaber, fiind descoperite10.200 pachete de ]ig`ri(204.000 ]igarete) provenitedin contraband`. S-a luatm`sura indisponibiliz`rii în-tregii cantit`]i de ]igareteg`site, în valoare total` de65.000 lei. În continuare,urmeaz` a fi extinse cercet`-rile fa]` de persoanele impli-

cate \n vânzarea ]ig`rilor [iurmeaz` a fi efectuate veri-fic`ri pentru a fi identificatebunurile mobile [i imobilede]inute de f`ptuitori pentrurecuperarea integral` a prej-udiciului cauzat prin s`vâr[i-rea infrac]iunilor.

Cercet`rile sunt continua-te sub supravegherea procu-rorilor din cadrul Parchetuluide pe lâng` Judec`toria Sec-torului 6 în vederea prob`riiîntregii activit`]i infrac]ionale.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Credit foto: Corbis.com

Luni, 20 februarie, Poli]ia Capitalei - Servi-ciul de Investigare a Fraudelor - Sectorul 6Poli]ie, sub coordonarea unui procuror al Par-chetului de pe lâng` Tribunalul Bucure[ti,împreun` cu inspectori ai Autorit`]ii Na]io-nale a V`milor [i cu sprijinul Serviciului Spe-cial de Interven]ie Rapid` - a efectuat trei per-chezi]ii domiciliare \n Bucure[ti [i jude]ul Il-fov, fiind vizat` activitatea unei societ`]i co-merciale, care importa produse agroalimen-tare, f`r` a achita taxele vamale [i taxa pe va-loarea ad`ugat` aferente.

Acestea erau vândute c`tre persoane fizicesau juridice prin intermediul mai multorfirme-fantom` sau societ`]i comerciale nouînfiin]ate, prin sistemul „suveic`“ (produseleerau vândute de la o societate comercial` laalta).

|n urma perchezi]iilor efectuate la dou` de-pozite din ora[ul Voluntari, poli]i[tii au desco-

perit [i ridicat în vederea confisc`rii 31.000de lei, 18 [tampile, mai multe unit`]i de cal-culator [i laptop-uri. De asemenea, au fostindisponibilizate peste 10 tone de legume [ifructe f`r` documente de provenien]`.

Mai mult, într-o anex` ascuns` a unui bi-rou, precum [i într-un dulap cu perete dubluau fost descoperite [i ridicate în vederea con-tinu`rii cercet`rilor mai multe documenteextracontabile, în care erau înscrise toateopera]iunile comerciale neînregistrate alesociet`]ii.

Patru persoane au fost re]inute, urmând afi prezentate Parchetului de pe lâng` Tribu-nalul Bucure[ti [i Tribunalului Bucure[ti, cupropunere de arestare preventiv`, sub aspec-tul s`vâr[irii infrac]iunii de evaziune fiscal`.

AA.. SSOORRIINN

Tone de legume [i fructe confiscate de poli]i[ti

7POLI}IA CAPITALEI - Februarie

ECONOMIC

Ofi]erii Serviciului de In-vestigare a Fraudelor al Poli-]iei Capitalei au re]inut-o, la\nceputul lunii februarie peC. Mihaela, 35 ani, fiind dis-pus` începerea urm`ririi pe-nale pentru s`vâr[irea infrac-]iunilor de în[el`ciune, falsmaterial în înscrisuri oficiale[i uz de fals.

Oamenii legii o [tiau peaceasta \nc` din martie 2011când, \n urma unor plângeria ajuns \n aten]ia anchetato-rilor dup` ce a \n[elat zecefirme, c`rora le promiseseob]inerea unor fonduri ne-rambursabile în valoare de3.000.000 euro de la Uni-unea European`, prin inter-mediul Agen]iei de profil. Dinacest motiv, pe numele ei afost întocmit un dosar penal

pentru s`vâr[irea infrac]iuni-lor de în[el`ciune, fals mate-rial în înscrisuri oficiale, uz defals [i i-a fost aplicat` m`surainterzicerii de a p`r`si locali-tatea.

Cu toate acestea, C. Miha-ela [i-a continuat activitateainfrac]ional`, inducând îneroare, prin acelea[i metodepersuasive, alte dou` victi-me, c`rora le-a promis ob]i-nerea de fonduri europenenerambursabile în valoare de500.000 euro.

Pentru probarea activit`]iiinfrac]ionale continuate, po-li]i[tii bucure[teni au organi-zat un flagrant pe 2 februarie,în urma c`ruia femeia a fostsurprins` în timp ce primea500 de euro, drept avanspentru ob]inerea de fonduri

europene nerambursabile.Mai mult, la perchezi]ia

efectuat` la imobilul învinu-itei, au fost g`site [i ridicateîn vederea continu`rii cerce-t`rilor, mai multe contractecare purtau antetul [i [tampi-la Agen]iei, semnate [i [tam-pilate în fals.

AA.. SSOORRIINN

P`c`leli cu fondurieuropene

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Piraterie literar`|n luna ianuarie, poli]i[tii Serviciului de

Investigare a Fraudelor - Poli]ia Sectorului 5au primit o sesizare c` patru centre xerox dinBucure[ti vând copii realizate de pe operepurt`toare de drepturi de autor, cursuri uni-versitare, în principal cu profil juridic. În urmacercet`rilor, a reie[it c` la sediul acestor firmeexist` stocate \n format electronic sau pe hâr-tie diferite cursuri universitare, care sunt co-mercializate c`tre diver[i clien]i ce se prezen-tau [i solicitau achizi]ionarea unor astfel demateriale.

Au fost efectuate mai multe verific`ri lapunctele de lucru ale societ`]ilor respective,iar în baza datelor [i informa]iilor ob]inute, îndiminea]a zilei de 3 februarie poli]i[tii, încolaborare cu ofi]eri ai Serviciului de Inves-tigare a Fraudelor al Poli]iei Capitalei [i aiPoli]iei Sectoarelor 1, 2, 3, 4 [i 6 au descins la

mai multe adrese din Bucure[ti, fiind efec-tuate 13 perchezi]ii domiciliare [i dou` veri-fic`ri la punctele de lucru declarate de socie-t`]ile în cauz`.

Au fost ridicate, în vederea continu`rii cer-cet`rilor, 34 harddisk-uri, 93 memorystick-uri,74 discuri optice, 6 dischete de memorie, unlaptop [i 121 opere literare, atât în copiecât [i în original, fiind, totodat`, indisponibi-lizat` suma de 280 lei, care nu a putut fi jus-tificat` prin documente de eviden]` contabil`.

De asemenea, în perioada urm`toare sevor verifica dispozitivele de stocare ridicate cuocazia perchezi]iilor domiciliare, în vedereaidentific`rii [i stabilirii titularilor prejudicia]i.

Prejudiciul este estimat la aproximativ120.000 euro.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tii Ser-viciului de Investigare a Fraudelor Sector 5,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de reali-zare [i distribuire de m`rfuri piratate.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

8 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

Terorismul nu are o defini-]ie unanim acceptat` pe planinterna]ional. Exist` doar unconsens mai larg, potrivit c`-ruia terorismul este o folosirea for]ei în afara normelormorale [i militare în scopulînspâimânt`rii unui anumitgrup de oameni - care pot ficu totul al]ii decât victimeleac]iunii respective - pentru afor]a acceptarea solicit`rilor [irevendic`rilor f`ptuitorilor.

De[i grani]ele lor sunt par-]ial estompate, între teroris-mul na]ional [i cel interna]io-nal exist` deosebiri de esen]`.La nivel na]ional, terorismulare drept cauze dorin]a deautonomie, independen]`, e-galitate în drepturi sau celpu]in recunoa[tere a minorit`-]ilor [i terorismul motivat ideo-logic al anilor '60, având dreptscop r`sturnarea ordinii eco-nomice, sociale [i politice, în-locuirea acesteia cu un modelextremist (de dreapta sau destânga). Având un caracterpreponderent na]ional în ace-la[i timp, terorismul motivatreligios al extremi[tilor islamicieste un fenomen interna]io-nal, chiar dac` este orientat, înprezent, mai ales împotrivaStatelor Unite ale Americii.

Fenomenul „terorism“ -delimit`ri conceptuale

Mult` vreme, statele civi-lizate nu au fost capabile s`aprecieze dimensiunea [i im-plica]iile amenin]`rilor de na-tur` terorist`. Democra]iile oc-cidentale au v`zut în terorismun fenomen minor [i iritant.Din aceast` cauz`, nici ac-

]iunile de contracarare nu aufost unitare, sincrone [i ferme.

O rezultant` a acestei st`ride fapt o constituie confuziaconceptual` [i ac]ional` asu-pra terorismului.

|n 1974, Yasser Arafat sus-]inea în fa]a Adun`rii Generalea Na]iunilor Unite, c` „oriceac]iune în sprijinul unei cauzejuste nu poate fi considerat`un act de terorism“.

Delimit`rile conceptualeprivind fenomenul teroristsunt influen]ate de natura po-liticii interne [i externe a gu-vernului fiec`rui stat. Practic,fiecare stat suveran î[i rezerv`autoritatea politic` [i legal` dea determina ce este [i ce nueste terorism în contextul pro-priilor afaceri interne sauexterne.

Un exemplu simptomatic îlconstituie chiar SUA - ]ar` a-fectat` puternic de atacurileteroriste de la 11 septembrie2001 - unde fiecare agen]ieguvernamental` î[i are propriasa defini]ie a terorismului.Sistemul federal american esteîn a[a fel organizat încât per-mite fiec`rui stat s` stabileas-c`, potrivit codului penal pro-priu, ce constituie ofens` denatur` criminal`. Mai multestate americane din cadrulUniunii definesc terorismul cape o crim` de drept comun,încercând astfel s` suplineasc`vidul conceptual din domeniulrespectiv.

Pe de alt` parte, diversita-tea jurisdic]ional` tipic ameri-can` nu a permis coordonareatuturor agen]iilor în acceptareaunei defini]ii comune. Deexemplu, FBI define[te tero-

rismul ca „folosirea ilegal` afor]ei sau violen]ei împotrivaunor persoane sau propriet`]iîn scopul intimid`rii sau coer-ci]iei guvernului [i popula]ieicivile, avându-se în vedere rea-lizarea unor obiective politicesau sociale“. La rândul s`u, CIAconsider` c` „terorismul inter-na]ional este terorismul pro-dus cu ajutorul unor guvernestr`ine sau organiza]ii, direc-]ionat împotriva unor guvernesau organiza]ii ]int` (autohto-ne sau str`ine)“.

Dup` cum se vede, Agen]iaCentral` de Informa]ii folose-[te un concept tautologic, greude utilizat în delimitarea strictconceptual` a fenomenului.

Departamentul de Stat [iDepartamentul Ap`r`rii SUAv`d în terorism: „folosirea pre-meditat`, politic motivat`, aviolen]ei împotriva unor ]intenecombatante de c`tre gru-p`ri neoficiale sau agen]i gu-vernamentali clandestini, cuinten]ia de a influen]a audi-en]a (publicul)“.

|n ceea ce prive[te teroris-mul interna]ional, cele dou`agen]ii consider` c` acestapresupune: „implicarea unorcet`]eni sau teritorii ale maimultor ]`ri în acela[i timp“.

Antiterorismul Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Februarie

CONTRAATAC

Din analiza acestor defini]iireiese c` nu exist` un consensîn definirea clar` a conceptuluide terorism. S` lu`m fiecareelement în parte:

NNaattuurraa aaccttuulluuii.. Concep-tul de violen]` terorist` sau a-menin]are cu violen]a trimitela ideea de criminalitate, ilega-litate, politic` subversiv` [imanifest`ri anarhice (piraterie,deturn`ri de avioane, lu`ri deostatici [i alte agresiuni cusubstrat politic).

AAuuttoorriiii.. Ace[tia pot fiautorit`]i statale sau indivizi [igrupuri de indivizi determina]imotiva]ional.

}}iinnttee ssttrraatteeggiiccee.. Sus]i-nerea financiar` a terorismuluide diverse state este, adeseori,o component` important` apoliticii acestora de expansi-une teritorial` (geografic`) [ide domina]ie (în sensul decontrol politic). Recent, nume-roase acte de terorism au avutca obiectiv ob]inerea de fon-duri prin opera]iuni fiscalefrauduloase. Un astfel deexemplu este narcoterorismul,practicat de cartelurile drogu-rilor din Columbia.

SSccooppuurrii [[ii mmoottiivvaa]]iiii.. Tea-ma, [antajul, extorcarea de

fonduri, subminarea unor re-gimuri politice, amenin]areaunor drepturi [i libert`]i funda-mentale ale omului sunt ac-]iunile cel mai frecvent folosi-te. De multe ori, terori[tii semul]umesc doar cu ob]inereaunor efecte destabilizatoare,atâta vreme cât obiectiveleeconomice, politice sau mili-tare nu pot fi atinse.

Indiferent de rezultate, te-rorismul r`mâne o surs` defrustrare social` [i nesiguran]`la nivel individual.

}}iinntteellee.. Cu prec`dere,obiectivele vizate de terori[tisunt [efi de state sau de gu-verne, diploma]i, oficialit`]ipolitice sau diplomatice, mili-tari în retragere sau în misiunide men]inere a p`cii.

MMeettooddee.. |n scopul dise-min`rii fricii în rândul popu-la]iei, terori[tii utilizeaz`:

amenin]area;violen]a (r`piri de copii,

lu`ri de ostatici, crime, bom-bardarea unor obiective etc).

Din momentul în care tero-rismul uzeaz` de arme, fizice[i psihologice ilegale, specialîndreptate spre victime nevi-novate, ac]iunile sale reprezin-t` o violare a drepturilor fun-

damentale ale omului, o în-c`lcare a legilor interna]ionale[i un act de respingere, „înliter` [i spirit“, a Cartei ONU [ia altor tratate multilaterale.

Terorismul sau r`zboiul asimetric

O defini]ie a terorismului,unanim acceptat` de spe-ciali[tii din domeniul politolo-giei, sociologiei sau al celuimilitar, nu exist` înc`. Singurazon` unde ace[tia se în]elegoarecum este cea în care seaccept` tipurile general-repre-zentative de terorism, respec-tiv distingerea clar` între tero-rismul de stat - exercitat deagen]ii specializate, care de]inmonopolul coerci]iei - [i tero-rismul politic - exercitat de„actori vremelnici“, practicat laînceputurile sale la nivel in-tern, apoi la nivel interna]ional[i intercontinental. Acesta dinurm` are ca autori indivizi saugrupuri bine preg`tite [i puter-nic motivate etnic, religios,politic.

Terorismul în sine folose[tedeliberat [i sistematic mijloaceviolente ori amenin]`ri caretrebuie s` aib` ca rezultat pro-vocarea de neîncredere, tea-m`, panic`, nesiguran]`, igno-rând orice norme umanitare.Scopul acestuia este de a afec-ta grav atât structura social`cât [i individul, luat separat,prin distorsionarea cadrului depercep]ie a imaginii societ`]iide care membrii acesteia de-pind [i în care î[i pun toat`încrederea.

Adrian VLADCamelia OPRESCU

- va urma -

Credit foto: Corbis.com

10 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Furturile din locuin]e reprezint` o proble-m` cu care se confrunt` atât cet`]eanul, cât [iPoli]ia.

Adesea, dup` „vizita“ unui infractor în locu-in]a sa, victima se întreab` „De ce tocmai lamine?“. Nu trebuie ignorat faptul c`, înaintede a da lovitura, cei mai mul]i dintre ho]i stu-diaz` mai întâi terenul [i ac]ioneaz` acolounde descoper` elemente favorizante (u[il`sate descuiate, u[i care se pot sparge cuu[urin]`, case locuite de persoane în vârst`,singure, suferinde, care nu se pot ap`ra, în-crez`toare [i care simt nevoia de comunicareetc.).

Dup` toate constat`rile, se pare c` cea maivulnerabil` parte a caselor este u[a de accesîn locuin]`. Uneori, aceasta este spart` dec`tre ho]i cu diferite ustensile, unele mairudimentare, altele mai sofisticate, iar alteorieste deschis` chiar de c`tre locatarul carepermite accesul persoanelor necunoscute.

În ultima perioad` de timp, Poli]ia Capitaleia fost sesizat` cu privire la comiterea maimultor furturi din locuin]e, la care au partici-pat a[a-zi[i vânz`tori ambulan]i sau persoanecare [i-au declinat calit`]i false pentru ap`trunde în locuin]ele victimelor (lucr`tori dela gaze, deratizare, electricieni, instalatori etc.).

Pre]urile foarte tentante sau portul unorechipamente de lucru specifice, prezentareaunor legitima]ii false sunt tot atâtea motivepentru ca unii cet`]eni, de bun`-credin]`, s`le permit` accesul în locuin]`. Odat` p`trun[iîn cas`, ho]ii recurg la tot felul de mijloacepentru a-l determina pe locatar s` p`r`seasc`locuin]a, astfel încât r`ma[i singuri s` poat`fur` bani sau bunuri mici [i de valoare mare,

cu rapiditate [i exactitate, dup` o prealabil`recunoa[tere a terenului de c`tre compliciiacestora.

Pentru o mai bun` exemplificare: mai întâise prezint` la u[a dumneavoastr` o persoan`care pretinde c` este instalator/electricianetc., îi permite]i accesul în locuin]`, el se pre-face c` v` ofer` serviciul pentru a venit, dum-neavoastr` îl pl`ti]i, iar apoi acesta pleac`.Ceea ce nu [ti]i dvs., este c` el a observatlocul de unde a]i adus banii. Dup` un timp,se prezint` la u[a dumneavoastr` al]i indivizi,complici ai primului, care ofer` la rândul loralte servicii, iar dumneavoastr`, credul [i deaceast` dat`, le permite]i s` intre în cas`. Subun pretext oarecare, v` determin` s` merge]ila vecin pentru a întreba ceva, timp în care, cumare rapiditate [i exactitate v` sustrag baniisau bunurile de valoare aflate la vedere, c`ciau venit la „punct ochit - punct lovit“. S-arputea s` treac` ceva timp pân` s` v` dez-metici]i [i s` v` da]i seama c` a]i fost „operat“de ni[te profesioni[ti.

Pentru a nu primi o astfel de „lovitur`“,Poli]ia Capitalei v` recomand`:

Asigura]i-v` u[a cu încuietori sigure, lan]de siguran]`, vizor; monta]i un interfon la in-trarea în locuin]`; asigura]i un iluminat core-spunz`tor atât pe casa sc`rii, cât [i în preajmaanexelor;

Nu deschide]i u[a locuin]ei persoanelornecunoscute, chiar dac` acestea v` ofer` sprevânzare produse tentante, pe care le pute]iconsidera a fi un chilipir; eventual conversa]iprin u[a încuiat` sau deschis`, dar asigurat`cu lan]ul;

Aten]ie la persoanele pe care le primi]iîn cas`. Acorda]i mare aten]ie legitim`riiacestora [i nu v` încrede]i în c`r]ile de vizit`pe care vi le prezint`. În situa]ia în care locui]ila bloc, persoanele care ofer` diverse serviciiar trebui s` fie înso]ite de pre[edintele sau deadministratorul asocia]iei de proprietari/lo-catari;

Nu permite]i accesul persoanelor caresun` la interfon, decât dac` le cunoa[te]iidentitatea;

Nu l`sa]i bilete în u[` prin care anun]a]ic` sunte]i pleca]i de acas` [i nu face]i publicacest lucru; ruga]i vecinii s` v` supravegheze

Prevenirea furturilor din locuin]e

11POLI}IA CAPITALEI - Februarie

PREVENIRE

A[a se intituleaz` campaniade prevenire a pornografiei in-fantile pe Internet, pe care odesf`[oar` în prezent poli]i[tiiServiciului de Analiz` [i Preve-nire a Criminalit`]ii din cadrulPoli]iei Capitalei.

Lansat` la nivel na]ional înluna februarie a anului trecut, încadrul proiectului „Dezvoltareacapacit`]ii de prevenire [i inves-tigare a cazurilor de pornografieprin Internet în România“, rezul-tat în urma unui parteneriatîncheiat între Poli]ia Român` [iPoli]ia Norvegian`, campaniaare drept scop informarea ele-vilor cu privire la riscurile la carese expun în momentul în careintr` în contact cu persoane ne-cunoscute prin intermediul re-]elelor de socializare: instantmessenger, chat, forum, Hi5,Facebook, My Space.

Mesajul campaniei esteacela c` în spatele unui profilprietenos, aflat pe internet, sepoate ascunde o persoan` cuinten]ii periculoase.

Campania a fost gândit` ase desf`[ura în dou` etape,prima de informare public`,iar cea de-a doua de transmi-tere a recomand`rilor preven-tive în mod direct, prin întâlniricu elevii.

În luna aprilie 2011, Institu-tul de Cercetare [i Prevenire aCriminalit`]ii, în colaborare cu

Funda]ia FOCUS [i Organiza]ia„Salva]i Copiii“, a organizat unseminar pentru preg`tirea ofi-]erilor de prevenire. Targetulexper]ilor din cadrul Poli]ieiNorvegiene, care au sus]inutcu profesionalism tematica a-bordat`, a fost însu[irea, dec`tre speciali[tii români, a unorinforma]ii [i practici necesareîn activit`]ile de prevenire apornografiei pe internet (exploa-tare sexual` a copiilor pe in-ternet, h`r]uire, agresivitateverbal`, amenin]`ri manifesta-te în comunicarea pe re]elelede socializare).

Pân` în prezent, ofi]erii Ser-viciului de Analiz` [i Prevenirea Criminalit`]ii au desf`[uratactivit`]i informativ-preventive,la care au participat peste2350 de elevi [i 150 profesori,au aplicat chestionare pentrurealizarea unei cercet`ri socio-logice privind obiceiurile ele-vilor pe internet [i au organizatconcursuri care s-au finalizatcu premierea elevilor câ[tig`-tori, premiile constând în ma-teriale promo]ionale ale cam-paniei: tricouri, mousepaduri,pixuri, memory stickuri.

În paralel cu activit`]ile pre-ventive din [coli, speciali[tiiPoli]iei Capitalei au f`cut de-mersuri pe lâng` posturile deradio pentru difuzarea spotu-rilor audio în regim de campa-

nie social`. Astfel, s-au al`turatcampaniei posturile de radio„România Actualit`]i“, „RadioZU“, „Europa FM“ [i „Radio 21“.Totodat`, în [coli [i spa]ii pub-lice au fost expuse afi[e [i aufost distribuite pliante tema-tice.

În prezent, se continu` ac-tivit`]ile informativ-preventivecu elevii, în cadrul c`rora esteprezentat site-ul Funda]ieiFOCUS www.safernet.ro, prinintermediul c`ruia copiii auposibilitatea de a reclama on-line (accesând butonul ro[u)orice situa]ie de agresiune saupornografie pe care o întâl-nesc când folosesc internetul.Sesiz`rile sunt transmise struc-turilor specializate ale Poli]ieiRomâne, respectiv Crima Orga-nizat`. Pagina FOCUS, ce cu-prinde butonul ro[u, este g`z-duit` de serverul Inspectora-tului General al Poli]iei Româ-ne, astfel c`, la datele personaleale celor ce fac sesiz`rile, auacces doar lucr`torii de poli]ie [icei ai FOCUS. Dup` terminareasesiunilor de informare, se varealiza un sondaj de opinie înrândul elevilor, care va servi laevaluarea campaniei.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddeeSSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii

PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

casa; uneori este cea mai bun` metod` deprevenire a furturilor din locuin]e;

Nu p`stra]i în cas` sume mari de bani [inu face]i publice valorile pe care le de]ine]i;

În cazul în care a]i pierdut o cheie, înlo-cui]i imediat încuietoarea sau lac`tul;

Nu da]i curs întâlnirilor propuse telefo-nic de c`tre persoane necunoscute; poate fipretextul de a v` determina s` p`r`si]i locu-in]a, care între timp poate fi spart`.

Dac`, din nefericire, a]i devenit victima unuifurt din locuin]`, v` sf`tuim s` proceda]i astfel:

nu intra]i în panic` [i gr`bi]i-v` s` a-nun]a]i Poli]ia la apelul unic de urgen]` 112;

nu atinge]i [i nu mi[ca]i de la locul lorbunurile din locuin]`; s-ar putea s` [terge]iurme [i s` îngreuna]i activitatea poli]i[tilorcare vor veni pentru cercet`ri la fa]a locului;

încerca]i s` oferi]i Poli]iei cât mai multedate de care a]i luat la cuno[tin]`; de aseme-nea, apela]i la vecinii care au observat anu-mite aspecte de natur` s` duc` la clarificareasitua]iei.

Tu cui dai „accept“ ?

14 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

FBI-ulcontra-atac`

Pus în fa]a extinderii acestuifenomen periculos, care practictindea s` scape oric`rui fel decontrol, FBI-ul a fost cea dintâiinstitu]ie guvernamental` carea reac]ionat. Primul pas a con-stat în crearea chiar pe inter-net a unui program intitulat„Monitoring Pedophilia (Pae-dophilia) an the internet“. Esteun program complex care ur-m`re[te monitorizarea total` aacestui fenomen prezent înre]ea. Având adresahhttttpp::////uunnddeemmeett oorrgg,, progra-mul centralizeaz` toate datele[i informa]iile legate de pe-dofilii care opereaz` prin cal-culator. Speciali[tii FBI [i-auconcentrat aten]ia asupra„spargerii“ codurilor [i parole-lor de acces în astfel de clu-buri. Aceast` activitate deose-bit de laborioas` a avut rezul-tate de-a dreptul remarcabile.Astfel, în luna septembrie1997, a fost identificat RonaldRiva. Acesta, folosind o camer`video digital`, a f`cut filmeporno cu o feti]` de 10 ani.Apoi, el a pus aceste filme peinternet, într-o „camer` virtu-al`“, ai c`ror membri erauconstitui]i în „Orchid club“. Lascurt timp dup` depistarea„proxenetului electronic“ aufost descoperi]i [i ceilal]imembri ai „clubului“, în total13 indivizi din diferite ]`ri. FBI,în colaborare cu Interpol a dis-pus arestarea tuturor pentrude]inere [i distribuire de mate-rial pornografic infantil, iar

fiecare dintre ei a primit câtecinci ani de închisoare.

Brooker Maltais este un pilotamerican. El a fost condamnatla patru ani de închisoare du-p` ce a avut rela]ii sexuale cuo fat` de 14 ani. „Leg`tura“ lors-a stabilit ini]ial tot prin inter-net. Craig Bombere a fost des-coperit [i re]inut de c`tre De-partamentul de Poli]ie Omahaîn octombrie 1997. Membru al

unui „Club 69“, el a fost acuzatpentru c` a încercat s` aib` oleg`tur` sexual` cu un copilcontactat tot prin internet.

În anul 1998, poli]ia britani-c` a descoperit mii de fotogra-fii porno color, cu copii, majo-ritatea în vârst` de doi ani, sto-cate în memoria unui compu-ter al Universit`]ii Birmingham.20 de milioane de „clien]i“ dinuniversit`]i, firme, institu]ii din160 de ]`ri puteau avea accesla biblioteca pornografic`, prinintermediul sistemului infor-ma]ional internet. Poli]ia bri-tanic` a fost sesizat` de FBI,dup` ce speciali[tii Biroului„au dat buzna“ în arhiva biblio-tecii.

Deja în SUA func]ioneaz`unit`]i speciale „cyber-sheriff“,care au înregistrat câteva suc-cese notabile.

Astfel, în ora[ul Davison, aufost deja descoperite 11 cazuriîn care pedofilii î[i aranjauîntâlniri cu adolescen]ii în ve-derea între]inerii unor rela]iisexuale.

Flint, un b`rbat de 36 ani, afost arestat în Livonia chiar înmomentul în care se întâlneacu o fat` de 14 ani pe care ocontactase prin intermediulInternetului.

Jeffrey Glenn Newcombe acomp`rut în fa]a TribunaluluiDistrictual din Davison subînvinuirea de a fi încercat s`seduc` un minor. Ficano, [eri-ful acestui district, a afirmat înfa]a judec`torului c` Flint [i-ag`sit poten]iala victim` într-un„chat room“ pe internet.

Numai în luna martie, poli-]i[tii din SUA au arestat 70 depedofili care au folosit interne-tul pentru a-[i aranja fapteleincriminate.

În ziua de 28 martie 1999,un cet`]ean englez, în vârst` de47 de ani, a fost arestat în Nor-vegia atunci când s-a prezentatla întâlnirea cu Billy, un tân`rde 14 ani. |n realitate „Billy“ erapseudonimul de pe internet alunui ofi]er de poli]ie. Pedofilul,a c`rui identitate nu a fostdezv`luit`, urmeaz` s` com-par` în fa]a unui tribunal dinSUA, sub învinuirea de „încer-care de a avea rela]ii sexuale cuun minor“.

Exper]ii în calculatoare aipoli]iei franceze au începutidentificarea [i p`trunderea înre]elele pedofililor, care odat`descoperi]i sunt pasibili la treiani închisoare, în ultimii doi anifiind investiga]i peste 200 de sus-pec]i.

Un nou capitol al luptei po-li]i[tilor în cyber-spa]iu a fostdeschis recent când peste 100de suspec]i din 12 ]`ri (inclu-siv Australia) au fost aresta]i ca

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

Poli]i[tii din Florida, cuajutorul computerelorpersonale, au reu[it s`dea suficiente lovituri

pornografiei pe internet...

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Februarie

PREVENIRE

f`când parte din re]eaua pe-dofil` de pe internet. Au fostconfiscate peste 100.000 decasete cu imagini indecente cucopii.

Bob Packman, director gene-ral adjunct al Brig`zii Judiciaredin Marea Britanie, a afirmatc` aceast` opera]iune a fostcea mai cuprinz`toare. Un nu-m`r mare de poli]ii criminale,din diverse state, au ac]ionatsimultan.

Superintendentul John Ste-ward, care a condus opera]iu-nea este convins c` re]eauapedofililor ce ac]ioneaz` întoat` lumea pe internet a pri-mit o grea lovitur`. Au fostconfiscate multe calculatoare[i documente.

Poli]i[tii din Florida, cu aju-torul computerelor personale,au reu[it s` dea suficiente lovi-turi pornografiei pe internet [ipedofililor care î[i alegeau vic-timele dintre copiii afla]i în explo-rarea unui univers mai curat.

Din iulie 1995, Departa-mentul poli]iei din Clearwater,Florida, a investigat în perma-nen]` aceste firme de exploa-tare a copiilor trimi]ând înjusti]ie utilizatorii de compu-tere care s-au pretat la aseme-nea manevre ilegale.

Opera]iunile capcan`, desf`-[urate permanent de poli]ie,au avut rolul de a combatepracticile de racolare a mino-rilor pe internet, de a-i feri peace[tia de abuzuri sexuale saupornografie [i de a-i identifica[i descuraja pe eventualii pe-dofili s`-[i duc` la bun sfâr[itobsesiile sexuale.

Dându-se drept amatori departide de sex cu minori, dori-tori s`-[i completeze colec]iilede material pornografic saucroindu-[i biografii de minorisau adolescen]i, poli]i[tii a[e-za]i în fa]a computerelor per-

sonale lanseaz` mesaje, schim-b` adrese, intr` în programelede anun]uri de mic` publi-citate [i strâng informa]ii. Ulte-rior, ei pot fi contacta]i de indi-vizi care cred c` se adreseaz`fie cuiva care le împ`rt`[e[tepreferin]ele sexuale, fie unuiminor care accept` o partid`de sex, intrând inevitabil subinciden]a legii.

Red`m, în continuare, câte-va cazuri rezolvate de poli]iaamerican` când dup` astfel dedialoguri computerizate pedo-filii au picat de pe internet di-rect în bra]ele poli]i[tilor.

Poli]ia din Clearwater l-are]inut pe Steven Bruce Stan-ley, 47 ani, din Minneapolis,sosit cu avionul pentru a facesex cu o presupus` minor` de14 ani, c`reia îi expediase înprealabil 21 de imagini por-nografice, 19 dintre ele cuprin-zând pornografie cu minori [iuna cu el însu[i înf`]i[at goldin talie.

Alte 12 cazuri de pedofili cuvârste cuprinse între 26 [i 43ani au scos la iveal` aparte-nen]a lor la diferitele straturisociale. „Am arestat un con-tabil care n-a avut niciodat` orela]ie cu o femeie adult` [i unconsultant în probleme decomputere, c`s`torit, cu copii.

Am re]inut un preot catolic,care a utilizat un dialog sedu-c`tor [i un tehnician radiolog,care mi-a propus de la bunînceput s` facem sex [i care afost re]inut la dou` ceasuridup` prima noastr` discu]ie“,a declarat Chuok Esposito,detectiv în cadrul Departa-mentului de poli]ie din Clear-water, Florida, specializat încombaterea abuzurilor asupraminorilor, într-o relatare spe-cial` vizând criminalitatea princomputer.

Metodele de abordare folo-site de pedofili sunt solicitareade informa]ii de la pedofilii cuexperien]`, vizitarea camerelor„de taclale“, utilizate de copiiicare locuiesc într-o proximi-tate geografic` sau care împ`r-t`[esc acelea[i preocup`ri, ve-rificarea listei persoanelor din„camer`“, alegerea poten]ialeivictime [i antamarea unei con-versa]ii, pornind de la hobby-uri [i ajungând inevitabil lapreferin]ele sexuale [i propu-nerea propriu-zis`, înso]it`adeseori de expedierea dematerial pornografic.

- va urma -

Traian TANDIN

Credit foto: Corbis.com

16 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

„Din ziare aflasem c` esteb`nuit de asasinarea doam-nei F`rc`[anu“, men]ioneaz`Gheroghe Teodorescu \n de-clara]ia sa. Despre ce estevorba? R`spunsul \l d` ziarul„Wiener Sonund Montagszei-tung“ care, \n num`rul s`udin 7 octombrie 1935, publi-c` urm`toarele:

„De o s`pt`mân` de zile,afacerea asasin`rii doamneiF`rc`[anu ]ine \n cea maimare \ncordare opinia publi-c` din \ntreaga Austrie [i dinRomânia. Asasinarea so]ieicolonelului \n retragere F`r-c`[anu, directoarea [coliiprofesionale Maria F`rc`[a-nu, din Bucure[ti, \n trenulrapid lâng` Admont, se poatesocoti ca una dintre crimelecele mai interesante din ulti-mii ani, nu numai din cauzapersonalit`]ii victimei, ci [idin cauza problemelor crimi-nalistice pe care le ridic`.De[i exist` semnalmenteleexacte ale presupusului asa-sin [i cu toate c` fotografia saa fost trimis` tuturor centre-lor poli]iene[ti din Europa separe, totu[i, c` acest asasinar fi disp`rut de pe suprafa]ap`mântului.

Ieri, \ns`, s-a produs o \n-tors`tur` senza]ional` \n a-ceast` afacere de asasinat.Corespondentul nostru dinBucure[ti ne anun]` c` po-li]ia de acolo a reu[it s` a-resteze o doamn`, care a fost

amanta lui Traian Teodores-cu, presupusul asasin [i careeste b`nuit` c` ar [ti despreaceast` afacere. Poli]ia dinBucure[ti crede c` asasinuls-ar afla \n Banat [i a trimis oarmat` \ntreag` de detectivipentru urm`rirea lui“.

Cititorul de azi al acestuitext, spre deosebire de celdin 1935, are privilegiul de aafla, chiar din acest moment,c` ziarul austriac s-a \n[elat\n toate privin]ele: suspecta-rea escrocului Traian Teodo-rescu de asasinarea MarieiF`rc`[anu s-a dovedit a fi com-plet neinspirat` (ea apar]i-nând poli]iei austriece), iar

poli]ia român` nu a trimis „oarmat` de detectivi“ \n Banatpentru a urm`ri un asasinprezumat doar pe ni[te de-clara]ii dubioase ob]inute depoli]i[tii vienezi de la uninfractor autohton care st`-tuse, cândva, la pu[c`rie cuTraian Teodorescu.

Plecându-se de la aceast`pist` fals`, a fost posibil caidentificarea [i prindereaadev`ratului f`ptuitor s` du-reze destul de mult, s` fieanevoioas` [i s` produc`,inutil, o voluminoas` core-sponden]` a poli]iei aus-triece cu cea român`, careabia a \nc`put \n dou` do-

sare. Cu trud`, dar [i cu satis-fac]ie, am reu[it s` le parcurg[i s` extrag ceea ce am con-siderat c` este esen]ial pen-tru elucidarea acestui caz.

|ntr-adev`r, a[a cum semen]ioneaz` \n radiotelegra-ma nr. 538-149, transmis`din Viena la 29 septembrie1935, ora 13 [i primit` depoli]ia român` \n aceea[i zi,la ora 16,56, „\n ziua de 29septembrie, diminea]a, lâng`Admont, pe linia de cale fe-rat` a fost g`sit cadavrul uneifemei. Corpul ei, care prezin-t` o ran` la ochiul drept, estef`r` \nc`l]`minte [i trebuies` fi c`zut sau s` fi fost arun-cat din trenul ce a plecat la28 septembrie, ora 20,10 dinViena spre Paris, prin Elve]ia.Potrivit unui pa[aport g`sit lao distan]` de cadavru, pelinia ferat`, cadavrul poate s`fie identic cu fosta supus`român` Maria F`rc`[anu, dinBucure[ti“.

Chiar de la primele cerce-t`ri s-a eliminat posibilitateaca victima s` fi c`zut, acci-dental, din tren sau s` se fisinucis: pentru poli]i[tii aus-trieci a ap`rut clar [i indis-cutabil faptul c` Maria F`rc`-[anu a fost asasinat` cu pre-meditare, scopul fiind \nsu-[irea banilor [i unor bunuride valoare pe care aceasta leavea asupra ei. {i \ntr-adev`r,avea 4500 de franci francezi\n numerar (trecu]i [i \npa[aport), un ordin de plat`c`tre o banc` din Paris pen-tru 2000 de franci, un colierde perle veritabile, un ceasde aur cu cinci diamante\ncrustate, dou` br`]`ri dinaur, o verighet` [i un inel dinaur cu o perl` [i briliante, oblan` de vulpe argintie [i alte

Escrociinu ucidniciodat`

4

Dan PADI{

Rangul \nalt pe care \laveau amândoi \n

poli]ia austriac` i-ar fiobligat s` investeasc`

mult mai mult`inteligen]` \n formareagrupului de suspec]i.

” ”

17POLI}IA CAPITALEI - Februarie

lucruri personale.S-a stabilit c` victima c`-

l`torea la Paris. Ea era cunos-cut` ca o bun` specialist` \narta româneasc` na]ional`,\n special \n ceea ce prive[tecovoarele [i broderiile. Co-lec]iile sale personale \nacest domeniu erau cunos-cute \n \ntreaga ]ar`, iarexpozi]iile aranjate de ea sebucurau totdeauna de mareafluen]`. Sub protec]ia dele-ga]iilor României din str`in`-tate, doamna F`rc`[anu aorganizat expozi]ii la Cairo, \nElve]ia, \n Statele Unite aleAmericii [i la Paris, undeso]ul ei a fost o perioad` detimp ata[at militar.

Includerea lui Traian Teo-dorescu \n cercul de b`nui]i[i apoi, \ncerc`rile repetatede a g`si probe care s`-i de-monstreze vinov`]ia, au apar-]inut consilierului de poli]iedr. Spring [i referentului dr.Brichta.

Rangul \nalt pe care \laveau amândoi \n poli]iaaustriac` i-ar fi obligat s`investeasc` mult mai mult`inteligen]` \n formarea gru-pului de suspec]i. Dar ei n-auprocedat a[a. Ce [i-au zis?Dac` fapta s-a petrecut \ntren, asasinul nu poate fi

altul decât un infractor care amai s`vâr[it infrac]iuni \ntrenuri [i \n g`ri. Cum româ-nul Traian Teodorescu fusesenu demult clientul poli]ieiaustriece pentru escrocheri-ile cu biletele de c`l`torie fal-sificate, el putea fi socotitsuspectul principal.

Eroarea odat` f`cut`, tre-buia perseverat. Cum? Prinsprijinirea ei cu o alt` eroare.A[a a ajuns dr. Brichta s`ob]in` declara]iile unui fostde]inut al \nchisorii Stein,care, o perioad` de timp a\mp`r]it celula cu Traian Teo-dorescu, cunoscând bine -sus]inea el - toate planurilede viitor ale escrocului român.

Din aceste declara]ii a re-zultat c` Teodorescu l-ar fi\ntrebat \ntr-o zi, dac` morfi-na provoac` o ame]ire rapid`unei persoane (colegul decelul` era morfinoman!).Martorul a r`spuns c` elreac]ionez` numai la can-tit`]i mari [i deci, nu cunoa[-te efectul acestui drog la al]ii.

Cu alt prilej, Teodorescu arfi adus din nou vorba desprenarcotizare, rugându-l pe prie-tenul s`u s`-i fac` rost decloroform, ca s` poat` da lo-vituri \n trenuri asupra unorpersoane bogate care c`l`to-

resc singure. Mai mult decâtatât, Teodorescu i-a prezen-tat [i modul cum avea degând s` ac]ioneze [i ce rol \irezervase complicelui s`u.

Interpretând cu o superficia-litate greu de explicat acestedate, cei doi poli]i[ti austrieciau hot`rât s`-l socoteasc` peTraian Teodorescu drept autoral asasinatului, declan[ând otevatur` nemai\ntâlnit` atâtla ei, cât [i \n România, \n Un-garia, \n Elve]ia [i \n Fran]a.

Pân` la urm`, adev`ratulasasin, pe nume Karl Stras-ser, cet`]ean ungur [i pretinsstudent, a fost prins, la 1noiembrie 1935 de poli]iacantonului elve]ian Zurich,deoarece s`vâr[ise un furt.Abia \n timpul cercet`rilor s-aaflat, cu totul \ntâmpl`tor c`Strasser, i-a f`cut cadou gaz-dei sale... blana de vulpe ar-gintie ce apar]inuse MarieiF`rc`[anu!

La 3 noiembrie 1935, subtitlul „Asasinul Mariei F`rc`-[anu a fost arestat“, ziarulromânesc „Diminea]a“ publi-ca urm`toarele: „Poli]ia elve-]ian` a arestat doi studen]imaghiari, sub b`nuiala de afi comis un furt. |n cursul an-chetei s-a constatat c` unuldintre cei aresta]i, anumeKarl Strasser, a f`cut cadougazdei sale, [i anume o blan`pentru iarn` care, dup` cums-a dovedit a apar]inut doa-mnei F`rc`[anu. Dup` o lun-g` interogare, Strasser a re-cunoscut c` a aruncat-o pedoamna F`rc`[anu din tren\n apropiere de sta]ia Ad-mont, pentru a-i fura gea-mantanele. Bijuteriile vic-timei au fost g`site asupralui“.

ISTORIA LA ROTATIV~

Cre

dit

foto

: Goo

gle.

com

- va urma -VViieennaa,, 11990044

18 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Pe 9 ianuarie 2003, \n jurul orei 18.00, EstelleMouzin, o feti]` de nou` ani, disp`rea f`r` urm`la Guermantes (Departamentul Seine et Marne,regiunea urban` parizian`) \n timp ce se \n-torcea de la [coal`.

|n ciuda unor eforturi conjugate, a autori-t`]ilor locale [i a societ`]ii civile, nimeni pân` \nprezent nu are nici cea mai vag` idee unde arputea fi feti]a.

|n 2008, ancheta a f`cut un pas important,dup` cinci ani de la dispari]ia ei. Zece persoaneau fost re]inute de magistra]i, fiind declan[atenoi investiga]ii la Brie-Comte-Robert aproapede locul unde ea a disp`rut.

Ancheta a fost relansat` \n urma unor infor-ma]ii furnizate Poli]iei Judiciare de un jurnalistde investiga]ie independent, care s-a implicatde-a lungul anilor \n aceast` dram` ie[it` dincomun. El primise o informa]ie de la ni[te mun-citori care efectuaser` \n vara anului 2007 lu-cr`ri de amenajare la un restaurant asiatic dinzona Brie-Comte-Robert, la 25 km de Guer-mantes, localitatea din care a disp`rut EstelleMouzin [i descoperiser` cadavrul unui copil.

Odat` transmis` aceast` informa]ie, anche-tatorii s-au lansat \ntr-o serie de verific`ri [iinvestiga]ii care le-au permis re]inerea [ianchetarea celor zece persoane care ar puteacunoa[te ceva legat de dispari]ia tinerei.

Aprofundarea dosaruluiDidier Seban, avocatul lui Eric Mouzin, tat`l

feti]ei, consider` c` aceast` pist` este prima [isingura serioas` \n acest dosar. |n trecut, lapu]in timp de la dispari]ie, anchetatorii au \ncer-cat s` creeze o leg`tur` cu criminalul pedofilmultirecidivist Michel Fourniret, a c`rui camio-

net` p`rea s` fi fost prezent` \n zon` când adisp`rut Estelle, \ns` aceast` pist` nu a condusla nici un rezultat. |ntre timp, Michel Fourniret afost arestat \n Belgia, \n 2003, pentru alt` crim`,primind deten]ie pe via]`.

Procurorul René Pech, \ns`rcinat cu ancheta,ne-a confirmat pe atunci c` a desemnat un noujudec`tor de instruc]ie \n acest dosar [i c`poli]ia va face mai multe verific`ri cu privire laidentificarea cadavrului.

Astfel, pentru a g`si [i alte indicii, \ntregulteren pe care se afla restaurantul asiatic dinstrada Coq-Gaulois, a fost sechestrat de procu-ratura din Meaux, iar dup` renovare a fostdezmembrat din ordinul judec`torului deinstruc]ie, sub comanda directorului regional alPoli]iei Judiciare, Jean Espitalier. Din investiga-]iile pe care le-am \ntreprins \n acest dosar, amaflat c` pe locul unde se afla restaurantul, nu cumult timp \n urm`, fusese un hangar dezafectat.Deci, nu ar fi fost exclus ca acel cadavru s` fifost \ngropat \nc` de pe-atunci sub imobil,chiar \nainte ca lucr`rile de construc]ie la resta-urant s` fie demarate.

La câteva zile de la descoperirea osemintelor,pe 12 ianuarie 2008, circa 200 de persoane s-auadunat la Guermantes pentru a comemora ceicinci ani de când Estelle a disp`rut f`r` urm`,solicitând Ministerului Public accelerarea ancheteipentru descoperirea celor care se fac vinova]i.

Investiga]iile noastre au mai scos la iveal` [ifaptul c` odat` cu \nceperea lucr`rilor de reno-vare la restaurant, din cauza ilegalit`]ii adminis-trative, muncitorii (\n majoritate asiatici, f`r`forme legale de [edere \n Fran]a) nu au alertatimediat autorit`]ile locale [i Poli]ia. Din decla-ra]iile celor re]inu]i, a reie[it c` r`m`[i]ele aufost \nghesuite \ntr-un sac de plastic [i depuse\ntr-un loc de colectare a de[eurilor menajere,iar când oamenii legii au aflat despre asta eradeja prea târziu, cadavrul nemafiind descoperit.

Ancheta a fost blocat` pân` \n ianuarie 2009,când poli]i[tii au descoperit pe un site internetpedofil din Estonia poza unei tinere care se-m`na cu Estelle Mouzin. Nu peste mult timp,\ns`, [i aceast` pist` a fost abandonat`, pentruc` un coleg de-al nostru local a g`sit-o pe tân`-r`, care nu era, din p`cate, Estelle.

Peste \nc` un an, \n ianuarie 2010, justi]ia

Ce s-a \ntâmplat cu Estelle Mouzin?

Credit foto: Corbis.com

francez` lanseaz` un nou apel \n c`utarea unuieventual nou martor. Astfel, pe 21 mai, avocatulfamiliei Mouzin, a solicitat expertizarea unorprobe materiale (cizme albe, m`nu[i negre,etc.) aflate \n dosarul Michel Fourniret (con-damnat \n 2008 la \nchisoare pe via]` pentruuciderea a [apte tinere \ntre 1987-2001) carear fi putut avea elemente comune cu Estelle.

Din p`cate, pân` \n prezent nu [tim dac` tes-tul ADN a fost sau nu efectuat [i dac` el arputea deschide sau nu o eventual` pist` deexploatat privind leg`tura dintre Michel Four-niret [i Estelle Mouzin.

Anul trecut, pe 9 noiembrie, un b`rbat de 60de ani, originar din zon` (nu departe de domi-ciliul familiei Mouzin), \ncarcerat pentru agre-siuni sexuale din 2006, la celebra \nchisoareparizian` „La Santé“, este anchetat de Poli]iaJudiciar` din Versailles, dup` denun]area lui dec`tre un coleg de celul`. Totu[i, anchetatoriiajung la concluzia c` \n momentul dispari]iei luiEstelle, el nu putea fi \n regiune (\n semiliber-tate, cum s-a presupus) pentru c` era \ncarcer-at atunci.

Comentariul autorului

Dup` cinci ani de la clasarea dosaruluiEstelle Mouzin, de[i ancheta a fost relansat`acum trei ani cu un oarecare succes (aparent,numai), nu a putut fi stabilit` nici o certitudine\n ceea ce prive[te identitatea cadavrului. Amstudiat toate fi[ierele aflate \n arhiv` legate dedispari]ii, dar, din p`cate, nu am g`sit nici o de-

clara]ie de dispari]ie f`cut` \n acea zon`, cucinci ani \n urm`.

Totu[i, Poli]ia Judiciar` din Meaux, nu atâtmotivat`, cât mai mult, for]at` de \mprejur`ri, alansat o anchet` de mare amploare \n care aufost implica]i sute de func]ionari ai poli]iei na-]ionale, jandarmeriei, magistra]i, precum [i mij-loace materiale considerabile.

|n ciuda acestui fapt, ancheta era din nou\ntr-un impas, a[a cum era [i de a[teptat, pentruc` nu existau decât dou` posibilit`]i, \n principiu:

1. Cadavrul g`sit s` fi fost al lui EstelleMouzin, cu atât mai mult cu cât semnalmenteleei au fost confirmate par]ial de muncitorii asiati-ci (\mbr`c`minte, pantofi, etc.)

2. S` fi fost cadavrul unei alte persoane (altcopil) a c`rei dispari]ie nu a fost semnalat`niciodat`, ceea ce ar fi fost [i mai grav.

Cercet`rile minu]ioase ale Poli]iei Tehnice [i{tiin]ifice care s` conduc` la un ADN pozitiv \nfavoarea lui Estelle nu au confirmat niciun re-zultat, cu toate c` ele s-au derulat, nu timp deo s`pt`mân` sau dou`, ci \n decursul \ntreguluian 2008.

Dac` osemintele g`site pe terenul restauran-tului asiatic era ale lui Estelle, atunci s-ar fi con-firmat cel pu]in faptul c` ea nu mai era \n via]`.Ceea ce ar fi putut fi considerat deja un rezultatpar]ial \n acest dosar care, de cinci ani, a[teapt`o solu]ie.

Thomas CSINTA

19POLI}IA CAPITALEI - Februarie

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

- va urma -

20 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

BREVIAR JURIDIC

Clasificarea persoanelor predispuse la comi-terea falsurilor în înscrisuri, prezentat` \n schemade mai jos, nu se dore[te a fi în]eleas` ca o re-gul` în materie, adic`, dac` o persoan` face par-te dintr-una dintre categoriile enun]ate \n aceas-ta, este neap`rat necesar s` participe la falsuri.

Sunt simple exemple întâlnite în activitateapractic`, care vor s` accentueze diversitateamediilor din care provin autorii acestor infrac-]iuni, f`r` a-i compromite pe informaticieni saupe func]ionarii care lucreaz` cu acte.

În general, cei care comit acest tip de infrac-]iuni sunt persoane cunoscute cu antecedentepenale [i care au mai comis acest gen de fapte.În acest sens, dac`, dup` ce f`ptuitorul este ve-rificat, se constat` c` a mai fost condamnatpentru infrac]iuni de fals, se poate solicita in-stan]ei care a pronun]at hot`rârea de con-damnare o copie de pe aceasta pentru a vedeadac` este „specializat“ în vreun mod de operare(de ex. tranzac]ionarea autoturismelor furate,folosind în acest sens acte false).

Mul]i infractori ob]in copii de pe actele deproprietate sau de pe actele de identitate, careapar]in diverselor persoane de la angaja]iiunit`]ilor care presteaz` servicii de xerocopiere,în general cele din cartiere periferice. Ace[tiapot s` le stocheze în memoria aparatului [i s`le imprime dup` plecarea posesorilor sau lasfâr[itul programului. Ulterior le prelucreaz`,dându-le aspect de autenticitate.

Sunt [i infractori, mul]i necunoscu]i cu ante-cedente penale, care sunt buni informaticieni.

Ace[tia pot reproduce fidel originalul actelorfolosind aparate [i tehnici performante.

O alt` categorie important` de persoane pre-dispuse la comiterea acestui gen de infrac]iunieste format` din func]ionari care lucreaz` cuacte: angaja]ii birourilor notariale, administra-]iilor financiare, arhivelor, institu]iilor bancare,companiilor de asigur`ri, tipografiilor, judec`-toriilor etc., care dau dovad` de neglijen]` înîndeplinirea atribu]iilor de serviciu sau comitfaptele inten]ionat din dorin]a de a-[i „supli-menta“ veniturile.

Al]i infractori ac]ioneaz` cu concursul func-]ionarilor sau se bazeaz` pe încrederea pe careace[tia le-o acord` [i reu[esc s` ob]in` infor-ma]iile care le sunt necesare.

Pentru a z`d`rnici identificarea lor, mul]iinfractori ac]ioneaz` sub o identitate fals`. De exemplu escrocii, care sunt specializa]i încomiterea infrac]iunilor de în[el`ciune. Ace[tiadepun toate eforturile pentru a intra în posesiaactelor de identitate sau legitima]iilor altor per-soane, dup` care aplic` pe ele propriile foto-grafii, memoreaz` repede datele de stare civil`[i se prezint` sub identit`]ile respective. De la operioad` la alta, le schimb` cu ajutorul falsifica-torilor specializa]i.

NNiiccoolleettaa PPRRIIVVAANNTTUU

Persoane predispuse la comitereainfrac]iunilor de fals

PPeerrssooaannee ccuunnoossccuuttee ccuu aanntteecceeddeenntteeppeennaallee [[ii ccaarree aauu mmaaii ccoommiiss aacceesstt

ggeenn ddee iinnffrraacc]]iiuunnii

PPeerrssooaannee pprreeddiissppuussee llaa ccoommiitteerreeaa ffaallssuurriilloorr îînn îînnssccrriissuurrii

BBuunnii iinnffoorrmmaattiicciieennii

FFuunncc]]iioonnaarrii ccaarreelluuccrreeaazz`̀ ccuu aaccttee

IInnffrraaccttoorrii ssppeecciiaalliizzaa]]ii îînn ccoommiitteerreeaaaallttoorr iinnffrraacc]]iiuunnii ((ddee eexx.. eessccrroocciiii))

22 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudini

Consecin]e religios-morale ale mariischisme din 1054. Disputa canonic`Orient versus Occident

Dac` latinitatea a avut marele merit de a fipreg`tit [i realizat întâlnirea mondial` a Orien-tului (cu tradi]iile [i culturile sale) cu Occidentul(cu rafinata sa cultur` elin`) în Imperiul Romancontinuat apoi în mod str`lucit de Imperiul Bi-zantin (ca variant` autentic` a acestei întâlnirimondiale între R`s`rit [i Apus prin cre[tinism),tot latinitatea se face vinovat` de neîn]elegereacorect` a realiz`rii Împ`r`]iei lui Dumnezeu, dedeturnarea acestei idei [i mutarea ei din planulve[nic în imediatul terestru, fapt ce a avut con-secin]e dezastruoase pentru via]a omului, [i alc`rui punct de plecare a fost Marea Schism` dinanul 1054. Dincolo de preten]iile de suprema-]ie ale papalit`]ii (generatoare ale schismei)r`mâne inten]ia ascuns`, dar realizat` în modtriumfal, a potrivnicului, de a rupe unitateaBisericii lui Hristos. Dup` o mie de ani de cre[ti-nism în care biserica s-a definit [i consolidat pesine, reu[ind s` ofere existen]ei umane principi-ile de via]` soteriologice, trebuia poate (în pla-nul iconomiei divine) ca acestea s` poat` fi tre-cute prin filtrul liberului arbitru uman, tocmaipentru a fi autentic asumate, [i anume în chipullibert`]ii în care a fost creat [i exist` omul. F`r`a face istorie, trebuie men]ionat c` dup` o miede ani, întâlnirea mondial` dintre Orient [iOccident, de[i autentificat` pe principiile cre[ti-ne, e[ueaz`, [i asist`m pe toate planurile laacutizarea disputei canonice dintre ele. În timpce R`s`ritul r`mâne fidel ecumenicit`]ii prime-lor [apte sinoade, în toat` atitudinea sa privi-toare la om [i via]`, la om [i lume, Occidentultransfer` treptat centrul de for]` de la Dumne-zeu la om. Expresia elocvent` a acestei inten]iieste statul papal care exist` [i acum. Cele treicoroane papale indic` în mod clar tendin]a dedominare religioas`, politic` [i militar` a papali-t`]ii. Întreaga Europ` occidental` se supuneasuveranului pontif, care muta astfel cercul s`ude responsabilitate de la realizarea Împ`r`]iei

lui Dumnezeu la realizarea împ`r`]iei papale,pe temeiul reprezent`rii terestre a lui Hristos înpersoana papei. Aceast` deturnare a avut loc da-torit` faptului c` neamurile barbare care au cu-cerit Occidentul au asimilat cultura [i civiliza]iaapusean` în loc s` se lase asimilate de aceasta.Astfel, cre[tinarea acestora a dus, la numai 100de ani (de la întâmplarea sa) la simplificareacre[tinismului. Prin Carol cel Mare se realizeaz`o replic` la Imperiul de R`s`rit, aceasta avândnevoie de o fundamentare cre[tin` a structuriisale. Dar, în loc s` se asimileze în cre[tinismulr`s`ritean, Occidentul asimileaz` cre[tinismultransformându-l dup` caracterul s`u dat de struc-tura neamurilor migratoare. Aceast` transfor-mare pleac` de la supunerea juridic` a mesaju-lui evanghelic, perspectiv` propus` de FericitulAugustin. Teoria justific`rii de mai târziu, princare raportul omului cu Dumnezeu se exterio-rizeaz` dup` modelul satisfacerii onoarei cava-lere[ti, se transpune [i pe plan politic devenindpolitologia care din partea lui Dumnezeu justifi-ca orice ac]iune exterioar` [i orice conducerecare urma s` aplice rânduielile Acestuia. Astfel,Schisma de la 1054 înseamn` autonomizareaOccidentului fa]` de valorile autentice ale cre[-tinismului, înseamn` abdicarea acestuia de lamodul de via]` teonom, teandric, la nivel indi-vidual, social [i statal. Semnul central al diferen-]elor va fi de aceast` dat` sensul universalit`]ii.În lumea preroman` universalitatea era perce-put` dup` nostalgia antebabilonic`. În era cre[-

Credit foto: Corbis.com

REPERE

23POLI}IA CAPITALEI - Februarie

tin` universalitatea va fi în]eleas` diferit în vi-ziunea occidental` [i în cea r`s`ritean`, de aicipornind [i toat` evolu]ia istoric` a ideologiilorglobaliste. În perspectiv` ortodox` Biserica esteexpresia izb`virii, a mântuirii globale, întregi,universale a omului. De aceea, universalul seafl` în fiecare Euharistie. Fiecare Sfânt` Litur-ghie (ca [i adunare euharistic`) este realizareabisericii în întregimea ei, e ar`tarea unui modde existen]`, ar`tarea vie]ii în întregimea [i ple-nitudinea ei, mod de existen]` în care bisericaare posibilitatea de a învinge moartea. De aiciizvor`[te [i noua coordonat` religios-moral` avie]ii în R`s`rit: via]a în Hristos, care înseamn`c` omul nu î[i trage existen]a din for]ele propriici din rela]ia sa cu Dumnezeu, rela]ie ce se cu-prinde în termenul de iubire. În iubire, bisericaî[i realizeaz` universalitatea în]eleas` ca depli-n`tate. Christos Yannaras arat` c`, etimologic,mântuire (sotiria) în limba greac` înseamn` cacineva s`-[i redobândeasc` întregimea sa, s`redevin` întreg, deplin, s` ajung` la deplin`ta-tea posibilit`]ilor de a exista.

Occidentul, urmând natura [i structura intim`a popula]iilor migratoare care l-au constituit, aasimilat concep]ia universalit`]ii cre[tinismului(a bisericii) centrat` pe aspectul geografic, alexpansiunii spa]ial - teritoriale. De aici s-a ajunsla dezvoltarea bazat` pe existen]a unui centrugeografic de autoritate, Roma, care asigur` prinorice mijloace corectitudinea adev`rului pestetot, ceea ce înseamn` c` adev`rul nu mai emod de via]` concretizat în fapte [i acte de via]`în perspectiv` soteriologic`, ci devine ideologie,dup` cum l-au definit [i scolasticii: „veritas estadequatio rei et intellectum“ - adev`rul e adec-varea dintre lucru [i intelect. Pe baza acestei de-fini]ii cultura occidental` s-a dezvoltat pe laturara]ional`, pornind de la un cult al unei credin]edefinite ca acceptarea intelectual` a unor con-cepte [i no]iuni corecte, nemaiavând nimic de-a face cu plin`tatea vie]ii. Afirmând c` pe fun-damentul în]elegerii mântuirii ca redobândire adeplin`t`]ii posibilit`]ilor existen]iale uma-nitatea ar fi putut construi cultura [i civiliza]iaprin excelen]`, la nivel absolut, Yannaras exem-plific` concret modul disputei canonice Orientversus Occident prin compararea SfântuluiGrigore Palamas cu universitatea [i a lui Tomad-Aquino cu gr`dini]a, la nivel filosofic [i al cul-

turii. Dar, tot aici constat` c`, în ciuda acestuifapt, cultura r`s`ritean` de dup` momentul1848 tânje[te [i se îndreapt` vertiginos c`treOccident, neîn]elegându-[i destinul (sau poatedeturnându-l voit la nivelul elitelor intelectuale[i politice). La începutul secolului XXI ar trebuiîns` s` rejudec`m [i s` reevalu`m lumea nu lanivel filosofic [i cultural, ci la nivel existen]ial, ac`rui latur` principal` trebuie s` fie ceaduhovniceasc`. Dac` Apusul ar fi în]eles acestlucru, nu am fi asistat ast`zi la o tendin]` de u-nificare [i mai strivitoare, care include iminen]asincretismului religios [i a neop`gânismului, a-cestea neavând în ele nimic duhovnicesc. Da-torit` schismei ca r`spuns la adaptarea cre[ti-nismului la un mod de existen]` exterior [i indi-vidual, exteriorizarea care a n`scut societ`]ile a-pusene [i mai apoi pe cele orientale (ca obliga-tivitate de integrare în circuitul mondial impusde Occident), societ`]i în care comunit`]ile [i-au pierdut sensul de comuniune de persoanedevenind al`turare de indivizi dup` diverse cri-terii, tinde s` unifice ast`zi aceast` mas` deindivizi într-un conglomerat uria[, dominat deprincipiile civiliza]iei occidentale: individualism[i ra]ionalism, transformate la rândul lor în ultra-economism liberal, în eficien]` economic` cuorice pre]. Dup` anul 1054, separa]ia Occiden-tului de sensul teonom al universalit`]ii a con-dus la evolu]ia culturii, civiliza]iei, [tiin]elor,artei, politicii, c`tre finalitatea apocaliptic` aautonomiz`rii la nivel global.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

Credit foto: Corbis.com

- va urma -

24 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

VE

DE

NIE

OM

~T

Cab

alin

`|n

c`pe

re

cu a

limen

teP

RIB

EA

G~

1122 MM

EERR

EE!!

OOSS

PP~~

TTAA

RR((oo

dd..))

ME

ZE

L

A |

N{

ELA

PR

IET

EN

|N R

~Z

BO

I

AP

ER

I-T

IVE

13 C

UC

I !

PO

SE

SO

-R

UL

UN

UI

NO

D

14 T

ES

TE

GU

RM

AN

ZI

P~

MÅ

NT

SF~

RÅ

MA

T

DÅ

NS

A

CU

RE

A !

|N A

CID

!

GE

L !

||NN SS

AALL~~

!!

AAMM

~~RR

UUNN

}}II

R~

T~

CIT

DE

B

ISE

RIC

~

|MP

RE

J-M

UIR

E

Cu]

it m

are

60 \

nm

inut

Bec

i

UU{{

OORR

FFIIEE

RRTT

UURR

~~DD

EE MM

~~LLAA

II

CCOO

{{

1133 MM

IICCII

!!

OS

P~

}

SU

L

PR

EO

TM

US

UL-

MA

N

FIR

Ova

]iona

t

|n h

aos

Dân

sul

AR

GIL

~

A O

SC

ILA

E |

N A

DO

UA

ZI

CE

AS

NE

T

- D

omnu

le c

`pita

n, a

m g

`sit

p`m

ânt

\nci

orb`

.-

Sol

dat,

ai v

enit

\n a

rmat

` s`

-]]i a

peri

glia

str

`mo[

easc

` !

- S

-oo a

p`r,

dar

...

!

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

UN

MEZELIC

22229999

11112222

Sta

u pe

ma-

[ina

de

g`tit

B`t

ut \n

floar

e

Credit foto: Corbis.com

Dic

]io

na

r:D

ic]i

on

ar:

}A

L

TIMPUL LIBER

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

politiacapitalei@b.politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21