facultatea de inginerie, informatică şi geografie · acoperit, teren multifuncțional acoperit...

Facultatea de

Inginerie, Informatică şi Geografie

GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

INFORMATICĂ

2018

2

Ghid de studii universitare pe program de studii

Cuprins

Pag

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului

superior românesc

............................ 3

2. Prezentarea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie ............................ 6

3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă

Informatică

............................ 7

3.1 personalul didactic ............................ 9

3.2 procesul de învăţământ (COR, compatibilităţi cu alte programe,

durata studiilor, practica, sistemul de evaluare)

............................ 9

3.3 cercetarea ştiinţifică ............................ 10

3.4 studenţii şi absolvenţii (admiterea, transferul, absolvenţii,

ALUMNI)

............................ 11

3.5 baza materială ............................ 12

4. Alte informaţii ............................ 14

4.1 transferul de credite ECTS ............................ 14

4.2 accesul la biblioteca virtuală ............................ 14

4.3 modul de calcul al notei finale (evoluţii pe parcurs) ............................ 14

4.4 modul de desfăşurare a probelor de verificare, colocvii,etc ............................ 14

4.5 practica de specialitate 15

4.6 redactarea lucrării de licenţă ............................ 15

5. Anexe ............................ 16

5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Inginerie,

Informatică şi Geografie

............................ 16

5.2 Metodologia de admitere la programul de studii universitare de

licenţă

............................ 17

5.3 Planuri de învăţământ ............................ 23

5.4 Fişele disciplinelor ............................ 26

Anul 1 27

Anul 2 98

Anul 3 166

5.5 Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de

finalizarea studiilor

............................ 237

3

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului superior

românesc

1.1. Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a Universităţii Spiru Haret

Universitatea Spiru Haret București și-a început activitatea în cadrul Fundației România

de Mâine, instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ cu caracter nonprofit,

înființată la data de 19 ianuarie 1991, potrivit prevederilor Legii nr. 21/1924 - privind persoanele

juridice (asociații și fundații).

La 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul Naţional

de Evaluare Academică şi Acreditare. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinţeşte faptul că

Universitatea Spiru Haret este „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept

privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ".

1.2. Misiunea şi obiectivele Universităţii Spiru Haret

Misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior, este

de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

- formarea iniţială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul

dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a beneficiarului procesului educaţional şi al

satisfacerii nevoii de competenţe a mediului socio-economic;

- cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic;

- creaţia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor şi literelor prin

realizarea performanțelor și dezvoltarea fizică și sportivă;

- valorificarea şi diseminarea rezultatelor.

Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei

pe student. Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice

Universitatea Spiru Haret se individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului

superior.

1.3. Structura Universităţii

Universitatea Spiru Haret are, în structura sa 14 facultăţi, cu 50 de programe de studii

universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile

legale, 41 programe de studii universitare de masterat acreditate de către ARACIS și 94

programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă avizate de catre

Ministerul Educatiei și Cercetării Științifice, două colegii universitare în cadrul cărora sunt

autorizate două Școli Postliceale Sanitare, Centru de formare profesională – Spiru Haret oferă

14 programe de formare continuă, care se adresează cadrelor didactice din învăţământul

preuniversitar şi vizeză formarea şi dezvoltarea competenţelor acestora în vederea îmbunătăţirii

managementului şi calităţii procesului educaţional, dintre care 8 programe de calificare și 6

programe de specializare/perfecționare, toate autorizate ANC.

1.4. Managementul instituţional

Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile

Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 şi ale Cartei Universităţii Spiru Haret în care se

stipulează principiile, normele de funcţionare, structurile componente, relaţiile dintre ele,

competenţele şi responsabilităţile ce revin fiecăreia. La nivelul Universităţii Spiru Haret există o

4

echipă managerială competentă care militează pentru creşterea calităţii învăţământului superior.

Toate structurile de conducere, lucrând în echipă, se implică activ în atingerea obiectivelor

stabilite şi în rezolvarea problemelor apărute.

1.5. Asigurarea calităţii procesului de învăţământ

Universitatea Spiru Haret a obținut, în urma evaluării instituționale efectuată de către

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), calificativul

ÎNCREDERE pentru perioada 2014-2019. În drumul său spre excelență Univesiatea Spiru Haret

a luat decizia strategică pentru certificarea sistemului de management al calității, obținând

certificatul nr. 611C din data 06.06.2015, prin care se atestă îndeplinirea cerințelor

standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru următoarele domenii de activitate: învățământ

superior de licență și masterat; cercetare științifică; managementul calității în învățământul

superior; formare și dezvoltare profesională a adulților; managementul și auditul proiectelor. Ca

semnatară a Magna Charta Universitatum, Universitatea Spiru Haret a implementat conţinutul

Procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat

(L-M-D), cu o durata de 3, 2, şi, respectiv, 3 ani.

1.6. Cercetarea ştiinţifică

Activitatea de cercetare ştiințifică se desfăşoară în conformitate cu direcțiile strategice

formulate la nivel național şi instituțional şi în acord cu recomandările formulate ca urmare a

două evaluări instituționale, respectiv ARACIS în anul 2012 şi EUA în anul 2013. Ca urmare a

finalizării Strategiei de Resurse Umane pentru Cercetători, Universitatea Spiru Haret a primit în

data de 17.10.2013, din partea Directoratul General pentru Cercetare şi Inovare al Comisiei E

uropene, logo-ul "Excelenţa Resurselor Umane în Cercetare", fiind prima instituție

atestată în acest sens din România. Universitatea Spiru Haret aplică o politică fermă în ceea ce

priveşte etica în cercetare şi asigură aplicarea cu consecvență şi fără excepție a procedurilor

antiplagiat. Acest aspect se regăsește și în procedura de acceptare a lucrărilor de licență /

disertație. Pentru a stimula cercetarea aplicată, în anul 2015 s-a constituit Centrul

USHProBusiness ca ofertant de servicii de consultanţă, instruire, informare, internaționalizare,

inovare, cercetare, finanțare pentru susținerea şi promovarea firmelor, produselor şi serviciilor

firmelor şi structurilor asociative din țara şi străinatate.

1.7. Baza materială

Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat an de an baza materială proprie,

astfel încât, în prezent dispune de 36 imobile cu o suprafaţă de peste 112.318,74 m², pentru

desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică,

cultural-educative şi sportive în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Câmpulung-Muscel.

Cele 75 amfiteatre şi săli de curs, 182 săli de seminar, 112 laboratoare cu 5550 de

calculatoare racordate la Internet, 4 săli de educație fizică și sport, teren de fotbal cu

nocturnă și tribună pentru spectatori, 4 terenuri de tenis acoperite, teren de handbal

acoperit, teren multifuncțional acoperit (volei și baschet), bazin de înot în aer liber, pistă

pentru alergări, sector pentru aruncări, sector pentru sărituri și o clinică de recuperare

Premium Wellness Institut, dotată cu aperatură de ultimă generație. Institutul Central de

Cercetare Ştiinţifică şi Centrele de cercetare, dotate cu mobilier, aparatură, echipamente,

tehnică şi tehnologie de ultimă oră, oferă cele mai bune condiţii pentru învăţământ şi cercetare.

5

În Universitatea Spiru Haret funcţionează 14 biblioteci și 14 săli de lectură cu o suprafață

totală de 5200 mp distribuiți în 30 de săli, 1441 locuri și un fond de carte de 57.823 titluri din

țară și străinătate/211562 volume, 1640 titluri periodice din țară și străinătate, 28.476 fascicole

periodice, 86 de abonamente din țară și străinătate, 970 CDROM/DVD din țară și străinătate, 93

cursuri electronice în valoare de 4.350.758,3 lei, care acoperă necesarul pentru fiecare disciplină

ce definește un program de studiu. De asemenea, bibliotecile Universității sunt dotate cu 216

calculatoare cu acces la Internet.

1.8. Cooperare academică internațională

Având ca obiectiv strategic dezvoltarea relaţiilor internaţionale; creşterea vizibilităţii

universităţii şi a imaginii academice, universitatea urmăreşte creşterea recunoaşterii academice şi

a vizibilităţii universităţii pe plan naţional și internațional, precum și punerea în valoare a

educației centrate pe student, dar și stimularea cercetării științifice.

Cooperarea academică internațională este orientată către:

a) participarea în calitate de membru activ la organizații academice europene și

mondiale de prestigiu, care să permită o cooperare pe baze solide în proiectarea și dezvoltarea

propriilor programme de studii și care să asigure o conectare reală la cele mai noi tendințe

manifestate pe plan academic internațional;

b) aderarea la valorile și principiile promovate de asociații academice naţionale și

europene, având în vedere inițierea de programme de studii în parteneriat, susținerea mobilității

cadrelor didactice și studenților, cât și realizarea de partneriate pentru accesarea de fonduri

europene destinate cercetării;

c) construirea de parteneriate internaţionale bilaterale cu universități ale căror

idealuri și obiective strategice sunt comune – aceste parteneriate urmăresc promovarea de

activități de interes comun care să aducă beneficii reale partenerilor și care să susțină efortul

comun de afirmare pe plan internațional.

Pentru o mai bună gestionare a tuturor acordurilor şi parteneriatelor internaţionale, cât şi

pentru o mai mare vizibilitate a Universităţii Spiru Haret pe plan naţional şi internaţional, a fost

creat Centrul pentru Relații Internaționale și Imagine Academică (CpRIIA). Misiunea

CpRIIA constă în dezvoltarea şi consolidarea comunităţii academice haretiste prin relaţiile de

colaborare şi ajutor reciproc în atingerea obiectivelor; promovării imaginii și a prestigiului

universității, atât pe plan intern, cât și internaţional.

Au fost încheiate numeroase acorduri cu instituţii academice, de cercetare ştiinţifică, de

promovare a relaţiilor culturale, etc., ce prevăd schimburi de profesori, cercetători şi studenţi

pentru stagii didactice, susţinere de cursuri şi conferinţe, proiecte comune de cercetare, schimb

de publicaţii ş.a.

În cadrul Programului ERASMUS au fost încheiate acorduri bilaterale cu o serie de

universităţi europene, oferindu-se astfel posibilitatea, atât studenţilor cât şi profesorilor, să

beneficieze de stagii de studii, perioade de predare, să participe la proiecte comune de

implementare de curriculă.

6

2. Prezentarea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie

Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie a Universităţii "Spiru Haret" este

continuatoarea Facultătii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii ca urmare a Hotărârii

nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de

studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-

2017.

Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii a luat fiinţă la 01.10.2015

prin unirea Facultăţii de Matematică şi Informatică cu Facultatea de Geografie, pe baza

Hotărârii Senatului Universităţii Spiru Haret, nr. 443 din 29.09.2014.

Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea

de Guvern 294/16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/25.06.1997 p.I şi

reconfirmată prin H.G. nr.410/25.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.

313/13.05.2002 p.I.

Facultatea de Geografie s-a înfiinţat în anul 1996, pentru a pregăti licentiaţi în geografie,

care să lucreze în învăţământ şi/sau în unităti de cercetare, de monitorizare a calităţii factorilor de

mediu, în reţeaua hidro-meteorologică, în unităţi de turism ş.a.

Baza legală a funcţionării facultăţii pentru anul universitar 2018-2019 o reprezintă H.G.

nr. 158 /29.03.2018 publicată în Mof 313/10.IV.2018:

Activitatea administrativă și de cercetare a programului de studii Informatică se

desfășoară în clădirea B, la etajul 3, din Campusul Didactica situat în Str. Fabricii nr, 46G,

Sectorul 6, București, iar activitățile didactice se desfășoară în spațiile de învățământ și

documentare din clădirea C, la etajele 1 și 2 din același campus.

Începând cu anul universitar 2018-2019, programul de studii Geografie nu mai este activ,

dar secretariatul pentru studenții din anii anteriori funcționează în campusul din str. Ion Ghica

(Centrul istoric), clădirea Rectoratului.

7

3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă în Informatică

Obiectivul principal al programului de studii universitare de licenţă în Informatică este

reprezentat de formarea de specialişti în Informatică competenţi pentru:

• Programare în limbaje de nivel înalt

• Dezvoltare şi întreţinere de aplicaţii informatice

• Utilizare de instrumente informatice în context interdisciplinar

• Utilizare a bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale

• Proiectare şi gestiune a bazelor de date

• Proiectare şi administrare a reţelelor de calculatoare

În acest context se urmăreşte transmiterea de cunoştinţe teoretice şi formarea

deprinderilor de aplicare în diverse contexte.

1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale

ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională:

• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice,

precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.

• Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software.

• Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.

• Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi

modelelor matematice.

• Identificarea conceptelor de bază pentru organizarea datelor în baze de date.

• Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de

calculatoare.

2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de

concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului:

• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete,

clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.

• Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software.

• Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de

aplicare.

• Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).

• Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea şi gestiunea datelor în

baze de date.

• Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea şi gestiunea

sistemelor si a retelelor.

3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine

definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată:

• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj

de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date.

8

• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru

realizarea aplicaţiilor informatice

• Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea

problemelor specifice domeniului de aplicare.

• Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.

• Utilizarea metodologiilor si mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme

particulare.

• Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si

retelelor.

4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea,

meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii:

• Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test.

• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice.

• Analiza datelor si a modelelor.

• Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea

performantelor.

• Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere

al structurii, funcţionalităţii si extensibilitatii.

• Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse;

stabilirea drepturilor de acces.

5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în

domeniu:

• Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente.

• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.

• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.

• Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.

• Realizarea unor proiecte de baze de date.

• Realizarea unor proiecte de reţele de calculatoare.

6. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de

domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea

principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea

capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri

diverse.

8. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a

capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi

de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

La finalul programului de studii, absolventii vor fi capabili, cel puţin, să:

1. implementeze şi documenteze unităţi de program în limbaje de programare de nivel înalt

şi folosirea eficientă a mediilor de programare;

9

2. realizeze şi să întreţină aplicaţii informatice pentru rezolvarea unor probleme reale de

complexitate medie;

3. realizeze componente informatice pentru o aplicaţie dedicată de complexitate medie;

4. modeleze şi să rezolve probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de

matematică şi informatică;

5. realizeze şi administreze baze de date de complexitate medie;

6. realizeze şi administreze o reţea de calculatoare de dimensiune medie;

7. instaleze sisteme de operare (Windows/Linux);

8. realizeze şi să susţina un proiect pe o temă de specialitate, într-o manieră riguroasă şi

inteligibilă;

9. participe activ la realizarea unui proiect în echipă, demonstrând capacităţi de comunicare

interpersonală şi asumare a rolurilor atribuite;

10. elaboreze şi să prezinte o lucrare pe o temă de specialitate cu evidenţierea

metodelor/tehnicilor folosite, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

3.1 Personalul didactic

Colectivul departamentului de Informatică şi Geografie este format din specialişti în

domeniile Matematicii, Informaticii şi Geografiei. Dintre aceştia la programul de studii

Informatică predau cadre didactice având studii de licenţă şi doctorat în domeniile Matematicii şi

Informaticii. Cadre didactice de prestigiu, doctori în ştiinţe cu titluri obţinute la instituţii de

prestigiu din ţară (Academia Română, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti) cu

bogată experienţă didactică şi de cercetare oferă cursuri, seminarii şi consultanţă (mentorat) care

îndreaptă studenţii spre o carieră de succes în domeniu.

3.2 Procesul de învăţământ

Vacanţele de iarnă, intersemestriale, de primăvară şi de vară, precum şi sesiunile de

examene de iarnă, vară, toamnă, de credite şi diferenţe precum şi cele de finalizare a studiilor

sunt prevăzute în structura fiecărui an universitar şi se anunţă din timp. Activităţile didactice

(cursuri, seminarii şi laboratoare de specialitate), de cercetare (seminarii ştiinţifice, elaborare de

studii şi proiecte, participare la competiţii de specialitate etc.) şi culturale se desfăşoară în spaţiile

specifice din Bucureşti, strada Ion Ghica, Nr. 13, sectorul 3 și în campusul DIDACTICA din

strada Fabricii nr. 46 G, sectorul 6, București. Activităţile sportive se desfăşoară în cadrul bazei

sportive a universităţii.

Beneficiind de acces gratuit la tehnologiile informatice Microsoft (programul Microsoft

Imagine) şi Oracle (prin programul Oracle Academy), de programe internship (prin intermediul

parteneriatelor cu agenţi economici) şi de programe extracurriculare propuse de angajatori şi de

certificate profesionale în domeniu, absolvenţii programelor de studii deţin un evantai de

competenţe şi abilităţi care facilitează angajarea în domeniu.

Cei mai buni absolvenţi ai facultăţii ocupă poziţii profesionale în firme ca IBM, Oracle,

Axway, It Smart Systems, unităţi de învăţământ şi cercetare, unii sunt masteranzi la universităţi

din ţară şi străinătate, unii sunt doctoranzi, iar cel puțin unul a obţinut titlul de doctor în

Matematică, respectiv informatică. Activitatea didactică a fiecărui an universitar începe, de

regulă, la 1 Octombrie. Toate semestrele au câte 14 săptămâni de activitate didactică şi 3/4

săptămâni de activităţi de evaluare finală. Conform noilor normative, prin includerea tuturor

10

activităților, ultimul semestru este prevăzut tot cu 14 săptămâni. Evaluarea finală este de tip

examen (E) sau Colocviu (Cv). Colocviile se susţin, de regulă, în ultimele două săptămâni de

activitate didactică, din semestru.

3.2.1 Calificări

Conform Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, calificările

posibile ale absolvenţilor programului studii universitare de licenţă în Informatică sunt: Profesor

în învăţământul gimnazial - 232201; Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme

informatice - 213103; Administrator de reţea de calculatoare - 213902; Administrator baze de

date - 213903; Asistent de cercetare în matematică informatică - 249110; Asistent de cercetare în

informatică – 250102.

3.2.2 Durata studiilor

La programul de studii universitare de licenţă în Informatică, durata studiilor este de 3

ani. Pentru fiecare an de studii se acumulează 60 de credite din parcurgerea disciplinelor

obligatorii şi opţionale, însumând astfel un număr de 180 de credite la absolvirea facultăţii.

3.2.3 Practica

În anul al doilea, semestrul al doilea studenţii au în planul de învăţământ disciplina

Practică cu un număr de 112 ore. Mai multe detalii se găsesc în fişa disciplinei.

3.2.4 Sistemul de evaluare

Modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate

este descris în Fișa disciplinei şi evaluarea se desfăşoară conform metodologiei specifice

facultăţii. Examenele şi colocviile presupun o probă scrisă sau/și realizarea unui proiect.

3.3 Cercetarea ştiinţifică

Misiunea Centrului de Cercetare Științifică în Matematică şi Informatică care

funcţionează în cadrul facultăţii din punct de vedere al activităţii de cercetare constă în realizarea

de cercetări în matematică şi informatică :

• dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare,

actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică, ştiinţe socio-umane

şi inginereşti.

• dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică, informatică aplicată şi

tehnologia informaţiei în vederea asigurării participării la programele de cercetare

naţionale şi internaţionale.

Centrul de Cercetare Științifică în Matematică şi Informatică editează revista: Analele

Universităţii Spiru Haret, Seria Matematică-Informatică, clasificată B+ în anii 2010 şi 2011 fiind

înregistrată şi în bazele de date SCIPIO, ZBLMATH şi MathsciNet.

11

Conferinţa Anuală de Matematici Aplicate şi Informatică

(http://camai.spiruharet.ro/archive.html) şi-a extins aria de cuprindere, în fiecare an abordând

teme de maximă actualitate. În fiecare din ultimii ani, această conferinţă a avut o secţiune

dedicată Didacticii şi Istoriei matematicii.

Studenţii şi masteranzi beneficiază de diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse

atât prin intermediul revistei cât şi în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiintifice ale Tinerilor

Cercetători. De asemenea, activitatea de cercetare este prezentată în cadrul Seminariilor

ştiintifice ale facultăţii.

3.4 Studenţii şi absolvenţii

3.4.1 Admiterea

Admiterea în anul I de studii universitare la Universitatea Spiru Haret se realizează pe

domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii, aprobată de Senatul universitar, cu respectarea

prevederilor legislaţiei în vigoare.

Astfel, pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de

liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Candidaţii cetăţeni ai

statelor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai

altor state vor fi admişi pe baza reglementărilor legale în vigoare la data admiterii.

3.4.2 Transferul

Transferul studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii

de învăţământ superior la Universitatea Spiru Haret, se face până la data începerii anului

universitar, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în Regulament pentru studenţii proprii,

cu recunoaşterea perioadelor de studii efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor

restante sau de diferenţă.

Transferul se aprobă de rectorul universităţi vizate. În cadrul Universităţii Spiru Haret,

studenţii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă

de învăţământ la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile

de transfer se depun, până la data începerii anului universitar, la secretariatul facultăţii care

http://camai.spiruharet.ro/archive.html

12

urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă

studentul şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl primeşte şi stabileşte, examenele de

diferenţă, conform planului de învăţământ şi fişele disciplinelor, cel mai târziu până la data de 15

noiembrie.

3.4.3 Absolvenţii - ALUMNI

Asociaţia ALUMNI a fost constituită în scopul păstrării legăturilor cu absolvenţii

programelor universitare de licenţă şi de master, precum şi al cultivării spiritului de apartenenţă

la comunitatea academică haretistă şi acţionează în mod prioritar pentru:

a) cultivarea spiritului de apartenenţă la comunitatea academică haretistă;

b) menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilor haretiste specifice;

c) sprijinirea dezvoltării bazei materiale de învăţământ şi de cercetare a Universităţii

Spiru Haret;

d) stabilirea de relaţii de colaborare între Universitatea Spiru Haret şi absolvenţii săi din

toate domeniile şi de pretutindeni.

Asociaţia ALUMNI desfăşoară următoarele activităţi:

a) informează în mod regulat foştii studenţi despre diversele programe de studii,

programe social-cultural şi sportive şi alte subiecte de interes;

b) realizează un News Letter periodic care să conţină:

- noi oportunităţi de continuare a studiilor;

- programele de studii oferite de Universitate;

- servicii oferite de Universitate pentru dezvoltarea carierei;

- opiniile membrilor Asociaţiei ALUMNI şi împărtăşirea succeselor obţinute in cariera;

- oportunităţi de socializare.

c) organizează evenimente sociale, culturale, sportive şi ştiinţifice;

d) organizează lansări de carte şi cărţi de specialitate în librărie;

e) colectează sugestiile membrilor;

f) organizează întâlniri festive;

g) colectează reflecţii;

h) contribuie la cercetarea ştiinţifică;

i) completează formulare de ancheta sociologică;

j) întreţine platforma de înregistrare.

3.5 Baza materială

Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie funcţionează în imobilele din Str. Ion

Ghica nr. 13 (programul de studii Geografie) și din Str. Fabricii 46G, Sectorul 6, proprietate a

Universităţii Spiru Haret. În acest imobil, studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase săli

de curs şi seminar cu dotare modernă; sălile de seminar sunt dimensionate pentru grupe de 25-30

de studenţi, iar ambientul creează condiţii optime pentru studiu. Laboratoarele de informatică se

desfăşoară pe semigrupe. Se asigură cel puţin un calculator per student. Imaginile alăturate sunt

elocvente.

13

Studenţii şi masteranzii Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii

interesaţi de cazare în timpul studiilor (activitate didactică, dar şi pe perioada vacanţei)

beneficiază de serviciile oferite de căminele studenteşti ale Universităţii Spiru Haret din

Bucureşti, str. Moldoviţa nr. 5 – 10, sector 4. Pentru detalii se poate accesa

http://www.spiruharet.ro/cazare-studenti.html.

http://www.spiruharet.ro/cazare-studenti.html

14

4. Alte informaţii

4.1. Transferul de credite ECTS

Prin implementarea sistemului Bologna, Universitatea Spiru Haret, deci şi Facultatea de

Inginerie, Informatică şi Geografie, a adoptat sistemul European de credite transferabile (ECTS).

Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care

universităţile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale

efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor

de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii.

Numărul minim de credite necesar promovării în anul următor de studii este 30. Numărul

de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de licenţă este 180, creditele

fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). Numărul de credite

necesar absolvirii unui program de studii universitare de masterat este 120, creditele fiind

acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). În calculul numărului de

credite necesare promovării nu se iau în calcul creditele accumulate prin promovarea

disciplinelor facultative.

4.2 Accesul la Biblioteca virtuală

Pe pagina principală a facultăţii se poate accesa Biblioteca virtuală, după crearea unui

cont de către secretariatul facultăţii. În biblioteca virtuală materialele sunt ierarhizate pe ani de

studii şi discipline găsindu-se sinteze, probleme tip, teme de laborator, etc.

4.3 Modul de calcul al notei finale

Pentru fiecare disciplină modul de calcul este specificat în fişa disciplinei. Cu excepţia

disciplinelor de tip proiect unde nota este acordată doar în baza proiectului realizat, la restul

disciplinelor calculul notei ia în consideraţie atât nota obţinută în sesiune la examenul final (de

obicei cu poderea de 60%) cât şi notele de la evaluările pe parcurs, ponderea fiind menţionată în

fişa disciplinei (de obicei 40%).

4.4 Modul de desfăşurarea a probelor de verificare, colocviilor

Pentru disciplinele care au în planul de învăţământ proba de verificare sau colocviu

examenul final se desfăşoară de regulă în ultimele două săptămâni de activitate didactică din

timpul semestrului. În cazul disiciplinelor de tip proiect studenţii prezintă respectivul proiect, iar

în cazul celorlalte discipline se dă o lucrare scrisă sau probă de verificare la calculator după cum

este stabilit în fişa disciplinei.

15

4.5 Practica de specialitate

Practica este o disciplină din anul al doilea, semestrul al doilea care presupune realizarea

unui stagiu de practică de 112 de ore. Acesta poate fi realizată atât sub îndrumarea cadrelor

didactice din facultate cât şi ca un internship în cadrul unor firme cu care facultatea are

protocoale de colaborare. Centrul de dezvoltare software, USHProPusineess și alte entități

haretiste oferă poziții de studenți practicieni în Informatică. Mai multe detalii se găsesc în fişa

disciplinei.

4.6 Redactarea lucrării de licenţă

Pentru finalizarea studiilor şi susţinerea examenului de licenţă studenţii trebuie să

elaboreze şi redacteze o lucrare de licenţă. Aceasta se face sub îndrumarea unui cadru didactic

din facultate şi este notată în cadrul disciplinei aferente din anul al treilea, semestrul al doilea. Pe

siteul facultăţii se afişează o listă de teme pentru lucrările de licenţă, iar studenţii pot alege una

dintre temele propuse, ori pot propune ei înşişi o temă de comun acord cu profesorul îndrumător.

Se respectă cu maximă atenție legislația privind plagiatul și copyright-ul.

Nealegerea unei lucrări de licenţă atrage după sine restanţă la disciplina specifică din anul

al treilea şi neacumularea numărului de credite necesar pentru absolvirea facultăţii.

16

5. Anexe

5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Inginerie, Informatică şi

Geografie

Programul de studii Informatică a fost acreditat în anul 2005 prin H.G. 916/11.08.2005

(Monitorul Oficial al României 766/23.08.2005).

În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a

învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat

programele de studii universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatică cu durata

de trei ani (180 credite). Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile

universitare de licenţă, începând cu anul I de studii.

Documentele privind baza legală a activității sunt: Legea nr. 443/05.07.2002 privind

înființarea Universității Spiru Haret și Hotărârile de guvern privind înființarea și funcționarea

specializărilor/ programelor de studii:

HOTARARE DE GUVERN 185 DIN 2018



















17

5.2 Metodologia de admitere la programul de studii universitare de licenţă

Informațiile primare privind procesul de admitere sunt disponibile pe situl

http://admitere.spiruharet.ro/admitere/.

METODOLOGIA DE ADMITERE LA PROGRAMELE OFERITE ÎN

CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2018-2019

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi

completările ulterioare,

În baza prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu

modificările şi completările ulterioare,

În temeiul dispoziţiilor Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 6102/15.12.2016

pentru aprobarea metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii

universitare de licenţă, de master şi doctorat, modificat prin Ordinul ministrului educaţiei

naţionale nr. 3062 din 16.01.2018.

Potrivit prevederilor cuprinse în Carta Universităţii Spiru Haret,

Potrivit metodologiei cadru de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de

studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2018-2019, aprobată de Senatul Universităţii

Spiru Haret în ședința din 13.02.2018.

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. (1) Prezenta metodologie stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a admiterii

în ciclurile de studii universitare de licenţă, pentru anul universitar 2018-2019.

(2) Facultatea urmăreşterea creşterea performanţei în educaţie şi cercetare atât prin toate

procesele, inclusiv prin selecţia viitorilor studenţi.

(3) În baza autonomiei universitare şi a asumării răspunderii publice, Facultatea de

Inginerie, Informatică şi Geografie din structura Universităţii Spiru Haret organizează concurs

de admitere pentru fiecare program din ciclul de studii de licenţă în vederea testării cunoştinţelor

şi a capacităţilor cognitive.

(4) Oferta anuală de şcolarizare cuprinde programele de studii universitare de licenţă,

starea programului conform evaluării ARACIS şi numărul de locuri alocat de ARACIS pentru

fiecare program de studii:

Denumirea

programului de studii

Forma de învăţământ Evaluare

ARACIS

Număr de locuri aprobat

de ARACIS

Informatică IF (Învăţământ cu frecvenţă) ACREDITAT 100

Geografie IF (Învăţământ cu frecvenţă) ACREDITAT 75

18

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ADMITERII

Art. 2. (1) Admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă se organizează în 2 (două)

sesiuni, în condiţii identice, în perioada iulie-septembrie 2018.

Prima sesiune de admitere este organizată în perioada 1-31 Iulie 2018. A doua sesiune de

admitere este organizată în perioada 1 August – 15 Septembrie 2018. Consiliul Facultăţii de

Inginerie, Informatică şi Geografie poate extinde a doua perioadă de admitere până la 30

Septembrie 2018.

Art. 3. Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română.

Art. 4. (1) Pentru buna desfăşurare a concursului de admitere se constituie, pentru fiecare

program de studii, comisie de admitere formată din minim 3 cadre didactice desemnate de decan

şi avizate de consiliul facultăţii.

(2) Numirea comisiilor de admitere se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru

Haret.

CAPITOLUL III CANDIDAŢII LA ADMITERE

Art. 5. (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa absolvenţii

de liceu cu diplomă de bacalaureat sau cu diplomă echivalentă cu aceasta, indiferent de anul

absolvirii liceului.

(2) Persoanele cu handicap care participă la concursul de admitere au aceleaşi dreptrui ca

şi ceilalţi candidaţi.

(3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului

Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot participa la admiterea în ciclul de studii

universitare de licenţă, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în

ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.

(4) Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în ciclul de

studii universitare de licenţă, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi

ofertelor unilaterale ale României şi metodologiilor special elaborate de ministerul de resort.

(5) Candidaţii care au efectuat studiile în afara României au obligaţia de a prezenta la

înscrierea la concurs atestatul de recunoaştere a acestor studii eliberat de către direcţia de

specialitate din cadrul ministerului de resort.

(6) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română,

cetăţenii din Uniunea Europeană şi din state terţe au obligaţia să facă dovada cunoaşterii limbii

române, conform metodologiilor de şcolarizare în România a acestora, după caz. Competenţele

lingvistice ale candidaţilor la programele de studii şcolarizate în limba română care nu prezintă

acte de studii necesare la înscriere eliberate de instituţii de învăţământ din România sau din

străinătate, cu predare în limba română, se face de către o comisie stabilită prin Decizia

Rectorului şi constituită din cadre didactice de la Facultatea de litere.

Art. 6. Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de

studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă.

Art. 7. Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie din structura Universităţii Spiru

Haret promovează egalitatea de şanse a tuturor candidaţilor, asigurând, dacă este necesar, suport

adiţional adaptat nevoilor adulţilor cu handicap şi sprijinind accesul acestora în toate sediile

facultăţii.

19

Art. 8.(1) Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada

studiilor liceale distincţii (premiul I,II,III, menţiune) la olimpiadele şcolare recunoscute de către

Ministerul Educaţiei Naţionale beneficiează de dreptul de a se înscrie, fără susţinererea

concursului de admitere, la facultăţile din structura Universităţii Spiru Haret.

(2) Candidaţii prevăzuţi la alin(1) sunt scutiţi de plata taxei de înscriere.

Art. 9.(1) Candidaţii care au promovat în România examenul de bacalaureat în sesiunile

corespunzătoare anului şcolar curent prezintă la înscriere diploma de bacalaureat sau adeverinţa

eliberată de către instituţia de învăţământ.

(2) Candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile corespunzătoare

anului şcolar curent îşi pot da acordul scris pentru ca Universitatea să se poată interconecta cu

Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR) în vederea preluării datelor

personale şi a rezultatelor obţinute la bacalaureat de către aceştia, situaţie în care nu mai este

necesară adeverinţa de absolvire eliberată de către liceu.

CAPITOLUL IV ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR

Art.10. (1) Facultatea va aduce la cunoştinţa candidaţilor, cu cel puţin 6 luni înainte de

admitere, prezenta metodologie de admitere, condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere,

prin afişare la avizier şi pe pagina web proprie.

(2) Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:

– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinţă

eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în

anul curent (adeverinţa de absolvent de liceu se poate depune în copie xerox pe care se certifică

conformitatea cu originalul de către persoane cu atribuţiuni de secretariat, în cazul în care

candidatul care se înscrie la admitere are adeverinţă în original depusă la un alt dosar de

admitere, însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru). Adeverinţa de absolvire trebuie

să cuprindă media generală la examenul de bacalaureat, mediile obţinute în anii de studii,

termenul de valabilitate şi menţiunea că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat; în situaţia

interconectării la sistemul informatic SIIIR nu se mai impune prezentarea adeverinţei de

absolvire.

– certificatul de naştere, în copie (xerox);

– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);

– adeverinţă medicală tip;

– copie de pe buletinul/cartea de identitate, care să cuprindă codul numeric personal;

– 3 fotografii 3/4;

– copie xerox de pe diploma de bacalaureat pe care se certifică conformitatea cu

originalul de către persoane cu atribuţiuni de secretariat, însoţită de adeverinţă eliberată de

facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua

facultate);

– un dosar plic.

(3) Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie poate solicita unităților emitente

verificarea validității diplomei de bacalaureat.

Art. 11. (1) Taxa de înscriere la admitere este stabilită de către Consiliul de administraţie,

anual, şi se face publică prin afişarea pe pagina web şi la sediile facultăţilor, cu cel puţin 6 luni

20

înainte de admitere. Pentru admiterea în anul universitar 2018-2019 taxa de înscriere este de 110

lei.

(2) Copiii personalului didactic şi didactic auxiliar aflat în activitate sau pensionat, copiii

de pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea părinţilor (cu vârsta de pănă la 26 de ani), sunt

scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă în următoarele

condiţii:

– candidaţilor fii de personal didactic şi didactic auxiliar în activitate sau pensionat, în

temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele/părinţii;

– candidaţii fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună (cu condiţia să

aibă vârsta de pănă la 26 de ani).

– candidaţii fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună (cu condiţia să aibă

vârsta de pănă la 26 de ani).

Art. 12. (1) Înscrierea candidaţilor şi admiterea se desfăşoară la sediile facultăţilor şi în

alte spaţii de învăţământ ale Universităţii unde este organizat serviciul de secretariat.

(2) Candidaţii la admitere pentru învăţământul de licenţă pot utiliza şi Formularul de

înscriere- preînscriere on line aflat pe site-ul Universităţii.

(3) Înscrierea-preînscrierea online se realizează în perioada 1 februarie - 15 septembrie

2018.

(4) Candidaţii care utilizează formularul de înscriere - preînscriere on line sunt scutiţi de

plata taxei de înscriere, dacă preînscrierea s-a făcut până la data de 15.07.2018. Conducerea

Facultății de Inginerie, Informatică și Geografie poate prelungi această ofertă, dar termenul nu

poate depăși data de 31.07.2018.

Art. 13(1) Înscrierea- preînscrierea la concursul de admitere se face personal, pe baza

cărţii de identitate/paşaportului şi a celorlalte documente prevăzute anterior.

(2) Înscrierea- preînscrierea la concursul de admitere se poate face, în numele

candidatului, de către o altă persoană, pe bază de procură.

(3) Candidaţii care se înscriu on line vor prezenta la secretariatele facultăţilor până la 31

iulie 2018, respectiv 15 septembrie 2018, documentele necesare pentru înscriere.

Art. 14. Dosarul cu actele depuse rămâne pe toată perioada concursului de admitere la

comisia tehnică unde s-a făcut înscrierea.

Art. 15. După încheierea perioadei de înscriere, opţiunile, ordinea acestora şi alte

informaţii din fişa de înscriere nu pot fi modificate.

CAPITOLUL V

REZULTATELE ADMITERII

Art. 16. Admiterea are în vedere testarea cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive.

Art. 17. (1) Cu ocazia concursului de admitere candidaţii completează o fişă-chestionar

care este analizată de către comisia de concurs.

(2) Comisia de concurs completează o grilă de evaluare a cunoştinţelor şi capacităţii

cognitive ale candidatului şi punctajele aferente.

Art. 18. (1) Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă nu poate

fi mai mică decât 5 (cinci).

(2) Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a

notelor obţinute la probele concursului de admitere. Media se calculează cu două zecimale, fără

rotunjire.

21

(3) La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă va fi luată în

considerare şi media de la bacalaureat.

(4) Mediile generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea

ordinii de clasificare numai la programul de studii de la facultatea unde aceştia au candidat.

(5) În cazul mediilor egale, pentru departajare vor fi luate în considerare, cu prioritate,

rezultatele obţinute la testarea cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive.

Art. 19. Rezultatele obţinute la concursul de admitere se consemnează de către Comisia

de admitere în Fişa privind rezultatele obţinute la Concursul de admitere a candidatului.

Art. 20. (1) Ierarhizarea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului se face

ţinându-se seama de următoarele criterii:

a) nota obţinută la verificarea cunoştinţelor de specialitate şi a capacităţilor cognitive (60%)

b) media obţinută la examenul de bacalaureat (40%).

(2) Ierarhizarea se face în ordine descrescătoare şi se are în vedere respectarea cifrei de

şcolarizare alocată fiecărui program de studii.

CAPITOLUL VI REZULTATELE CONCURSULUI

Art. 21. Rezultatele concursului de admitere se fac publice prin afişare la sediul facultăţii

şi pe pagina web în cel mult 24 de ore de la încheierea acestuia.

Art. 22. (1) La nivelul fiecărei facultăţi se constituie comisii de contestaţii formate din 3

cadre didactice.

(2) Numirea comisiilor de contestaţii se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru

Haret.

Art. 23. (1) Candidaţii declaraţi respinşi pot depune contestaţii în termen de 48 ore de la

data afişării rezultatelor. Acestea se rezolvă în termen de 24 ore şi se afişează la sediile

facultăţilor şi pe pagina web.

(2) Nu se admit contestaţii pentru probele orale.

(3) Nu se admit contestaţii care au la bază necunoaşterea metodologiei de admitere.

(4) Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

(5) După soluţionarea contestaţiilor, rezultatul concursului de admitere este definitiv şi nu

mai poate fi modificat.

Art. 24. (1) Afişarea rezultatelor obţinute la concursul de admitere se realizează în etape,

generându-se două tipuri de liste:

a. liste provizorii, cu ierarhizarea candidaţilor, generate după admitere;

b. liste definitive, cu ierarhizarea candidaţilor, generate după soluţionarea contestaţiilor, care

cuprind rezultatele definitive şi incontestabile.

(2) Listele vor cuprinde următoarele categorii de informaţii:

a. lista candidaţilor admişi în limita numărului de locuri stabilite prin hotărâre de guvern.

b. lista candidaţilor respinşi.

Art. 25. Facultatea are obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult

48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele

candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.

22

CAPITOLUL VII ÎNMATRICULAREA

Art. 26. (1) Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere

se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru Haret.

(2) După aprobarea înmatriculării, studenţii sunt înscrişi în Registrul matricol unic

(RMU) sub un număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la

specializarea/programul de studii la care au fost admişi.

(3) După înmatriculare se generează şi se afişează listele finale, cu candidaţii declaraţi

admişi şi înmatriculaţi.

(4) Universitatea Spiru Haret întocmeşte contracte de studii care se încheie între

studentul înmatriculat si Rectorul universităţii.

CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE

Art. 27. Conducerea facultăţii are întreaga responsabilitate pentru organizarea şi

desfăşurarea examenului de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă.

Art. 28. Prezenta Metodologie a fost aprobată în şedinţa Consiliului Facultăţii de

Inginerie, Informatică şi Geografie din data de 21.02.2018 şi este postată pe pagina web a

facultăţii.

DECAN,

Prof. univ. dr. Grigore Albeanu

23

5.3 Planuri de învăţământ

Anul I (2018-2019)

24

Anul II (2019-2020)

25

Anul III (2020-2021)

26

5.4 Fişele disciplinelor

27

Anul 1

28

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET

1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie

1.3.Departamentul Informatică şi Geografie

1.4.Domeniul de studii Informatică

1.5.Ciclul de studii Licenţă

1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică

1.7.Anul universitar 2018-2019

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele algebrice ale informaticii

2.2.Codul disciplinei INF.DF.01

2.3.Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25

Tutoriat 3

Examinări 4

Alte activităţi ………

3.7.Total ore studiu individual 69

3.8Total ore pe semestru 125

3.9.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1.de curriculum Nu este cazul.

4.2.de competenţe Nu este cazul.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop și videoproiector (portabile)

5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată dotată cu tablă, laptop și videoproiector

(portabile)

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar:

- instrumente algebrice în informatică – Inducție structurală. Definire prin inducție, Definire prin

recurență. Metode algoritmice în teoria numerelor. Clase de resturi. Aritmetica polinoamelor.

Structuri algebrice pentru informatică: grupuri, inele și corpuri finite. Permutări și grupuri de

permutări. Aplicații în criptografie: semnătura digitală, codul lui Huffman, coduri corectoare și

detectoare de erori

- instrumente informatice (tehnologii) suport: Geogebra

29

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1Obiectivul general al

disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de algebră cu aplicaţii în fundamentarea

conceptelor teoretice şi algoritmice ale informaticii.

7.2 Obiectivele specifice • Cursul acoperă urmatoarele capitole: elemente de teoria mulţimilor,

mulţimi parţial ordonate, inducţie şi recursie, ordine de mărime (notaţii

asimptotice), elemente de teoria numerelor, structuri algebrice de bază, cu

accept pe semigrupuri/grupuri şi corpuri finite. În cadrul fiecărui capitol

sunt discutate aplicaţii relevante în informatică, precum: aplicaţii în teoria

codurilor, compresia datelor, criptografie, securitatea informaţiei, etc.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Mulţimi, operaţii cu mulţimi, Principiul includerii-excluderii.

Definiții inductive versus definiții prin recursie. Relații.

Închiderea tranzitivă a unei relații. Aplicații.

Prelegere folosind video-

proiector şi tablă.

2h

2. Metode algoritmice în teoria numerelor I. Divizibilitate.

Numere prime. Cel mai mare divizor comun, Congruențe,

indicatorul lui Euler. Teorema chineză a resturilor. Notații

asimptotice. Complexitatea evaluării funcțiilor. Aplicații.



2h

3. Aplicații ale teoriei numerelor în criptografie: introducere în

RSA și semnături digitale



4h

4. Semigrupuri și monoizi: definiții și exemple, semigrupuri de

cuvinte, semigrupuri ciclice, semigrupuri libere.



2h

5. Aplicații ale semigrupurilor și monoizilor în informatică:

coduri de lungime variabilă, codul lui Huffman



2h

6. Grupuri I: definiții, exemple, proprietăți elementare.

Subgrupuri. Teorema lui Lagrange. Grupuri ciclice. Grupul

Zm. Grupuri de permutări.



2h

7. Aplicații ale grupurilor în criptografie. Problema logaritmului

discret.



2h

8. Inele și corpuri: definiții și exemple, omomorfisme, corpuri

finite. Aspecte algoritmice



2h

9. Inele și algebre booleene. Funcții booleene. Forme normale

pentru funcții booleene simple. Aplicații în sinteza circuitelor



4h

10. Inelul şi algebra polinoamelor. Optimizarea algoritmilor. Prelegere folosind video-


2h

11. Spații vectoriale. Definiții și exemple. Bază și dimensiune.

Aplicații: coduri detectoare și corectoare de erori



4h

Bibliografie

1. Albu T., Ion D. Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed. All, 1997

2. Ţiplea Fl., Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed. Polirom, 2006

3. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,

2008,

30

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

1. Operaţii cu mulţimi. Aplicaţii ale mulţimilor finite în

informatică

Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Relaţii. Elemente de algebră relaţională aplicată Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Aplicaţii ale relaţiilor de recurenţă în studiul complexităţii

algoritmilor


4. Monoizi. Exemple din informatică. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Grupuri finite cu aplicaţii în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Aplicații ale permutărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Evaluare pe parcurs I Lucrare scrisă 1h

8. Inele de clase de resturi Zn Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Aplicaţii ale morfismelor şi izomorfismelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Forme normale pentru funcţii booleene. Aplicarea regulilor de

calcul boolean


11. Corpuri finite şi criptografie Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Fracţii în informatică. Standardul IEEE 754 Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Aplicaţii ale polinoamelor în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Evaluare pe parcurs II Lucrare scrisă/Proiect 1h

15. Recapitulare Dezbaterea 2h

Bibliografie

1. Scherk J., Computational Algebra, Univ. Toronto, 2009, http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf

2. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,

2008

3. Cohen J.S., Computer Algebra and Symbolic Computation: Mathematical methods, A.K. Peters, 2003.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară (de ex.

Univ. „Alexandru Ioan-Cuza” din Iaşi, http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html) și

străinătate (de ex. MIT: https://courses.csail.mit.edu/, mcs), cu standardele ARACIS şi permite

absolvenţilor să utilizeze instrumentele algebrice în dezvoltarea de noi algoritmi.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere

din nota finală

10.4.Curs Verificarea cunoștințelor teoretice la

jumătatea semestrului

Evaluare parţială I (scris) 10%

10.5.Seminar Verificarea abilităților practice la jumătatea

semestrului

Evaluare parţială II

(scris)

20%

Verificarea abilităților practice spre finalul

semestrului

Evaluare parţială III

(scris)

20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%

10.7 Standard minim de performanţă

Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea de probleme cu complexitate medie.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,

……………………………… ……………………………………

http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf

http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html

https://courses.csail.mit.edu/

31

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Calcul diferențial și integral












Tutoriat 3

Examinări 4



3.8.Total ore pe semestru 125



4.1.de curriculum • nu este cazul

4.2.de competenţe • nu este cazul


5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.

5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

32

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al

disciplinei

În cadrul disciplinei „Calcul diferențial și integral” se urmăreşte dezvoltarea

gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea

deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi

situaţii din viaţa reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei

unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului

unui corp.

7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să

demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca

studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs

şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir / a unei serii de numere reale,

stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită,

continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir / unei serii de funcţii.

8. Conţinuturi


1. Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet

ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi. Şiruri de

numere reale: șiruri convergente (definiţie şi proprietăţi),

trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă

(teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro,

criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară,

puncte limită.



2h

2. Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul

sumelor parţiale.



2h

3. Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul

raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul

Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer.



2h

4. Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente,

serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul

Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale.



2h

5. Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale:

vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi

topologice în corpul numerelor reale.



2h

6. Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi

proprietăţi, proprietatea lui Darboux.



2h

7. Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii

derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin

superior, formula lui Taylor. Diferenţială. Construcţia

graficului unei funcţii.



2h

8. Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă. Prelegere folosind video-


2h

9. Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă simplă Prelegere folosind video- 2h

33

şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă. proiector şi tablă.

10. Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, teoremele

Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor

(Mac-Laurin).



2h

11. Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea prin părţi,

schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale.



2h

12. Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, sumă

Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann,

formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de

variabilă.



2h

13. Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei funcţii,

lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul

corpului de rotaţie.



2h

14. Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii

principale, integrale absolut convergente, integrale

semiconvergente, criterii de convergenţă.



2h

Bibliografie

1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2010

3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007

8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Mulţimea R; şiruri de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Serii de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Serii cu termeni pozitivi Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Elemente de topologie Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Funcţii reale: limite şi continuitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Şiruri de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Serii de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Serii de puteri. Dezvoltări în serie Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Integrala nedefinită Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Integrala definită Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Aplicaţii ale integralei definite Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Integrale improprii Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de


3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007



Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi

străinătate. Ea oferă studenţilor noţiuni necesare în analiza algoritmilor şi calcul ştiinţific.

34

10. Evaluare

Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere

din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de

demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,

enunțuri,abilitatea de a da contra/exemple.

Evaluare parţială 20%

10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea

problemelor practice

Evaluare parţială 20%


10.7.Standard minim de performanţă

• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;

• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;

• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea

unei funcţii, calculul unei primitive)


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

35

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Nu e cazul.

4.2.de competenţe Nu e cazul.



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar, respectiv de laborator dotată conform cerinţelor

(CodeBlocks, gcc).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt.


36

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Oferirea noţiunilor legate de structuri de date: concepţie, prelucrare,

utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ).

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a

algoritmilor de bază asociaţi acestora.

• Dezvoltarea gândirii algoritmice.

• Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri

corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a

algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale.

• Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de

procesare a lor.

• Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii

practice.

8. Conţinuturi


1. Introducere în proiectarea algoritmilor.

Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi

Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

2. Analiza şi complexitatea unui algoritm.

Evaluarea complexităţii


3. Tablouri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Liste liniare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

5. Stive Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

6. Cozi Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Structuri arborescente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

8. Arbori binari Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

9. Arbori binari de cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

10. Grafuri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Interclasare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

12. Sortare şi cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri

externe


14. Managementul memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000

2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007

3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-

Napoca, 2000

4. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001

5. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and

Searching, Addison-Wesley

6. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004

37

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

SEMINAR

1. Introducere în proiectarea algoritmilor.

Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi

Analiza şi complexitatea unui algoritm


2. Tablouri. Liste liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Stive. Cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Structuri arborescente. Arbori binari Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Arbori binari de cǎutare. Grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Sortare şi cǎutare Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri

externe. Managementul memoriei


LABORATOR

1. Programe C/Python cu tablouri liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Programe C/Python cu tablouri pătratice Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Programe C/ Python cu stive Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Programe C/ Python cu cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Programme C/ Python cu arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Programme C/ Python cu grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000

2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007

3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-

Napoca, 2000

4. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004

5. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001

6. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and

Searching, Addison-Wesley, 2001

7. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004

8. Necaise, R.D., Data structures and algorithms using Python, Wiley, 2011



Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi felul în care acestea se

prelucrează. Alegerea structurilor de date adecvate reprezintă un factor esențial asupra performanțelor

aplicațiilor. Aceste cunoștințe sunt indispensabile oricărui programator, indiferent de domeniu, limbaj sau

arie de aplicabilitate. Tematica abordată este în concordanță cu programul de studii de la universități de

prestigiu din țară și străinătate.

10. Evaluare


din nota finală



enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.

Evaluare parţială I 10%

10.5.Seminar /

laborator

Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea

problemelor practice (exerciții)

Evaluare parţială II 20%

38


problemelor practice (portofoliu)

Evaluare parțială III 20%



Cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, capacitatea de identificare a structurilor de date

corespunzǎtoare unor aplicaţii practice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

39

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele programării












Tutoriat 3

Examinări 4










5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale



40

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Formarea deprinderilor de programare structurată în limbaje de programare

clasice şi moderne.

7.2. Obiectivele specifice Introducere în găndirea algoritmică. Învăţarea limbajului de programare C şi

utilizarea lui (implementarea, rularea, testarea şi depanarea programelor).

Înţelegerea limitelor limbajelor de programare. Însuşirea unui stil de

programare. Cunoaşterea celor mai importante concepte din programare.

Recunoaşterea aplicabilităţii unor algoritmi pentru probleme reale comune, de

dificultate medie.

8. Conţinuturi


1. Introducere. Limbaj algoritmic. Generalităţi

despre C


2. Organizarea datelor, tipuri de bază,

operatori, expresii


3. Instrucţiuni de control Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Comunicare ecran-tastatură Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

5. Programare modulară şi funcţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

6. Tablouri şi pointeri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Şiruri de caractere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

8. Structuri, enumerări, câmpuri de biţi, uniuni Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

9. Lucrul cu fişiere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

10. Gestionarea dinamică a memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Preprocesorul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

12. Testarea, corectitudinea, complexitatea

programelor


13. Metode de elaborare a algoritmilor:

backtracking, greedy, dividae et impera,

programare dinamică


14. Recapitulare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000

2. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5th ed., 2009

3. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001

4. Kernighan B. W., Pike R., The practice of programming, Addison-Wesley, 1999

5. Kernighan B. W., Ritchie D. M., The C programming language, 2nd ed., Prentice Hall, 1988

6. Livovschi L., Georgescu H., Sinteza şi analiza algoritmilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1986

7. http://www.cquestions.com/

8. http://www.c-faq.com/index.html

9. http://www.eskimo.com/~scs/

10. http://www.dailyfreecode.com/

http://www.eskimo.com/~scs/

http://www.c-faq.com/index.html

http://www.infoarena.ro/



41


1. Mediul de programare CodeBlocks.

Structura programelor C. Fluxul

programului, testare, depanare. Lucrul cu

consola. Caractere speciale


2. Instrucţiuni de control Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Funcţii. Recursivitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Tablouri şi pointeri Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Şiruri de caractere Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Operaţii pe biţi Exemple, aplicaţii, teme 1h

7. Lucrul cu fişiere Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Evaluare la mijlocul semestrului Probă practică la calculator 1h

9. Operaţii elementare cu liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Aplicaţii pentru liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Structuri arborescente: operaţii şi proprietăţi Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Aplicaţii pe structuri arborescente Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Metoda bactracking. Metoda greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Metoda dividae et impera. Metoda

programării dinamice


15. Evaluare portofoliu. Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000

2. Kernighan B.W., Ritchie D.M., The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall, 1988

3. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5 ed., 2009

4. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001

5. http://www.infoarena.ro/

6. http://codeforces.com/problemset

7. https://www.codechef.com/problems/easy/

8. https://code.google.com/codejam

9. https://www.hackerrank.com/

10. https:/www.topcoder.com/

11. https://www.geeksforgeeks.org/c/



Sunt oferite informaţiile necesare înţelegerii fundamentelor programării, limbajului C, testării şi depanării

programelor. Sunt puse bazele gândirii algoritmice indispensabile oricărui programator, indiferent de

parcursul ulterior, către o zonă sau alta a informaticii și a limbajelor de programare folosite. Tematica este

în concordanță cu programele de învățământ de la universități de prestigiu din țară și străinătate.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Corectitudinea înţelegerii şi însuşirii

cunoştinţelor teoretice



http://codeforces.com/problemset

https://www.codechef.com/problems/easy/


https://code.google.com/codejam


https://www.hackerrank.com/



https://www.topcoder.com/

42

10.5.Seminar Corectitudinea aplicării instrumentelor

informatice în rezolvarea unei probleme

simple


Corectitudinea realizării lucrărilor de

laborator, a temelor/proiectelor propuse

Evaluare parţială III 20%

10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50%


Capacitatea de a programa în C folosind instrucţiuni, tablouri, funcţii. Capacitatea de a concepe un algoritm

ca soluţie la o problemă de dificultate medie.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

43

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Logică matematică şi computaţională




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare C

v

2.8.Regimul disciplinei DOB



3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28





Tutoriat 2

Examinări 4









5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.

5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de seminar dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Programarea în limbaje de nivel înalt.

• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

• Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.

44

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor fundamentale ale logicii matematice și

computaționale.

7.2. Obiectivele specifice Aplicarea noțiunilor logicii matematice în programare, inițiere în

Prolog.

8. Conţinuturi


1. Noţiuni introductive (principiul identităţii, al non-

contradicţiei, al terţului exclus, al raţiunii suficiente), istoric



2h

2. Relații binare (definiție, operații, proprietăți, închideri) Prelegere folosind video-


2h

3. Latici și algebre Boole (relații de ordine, latici, proprietăți și

exemple, implicația și echivalența booleană)



2h

4. Inele Boole. Structura algebrelor Boole finite. Funcții

booleene



2h

5. Sintaxa calculului propozițional Prelegere folosind video-


2h

6. Axiomatizare în formalizarea raționamentelor.

Deductibilitate sub o familie de ipoteze



2h

7. Aplicații (schema silogismului, a trecerii de la implicație la

echivalență și invers, a permutării premiselor, a negației, a

rezoluției)



2h

8. Deductibilitate globală Prelegere folosind video-


2h

9. Sistemul deducției naturale (Gentzen) Prelegere folosind video-


2h

10. Semantica calculului propozițional, interpretări Prelegere folosind video-


2h

11. Semantica sistemului deducției naturale Prelegere folosind video-


2h

12. Calculul cu predicate (structuri de ordinul I, termeni,

formule, enunțuri)



2h

13. Semantica calculului cu predicate. Deducția semantică în

calculul cu predicate



2h

14. Sinteză Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000

2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010

3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001

4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003

5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004

45

6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988


1. Probleme de logică matematică Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Introducere în Prolog, definirea relațiilor prin fapte și reguli Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Semnificația declarativă și procedurală a programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Sintaxa și semantica programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Ordinea clauzelor și a scopurilor. Relația dintre Prolog și

logică


6. Reprezentarea listelor și operații cu liste Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Operatori și aritmetică în Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Controlarea backtrack-ingului (prevenire, tăiere) Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Negarea. Probleme cu tăiere și negare Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Structurarea informației, abstractizarea datelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Exemple de probleme – variante de rezolvare (planificarea

călătoriilor, problema celor 8 regine)


12. Exemple de probleme – variante de rezolvare (problema

unicornului, problema turnurilor din Hanoi)


13. Problema lui Einstein - variante Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Evaluare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000



4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003





Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și

străinătate http://www.unibuc.ro, http://www.enseignement.polytechnique.fr, şi permite absolvenţilor să

urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a

rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,

abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator

Aplicarea logicii matematice în rezolvarea

informatică a problemelor logice, în Prolog.

Evaluare parţială II

(portofoliu)

30%

10.6.Evaluare finală Colocviu 60%


Cunoaşterea conceptelor fundamentale de logică matematică şi aplicarea lor la rezolvarea de probleme cu

aplicaţii în informatică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


46

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB








Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.


47

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Dobândirea de către cursanți a cunoștințelor fundamentale privind sistemele de

calcul (bazele aritmetice și logice, bazele organizaționale și funcționale) și

formarea deprinderilor de utilizare eficientă a acestora în disciplinele aferente

planului de învăţământ.

7.2. Obiectivele specifice • Însușirea de către studenți a principiilor numerice și logice ale sistemelor

de calcul precum și a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor.

• Inițiere în programarea în limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigură

întelegerea arhitecturii și funcționării unui microprocesor RISC.

• Inițiere în arhitecturile sistemelor de întreruperi, cu particularizare la

procesorul MMIX.

8. Conţinuturi


1. Codificarea informatiei

Prelegerea participativă,

dezbaterea, expunerea,

problematizarea, demonstraţia.

2h

2. Algoritmi de conversie




2h

3. Standardul IEEE 754 Prelegerea 2h

4. Structuri algebrice in informatica. Latice




2h

5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole




2h

6. Functii booleene. Simplificarea functiilor booleene




2h

7. Circuitele sistemelor de calcul Prelegerea 2h

8. Arhitecturi clasice Prelegerea 2h

9. Arhitecturi moderne Prelegerea 2h

10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni Prelegerea 2h

11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de intrare-iesire Prelegerea 2h

12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea 2h

13. Programare imperativa in MMIX




2h

14. Programare modulara in MMIX




2h

48

Bibliografie

1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007

2. Henessy J., Patterson D., Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002

3. Knuth D. E., Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu,

Editura Teora, 2005

4. Knuth D. E., MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999

5. Tanenbaum A.S., Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999


1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator.

Structura si functionarea acestora

Prezentare, discuţii şi

dezbatere.

2h

2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug

(Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a

bazelor pentru numere intregi

Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor

de calcul din laboratorul de informatica.


dezbaterea.

2h

4. Aritmetica in precizie multipla Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si

optimizarea circuitelor


dezbaterea.

2h

6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care

functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere

Windows


dezbaterea.

2h

7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care

functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere

Linux/Unix


dezbaterea.

2h

8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al

programelor scrise in limbaj de asamblare.


dezbaterea.

2h

9. Programe MMIX cu structura liniara Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt.

Probleme cu date simple


dezbaterea.

2h

11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX.

Probleme cu tablouri


dezbaterea.

2h

12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si

devierilor.


dezbaterea.

2h

14. Comunicarea MMIX-C. Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

Bibliografie (facultativă)

1. Böttcher A., Das MMIX-Buch, Springer, 2002

2. Ceruzzi P.E., A history of modern computing, MIT Press, 2003

3. Stallings W., Computer organization and architecture. Designing for Performance, Prentice Hall, 2003



Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea și programarea sistemelor de calcul moderne și pune

bazele teoretice și aplicative utile în alte discipline din planul de învățământ precum: Sisteme de operare,

Rețele de calculatoare etc.

49

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea





• Capacitatea de a utiliza informația codificată binar, octal și hexazecimal.

• Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul.

• Capacitatea de a concepe algoritmi și de a-i implementa în programe MMIX de complexitate medie.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

50

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică I

2.2.Codul disciplinei INF.DC.01



2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB


3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 1

3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren


Tutoriat

Examinări 1









5.1.de desfăşurare a cursului

5.2.de desfăşurare a lucrărilor

practice

Sală de jocuri cu dotări adecvate: fileu, stâlpi de susţinere, antene de

delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe.

Sală de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi,

gantere, stepere, casetofon.

51


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea


diverse.



disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice

prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de

volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.

7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului.

• Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară.

• Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei

pentru sănătate, competiţie şi recreere.

• Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale.

• Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a

activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea

omului.

8. Conţinuturi

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

VOLEI

1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2

ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- verificarea

fondului motric

2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei

cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la

primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de

joc (2 ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda globală

- accent pe

poziţiile

fundamentale

3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea

organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc.

Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- metoda globală

- metoda exersării

- formarea

deprinderilor

specifice jocului

de volei

4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea

serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie –

demonstraţie a temelor

de lecţie

- formarea

deprinderilor

specifice jocului

de volei

5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I

de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac – procedeu drept.

Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- formarea

stereotipului

motric specific

52

jocului de volei

6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap.

Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I

de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă (2

ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- formarea

stereotipului

motric specific

jocului de volei

7. Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte

şi peste cap; serviciul de jos din faţă (2 ore)

- Evaluare practică Evaluarea

însuşirii formării

stereotipului

motric

Bibliografie

1. Cojocaru A, Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

2005

2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

3. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru

Toţi, 2003

4. Niculescu G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

5. Solomonov O., Solomonov D., Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, 1998

6. Stoenescu G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Ed. ISPE, 2000



Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de

la cluburile şi asociaţiile sportive.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs

10.5.Seminar

10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%


Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi în apărare

specifice jocului de volei; gimnastică aerobică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

53

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie

1.3.Departamentul Departamentul de Informatică şi Geografie






2.1.Denumirea disciplinei Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială


2.3.Titularul activităţilor de

curs


seminar

2.5.Anul de studiu 1 2.6Semest

rul

2 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul

disciplinei

DOB

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2/

0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 5

6

din care: 3.5 curs 2

8

3.6 seminar/laborator 28

/0

Distribuţia fondului de timp or

e



Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28

Tutoriat 2

Examinări 4


3.7 Total ore studiu individual 94

3.9 Total ore pe semestru 150

3.10 Număr de credite 6


4.1 de curriculum • nu este cazul

4.2 de competenţe • nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor

54

6. Competenţele specifice acumulate C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă

de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu

respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor algebrice şi

geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în

modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală:

calcul de lungimi, arii şi volume; probleme legate de poziţii ale

unor drepte faţă de plane sau faţă de alte drepte; probleme de

tangenţă, etc.

7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să

enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul

semestrului, să aplice în mod optim tehnicile şi metodele

prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu, să prezinte

interpretările din punct de vedere geometric a diverselor noţiuni de

algebră liniară prezentate în prima parte a cursului; să-şi însuşească

noţiunile de geometrie afină şi euclidiană prezentate via algebra

liniară, să fie capabili să recunoască şi să utlizeze tipurile de

aplicaţii afine studiate; să calculeze distanţe, unghiuri; să clasifice

hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric; să aducă la

forma canonică conicele şi cuadricele. Să determine triedrul lui

Frènet într-un punct regulat al unei curbe pe o suprafaţă; să

calculeze prima şi a doua formă fundamentală a unei suprafeţe; să

clasifice tipurile de puncte ale unei suprafeţe. Să calculeze

curburile, liniile de curbură asimptotice şi geodezice ale unei

suprafeţe.

8. Conţinuturi


1. Spaţii vectoriale. Subspaţii vectoriale. Operaţii cu

subspaţii vectoriale. Interpretări geometrice.

Prelegere participativă,

dezbatere, expunere,

problematizare.

2h

2. Sistem liniar independent. Sistem de generatori.

Combinaţii liniare. Baze şi repere. Matricea de

schimbare a bazei. Dimensiune unui subspaţiu.



problematizare.

2h

3. Aplicaţii liniare. Imaginea şi nucleul unei aplicaţii

liniare. Exemple de aplicaţii liniare: proiecţia,

simetria.



problematizare.

2h

4. Vectori şi valori proprii. Forme biliniare şi forme

pătratice. Reducerea formelor pătratice la forma



2h

55

canonică. problematizare.

5. Spaţii vectoriale euclidiene. Subspaţii vectoriale

ortogonale. Complementul ortogonal al unui

subspaţiu vectorial euclidian.



problematizare.

2h

6. Baze ortogonale şi ortonormate. Procedeul de

ortogonalizare Gram-Schmidt.



problematizare.

2h

7. Aplicaţii ortogonale: proiecţii ortogonale, simetrii

ortogonale, rotaţii.



problematizare.

2h

8. Spaţii afine. Combinaţii afine. Repere afine şi

carteziene. Subspaţii afine. Operaţii cu subspaţii

afine. Ecuaţiile varietăţilor liniare.



problematizare.

2h

9. Aplicaţii afine. Grupul afin. Translaţii, omotetii,

simetrii. Spaţii euclidiene. Varietaţi liniare

perpendiculare.



problematizare.

2h

10. Conice în R^2. Cuadrice în R^3 Prelegere participativă,


problematizare.

2h

11. Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu:

Reprezentarea curbelor în spaţiu. Elementul de arc şi

lungimea unui arc de curbă în spaţiu. Triedrul lui

Frènet asociat unei curbe în spaţiu. Curbura şi

torsiunea unei curbe în spaţiu.



problematizare.

2h

12. Geometria diferenţială a suprafeţelor. Reprezentarea

unei suprafeţe. Plan tangent la o suprafaţă. Prima

formă pătratică fundamentală.



problematizare.

2h

13. A doua formă pătratică fundamentală a unei

suprafeţe. Curbura normală. Curbura geodezică.

Curburile totală şi medie ale unei suprafeţe.



problematizare.

2h

14. Linii de curbură pentru o suprafaţă. Liniile

asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.



problematizare.

2h

Bibliografie

1. Duda I., Dunca A., Lecții de geometrie analitică, Ed. Fundației România de Mâine, 2007

2. Duda I., Grădinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007

3. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de

Mâine, 2010

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1 Spaţii vectoriale. Exerciţii 2h

2 Baze, dimensiune. Exerciţii 2h

3 Aplicaţii liniare Exerciţii 2h

4 Vectori şi valori proprii Exerciţii 2h

5 Spatii vectoriale euclidiene. Exerciţii 2h

6 Baze ortogonale şi ortonormate. Aplicaţii ortogonale. Exerciţii 2h

7 Spaţii afine. Exerciţii 2h

8 Aplicaţii afine. Exerciţii 2h

9 Conice. Exerciţii 2h

10 Cuadrice. Exerciţii 2h

11 Curbe în spaţiu. Exerciţii 2h

56

12 Suprafeţe. Prima formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h

13 A doua formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h

14 Linii de curbură, linii asimptotice şi geodezice. Exerciţii 2h

Bibliografie

1. Duda I., Grădinaru S., Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007

2. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de

Mâine, 2010

3. Ornea L., Turtoi A., O introducere în geometrie, Ed. Theta, 2000



Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor, calcul numeric,

geometrie computațională, grafică pe calculator.

10. Evaluare


din nota

finală


demonstrare a rezultatelor teoretice: definitii,

enunturi, abilitatea de a da contra/exemple.









• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori)


…………………. ………………………………

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

57

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Probabilități și statistică












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe




• Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


58

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Prezentarea noțiunilor și rezultatelor de bază din teoria probabilităților și

aplicarea acestora în studiul altor discipline: statistică, optimizări, fiabilitate.

7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să

demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului, să aplice în mod

optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar / laborator pentru:

aplicații la proprietățile probabilităților, aplicații în cazul repartițiilor clasice,

aplicații la diverse tipuri de convergență; aplicarea legii numerelor mari.

Studenţii vor exersa prin intermediul limbajului R, pe exemple concrete,

utilizarea noţiunilor de teoria probabilităţilor predate la curs, precum şi diferite

metode ale statisticii descriptive, de organizare şi prezentare a datelor primare

(frecvenţe relative şi frecvenţe cumulate; proporţii; distribuţii de frecvenţe;

reprezentarea grafică a variabilelor aleatoare; măsuri ale tendinţei centrale;

măsuri ale variaţiei; măsuri ale poziţionării) şi pregătire a acestora în vederea

analizelor statistice (intervale de încredere pentru: medii, proporţii, dispersii;

teste de semnificaţie pentru medii, proporţii, dispersii; inferenţe asupra a două

populaţii; asocierea variabilelor calitative: testul hi-pătrat etc).

8. Conţinuturi


1. Mulţimi. Algebră boole, σ-algebră boole, corp de părţi, σ-

corp de părți



2h

2. Câmp de evenimente, câmp de probabilitate, probabilitate

condiţionată



2h

3. Variabile aleatoare şi repartiţii, funcţia de repartiţie Prelegere folosind video-


2h

4. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare;

corelaţie şi coeficient de corelaţie



2h

5. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slabă si

forma tare



2h

6. Teorema de unicitate a funcțiilor caracteristice, teorema de

continuitate. Funcții generatoare



2h

7. Repartiții clasice discrete: Bernoulli, Poisson,

hipergeometrică



2h

8. Repartiţii clasice continue: normală, gamma, beta, student,

exponenţială



2h

9. Teorema limită centrală Prelegere folosind video-


2h

10. Selecţie dintr-o populaţie normală. Selecţie dintr-o populaţie

finită



2h

11. Estimari corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate,

de dispersie minimă, suficiente



2h

12. Metode de estimare: metoda verosimilităţii maxime, metoda Prelegere folosind video- 2h

59

momentelor, metoda celor mai mici pătrate proiector şi tablă.

13. Intervale de încredere Prelegere folosind video-


2h

14. Dreaptă de regresie Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998

2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000

3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

1997

4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999

5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006

6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1966

7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011

8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985

9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1970

10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006

11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România

de Mâine, 2007

12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2007

13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004

14. http://www.r-project.org

8.2.Seminar Metode de predare Observaţii

1. Operaţii cu evenimente Exemple, aplicaţii, teme 1h

2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula

probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui

Boole


3. Operaţii cu variabile Exemple, aplicaţii, teme 1h

4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartitţe,

momente, inegalitatea lui Cebîşev


5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă Exemple, aplicaţii, teme 1h

6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii

numerelor mari


7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de

momente


8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice Exemple, aplicaţii, teme 1h

9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie

dintr-o populaţie normală


10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor Exemple, aplicaţii, teme 1h

11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda

verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor

mai mici patrate


12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei

normale când dispersia este sau nu necunoscută


13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei

normale


14. Aplicaţii în determinarea unei drepte de regresie Exemple, aplicaţii, teme 1h

60

Laborator Metode de predare Observaţii

1. Operaţii cu evenimente. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula

probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui

Boole. Aplicaţii în R.


3. Operaţii cu variabile. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartiţie,

momente, inegalitatea lui Cebîşev. Aplicaţii în R.


5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii

numerelor mari. Aplicaţii în R.


7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de

momente. Aplicaţii în R.


8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie

dintr-o populaţie normală. Aplicaţii în R.


10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor.

Aplicaţii în R.


11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda

verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor

mai mici patrate. Aplicaţii în R.


12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei

normale când dispersia este sau nu necunoscută. Aplicaţii în

R.


13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei

normale. Aplicaţii în R.


14. Determinarea unei drepte de regresie. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

Bibliografie

1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998

2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000

3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

1997

4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999

5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006

6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1966


8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985

9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1970


11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România

de Mâine, 2007

12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2007





61

Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al teoriei

probabilităților. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu aplicaţii concrete utilizând limbajul R.

Se pun astfel bazele formării ca analist de date.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator




Utilizarea sistemului R pentru a rezolva

probleme practice






• studentul este capabil să efectueze raţionamente şi calcule simple (operaţii cu evenimente; operaţii cu

variabile aleatoare; calcul de coeficient de corelaţie, covarianţă, valori medii condiţionate, momente de

selecţie; selecţie dintr-o populaţie normală, verificarea proprietăţilor estimatorilor, aflarea intervalului

de încredere pentru parametrii repartiţiei normale; Aplicaţii în limbajul R. )


…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în Departament: Semnătura Directorului de Departament,

……………………………… ……………………………………

62

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (sistem de operare tip

Unix, gcc).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.


63

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a

sistemelor software.

• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.

• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea

aplicaţiilor informatice.

• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a

mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.

• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte

interdisiciplinare.

• Identificarea și explicarea modelelor informatice de bază, adecvate

domeniului de aplicare.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor

de funcţionare a sistemelor de operare.

• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de

operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură,

subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să

administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte

aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie

şi sincronizare.

8. Conţinuturi


1. Introducere în studiul sistemelor de operare Prelegere folosind video-


2h

2. Arhitectura sistemelor de operare Prelegere folosind video-


2h

3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul sistemelor Unix/Win32 Prelegere folosind video-


2h

4. Procese şi fire de executie Prelegere folosind video-


2h

5. Managementul procesoarelor. Schema generala de planificare Prelegere folosind video-


2h

6. Algoritmi de planificare a proceselor Prelegere folosind video-


2h

7. Mecanisme de comunicare între procese Prelegere folosind video-


2h

8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de aşteptare şi

sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice



2h

9. Problema producător – consumator, problema filosofilor

chinezi, scriitori-cititori



2h

64

10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Memorie

virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor



2h

11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de fişiere Prelegere folosind video-


2h

12. Securitatea şi protecţia datelor în sisteme de operare Prelegere folosind video-


2h

13. Sisteme de operare distribuite Prelegere folosind video-


2h

14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server

2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012

2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012

3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, John Wiley & Sons, 2009

4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004

5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004

6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson, 2007

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii

1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. UNIX shell Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi

aplicaţii


5. Funcţii UNIX, aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Primitive de aşteptare şi sincronizare Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Problema producător – consumator. Problema scriitori –

cititori


10. Cina filosofilor chinezi Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Administrare drepturi Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Protecţia serverelor Unix în reţea Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare Linux, Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server

2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012

2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012

3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th ed., John Wiley & Sons,

2009

4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004

5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson Education. Inc.,

2007



Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare. Laboratoarele urmăresc să

familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD,

http://www.amazon.com/Mark-E.-Russinovich/e/B001IGNICC/ref=sr_ntt_srch_lnk_1?qid=1342083119&sr=8-1

http://www.amazon.com/Windows-Internals-Part-Covering-Server/dp/0735648735/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1342083119&sr=8-1&keywords=windows+internals+6th+edition









65

AIX, Solaris), utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date).

10. Evaluare


din nota finală










• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.

• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.

• Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop.

• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ și să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme

de tip UNIX.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

66

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Limba engleză












Tutoriat 1

Examinări 2












Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

67

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a

capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de

comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.



disciplinei

Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel

încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite

domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic:

• Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi

prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura,

urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc.

• Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei

comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate.

• Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă.

• Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces

educaţional instituţionalizat.

7.2. Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii engleze de la B2 la C1 (conform

descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând un progres important

la nivelul:

• vocabularului

• structurilor sintactice

• compoziţiei

• conversaţiei

8. Conţinuturi


- - -


1. (2h)

A. English in Use

Nouns, Determiners, and Pronouns

nouns (plurals)

articles (a, an, the)

possessive adjectives

possessive and reflexives pronouns

empty subjects (there and it)

B. Vocabulary

Cause and effect

Seminarul presupune o interacţiune

permanentă cu studenţii şi între studenţi.

Se utilizează echipament modern:

prezentări power point, slides, sesiuni

audio şi video.

Suport de curs

Handouts

2. (2h)

A. English in Use

Verbs Present and Past

Present simple

Present continuous

Past simple and used to

Past continuous

Verbs rarely used in the continuous

B. Vocabulary





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

68

Cause and effect

3. (2h)

A. English in Use

Perfect Forms

Present perfect simple

Present perfect and past simple

B. Vocabulary

Computer Architectures





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

4. (2h)

A. English in Use

Perfect Forms

Present perfect continuous

Past perfect simple

Past perfect continuous

B. Vocabulary

Computer Science





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

5. (2h)

A. English in Use

Means of Expressing Futurity

B. Vocabulary

Algorithms and Programming Languages





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

6. (2h)

A. English in Use

Imperative, Conditional, and Passive

Imperative

Conditional (type 1, type 2)

B. Vocabulary

Operating Systems





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

7. (2h)

A. English in Use

Imperative, Conditional, and Passive

Conditional (type 3, mixed)

Passive

B. Vocabulary

Computer Networks





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

8. (2h)

A. English in Use

Special Verbs

make and do

get

say, tell, and ask

bring, take, and fetch

B. Vocabulary

Mathematics for CS





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

9. (2h)

A. English in Use

Modals

B. Vocabulary

Computer Graphics





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

10. (2h) Seminarul presupune o interacţiune Suport de curs

69

A. English in Use

Modals

B. Vocabulary

Software Engineering




audio şi video.

Handouts

11. (2h)

A. English in Use

Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and

Prepositions

adjectives

adverbs

comparative and superlative adjectives and

adverbs

B. Vocabulary

Artificial Intelligence





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

12. (2h)

A. English in Use

Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and

Prepositions

modifiers

number quantifiers

amount quantifiers

space prepositions

time prepositions

B. Vocabulary

Internet and Web Programming





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

13. (2h)

A. English in Use

Structure of Sentences, Clauses, and

Phrases

clauses

questions

answers and tag questions

reporting speech

B. Vocabulary

Mobile Computing





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

14. (2h)

A. English in Use

Structure of Sentences, Clauses, and

Phrases

relative clauses

infinitives and gerunds

phrasal verbs

B. Vocabulary

System Security





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

Bibliografie

OBLIGATORIE/MINIMALĂ:

• Şerban D., Drăguşin D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, Ed. Fundaţiei

România de Mâine

• Gălăţeanu-Fârnoagă G., Comişel E., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Omegapress, 1995

• Leviţchi L., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Teora, 1994

70

• Graver G. B., Advanced English Practice, Oxford University Press, 1994

• Wellman G., Wordbuilder, Heineman, 1998

SUPLIMENTARĂ:

• Collins C., English Grammar, Harper Collins Publishers, 1990

• Evans V., Successful Writing Proficiency, Express Publishing, 1998

• Lott H., Real English Grammar, Marshall Cavendish, 2005

• Swan M., Baker D., Grammar Scan, Oxford University Press, 2008

• Vince M., Advanced Language Practice, Macmillan, 2003

Dicţionare: Leviţchi L., Dicţionar Român-Englez, Gramar, 2000 Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, OUP, 1995 Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, OUP, 1993 Cambridge Advanced Leraner’s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), Litera Internaţional, 2005 Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary, Gramercy Books, 1994 Webster’s Synonyms, Antonyms and Homonyms, Crescent Books, 1994



Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a

programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi

angajatori.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Nu se aplică

10.5.Seminar /

laborator

Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor

învăţate reflectate în rezolvarea corectă a

exerciţiilor practice supuse evaluării.

Producerea unui discurs oral corect şi coerent.

Evaluare parțială 20%



Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale

dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Fundamentele

programării, din anul I, semestrul I).


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

71

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică II






3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3 lucrări practice 1

3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6 lucrări practice 14





Tutoriat

Examinări 1






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a lucrărilor practice Sala de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică,

oglinzi, gantere, stepere, casetofon.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

72

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



diverse.



disciplinei

Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-

metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi

perfecţionarea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice, contribuind

la dezvoltarea nivelului general de motricitate.

7.2. Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă,

globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte

integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea

efectelor de compensare a activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru

integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii,

element esenţial pentru sănătatea omului.

8. Conţinuturi


Bibliografie

8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii

1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor

gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică:

variante de deplasare, paşi de bază şi specifici diferitelor

tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi

în „V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de

dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern),

combinaţii cu paşi variaţi.

Explicaţie, demonstraţie,

metoda exersării

8h

2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea

schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii,

îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării,

îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul

membrelor superioare; mişcări conduse la nivelul trunchiului;

mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare

Explicaţie, demonstraţie,

metoda exersării

6h

Bibliografie

1. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, 2003

2. Niculescu, G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

3. Stoenescu, G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Ed. ISPE, 2000





10. Evaluare


din nota finală

73

10.4.Curs

10.5.Seminar



Cunoaşterea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

74

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale și compilatoare




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP



3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (gcc, Flex, Bison).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.


Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

75

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din

teoria limbjelor formale și a compilatoarelor, înțelegerea utilitǎții acestora

în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinței şi tehnicii.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie

regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică

liniară, gramatică independentă de context.

• Evidenţierea legăturii dintre noţiunile menţionate mai sus şi compilatoare.

• Elaborarea unor algoritmi de operare cu noțiunile teoretice specifice

domeniului.

8. Conţinuturi


1. Introducere despre compilatoare - structură generală, fazele

compilării (analiză lexicală, analiză sintactică, tabele de

simboluri, interpretoare, verificarea tipurilor, generarea

codului intermediar, generarea codului mașinii, alocarea

regiștrilor, apelurile funcțiilor, analiză și optimizare,

gestionarea memoriei, compilarea compilatoarelor).



2h

2. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi

regulate şi expresii regulate



3. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare,

ambiguitate şi recursivitate.



4. Noțiuni despre automate: AFD, AFN, expresiile regulate, stări

accesibile, stări utile.



2h

5. Transformări asupra gramaticilor formale Prelegere folosind video-


2h

6. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii

cu limbaje.



2h

7. Introducere în analiza lexicală și sintactică Prelegere folosind video-


2h

8. Automate pushdown şi limbaje independente de context Prelegere folosind video-


2h

9. Analiză top-down Prelegere folosind video-


2h

10. Analiză bottom-up Prelegere folosind video-


2h

11. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C Prelegere folosind video-


2h

12. Translatoare sintactice și cod intermediar Prelegere folosind video-


2h

13. Optimizare și generarea codului Prelegere folosind video-


2h

76



2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.

2. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,

Inc., 2001.

3. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and

Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.

4. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.

5. Mogensen T. E., Basics of Compiler Design, lulu.com, 2010

6. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.

7. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.

8. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006


1. Introducere în Flex și Bison Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Expresii regulate Exemple, aplicaţii, teme 4h

3. Scanare (simplă, pe fișiere multiple, pe fișiere din fișiere) Exemple, aplicaţii, teme 4h

4. Tabele de simboluri și generator de concordanțe Exemple, aplicaţii, teme 4h

5. Determinarea referințelor încrucișate Exemple, aplicaţii, teme 4h

6. Construirea unui calculator pentru AST Exemple, aplicaţii, teme 4h

7. Construirea unui calculator avansat (cu variabile, atribuiri,

comparări, controlul fluxului, funcții, tratarea erorilor)


8. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Aho A. V., Lam M. S., Sethi R., Ullman J. D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed.,

Pearson – Addison - Wesley, 2007

2. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.

3. Atanasiu A., Mateescu Al., Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.

4. Atanasiu A., Raiciu D., Sion R. şi Mocanu I., Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii,

MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.

5. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,

Inc., 2001.

6. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and

Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.

7. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.

8. Levine J. R., Mason T., Brown D., lex & yacc, O’Reilly, 1992

9. Levine J., flex & bison, O’Reilly, 2009

10. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.

11. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.

12. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006



Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi utilitǎții

acestora în modelarea compilatoarelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la

universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (https://www.kcl.ac.uk, http://www.cse.scu.edu,

http://www.cs.ubbcluj.ro/) şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

77

10. Evaluare


din nota finală






problemelor practice, folosind




Cunoaşterea conceptelor de expresii regulate, limbaje și gramatici formale, analiză lexicală, analiză

sintactică etapele compilării, cu exemplificări elementare.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

78

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Automate, calculabilitate și complexitate






3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/Laborator 0/28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale





79

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în

teoria automatelor, teoria complexității, teoria calculabilității.

7.2. Obiectivele specifice • Prezentarea noțiunilor fundamentale din teoria automatelor (AFD, AFN,

pushdown, echivalențe, expresii regulate, limbaje și gramatici regulate,

neregulate, independente de context, FNC), teoria complexității (măsuri ale

complexității în timp și spațiu, analiza algoritmilor, mașini Turing) și a

calculabilității (decidabilitate, clase de probleme P, NP, relația dintre ele,

completitudine, nerezolvabilitate). Oferirea conceptelor fundamentale

înțelegerii formalizării informaticii, a eficienței algoritmilor și a ierarhizării

problemelor în funcție de complexitatea rezolvabilității lor.

8. Conţinuturi


1. Introducere în teoria automatelor, teoria complexității,

teoria calculabilității



2h

2. Automate finite deterministe (definiție, exemple, descriere,

limbaj regulat, clasa limbajelor regulate)



2h

3. Nedeterminism (automate finite nedeterministe, echivalența

dintre AFD și AFN, închiderea la operații regulate).



2h

4. Expresii regulate (definiție formală, echivalența cu

automatele finite), limbaje neregulate (lema de pompare

pentru limbaje regulate)



2h

5. Limbaje independente de context (definiție, exemple,

gramatici independente de context, forma normală

Chomsky)



2h

6. Automate pushdown (definiție, exemple, echivalența cu

gramaticile independente de context)



2h

7. Probleme și algoritmi Prelegere folosind video-


2h

8. Complexitate în timp, măsuri ale complexității, analiza

algoritmilor. Complexitate în spațiu



2h

9. Mașini Turing (definiții, exemple, variante: simplă, cu mai

multe benzi, nedeterministă), algoritm, teza Church-Turing,

mașina Turing universală



2h

10. Decidabilitate (probleme, limbaje, problema opririi) Prelegere folosind video-


2h

11. Clasa P (timp polinomial, exemple de probleme din P),

Clasa NP (exemple de probleme, P versus NP)



2h

12. NP-completitudine (definiție, teorema Cook-Levin,

exemple de probleme)



2h

13. Nerezolvabilitate (teorema de ierarhizare, exemple de

probleme)



2h

80



2h

Bibliografie

1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009

2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,

W. H. Freeman and co., New York, 1979

3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and

Computation, Addison-Wesley, 2001

4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994

5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006

8.2. Laborator Metode de predare Observaţii

1. Modelare AFD 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Modelare AFD 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Modelare AFN 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Modelare AFN 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Modelare automate pushdown Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Măsuri ale complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Determinarea complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Metode de rezolvare a recurențelor de complexitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Modelare mașini Turing 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Modelare mașini Turing 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Probleme P Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Probleme NP Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Probleme NP-complete Exemple, aplicaţii, teme 2h


Bibliografie

1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009

2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,

W. H. Freeman and co., New York, 1979

3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and

Computation, Addison-Wesley, 2001

4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994

5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006




străinătate http://www.ac.upt.ro/, https://www.liverpool.ac.uk, https://www2.eecs.berkeley.edu/ şi permite

absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator

Rezolvarea aplicațiilor și a temelor de

laborator.


10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 60%


81

Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea lor pentru evaluarea complexității problemelor. Cunoașterea

definițiilor, a comportamentului și a utilității automatelor finite deterministe, nedeterministe și a mașinilor

Turing.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

82

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Software matematic




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP








Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio, Geogebra).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


83

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Inițierea studenților în utilizarea de software matematic.

7.2. Obiectivele specifice Rezolvarea problemelor matematice de rutină cu ajutorul calculatorului, prin

intermediul software-ului matematic. Utilizarea de software matematic pentru

prelucrări de date și pentru vizualizări ale acestora, sau a diferitelor obiecte

matematice, ca unealtă pentru o mai bună interpretare și înțelegere a acestora.

8. Conţinuturi


1. Introducere în R, concepte fundamentale, spațiul de lucru,

utilizarea pachetelor


proiector şi tablă

2h

2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,

manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem

de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),

folosirea datelor din alte programe



2h

3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea

propriilor funcții, dezvoltarea de pachete



2h

4. Operații cu vectori și matrici Prelegere folosind video-


2h

5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete

de grafică)



2h

6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Prelegere folosind video-


2h

7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,

pachete)



2h

8. Introducere în Geogebra, prezentarea diferitelor pachete Prelegere folosind video-


2h

9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,

ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)



2h

10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,

rotații, secțiuni, reflecții



2h

11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Prelegere folosind video-


2h

12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații de

lucru și unelte proprii



2h

13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte

statistice de bază



2h

14. Recapitulare Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013

2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

84


4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf



7. https://r-dir.com/learn/e-books.html

8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual

9. https://www.geogebra.org/



1. R: concepte fundamentale, familiarizare cu mediul de lucru,

utilizarea pachetelor


2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,

manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem

de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),

folosirea datelor din alte programe


3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea

propriilor funcții, dezvoltarea de pachete


4. Operații cu vectori și matrici Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete

de grafică)


6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,

pachete)


8. Geogebra: instalare, funcții generale, utilizarea diferitelor

pachete


9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,

ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)


10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,

rotații, secțiuni, reflecții


11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații

de lucru și unelte proprii


13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte

statistice de bază


14. Portofoliu Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013

2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf


4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf



7. https://r-dir.com/learn/e-books.html

8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual

9. https://www.geogebra.org/




https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf

https://wiki.geogebra.org/en/Manual

http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf

https://wiki.geogebra.org/en/Manual

85


străinătate. Ea permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică, să poată interpreta mai

bine date obținute în diverse domenii. Software-ele utilizate, R și Geogebra, sunt folosite intensiv atât în

mediul universitar/cercetare cât și de către companii care au nevoie de analiză de date, grafică.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre software-ul

matematic şi abilităţi de utilizare a sa pentru a

ilustra diferite concepte matematice.


10.5.Seminar /

laborator


problemelor practice.




Studenții vor fi capabili să exemplifice utilizarea software-ului matematic (R, Geogebra) pentru rezolvarea

și prezentarea unor probleme matematice elementare.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

86

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Metode şi practici în informatică






3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator 0/28

Distribuţia fondului de timp




Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



87

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru realizarea

unui proiect software.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să

identifice resursele, riscurile probabile și vor putea identifica metode

potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de

management al contractelor si de management al resurselor umane, vor

defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea

elabora teste funcționale ale produselor software.

8. Conţinuturi


1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un

proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce

presupune managementul, activităţi necesare pentru

managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor

software, probleme cu proiectele software



2h

2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea

proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea

infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor

proiectului.



2h

3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea

riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea

planului.



2h

4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software,

probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului

utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar

pentru implementarea software utilizând un limbaj de

programare procedurală.



2h

5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi

pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui

drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,

calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).



2h

6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în

pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor

prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor

riscurilor pe scara temporală.



2h

7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea

datelor, monitorizarea costurilor.



2h

8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii

specifici ai unui contract, acceptarea.



2h

9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:

selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune



2h

88

metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,

structuri organizatorice.

10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design

pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,

dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste

calitatea.



2h

11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video-


2h

12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video-


2h

13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video-


2h

14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.

2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.

3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison

Wesley, 2003.

4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.

5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.

8.2.Seminar Metode de predare Observaţii

1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.

2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.

3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison

Wesley, 2003.

4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.

5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.



Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi

permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

89

10. Evaluare


din nota finală


demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,

enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator






Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

90

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Software pentru birotică

2.2.Codul disciplinei INF.DS.01



2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA








Tutoriat 2

Examinări 2












Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice


91

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Familiarizarea cu aplicațiile pachetului Microsoft Office (procesare de bază şi

profesională - Word, foi de calcul tabelar – EXCEL, proiectarea bazelor de date

relaţionale - ACCESS, prezentări - Power Point.

7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale

privind: editarea documentelor profesionale WORD, lucrul cu foi de calcul

EXCEL, realizări de prezntări si a bazelor de date ACCESS. Se urmăreşte ca

studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs

şi la laborator pentru realizarea activităţii curente desfăşurate în instituţii.

8. Conţinuturi


1. Bazele informaticii. Arhitectura generală a unui PC. Sistemul

de operare. Windows Explorer. Rețele de calculatoare.

Intreținerea sistemului. Interfețe tipice Windows



2h

2. Noțiuni de bază ale Internetului. Accesul la Internet.

Utilizarea unui Browser de Web. Navigarea pe WWW.

Utilizarea poștei electronice. Descarcărea datelor de pe

Internet. Discuții (chat, forumuri)



2h

3. Procesare Word. Introducere în editarea textelor. Editarea de

documente, selectare, adaugare, editare, cautare. Formatarea

documentelor. Încadrarea în pagina. Stiluri



2h

4. WORD profesional. Șabloane. Tabele. Calcule în tabele.

Coduri de câmp. Gestionarea fișierelor. Obiecte grafice.

Macrocomenzi



2h

5. WORD - Editarea scrisorilor. Tipărirea documentelor.

Corespondența îmbinată. Interogări, coduri de control. Forme



2h

6. Foi de calcul tabular (EXCEL). Concepte de bază. Documente

EXCEL. Introducerea datelor. Modificarea structurii unei foi

de calcul



2h

7. Calcule în EXCEL. Referințele zonelor și celulelor. Operatori

și funcții. Formatarea celulelor. Prezentarea grafică a datelor.

Tipărirea informației



2h

8. PowerPoint. Conținut, proiectare structură. Prelucrarea

textului. Elemente grafice. Obiecte. Folosirea șabloanelor și a

masterului. Efecte. Demonstrație. Prezentare



2h

9. Introducere in baze de date (ACCESS). Crearea, deschiderea

și închiderea bazei de date. Câmpuri (nume, tip, proprietăți,

cheie primară). Editarea datelor. Realizarea schemei bazei de

date



2h

10. Interogări de bază, interogări cu acțiuni, operatori și funcții.

Formatare, legarea datelor



2h

11. Realizarea formularelor în ACCESS Prelegere folosind video- 2h

92


12. Realizarea de rapoarte, elemente de control Prelegere folosind video-


2h

13. Prezentare SQL în ACCESS Prelegere folosind video-


2h

14. Realizarea unei baze de date complexe ACCESS Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Illes I., Pitho Z., PowerPoint, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2009

2. Johnson S., Microsoft Office Access 2007, Ed. Niculescu, 2008

3. Johnson S., Microsoft Office PowerPoint 2007, Ed. Teora, 2008

4. Johnson S., Microsoft Office Word 2007, Ed. Niculescu, 2008

5. Mareș M. D., Fusaru D., Mihai G., OFFICE XP - instrumente de birotică, Ed. Fundaţiei România de


6. Micosoft Project 2007, Ed. Wiley.

7. Popa M., Poienariu M., Birotică – Iniţiere în Microsoft Office, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2008.

8. Sandor K., Excel - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001

9. Sandor K., WORD 2000 - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001


1. Elaborarea unor documente profesionale Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Elaborarea unor șabloane particularizate Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete și

plicuri care să fuzioneze cu o bază de date


4. Elaborarea unor agende de lucru EXCEL formatate Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Introducerea funcțiilor clasice și a unora particulare în foile de

lucru


6. Realizarea unor rapoarte și a graficelor rezultate din acestea Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Realizarea unei baze de date EXCEL și utilizarea funcțiilor

pentru baze de date


8. Realizarea unei prezentări PowerPoint cu elemente grafice și

cu efecte de animație şi tranziție


9. Realizarea unei baze de date şi a schemei conceptuale in

Access


10. Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel bazei de

date


12. Interogarea bazei de date folosind interogările de selecție,

interogările încrucișate și pe cele parametrice


13. Prezentarea comenzilor de bază SQL Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Realizarea unei baze de date particulare, a schemei acesteia şi

crearea rapoartelor, a graficelor şi a interogorilor pentru

aceasta


Bibliografie

1. Fusaru D., Mareș D. M., Mareș V., Birotică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

2. Culiță J., Caramihai M., Șerban A., Găloiu Ș., Procesarea de bază WORD, Cartea Studențească,

București, 2010.

3. Caramihai M., Diaconescu C. L., Aplicații de baze de date (ACCESS), Cartea Studențească, București,

2010.

4. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Foi de calcul tabelar (EXCEL), Cartea Studențească,

http://www.librarie.net/autor/34608/illes-ildiko

http://www.librarie.net/autor/34609/pitho-zsolt

http://www.librarie.net/carti/120453/PowerPoint

http://www.librarie.net/autor/11001/steve-johnson



http://www.librarie.net/carti/107333/Microsoft-Office-Word-2007

http://www.librarie.net/editura/Niculescu

93

București, 2010.

5. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Prezentări (PowerPoint), Cartea Studențească,

București, 2010.



Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţilor cunoştinţele necesare pentru gestionarea activităţilor

diverse, din toate tipurile de instituţii, ca de exemplu: editarea de documente şi scrisori, calcule şi grafice,

realizări de prezentări şi de baze de date complexe.

10. Evaluare


din nota finală


cunoștințelor teoretice, abilitatea de a da

contra / exemple.





10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%




• studentul este capabil să realizeze documente, agende de lucru, prezentări şi baze de date.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

94

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Servicii Internet












Tutoriat 4

Examinări 2






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice

• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

• Programarea în limbaje de nivel înalt

95

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenților cu dinamica domeniului și deprinderea

utilizării unor servicii Internet.

7.2. Obiectivele specifice Prezentarea fundamentelor paradigmei serviciilor Internet. Formarea

deprinderilor de utilizator eficient al serviciilor Internet clasice și

moderne.

8. Conţinuturi


1. Introducere în rețele de calculatoare

1.1. Modelul de referință ISO/OSI.

1.2. Topologii de rețele de calculatoare.

1.3. Elemente de interconectare pentru o rețea locală



2h

2. Introducere în tehnologia Internet.

2.1. Rețeaua Internet ca rețea globală de rețele locale.

2.2. Protocoale pentru interconectarea rețelelor. Protocoalele

TCP/IP.

2.3. Internet, Intranet, Extranet. Concepte de bază.



2h

3. Servicii de bază

3.1. Servicii de acces la informații și aplicații, motoare de căutare

3.2. Serviciul de poștă electronică

3.3. Serviciul www. Tehnologie. Portal web

3.4. Serviciul de transfer fișiere – FTP

3.5. Serviciul IRC (Internet Relay Chat)

3.6. Serviciul VoIP



2h

4. Introducere în Cloud Computing (CC)

4.1. Definiții ale sistemelor CC

4.2. Clasificarea sistemelor CC

4.3. Modele de servicii cloud: IaaS, PaaS și SaaS

4.4. Virtualizare și servicii IaaS: Amazon EC2, Eucalyptus,

OpenNebula.

4.5. Runtime Environment Development și Servicii PaaS:

Microsoft Windows Azure, Google App Engine, Hadoop

4.6. Servicii web și SaaS: Google Apps (e.g. Gmail, Google

Docs, Google sites, …etc), Microsoft Apps (Office365 etc.)

4.7. Portaluri web: iGoogle, MSNBC, Netvibes, Yahoo!

4.8. Aplicatii web: aplicaţii generale; aplicaţii de business;

aplicaţii ştiinţifice; e-Learning, aplicaţii de e-Government



6h

5. Arhitecturi orientate spre servicii (SOA)

5.1. Fundamente SOA

5.2. Tehnologii pentru SOA (Obiecte distribuite CORBA, J2EE,

COM/DCOM.; Middleware orientat spre mesaje (MOM),

WebSphere MQ, Tibco Rendezvous; Monitoare CICS, IMS,



4h

96

Encinia, Tuxedo; Platforme B2B precum ebXML, RosettaNet.;

Servicii Web.

5.3. Servicii web: HTTP, SOAP, WSDL, UDDI

6. Calitatea serviciilor (QoS)

6.1. Contractarea serviciilor (Service Level Agreement – SLA)

6.2. Evaluarea relației cu clientul

6.3. Evaluarea tehnologiilor



2h

7. Etica Internet Prelegere folosind video-


2h

8. Protecția datelor Prelegere folosind video-


2h



2h

Bibliografie

1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and

Collaborate Online, Que, 2008

2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007

3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,

2009

4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000

5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009


1. Rețeaua laboratorului. Elemente arhitecturale. Servicii. Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

2. Serviciul de poștă electronică Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

3. Serviciul FTP, securizare Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

4. Servicii web și Saas: Google Apps Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

5. Servicii web și Saas: Microsoft Apps Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

6. Servicii web și Saas: Facebook Apps Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

7. Aplicații web – calcul științific: Wolfram Cloud Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

8. Aplicații web – calcul științific: http://calculatoredge.com/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

9. Portal web - eEducation: https://www.coursera.org/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

10. Portal web - NASA web services : http://www.nasa.gov/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

11. Portal web CERN web services:

https://webservices.web.cern.ch/webservices/

Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

12. Microsoft web services - Azure :

https://www.windowsazure.com/en-us/

Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

13. Amazon web services : http://aws.amazon.com/free/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

14. Recapitulare Discuții 2h

https://webservices.web.cern.ch/webservices/

https://www.windowsazure.com/en-us/

http://aws.amazon.com/free/

97

Bibliografie

1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and

Collaborate Online, Que, 2008

2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007

3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,

2009

4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000

5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009

6. Portaluri online



Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a

programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi

angajatori.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a

noțiunilor teoretice: definiții, enunțuri,



10.5.

Laborator




10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%


• studentul este capabil să definească si sa utilizeze noţiunile studiate pe parcursul semestrului;

• studentul este capabil să utilizeze serviciile Internet


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

98

Anul 2

99

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Geometrie computațională












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Algebră lineară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării,

Structuri de date

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

100

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor geometrice, formarea

deprinderilor necesare pentru modelarea geometrică în contextul aplicațiilor de

grafică, proiectare asistată pe calculator și alte aplicații ale realității virtuale.

Sunt abordate mecanismele matematice care permit obținerea unei clase bogate

de primitive grafice: segmente, curbe, suprafețe, volume, etc.

7.2. Obiectivele specifice Deprinderea bazei teoretice a metodelor geometrice și a felului în care aceste

metode sunt implementate în vederea realizării programelor de prelucrare

grafică. Se pune accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de

probleme practice cu conținut matematic, analiza eficienței și modalități de

testare a acestor algoritmi, precum și implementarea lor pe calculator.

8. Conţinuturi


1. Bazele matematice ale modelării geometrice

(construcții geometrice, modele de calcul,

reprezentări geometrice)

Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

2. Poligoane convexe Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

3. Triangularizarea poligoanelor – noțiuni

fundamentale


tablă

2h

4. Triangularizarea poligoanelor – aspecte practice

(colorare, iluminare)


tablă

2h

5. Distanțe în și între mulțimi Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

6. Înfășurări convexe de puncte în plan Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

7. Înfășurări convexe de poligoane Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

8. Înfășurări convexe în trei dimensiuni Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

9. Intersecția poligoanelor convexe Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

10. Diagrame Voronoi Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

11. Intersecții (segment-segment, segment-triunghi,

punct în poligon, punct în poliedru)


tablă

2h

12. Intersecția poligoanelor convexe, a segmentelor, a

poligoanelor neconvexe


tablă

2h

13. Planificarea mișcării (cel mai scurt drum,

translatarea poligoanelor convexe, separabilitate)


tablă

2h

14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi

tablă

2h

101

Bibliografie

1. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. Fundației România de Mâine,

2010

2. de Berg M., van Kreveld M., Overmars M., Schwarzkopf O., Computational Geometry, Algorithms and

Applications, Springer, 2000

3. Devadoss S., O'Rourke J., Discrete and Computational Geometry, Princeton University Press, 2011

4. O’Rourke J., Computational Geometry in C, Cambridge University Press, 2001

5. Duda I., Gradinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007

6. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică - caiet de seminar, Ed. Fundației România de Mâine,

2010


1. Bazele matematice ale modelării geometrice

(construcții geometrice, modele de calcul,

reprezentări geometrice)


2. Poligoane convexe Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Triangularizarea poligoanelor – noțiuni

fundamentale


4. Triangularizarea poligoanelor – aspecte practice

(colorare, iluminare)


5. Distanțe în și între mulțimi Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Înfășurări convexe de puncte în plan Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Înfășurări convexe de poligoane Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Înfășurări convexe în trei dimensiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Intersecția poligoanelor convexe Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Diagrame Voronoi Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Intersecții (segment-segment, segment-triunghi,

punct în poligon, punct în poliedru)


12. Intersecția poligoanelor convexe, a segmentelor, a

poligoanelor neconvexe


13. Planificarea mișcării (cel mai scurt drum,

translatarea poligoanelor convexe, separabilitate)


14. Prezentare portofoliu Discuții 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. Fundației România de Mâine,

2010

2. de Berg M., van Kreveld M., Overmars M., Schwarzkopf O., Computational Geometry, Algorithms and

Applications, Springer, 2000

3. Devadoss S., O'Rourke J., Discrete and Computational Geometry, Princeton University Press, 2011

4. O’Rourke J., Computational Geometry in C, Cambridge University Press, 2001



Tematica abordată oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare în grafica pe calculator, calcul științific,

rezolvarea unor probleme interdisciplinare. Ea este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi

de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de

evaluare

10.3.Pondere

din nota finală

102

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice și abilitatea de identificare a

rezultatelor teoretice în probleme practice: definiții,


Evaluare parţială

I

20%

10.5.Seminar /

laborator

Aplicarea cunoştinţelor în implementarea problemelor

practice.

Evaluare parţială

II

20%



• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului

• studentul este capabil să identifice probleme practice de geometri computațională

• studentul este capabil să proiecteze algoritmi elementari corespunzători noţiunile studiate


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

103

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Baze de date












Tutoriat 4

Examinări 2






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe


5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator şi software adecvat

5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculatoare, software adecvat (ORACLE)


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice

Proiectarea și gestiunea bazelor de date

104

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor cu baze

de date folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate

7.2. Obiectivele

specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltării aplicaţiilor cu baze

de date Oracle (SQL, PL/SQL)

8. Conţinuturi


1. Introducere – tehnologii de operare cu baze de date

1.1 Tipuri de baze de date, baze de date relaţionale, servere de

baze de date (Oracle, MySQL, Microsoft SQL Server etc.)

1.2. Limbaje şi tehnologii de programare a aplicaţiilor cu baze

de date (limbaje neprocedurale - SQL, limbaje procedurale,

programare client side/server side)

Prelegere, proiecţie,

discuţii, studii de caz

2h

2. Limbajul SQL – Oracle

2.1. Limbajul SQL – introducere, caracteristici. Severul de

baze de date Oracle

2.2. Crearea tabelelor

2.3. Crearea vederilor (VIEW)

2.4. Modificarea structurii unei tabele (comenzi DDL:

CREATE DATABASE, CREATE TABLE, ALTER TABLE,

CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP)



2h

3.1. Creare indecşi

3.2. Operaţii de manipulare a informaţiei dintr-o tabelă

(comenzi DML: INSERT, UPDATE, DELETE)

3.3. Operaţii de adăugare a unor linii într-o tabelă. INSERT în

tabele multiple (structura WHEN)

3.4. Operaţii de modificare a unor linii. UPDATE condiţional

(structura CASE WHEN)

3.5. Operaţia de ştergere a unor linii (DELETE)



2h

4. Interogarea unei baze de date relaţionale (comanda

SELECT) – clauze (ORDER BY, GROUP BY, HAVING)

4.1. Funcţii de grup. Interogări cu creare de grupuri de date



2h

5. Funcţii Oracle Prelegere, proiecţie,


2h

6. Interogarea mai multor tabele relaţionate - operaţii JOIN Prelegere, proiecţie,


2h

7.1. Proiectarea unei baze de date. Forme normalizate –

proiectarea unei structurii de tabele a unei baze de date

relaţionale

7.2. Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect;

Modelarea orientată pe obiect cu UML; Proiectarea

diagramelor de clasă



2h

105

8. Limbajul PL/SQL

8.1. Caracteristici PL/SQL. Blocuri PL/SQL

8.2. Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO,

WHILE, LOOP)



2h

9.1. Funcţii PL/SQL

9.2. Proceduri stocate PL/SQL



2h

10.1. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL

10.2. Cursoare PL/SQL



2h

11.3. Secvenţe (Sequence)

11.4. Sinonime (Synonym)



2h

12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT,

DBMS_JOB etc., pachete utilizator)



2h

13. Cod SQL dinamic



2h

14. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie,


2h

Bibliografie

1. Bâscă O., Baze de date, Ed. All, 1997

2. Cârstoiu D., Baze de date, Ed. Matrix ROM, 2009

3. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management,

Ed. Addison Wesley, 2005

4. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date - mediul SQL, Ed. Fundației România de Mâine, 2002

5. Popa M., Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. Fundației România de Mâine, București,

2006

6. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2002

7. Popescu M, Baze de date, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010

8. ***, Informatică pentru examenul de licență, Universitatea SPIRU HARET, 2017

9. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html.


1. Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) –

aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură,

ştergere tabele

Exemple, studii de caz,

problematizare, validare

Săptămâna 1

2. Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language)

– aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări



Săptămâna 2

3. Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY,

HAVING). Funcţii de grup. Subinterogari. Comanda

SELECT – clauze JOIN



Săptămâna 4

4. Utilizare PL/SQL - blocuri PL/SQL, comenzi PL/SQL –

aplicaţii. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii



Săptămâna 6

5. Declanşatoare (trigger) PL/SQL - aplicaţii Exemple, studii de caz,


Săptămâna 8

6. Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii Exemple, studii de caz,


Săptămâna 10

7. Cod SQL dinamic



Săptămâna 12

Lucrări practice Metode de predare Observaţii

Alegerea unei teme pentru proiect.

Dezvoltarea unei aplicaţii vizând proiectarea unei baze de

date relaţionale

Studii de caz,

problematizare

Săptămâna 3

Specificații pentru proiect Studii de caz, Săptămâna 5

106

problematizare

Design general proiect Studii de caz,

problematizare

Săptămâna 7

Design detaliat proiect.

Proiectarea unei baze de date relaţionale (structură de

tabele), scrierea comenzilor DML necesare populării cu

date a tabelelor

Studii de caz,

problematizare

Săptămâna 9

Punerea în aplicare.

Realizarea interogărilor aferente cerinţelor

Studii de caz,

problematizare

Săptămâna 11

Verificare și validare.

Crearea obiectelor de cod PL/SQL conforme cu

specificaţiile impuse, validare prin teste

Studii de caz,

problematizare

Săptămâna 13

Prezentare proiect Validare Săptămâna 14

Bibliografie

1. Bâscă O., Baze de date, Ed. All, 1997

2. Cârstoiu D., Baze de date, Ed. Matrix ROM, 2009

3. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management,

Ed. Addison Wesley, 2005

4. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date - mediul SQL, Ed. Fundației România de Mâine, 2002

5. Popa M., Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. Fundației România de Mâine, București,

2006

6. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2002

7. Popescu M, Baze de date, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010

8. ***, Informatică pentru examenul de licență, Universitatea SPIRU HARET, 2017

9. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html.



• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare cu baze de

date (inclusiv baze de date Oracle).

• Programarea aplicaţiilor cu baze de date ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software

10. Evaluare


evaluare

10.3.Pondere

din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare a




10.5.Laborator /

Proiect

Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea



Evaluarea abilităților practice de utilizare a

instrumentelor informatice în rezolvarea de

probleme


10.6.Evaluare finală Examen 50%


• Capacitatea de a proiecta o bază de date relaţională.

• Capacitatea de a da exemple referitoare la noţiunile studiate.

• Capacitatea de a crea si gestiona o bază de date relaţională utilizând Oracle.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

107

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Reţele de calculatoare












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Arhitectura sistemelor de calcul

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Proiectarea şi administrarea reţelelor de calculatoare

108

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea conceptelor reţelelor de calculatoare

7.2.Obiectivele specifice • Instalarea şi configurarea echipamentelor hardware ale reţelelor de

calculatoare

• Programarea aplicaţiilor după modelul client/server

• Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie, transport,

reţea şi legatură de date

8. Conţinuturi


1. Introducere în reţelele de calculatoare. Tipuri de reţele. Prelegere folosind video-


2h

2. Modelul de referinţă OSI. Modelul TCP/IP. Prelegere folosind video-


2h

3. Nivelul aplicaţie. Sistemul numelor de domenii. Prelegere folosind video-


2h

4. Nivelul aplicaţie. Poşta electronică, protocolul SMTP, POP3,

IMAP.



2h

5. Nivelul aplicaţie. Aplicaţii web, protocolul HTTP. Prelegere folosind video-


2h

6. Nivelul aplicaţie. Programare în reţea. Prelegere folosind video-


2h

7. Nivelul sesiune, nivelul de prezentare. Prezentarea şi protecţia

datelor.



2h

8. Nivelul de transport. TCP şi UDP. Prelegere folosind video-


2h

9. Nivelul de transport. Controlul congestiilor, recuperarea

pachetelor pierdute/întârziate în TCP.



2h

10. Nivelul de reţea. Dirijarea pachetelor. Unicast, multicast,

broadcast.



2h

11. Nivelul de reţea. Adresare. Prelegere folosind video-


2h

12. Nivelul legaturii de date, subnivelul MAC şi LLC. Detectarea

erorilor.



2h

13. Nivelul fizic. Medii de transmisie. Prelegere folosind video-


2h

14. Recapitulare Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Kurose J. F., Ross K. W., Computer Networking: A Top-Down Approach, Addison-Wesley, 2007

2. Tanenbaum A. S., Reţele de calculatoare, Ed. Biblos, 2003


1. Aplicaţii de scanare şi analiză a reţelei. Exemple, aplicaţii, teme 2h

109

2. Aplicaţii de simulare a unei reţele. Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Protocolul DNS. Funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Protocolul HTTP. Realizarea unei aplicaţii client-server şi a

unui server de web.


5. Schimb de mesaje cu fire de execuţie. Exemple, aplicaţii, teme 4h

6. Protocolul TCP. Exemple, aplicaţii, teme 4h

7. Adresare. Subnetizarea unui spaţiu de adrese. Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Rolul echipamentelor hardware (rutere, switchuri). Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Topologii de reţele, cablare. Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Portofoliu Prezentare, discuții 2h

Bibliografie

3. Blank A. G., TCP/IP Foundations, Sybex, 2004

4. Peterson L., Davie B., Computer Networks. A Systems Approach, Elsevier Inc., 2007



Cursul oferă cunoştinţe necesare pentru lucrul în domeniul reţelisticii: de la analiza traficului într-o reţea şi

programarea aplicaţiilor client-server pâna la realizarea schemei de adresare a unei reţele locale,

configurarea echipamentelor de reţea şi cablare, noțiuni indispensabile exploatării lucrului în rețea în orice

companie sau instituție.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.

Laborator






• Cunoaşterea modelului ISO/OSI şi a modelului TCP/IP

• Cunoaşterea modelului client/server

• Capacitatea de implementare a programelor de reţea, client şi server

• Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie: HTTP, DNS, FTP, SMTP, POP3 şi IMAP

• Însuşirea caracteristicilor protocoalelor de transport: TCP şi UDP

• Instalarea şi configurarea echipamentelor de reţea


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

110

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Programare orientată pe obiecte






3.1.Număr de ore pe săptămână 4

din care: 3.2.curs 2

3.3.lucrări practice/

laborator 1/1

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56


3.6.lucrări practice/

laborator 14/14





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



111

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de

limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin

semantic şi sintactic.

• Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente.

• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente

într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de

proiectare date.

• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare

(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele

de bază.

• Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice programării orientate pe

obiecte.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să

dezvolte aplicaţii software ample, modulare, în limbajul C++.

8. Conţinuturi


1. Principiile şi conceptele fundamentale ale programării

orientate pe obiecte.



2h

2. Obiecte şi clase, atribute, metode şi mesaje Prelegere folosind video-


2h

3. Constructori şi destructori. Membri statici, inline. Prelegere folosind video-


2h

4. Alocare dinamică a obiectelor. Structuri înlanţuite. Prelegere folosind video-


2h

5. Supraîncărcarea operatorilor. Funcţii membre şi

clase/funcţii prietene.



2h

6. Operatori de conversie. Conversii de tip definite de

programator.



2h

7. Operatii de intrare/ieşire în C++. Fluxuri. Serializarea

obiectelor.



2h

8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Prelegere folosind video-


2h

9. Funcţii virtuale. Polimorfism. Prelegere folosind video-


2h

10. Funcţii virtuale pure. Interfete/clase abstracte. Prelegere folosind video-


2h

11. Tratarea excepțiilor. Prelegere folosind video-


2h

12. Programare generică. Prelegere folosind video- 2h

112


13. STL – Biblioteca standard C++. Prelegere folosind video-


2h

14. Elemente de programare avansată. Metaprogramare. Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000

2. Jamsa K., Klander L., Totul despre C și C++ - Manualul fundamental de programare în C și C++,

Ed. Teora, 2006

3. Schildt H., C++, manual complet, Ed. Teora, 1997


1. Structuri şi funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 1h

2. Clase, obiecte atribute şi metode. Exemple, aplicaţii, teme 1h

3. Constructori şi destructori. Exemple, aplicaţii, teme 1h

4. Pointeri. Alocare dinamică a obiectelor. Structuri

înlănţuite.


5. Supraîncărcarea operatorilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h

6. Conversii de tip definite de programator. Exemple, aplicaţii, teme 1h

7. Fluxuri. Serializarea obiectelor. Exemple, aplicaţii, teme 1h

8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Exemple, aplicaţii, teme 1h

9. Polimorfism. Exemple. Exemple, aplicaţii, teme 1h

10. Funcţii virtuale pure. Interfețe/clase abstracte. Ierarhii

de clase.


11. Tratarea excepţiilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h

12. Programare generică. Funcţii şi clase generice.

Polimorfism static.


13. STL – Biblioteca standard C++. Algoritmi. Exemple, aplicaţii, teme 1h

14. Elemente de metaprogramare. Exemple, aplicaţii, teme 1h


1. Elaborarea unui proiect conceput orientat pe obiecte și

dezvoltat în C++

Studii de caz, problematizare 12h

2. Prezentarea proiectului Validare 2h

Bibliografie


2. Jamsa K., Klander L., Totul despre C și C++ - Manualul fundamental de programare în C și

C++, Ed. Teora, 2006

3. Schildt H., C++, manual complet, Ed. Teora, 1997



Tematica prezintă conceptele specifice paradigmei de programare pe obiecte, laboratoarele urmăresc să

familiarizeze studenţii cu dezvoltarea modulară a proiectelor software ample, programarea şi testarea

unităţilor de program urmând metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software.

10. Evaluare


evaluare

10.3.Pondere

din nota finală

113

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare

a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,



10.5.Laborator

/ Proiect




Elaborarea proiectului C++ Evaluare parțială III 20%





• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C++, să modeleze şi să creeze aplicaţii de

mărime medie.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

114

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Programare logică si funcțională












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării

4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt



5.2.de desfăşurare a seminarului /

laboratorului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




115

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ers

ale






disciplinei

Însușirea cunoştinţelor fundamentale în programarea logică. Înţelegerea bazelor

teoretice ale programării logice.

7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea deprinderilor de modelare specifice rezolvării de probleme cu

ajutorul programării logice.

8. Conţinuturi


1. Demonstrarea automată bazată pe principiul rezoluției Prelegere folosind video-


2h

2. Rezoluția SLD Prelegere folosind video-


2h

3. Consistența și completitudinea rezoluției SLD Prelegere folosind video-


2h

4. Lamba Expresii. Definiții. Exemple. Prelegere folosind video-


2h

5. Limbaje de programare funcțională: LISP versus Haskel Prelegere folosind video-


2h

6. Concepte de programare funcțională în Python Prelegere folosind video-


2h

7. Introducere în Map Reduce Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix

Rom, 2010



4. Giumale C.A., Programare funcțională, Editura Tehnică, 1997


1. Programare logică cu structuri de date recursive Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Prolog eficient. Consideraţii asupra stilului de

programare.


3. I/O în Prolog. Lucrul cu fişiere. Definirea de noi

operatori.


4. Găsirea informației structurate dintr-o bază de date Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Logica și bazele de date Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Reprezentarea arborilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Satisfacerea constrângerilor și programarea logică Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Programare logică inductivă Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Evaluare portofoliu Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Tehnici de programare Haskel Exemple, aplicaţii, teme 4h

11. Tehnici de programare LISP Exemple, aplicaţii, teme 4h

12. Evaluare portofoliu Programare funcțională Exemple, aplicaţii, teme 2h

116

Bibliografie



3. Giumale C.A., Programare funcțională, Editura Tehnică, 1997

4. Lott S., Functional Python Programming, PACKT, 2015




străinătate (https://www.inf.ed.ac.uk/teaching/courses/lp/, https://verify.rwth-aachen.de/lp17/), şi permite

absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală


demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,

enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.



problemelor practice folosind Prolog



problemelor practice folosind LISP/HASKEL




Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în

informatică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

117

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică III












Tutoriat

Examinări 1











practice

Sala de jocuri cu dotări adecvate

- mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe,

bănci de gimnastică, scări fixe.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

118

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



diverse.



disciplinei











omului.

8. Conţinuturi


Baschet

1. Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice specifice

dezvoltării îndemânării prin exerciţii şi formaţii din „şcoala

mingii”, prin ştafete şi concursuri pentru obişnuirea cu

mingea. (4 ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- elaborarea

structurilor de

procedee tehnice

2. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului

ofensiv fără minge: poziţia fundamentală, alergarea

specifică, schimbările de direcţie, pirueta. (4 ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- elaborarea

structurilor de

procedee tehnice

3. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului

ofensiv cu minge: prinderea şi ţinerea mingii cu două

mâini de la piept. (2ore)

- metoda exersării - elaborarea

structurilor de

procedee tehnice

4. Învăţarea pasei cu două mâini de la piept de pe loc. (2 ore) - explicaţie -

demonstraţie

- elaborarea

structurilor de

procedee tehnice

5. Învăţarea pasei din deplasare cu două mâini de la piept. (2

ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- elaborarea

structurilor de

procedee tehnice

Bibliografie

1. Popescu F., Baschetul în şcoală, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2010

2. Popescu F., Baschet. Curs de bază, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2010

3. Săndulache Şt., Baschet. Lucrări practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2009





119

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs

10.5.Seminar



Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare

specifice jocului de baschet.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

120

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor WEB








3.3.lucrări

practice/laborator 1/1



3.6. lucrări






Tutoriat 4

Examinări 2






4.1.de curriculum Reţele de calculatoare

4.2.de competenţe


5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculatoare cu acces la Internet, soft adecvat,

server Apache

5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculatoare cu acces la Internet, soft adecvat,

Notepad++, server Apache, browser(e) web


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




121

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Studiul metodologiilor, specificațiilor și tehnicilor actuale ce stau la baza World

Wide Web și deprinderea abilităților necesare proiectării și implementării de

aplicații client Web complexe.

7.2. Obiectivele specifice Ca rezultat al parcurgerii acestei discipline de către student, acesta îşi va

îmbunătăţi capabilităţile cognitive, tehnice şi profesionale prin: înţelegerea

noţiunilor legate de dezvoltarea aplicaţiilor client web, deprinderea abilităţilor

de lucru cu protocoale Web, limbaje şi tehnologii specifice dezvoltării

aplicaţiilor RIA (Rich Internet Applications).

8. Conţinuturi


1. INTERNET noţiuni de bază

Spaţiul World Wide Web (www)

Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL

Obţinerea unui site gratuit/sau pe server

Structura unui fişier HTML


discuţii, studii de

caz

2h

2. HTML: Structura unei pagini; Stiluri fizice si logice de Text; Liste;

Tabele; Imagini; Legături; Ancore



caz

2h

3. HTML Elementele avansate: META STYLE, Frameset;

Formulare; Hărţi de imagini

Trecerea de la HTML4 la HTML5



caz

2h

4. CSS (Cascading Style Sheets):

Crearea stilurilor: inline, foilor de stil interne unei pagini, foilor de

stil externe (fisiere .css);

Proprietaţi de Fonturi, Text, Culoare



caz

2h

5. CSS3:

Arborele unei pagini; Casete şi poziţionare;

Trecerea de la CCS2 la CSS3



caz

2h

6. JAVASCRIPT: Tipuri de date şi variabile; Operatori; Instrucţiuni;

Funcţii; Imagini



caz

2h

7. Tratarea evenimentelor JavaScript Prelegere, proiecţie,


caz

2h

8. PHP: Date, Variabile şi Operatori; Instrucţiuni; Funcţii; Şiruri de

caractere; Tablouri



caz

2h

9. PHP: Crearea formularelor web şi procesarea datelor introduse prin

intermediul lor



caz

2h

10. Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP Prelegere, proiecţie, 2h

122

Grafică Web discuţii, studii de

caz

11. Legătura dintre tehologiile CSS, JS, PHP, MySQL Prelegere, proiecţie,


caz

2h

12. Web Mobile

- context

- limitări ale dispozitivelor mobile

- dezvoltarea de aplicații web destinate dispozitivelor mobile (best

practices, instrumente utile)



caz

2h

13. Securitate web

- tipuri de amenințări pe web

- securitate cross-domain



caz

2h

14. Publicarea bazelor de date pe WEB

Arhitectura, organizarea și întreținerea site-urilor WEB

Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO)



caz

2h

Bibliografie

1. Bucea-Manea-Tonis R., PHP-MYSQL in your pocket, Ed. AGIR, 2008

2. Cameron D., A Software Engineer Learns HTML5, JavaScript and jQuery, Cisdal Publishing, 2014

3. Ducket J., Web Design with HTML, CSS, JavaScript and jQuery, Set, 2014

4. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB – HTML, CSS, JavaScript, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, 2007

5. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB dinamice utilizând PHP, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

2009

6. Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript: With jQuery, CSS & HTML5 (Learning Php, Mysql,

Javascript, Css & Html5), O’Reilly, 2014

7. Williams H. E., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly, 2004

8. http://www.w3.org/

9. http://www.w3schools.com/


1. Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, necesare realizării

paginilor WEB

Tag-urile OL, UL, DL,TABLE, A, IMG, FRAME, FONT etc.

Realizarea Formularelor în HTML

Lucru cu FRAME-uri, Hărţi de Imagine

Exemple, aplicaţii,

teme

Săptămâna

1

2. Realizarea paginilor web atractive, utilizând stiluri CSS

(Cascading Style Sheets)

Poziţionarea obiectelor în pagină


teme

Săptămâna

2

3. Limbajul JavaScript (Instrucțiuni, Funcții, Șiruri de caractere,

Tablouri)

Tratarea evenimentelor în JavaScript (onload, onunload,

onmouseover, onmouseout, onmousemove, onmouseup,

onmousedown, onfocus, onblur, onkeypress, onkeydown, onkeyup,

onselect, onchange, onsubmit, onreset)


teme

Săptămâna

4

4. PHP elementele de bază (Variabile, Operatori, Instrucţiuni, Şiruri

de caractere, Tablouri şi Funcţii)

PHP - Lucru cu fişiere

Grafică în PHP


teme

Săptămâna

6

5. Realizarea unei pagini web, cu elemente JavaScript, utilizând PHP

și apelând o bază MySQL


teme

Săptămâna

8

123

6. Aplicații web pentru dispositive mobile Exemple, aplicaţii,

teme

Săptămâna

10

7. Publicarea bazelor de date pe WEB

Arhitectura, organizarea și întretinerea site-urilor WEB

Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO)


teme

Săptămâna

12


Alegerea unei teme pentru proiect

Studii de caz,

problematizare

Săptămâna

1

Specificații pentru proiect Studii de caz,

problematizare

Săptămâna

2


problematizare

Săptămâna

4

Design detaliat proiect

Exemple, studii de

caz, problematizare,

validare

Săptămâna

6

Punerea în aplicare

Exemple, studii de


validare

Săptămâna

8

Verificare și validare

Exemple, studii de


validare

Săptămâna

10

Prezentare proiect Validare Săptămâna

12

Bibliografie

1. Bucea-Manea-Tonis R., PHP-MYSQL in your pocket, Ed. AGIR, 2008

2. Cameron D., A Software Engineer Learns HTML5, JavaScript and jQuery, Cisdal Publishing, 2014

3. Ducket J., Web Design with HTML, CSS, JavaScript and jQuery, Set, 2014

4. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB – HTML, CSS, JavaScript, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, 2007

5. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB dinamice utilizând PHP, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

2009

6. Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript: With jQuery, CSS & HTML5 (Learning Php, Mysql,

Javascript, Css & Html5), O’Reilly, 2014

7. Williams H. E., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly, 2004

8. http://www.w3.org/

9. http://www.w3schools.com/



Disciplina este bine integrată în planul de învătământ. Cunoştinţele de programare a aplicațiilor client web

sunt necesare şi la alte discipline. Competențele și abilitățile dobândite sunt importante pentru pregătirea

celor care vor activa în domeniul dezvoltării aplicațiilor web.

10. Evaluare


din nota finală





124

10.5. Laborator

/ Proiect




Evaluarea abilităților de proiectare și

implementare (Portofoliu)




Modelarea unei probleme şi realizarea unei aplicaţii de dificultate medie, folosind tehnologiile software

învățate.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

125

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Tehnici avansate de programare








3.3. lucrări




3.6. lucrări






Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date, Programare orientă pe obiecte

4.2.de competenţe


5.1.de desfăşurare a cursului Proiector şi acces la internet în sala de curs

5.2.de desfăşurare a seminarului Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet și având

instalat mediul de programare Eclipse/Java


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.

126

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Valorificarea cunoștințelor acumulate în cadrul cursurilor de Fundamentele

programării, Structuri de date, Programare orientată pe obiecte, în vederea

programării avansate

7.2. Obiectivele specifice 1. Înțelegerea mecanismelor specifice mașinilor virtuale

2. Creșterea nivelului profesional prin programare generică folosind limbajul

Java

8. Conţinuturi


1. Conceptul de mașină virtuală. Ierarhii de mașini virtuale Prelegere folosind video-


2h

2. Limbaje intermediare. Securitatea mașinilor virtuale Prelegere folosind video-


2h

3. JVM. Instrucțiuni bytecode Prelegere folosind video-


2h

4. Verificator bytecode Prelegere folosind video-


2h

5. Platforma Java (ME, SE, EE): Sintaxa si programare Prelegere folosind video-


2h

6. Excepții Prelegere folosind video-


2h

7. Fire de executare Prelegere folosind video-


2h

8. Colecții Prelegere folosind video-


2h

9. Socketuri Prelegere folosind video-


2h

10. Programare orientată pe evenimente Prelegere folosind video-


2h

11. Interfețe grafice Prelegere folosind video-


2h

12. Servleturi, JSP, JDBC Prelegere folosind video-


2h

13. Platforma Android Prelegere folosind video-


2h

14. Specificul aplicațiilor Android Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000

2. Lindholm T., Yellin F., The Java Virtual Machine Specification,

http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html

3. Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java/C++. Aplicații, Ed. Polirom, 2007

4. Using and Programming Generics in J2SE 5.0,


127

http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2SE/generics/

5. Austin C., Pawlan M., Advanced Programming for the Java 2 Platform,

http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/


1. Algoritmi și structuri de date în Java Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Aplicații folosind fire de executare Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Aplicații folosind socketuri Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Programare generică Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Programarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Conectarea la baze de date. Aplicații Java asupra bazelor de

date


7. Arhitectura, programarea și testarea aplicațiilor Android Exemple, aplicaţii, teme 2h


1. Elaborarea unui proiect în Java, implicând tehnici de

programare avansate

Studii de caz,

problematizare

12h

2. Prezentarea proiectului Validare 2h

Bibliografie


2. Lindholm T., Yellin F., The Java Virtual Machine Specification,


3. Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java/C++. Aplicații, Ed. Polirom, 2007

4. Using and Programming Generics in J2SE 5.0,




străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Laborator

/ Proiect




Elaborarea proiectului Java Evaluare parţială III 20%

10.6.Evaluare finală Examen 50%





…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/


128

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Coduri și criptografie












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică

4.2.de competenţe Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale



129

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Cursul familiarizează studenţii cu principalele coduri şi cu metodele adecvate

pentru detectarea şi corectarea erorilor. Vor fi studiate criptosistemele RSA şi

ElGamal, metodele de criptare şi de decriptare a mesajelor, metodele de

producere a semnăturilor digitale RSA şi ElGamal.

7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor studia codurile liniare, codurile binare Hamming şi Golay,

codurile ciclice, BCH, Reed-Muller şi Reed-Solomon, vor cunoaşte cifrurile

RSA şi ElGamal, semnăturile digitale RSA şi ElGamal.

8. Conţinuturi


1. Coduri: definiţie, exemple Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

2. Coduri bloc. Distanţa Hamming. Reguli de detectare

şi de corectare a erorilor

Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

3. Coduri liniare, dualul unui cod liniar. Matricea

generatoare, matricea de control


şi tablă.

2h

4. Codificare cu un cod liniar. Decodarea unui cod

liniar: lista Slapian Standard, sindrom


şi tablă.

2h

5. Codul binar Hamming Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

6. Coduri ciclice, polinom generator, polinom de

contral. Decodarea codurilor ciclice


şi tablă.

2h

7. Coduri BCH Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

8. Criptosistem: definiţie, exemple clasice Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

9. Cifruri afine. Exemple Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

10. Criptosistemul RSA Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

11. Logaritmi discreţi. Protocolul Diffie-Hellman Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

12. Criptosistemul ElGamal Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

13. Semnăturile digitale RSA şi ElGamal Prelegere folosind video-proiector

şi tablă.

2h

14. Curbe eliptice peste un corp finit. Implementarea

criptosistemului ElGamal cu grupul unei curbe

eliptice


şi tablă.

2h

Bibliografie

1. Atanasiu A., Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Universității București, 2001

2. Buchmann J. A., Introduction to Cryptography, Springer, 2000

130

3. Gheorghe C., Popescu D., Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Universității București, 2005

4. Hoffstein J., Piphen J., Silverman J. H., An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer, 2008

5. Ion I. D., Bârză S., Ioan R. Fundamentele algebrei, Ed. FRM, Bucureşti, 2012

6. Ion I. D., Bârză, S., Aritmetică, teoria numerelor și metode algoritmice în algebră, Ed. FRM, 2008

7. Koblitz N., A course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1998

8. Ling S., Xing C., Coding Theory, Cambridge Univ. Press, 2008

9. van Lint J. H., Introduction to Coding Theory, Springer, 1999


1. Codurile ASCII şi ISBN Metode explicative şi interactive

(Exemple, exerciţii, teme)

2h

2. Codul Huffman binar Metode explicative şi interactive


2h

3. Coduri perfecte Metode explicative şi interactive


2h

4. Construcţii de coduri liniare Metode explicative şi interactive


2h

5. Codul Golay Metode explicative şi interactive


2h

6. Codul Reed-Muller Metode explicative şi interactive


2h

7. Codul Reed-Solomon Metode explicative şi interactive


2h

8. Criptosistemul DES, criptosistemul AES Metode explicative şi interactive


2h

9. Generarea numerelor prime. Testul Miller Rabin Metode explicative şi interactive


2h

10. Criptanaliza unui cifru afin bloc liniar Metode explicative şi interactive


2h

11. Algoritmul de exponenţiere rapidă modulo m Metode explicative şi interactive 2h

12. Algoritmul Baby-Step Giant-Step Metode explicative şi interactive


2h

13. Exemple de semnături digitale RSA şi ElGamal Metode explicative şi interactive


2h

14. Algoritm pentru adunare în grupul unei curbe

eliptice peste un corp finit

Metode explicative şi interactive


2h

Bibliografie

1. Atanasiu A., Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Universității București, 2001

2. Buchmann J. A., Introduction to Cryptography, Springer, 2000

3. Gheorghe C., Popescu D., Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Universității București, 2005

4. Hoffstein J., Piphen J., Silverman J. H., An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer,

2008

5. Ion I. D., Bârză S., Ioan R. Fundamentele algebrei, Ed. FRM, Bucureşti, 2012

6. Ion I. D., Bârză, S., Aritmetică, teoria numerelor și metode algoritmice în algebră, Ed. FRM, 2008

7. Koblitz N., A course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1998

8. Ling S., Xing C., Coding Theory, Cambridge Univ. Press, 2008

9. van Lint J. H., Introduction to Coding Theory, Springer, 1999



131

Teoria codurilor şi Criptografia joacă un rol important în activitatea informaticienilor şi reprezintă un

domeniu nou al matematicii.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea





Studenţii trebuie să cunoscă regulile de detectare şi corectare a erorilor, regulile de criptare şi de decriptare

pentru criptosistemele RSA şi ElGamal. De asemenea, trebuie să ştie să producă o semnătură digitală.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

132

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică IV












Tutoriat

Examinări 1











practice

Sala de jocuri cu dotări adecvate

- mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe,

bănci de gimnastică, scări fixe.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

133

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



diverse.



disciplinei











omului.

8. Conţinuturi


Handbal

1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea

cunoştinţelor. (2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- Se consolidează

lucrul în echipă

2. Învăţarea paselor de pe loc şi din deplasare.

Învăţarea driblingului simplu şi multiplu.(2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- Se consolidează

lucrul în echipă

3. Învăţarea aruncării la poartă din săritură (2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- Se consolidează

lucrul în echipă

4. Consolidarea aruncării la poartă din săritură.

Învăţarea pasării mingii în pătrundere succesivă (2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- Se consolidează

lucrul în echipă

5. Învăţarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea

pe semicerc.

Învăţarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- Seconsolidează

lucrul în echipă

6. Învăţarea aruncării la poartă din alergare;

Consolidarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- Se consolidează

lucrul în echipă

7. Consolidarea aruncării la poartă din alergare.

Învăţarea blocării aruncărilor la poartă (2ore).

- explicaţie -

demonstraţie

- Se consolidează

lucrul în echipă

Bibliografie

1. Cătună G. C., Alupoaie M., Handbal –lecţii practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008





10. Evaluare


din nota finală

134

10.4.Curs

10.5.Seminar



Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi-n apărare

specifice jocului de handbal.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

135

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Practică de specialitate








3.3.lucrări




3.6. lucrări






Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date, Programare orientă pe obiecte, Baze de

date, Dezvoltarea aplicațiilor WEB, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet și având

instalate medii de programare în funcție de tema de practică aleasă.


136

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale




Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale

Proiectarea şi gestiunea bazelor de date

Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul

didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a

normelor de etică profesională


capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse



disciplinei

Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea

în informaticǎ la nivel licenţǎ.

7.2. Obiectivele specifice • Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de

studiu în situaţii reale.

• Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie

restrânsă şi asistenţă calificată.

• Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi

distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate.

8. Conţinuturi


-


Se alege o temă. Cele din lista de mai jos au caracter

orientativ.

1. Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale

sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor

informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de

componente simple).

Metodologii specifice dezvoltării

și monitorizării proiectelor

informatice. Dezbaterea

8h /

săptămână

2. Aplicaţii informatice utilizate în secretariat

(familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente

simple).




8h /

săptămână

3. Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate


simple).




8h /

săptămână

4. Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ


simple).




8h /

săptămână

5. Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici

multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de

componente simple).




8h /

săptămână

6. Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial

(Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti;

familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente

simple).




8h /

săptămână

137

7. Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea soluțiilor

web (situri, manuale electronice; familiarizare,

utilizare, dezvoltare de componente simple).




8h /

săptămână

8. Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor

proiecte de cercetare (dezvoltare de componente

simple).




8h /

săptămână

9. Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor

(mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de

laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea

aplicaţiilor practice ale acestora.




8h /

săptămână

10. Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. Metodologii specifice dezvoltării



8h /

săptămână

11. Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft

din reţele locale şi largi şi administrarea acestora.




8h /

săptămână

12. Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de

operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere

aplicaţii, configurǎri de securitate etc.




8h /

săptămână

13. Programarea aplicațiilor Android Metodologii specifice dezvoltării



8h /

săptămână

14. Testarea aplicațiilor Facebook Metodologii specifice dezvoltării



8h /

săptămână

Bibliografie

1. Resurse on-line: http://en.wikipedia.org/wiki/Software_development_methodology

2. Comunități specializate: http://developer.android.com/guide/components/index.html,

http://developers.facebook.com/, http://msdn.microsoft.com/en-US/windows/apps/br229512

3. Referințe bibliografice specifice temei abordate la recomandarea îndrumătorului de practică.



• Disciplina își propune să crească capabilitatea studenților în dezvoltarea aplicațiilor de complexitate

medie propuse de cadre didactice și angajatori

10. Evaluare

Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode

de evaluare

10.3.Pondere

din nota finală

10.4.Curs

10.5.Lucrări

practice /

laborator

Se evaluează respectarea metodei de proiectare, a

tehnicilor de programare folosite și a metodologiei de

elaborare a proiectului informatic

10.6.Evaluare finala Colocviu 100%


• Demonstrarea de abilităţi de comunicare eficientă la nivelul unui grup de lucru în contextul dezvoltării

unui proiect şi rezolvării de aplicaţii.

• Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate.

http://en.wikipedia.org/wiki/Software_development_methodology

http://developer.android.com/guide/components/index.html

http://developers.facebook.com/

http://msdn.microsoft.com/en-US/windows/apps/br229512

138

• Elaborarea unei lucrări care să evidenţieze capacitatea de definire a referenţialului asociat temei şi

capacitatea de a identifica tendinţele de dezvoltare curente în domeniul informaticii şi ariilor de

cercetare corelate.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

139

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Interfețe om-calculator












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale



Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

Com

pet

enţe

tran

sver

sale




140



disciplinei • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor

informatice.

• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de

dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.

• Elaborarea componentelor de interfaţă ale unor proiecte interdisiciplinare.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de

funcţionare aplicaţiilor cu interfeţe grafice.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze aplicaţii cu

interfaţă grafică.

8. Conţinuturi


1. Tipuri de interfețe om-mașină. Definiții, noțiuni de bază Prelegere folosind video-


2h

2. Interfeţe grafice în WIN32 Prelegere folosind video-


2h

3. Evenimente în contextul sistemelor de operare Prelegere folosind video-


2h

4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Prelegere folosind video-


2h

5. Resurse grafice, fonturi, imagini. Prelegere folosind video-


2h

6. Grafică în WIN32: fonturi, pensule, imagini. Context de

desenare



2h

7. Elemente avansate. Controale definite de utilizator Prelegere folosind video-


2h

8. Arhitectura MVC Prelegere folosind video-


2h

9. Design-ul interacțiunii om-calculator Prelegere folosind video-


2h

10. Metodologii de proiectare a interfețelor om-calculator Prelegere folosind video-


2h

11. Interfețe neconvenționale: haptice, tactile, vocale, auditive,

locomotorii, bazate pe gesturi



2h

12. Principii în proiectarea interfețelor grafice Prelegere folosind video-


2h

13. Metodologii pentru evaluarea interfețelor grafice Prelegere folosind video-


2h



2h

Bibliografie

1. Cooper A., Reimann R., Cronin D., About Face, Addison-Wesley, 2007


3. Eckel B., Thinking in Java, Prentice Hall, 2006

4. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1999

5. Petzold C., Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010

6. Preece J., Rogers Y., Sharp H., Interaction Design, John Wiley & Sons, 2007

7. Pribeanu C., Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, 2003


1. Medii de programare Exemple, aplicaţii, teme 2h

141

2. Interfeţe grafice în WIN32 Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Evenimente în Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Resurse grafice, fonturi, imagini Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Context de desenare, fonturi, pensule, imagini Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Elemente avansate.Controale definite de utilizator Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Arhitectura MVC Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Design-ul interacțiunii om-calculator Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Metodologii de proiectare a interfețelor om-calculator Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Interfețe neconvenționale: haptice, tactile, vocale, auditive,

locomotorii, bazate pe gesturi


12. Principii în proiectarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Metodologii pentru evaluarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Cooper A., Reimann R., Cronin D., About Face, Addison-Wesley, 2007


3. Eckel B., Thinking in Java, Prentice Hall, 2006

4. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1999

5. Petzold C., Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010

6. Preece J., Rogers Y., Sharp H., Interaction Design, John Wiley & Sons, 2007

7. Pribeanu C., Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, 2003



Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare aplicaţiilor interactive cu interfeţe grafice. Conţinutul este în

concordanţă cu structura cursurilor similare de la alte universităţi şi acoperă aspectele fundamentale

necesare familiarizării cu problematica proiectării interacțiunii om-mașină.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.

Laborator






• Studentul este capabil să proiecteze o interfață cu utilizatorul care să respecte recomandările

generale de utilizabilitate..

• Studentul este capabil să evalueze critic o interfață cu utilizatorul.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

142

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Grafică pe calculator












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice


143

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Însușirea conceptelor de grafică asistată de calculator și a tehnicilor de

modelare și interacțiune

7.2. Obiectivele specifice Însușirea principiilor graficii interactive, a modelelor matematice utilizate

în generarea și vizualizarea scenelor.

Deprinderea utilizării standardelor grafice în realizarea de aplicații concrete.

8. Conţinuturi


1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) și standarde

grafice



1h

2. Transformări de modelare și vizualizare grafică (2D, 3D,

proiecții)



1h

3. Semnale și imagini raster. Sinteza primitivelor grafice Prelegere folosind video-


1h

4. Fluxul prelucrării grafice. Mașina OpenGL Prelegere folosind video-


1h

5. Structuri de date spațiale. Primitive grafice 2D, 3D. Prelegere folosind video-


1h

6. Algoritmi fundamentali. Operații 2D Prelegere folosind video-


1h

7. Algoritmi fundamentali. Operații 3D Prelegere folosind video-


1h

8. Umbrire și texturare Prelegere folosind video-


1h

9. Modele de colorare și iluminare Prelegere folosind video-


1h

10. Modele geometrice fundamentale Prelegere folosind video-


1h

11. Tehnici de animație Prelegere folosind video-


1h

12. Grafică pentru dispozitive mobile Prelegere folosind video-


1h

13. Sinteză / Recapitulare Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Grafică pe calculator. Algoritmi fundamentali, Ed. Universității din București, 2001

2. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. FRM, 2010

3. Foley J. D., van Dam A., Feiner S. K., Hughes J. F., Computer Graphics: Principles and Practice in C,

Addison-Wesley, 1997

4. Nechita M., Grafică asistată de calculator, Ed. Academică, Galați, 2006

5. Shirley P., Marschner S., Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009

6. https://www.opengl.org/resources/

144


1. Introducere în OpenGL Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Programare în OpenGL, elemente fundamentale despre shader Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Desenarea obiectelor geometrice Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Colorare, pixeli, fragmente Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Transformări, selecții, tăieturi și feedback Exemple, aplicaţii, teme 4h

6. Texturare Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Framebuffer Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Lumini și umbre Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Tehnici de animație Exemple, aplicaţii, teme 4h

10. Modele geometrice si vizualizare 3D Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Grafică pentru dispozitive mobile Exemple, aplicaţii, teme 2h


Bibliografie

1. Albeanu G., Grafică pe calculator. Algoritmi fundamentali, Ed. Universității din București, 2001

2. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. FRM, 2010

3. Foley J. D., van Dam A., Feiner S. K., Hughes J. F., Computer Graphics: Principles and Practice in C,

Addison-Wesley, 1997

4. Kessenich J., Sellers G., Shreiner D., OpenGL Programming Guide, Addison Wesley, 2017

5. Nechita M., Grafică asistată de calculator, Ed. Academică, Galați, 2006

6. Shirley P., Marschner S., Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009

7. https://www.opengl.org/resources/



Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice graficii pe calculator,

identificării tipurilor de probleme realizabile cu ajutorul mediilor grafice asistate de calculator, a mediilor de

dezvoltare a aplicațiilor de grafică pe calculator.

10. Evaluare


evaluare

10.3.Pondere din nota

finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare

a rezultatelor teoretice în componente și

tehnici specifice, de a da contra/exemple.

Evaluare parţială

I

20%

10.5. Laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea

problemelor practice, capacitatea de a utiliza

medii de grafică.

Evaluare parţială

II

20%

10.6.Evaluare finală Examen: Proiect

OpenGL

60%


Studentul este capabil să definească noțiunile studiate, să dea exemple referitoare specifice, să efectueze

operațiile de bază specifice graficii pe calculator.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

145

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Medii si instrumente de programare






3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Laborator 2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Laborator 28





Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe




laboratorului

Sală de laborator dotată conform cerinţelor. Mediile și instrumentele

utilizate pentru exemplificare sunt cele folosite și în cadrul

discplinelor specifice din Planul de învățământ.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




146

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Prezentarea de medii și instrumente de programare utilizate în analiza,

proiectarea, implementarea, testarea și întreținerea proiectelor software.

7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu mediile și instrumentele de programare utilizate pe parcursul

anilor de studiu pentru o exploatare eficientă a acestora în cadrul dezvoltării și

întreținerii aplicațiilor software. Oferirea bazelor necesare dezvoltării unor

aplicații de dimensiuni medii și mari, lucrului în colaborare, versionării și

întreținerii sistemelor informatice.

8. Conţinuturi


1. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Prelegere folosind video-


1h

2. Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare

de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și

precompilatoare, emulatoare)



2h

3. Instrumente de testare (de capturare/redare, de execuție

automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de

cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic/de

complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării)



2h

4. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Prelegere folosind video-


2h

5. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Prelegere folosind video-


2h

6. Lucrul în colaborare Prelegere folosind video-


1h

7. Crearea proiectelor Prelegere folosind video-


2h

8. Implementarea interfețelor grafice Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Lachish Oded, Software Tools and Environments,

http://www.dcs.bbk.ac.uk/~oded/Tools11/index.html 2. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004

3. Reiss S.P., Software Tools and Environments, ACM Computing Surveys, 28(1), 1996.


1. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Exemple, aplicaţii, teme 2h





3. Instrumente de testare (de capturare/redare, de execuție


cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic / de


147


4. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4h

5. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Exemple, aplicaţii, teme 4h

6. Lucrul în colaborare Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Crearea proiectelor Exemple, aplicaţii, teme 4h

8. Implementarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 4h

9. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Exemple, aplicaţii, teme 2h





11. Instrumente de testare (de capturare/rerdare, de execuție


cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic / de



12. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4h

13. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Exemple, aplicaţii, teme 4h

14. Lucrul în colaborare Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

Documentația oficială a fiecărui mediu de programare avut în vedere, cu exemplele oferite de tutoriale.




străinătate şi permite absolvenţilor atât să urmeze programe de masterat în informatică, cât și să se poată

integra facil în echipe de dezvoltatori de software. Utilizarea mediilor şi instrumentelor de programare sunt

considerate cunoştinţe de bază de către companiile de software și reprezintă elemente indispensabile

dezvoltării de proiecte de dimensiuni medii și mari.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi identificare și

aplicare a acestora în diferite medii și

instrumente de programare.


10.5.Laborator Utilizarea mediilor și instrumentelor de

programare în diversele etape de dezvoltarea

și întreținere a proiectelor software.




Cunoaşterea componentelor şi utilizarea pricipalelor instrumente și medii de programare în dezvoltarea și

întreținerea de aplicaţii.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

148

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Validarea și testarea programelor






3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Laborator 2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Laborator 28





Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe




laboratorului

Sală de laborator dotată conform cerinţelor. Mediile și instrumentele

utilizate pentru exemplificare sunt cele folosite și în cadrul

discplinelor specifice din Planul de învățământ.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




149

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

• Initiere in tehnica testarii sistemelor digitale.

• Initiere in procedeele de diagnosticare si depanare a sistemelor digitale.

7.2. Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere:

• Cunoasterea algoritmilor de testare/diagnosticare.

• Intelegerea principiilor functionale ale echipamentelor/tehnicilor de testare.

• Cunoasterea tehnicilor specifice de depanare.

2. Explicare si interpretare:

• Structura echipamentului specific de testare/diagnosticare.

• Elaborarea sistematica a scenariilor de testare.

• Inregistrarea datelor de test.

• Interpretarea datelor de test.

3. Instrumental – aplicative:

• Utilizarea analizoarelor logice/simulatoarelor in testarea si diagnosticarea

echipamentelor digitale.

• Echipamente de testare/diagnosticare dedicate unor aplicatii specifice.

• Sisteme integrate de testare a conexiunilor (boundary scan).

• Tehnici de depanare specifice sistemelor digitale.

4. Atitudinale:

• Abordarea sistematica a operatiilor de testare/diagnosticare.

• Alegerea echipamentului de testare adecvat.

• Alegerea metodei optime de depanare.

8. Conţinuturi


Modele de defecte logice:

• Defecte structurale

• Defecte funcționale

• Detecția defectelor și redundanța

• Echivalența defectelor și localizarea

• Dominanța defectelor



2h

Simularea defectelor

• Tehnici generale de simulare a defectelor

• Simularea defectelor în circuitele combinaționale

• Eșantionarea defectelor

• Analiza statistică a defectelor



2h

Generarea testelor

• Generarea testelor structurale

o orientate pe defecte

o independente de defecte

o aleatoare



2h

150

o sisteme de generare automată a testelor

• Generarea testelor functionale

o testarea fără modele de defecte

o testarea exhaustivă si pseudoexhaustivă o testarea cu modele de defecte specifice

Proiectarea pentru testabilitate

• Controlabilitatea si observabilitatea

• Tehnici ad-hoc

• Tehnici de scanare



2h

Metrici software

- Bazele măsurarii/evaluării sistemelor

- Colectarea metricilor

- Analiza datelor colectate

- Predictia proceselor software



2h

Metode de testare software Prelegere folosind video-


2h

Modele ale fiabilității programelor Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced

Mechatronics Systems, Debrecen, 2012

2. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001

3. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017


Generarea pseudoaleatoare a testelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

Testarea pseudoexhaustivă Exemple, aplicaţii, teme 2h

Testarea programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

Colectarea metricilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

Analiza si predictia caracteristicilor software Exemple, aplicaţii, teme 2h

Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h

Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h

Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h

Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h

Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h

Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h

Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h

Evaluare portofoliu Discuții 2h

Bibliografie


Mechatronics Systems, Debrecen, 2012.




străinătate şi permite absolvenţilor atât să urmeze programe de masterat în informatică, cât și să se poată

integra facil în echipe de dezvoltatori de software.

151

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi identificare și

aplicare a acestora în diferite contexte


10.5.Laborator Utilizarea mediilor și instrumentelor de

ingineria fiabilității programelor




Cunoaşterea componentelor şi utilizarea pricipalelor instrumente și medii de programare în dezvoltarea și

întreținerea de aplicaţii.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

152

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Algoritmica grafurilor




2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul

disciplinei

DOP


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 Seminar/laborator 0/2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6

Seminar/laborator

0/28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor

5.2. de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


153

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



principiilor şi a normelor de etică profesională


7.1 Obiectivul general al disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de grafuri, rețele si algoritmi

optimali asociați

7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea principalelor elemente de teoria și algoritmica

grafurilor și rețelelor

8. Conţinuturi


1. Glosar de noțiuni de teoria grafurilor: Grafuri neorientate,

grafuri orientate, grafuri aciclice, reprezentări computerizate ale

grafurilor: Lista de adiacență, matricea de adiacență.

Prelegere folosind

video proiector şi tabla

2h

2. Explorarea grafurilor și ordonarea vârfurilor: explorare în

adâncime (DF), explorare în lățime (BF), variante (IDDFS, Lex-

BFS). Sortare topologică. Aplicație: grafuri de dependență

Prelegere folosind


2h

3. Conectivitate în grafuri neorientate: componente conexe,

conectivitate prin muchii, conectivitate prin vârfuri, teoremele lui

Menger, Componente Biconexe, Componente Triconexe,

Algoritmul lui Kanger.

Prelegere folosind


2h

4.Conectivitate în grafuri orientate: tare conexitate, algoritmul

Tarjan, Algoritmul Kosaraju, Problema accesului, Inchiderea

tranzitivă. Aplicație: Problema 2-SAT.

Prelegere folosind


2h

5. Drumuri minime: Algoritmul Dijkstra, Algoritmul Bellman-

Ford, Algoritmul Johnson, Algoritmul Floyd-Warshall, Algoritmul

A*, Aplicații.

Prelegere folosind


2h

6. Arbore parțial de cost minim: Algoritmul Boruvka, Algoritmul

Kruskal, Algoritmul Prim, Algoritmul Edmonds, Aplicații.

Prelegere folosind


2h

7. Clici, mulțimi independente, colorări: Algoritmul Bron-Kerbosh,

Mulími maximal independente, grafuri bipartite, colorarea

grafurilor. Aplicații.

Prelegere folosind


2h

8. Circuite și cicluri: tur eulerian, tur hamiltonian, problema comis

vioajorului, metoda lui Christofides

Prelegere folosind


2h

9. Subgrafuri-matching : Algpritmul Hopcroft-Karp, Algoritmul

Edmonds, Problema alocării, problema căsătoriilor stabile

Prelegere folosind


2h

10. Flux în rețele: Algoritmul Ford-Fulkerson, Algoritmul

Edmonds-Karp

Prelegere folosind


2h

11. Planaritatea grafurilor: teoremele lui Fary și Steinitz. Testarea

planarității. Metode de trasare planară a grafurilor. Aplicații:

sociograme, hărți conceptuale

Prelegere folosind


2h

12. Clase particulare de grafuri: grafuri interval, grafuri perfecte,

grafuri liniare, grafuri mediane, grafuri intersecíe etc.

Prelegere folosind


2h

13. Grafuri izomorfe. Descompunerea grafurilor. Algoritmi de

descompunere

Prelegere folosind


2h

14. Recapitulare Discuții interactive 2h

154

Bibliografie

1. Barza S., Morogan L.M., Algoritmica grafurilor, Ed. Fundatiei Romania de maine, Buc., 2008

2. Popescu D. R.,Marinescu-Ghimeci R., Combinatorica si Teoria Grafurilor prin exercitii si probleme,

Ed. MatrixRom, Buc. 2014

3. Tomescu I., Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Univ. Buc.,1990

4. Even S., Graph Algorithms, Computer Science Press,1979.

5. Cormen T.H., Leiserson C.E., Rivest R.L., Introduction to Algorithms, The MIT Press, 1990.

8.2 Laborator Metode de predare Observaţii

1. Conexitate in grafuri. Algoritmi. Exemple, aplicaţii,

teme

2h

2. Conexitate in grafuri. Aplicatii Exemple, aplicaţii,

teme

2h

3. Reprezentarea grafurilor, matrici asociate, liste de adiacență Exemple, aplicaţii,

teme

2h

4. Metoda sortării topologice. Aplicații Exemple, aplicaţii,

teme

2h

5. Algoritmul Roy-Warshal. Aplicatii Exemple, aplicaţii,

teme

2h

6. Arbori, arbori parţiali, Algoritmul lui Prim Exemple, aplicaţii,

teme

2h

7. Algoritmul lui Kruskal. Aplicatii in informatica Exemple, aplicaţii,

teme

2h

8. Cicluri si circuite. Algoritmi. Exemple, aplicaţii,

teme

2h

9. Algoritmii lui Floyd si Dijkstra Exemple, aplicaţii,

teme

2h

10. Retele de transport, algoritmi Exemple, aplicaţii,

teme

2h

11. Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, algoritmi. Exemple, aplicaţii,

teme

2h

12. Grafuri planare. Algoritmi de trasare. Exemple, aplicaţii,

teme

4h

13. Evaluare portofoliu Discuții 2h

Bibliografie

1. S. Bârză, L.M. Morogan, Algoritmica grafurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

2. Popescu D. R.,Marinescu-Ghimeci R., Combinatorica si Teoria Grafurilor prin exercitii si probleme,

Ed. MatrixRom, Buc. 2014;

3. Tomescu I., Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Univ. Buc.,1990;

4. Even S., Graph Algorithms, Computer Science Press,1979.

5. Cormen T.H., Leiserson C.E., Rivest R.L., Introduction to Algorithms, The MIT Press, 1990.



• Problemele de teoria grafurilor si algoritmii de rezolvare au multiple aplicatii in informatica si

societate.

155

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Cunoştinţe teoretice şi

abilităţi de demonstrare a

rezultatelor teoretice

Evaluare pe parcurs I 20%

10.5 Laborator Aplicarea cunoştinţelor de

algoritmica grafurilor în

rezolvarea problemelor

practice.

Evaluare pe parcurs II

(studii de caz, portofoliu,

proiect informatic)

20%

10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60%


• Cunoasterea si aplicarea pricipalilor algoritmi de teoria grafurilor si a determinarilor specifice

din combinatorica.


…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament

……………………………… ……………………………………

156

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi fundamentali












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de

date, Algebră lineară, geometrie analitică și diferențială

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




157

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea unor algoritmi fundamentali în informatică. Consolidarea

cunoștințelor despre algoritmi și evaluarea complexității lor.

7.2.Obiectivele specifice Studenții vor fi capabili să identifice problemele pe care le pot

rezolva prin aplicarea algoritmilor studiați și să îi implementeze în

mod optim.

8. Conţinuturi


1. Algoritmi: analiză, descriere, evaluarea complexității Prelegere folosind video-


2h

2. Metoda „dividae et impera” Prelegere folosind video-


2h

3. Sortare și căutare Prelegere folosind video-


2h

4. Structuri de date elementare: liste, stive, cozi, arbori Prelegere folosind video-


2h

5. Tabele și funcții hash, arbori roșu-negru, structuri de date

augmentate



2h

6. Programare dinamică Prelegere folosind video-


2h

7. Algoritmi Greedy Prelegere folosind video-


2h

8. Structuri de date avansate: B-arbori, heap Fibonacci, structuri

pentru mulțimi disjuncte



2h

9. Algoritmi elementari pe grafuri (căutare breadth-first, depth-

first, sortare topologică)



2h

10. Algoritmi de drum minim (Bellman-Ford, Dijkstra, Floyd-

Warshall)



2h

11. Algoritmi de flux maxim (rețele de flux, Ford-Fulkerson,

potrivire maximă bipartită)



2h

12. Operații cu matrici. Programare lineară Prelegere folosind video-


2h

13. Algoritmi numerici. Algoritmi pe șiruri Prelegere folosind video-


2h

14. Algoritmi de aproximare Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie


2. Burdescu D.D., Analiza complexității algoritmilor, Ed. Albastră, 1998

3. Cormen T. H., Leiserson C. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009

4. Kao M. Y., Encyclopedia of Algorithms, Springer, 2008

5. Knuth D., The Art of Computer Programming, Addison Wesley, 1997

158


1. Algoritmi: analiză, descriere, evaluarea complexității Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Probleme rezolvabile prin metoda „dividae et impera” Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Probleme de sortare și căutare Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Implementarea structurilor de date elementare: liste, stive,

cozi, arbori


5. Aplicații ale tabelelor și funcțiilor hash, arborilor roșu-negru,

structurilor de date augmentate


6. Probleme de programare dinamică Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Probleme rezolvabile cu algoritmi Greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Implementarea structurilor de date avansate, aplicabilitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Implementarea algoritmilor elementari de căutare în grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Implementarea algoritmilor de drum minim Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Implementarea algoritmilor de flux maxim Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Operații cu matrici. Probleme de programare lineară Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Algoritmi numerici. Algoritmi pe șiruri Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Algoritmi de aproximare Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie


2. Burdescu D.D., Analiza complexității algoritmilor, Ed. Albastră, 1998

3. Cormen T. H., Leiserson C. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009

4. Kao M. Y., Encyclopedia of Algorithms, Springer, 2008

5. Knuth D., The Art of Computer Programming, Addison Wesley, 1997




străinătate. Conținutul disciplinei oferă în mod concis elementele fundamentale despre complexitatea

algoritmilor și o bază temeinică de cultură informatică indispensabilă oricărui informatician.

10. Evaluare


din nota finală





10.5. laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea

problemelor practice, implementări optimale

ale algoritmilor studiați teoretic pentru

rezolvarea de probleme.




Cunoaşterea principiilor algoritmilor şi aplicarea acestora la rezolvare de probleme practice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

159

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Metode formale în informatică












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării, Limbaje formale și

compilatoare / Automate, calculabilitate și complexitate, Programare orientată pe

obiecte, Tehnici avansate de programare, Inginerie software

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (Mediul K).


160

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale




Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Prezentarea noțiunilor fundamentale referitoare la metode formale folosite în

informatică pentru validarea și testarea programelor.

7.2. Obiectivele specifice Înțelegerea puterii metodelor formale în validarea, testarea și monitorizarea

aplicațiilor informatice. Familiarizarea cu acestea prin intermediul unui mediu

de specificare.

8. Conţinuturi


1. Introducere în metode formale de verificare, testare și

validare. Limitări. Asociații și agenții



2h

2. Clasificarea metodelor formale. Modalități de alegere a

metodei pentru un proiect dat



2h

3. Notații logice în specificarea programelor Prelegere folosind video-


2h

4. Semantici formale și notația programelor Prelegere folosind video-


2h

5. Logici Hoare în demonstrarea corectitudinii programelor Prelegere folosind video-


2h

6. Transformarea predicatelor și cele mai slabe precondiții Prelegere folosind video-


2h

7. Teorii de punct fix aplicate în demonstrarea programelor Prelegere folosind video-


2h

8. Verificarea modelului logic în demonstrarea formală a

corectitudinii programelor concurente



2h

9. Elemente de testare automată a programelor: mașini cu stări

finite, testări aleatoare, testări bazate pe constrângeri



2h

10. Aspecte de monitorizare a programelor: depanare automată,

logici și algoritmi pentru monitorizarea execuției



2h

11. Metode formale în testarea și validarea sistemelor de gestiune

a bazelor de date



2h

12. Metode formale în dezvoltarea sistemelor critice Prelegere folosind video-


2h

13. Exemple reale de utilizarea a metodelor formale Prelegere folosind video-


2h



2h

161

Bibliografie

1. Almeida J. B., Frade M. J., Pinto J. S., Melo de Sousa S., Rigorous Software Development, Springer

Verlag, 2011, p. 15-44

2. Haxthausen A. E., An Introduction to Formal Methods for the Development of Safety-critical

Applications, DTU Informatics, Tech. Univ. Of Denmark, 2010

3. Monin J-F., Hinchey M. G., Understanding Formal Methods, Springer, 2003

4. Rodhe I., Karresand M., Overview of formal methods in software engineering, FOI Report, 2015

5. Schneider K., Verification of Reactive Systems: Formal Methods and Algorithms, Springer Verlag, 2004


1. Introducere în mediul K Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Definirea unui limbaj funcțional simplu Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Definirea unui limbaj imperativ Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Definirea de constructori ce schimbă controlul execuției Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Definirea unor elemente de limbaj pentru concurență Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Definirea sistemelor de tipare Exemple, aplicaţii, teme 2h


Bibliografie

1. K framework, http://www.kframework.org/index.php/Main_Page




străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. Metodele formale sunt

unelte cruciale în dezvoltarea sistemelor software complexe, de mari dimensiuni, sigure, robuste.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator






Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în

informatică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

162

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Metodologia realizării lucrării de licență












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


163

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu cerințele unei lucrări de licență în domeniul

informaticii, precum și cu aspecte legate de elaborarea ei, de la

metodologii de cercetare, la redactare și etică profesională.

7.2. Obiectivele specifice Crearea deprinderilor specifice realizării unui proiect amplu, de

dificultatea unei lucrări de licență, cu punerea în valoarea a noțiunilor

și competențelor dobândite: creșterea autonomiei de lucru / cercetare,

dezvoltarea gândirii critice, însușirea unor tehnici de redactare

științifică și a unor elemente de stil, înțelegerea și aplicarea

principiilor și a normelor de etică profesională.

8. Conţinuturi


1. Lucrare de licență: scop, rol, cerințe Prelegere, studii de caz, discuții 2h

2. Alegerea temei și a îndrumătorului Prelegere, studii de caz, discuții 2h

3. Elaborarea planului de lucru Prelegere, studii de caz, discuții 2h

4. Structura, conținutul și formatul lucrării. Prelegere, studii de caz, discuții 2h

5. Elemente de stil în redactare Prelegere, studii de caz, discuții 2h

6. Utilizarea și indicarea referințelor bibliografice Prelegere, studii de caz, discuții 2h

7. Etică profesională și proprietate intelectuală Prelegere, studii de caz, discuții 2h

8. Documentare în vederea elaborării lucrării.

Stadiul cunoașterii în domeniu

Prelegere, studii de caz, discuții 2h

9. Metodologii de cercetare în domeniul temei Prelegere, studii de caz, discuții 6h

10. Evaluarea rezultatelor Prelegere, studii de caz, discuții 2h

11. Concluzii, modalități de continuare a studiului.

Anexe

Prelegere, studii de caz, discuții 2h

12. Prezentarea lucrării Prelegere, studii de caz, discuții 2h

Bibliografie

1. Amaral J. N., About Computing Science Research Methodology,

https://webdocs.cs.ualberta.ca/~c603/readings/research-methods.pdf

2. Demey S., Tutorial: Research Methods in Computer Science,

http://win.ua.ac.be/~sdemey/Tutorial_ResearchMethods/

3. Hassani H., Research Methods in Computer Science: The Challenges and Issues,

https://arxiv.org/pdf/1703.04080.pdf

4. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,

http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html

5. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and

faculty, Marcel Dekker, 2003

6. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,

MA: MIT Press

7. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,

http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf

8. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,

164

http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf

9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/

10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență,

http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta

11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat,

http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-

2016/ghid_redactare.pdf

12. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004


1. Lucrare de licență: metodologie Studii de caz, problematizare, discuții 2h

2. Alegerea temei și a îndrumătorului Studii de caz, problematizare, discuții 2h

3. Elaborarea planului de lucru Studii de caz, problematizare, discuții 2h

4. Structura, conținutul și formatul lucrării Studii de caz, problematizare, discuții 2h

5. Elemente de stil în redactare Studii de caz, problematizare, discuții 2h

6. Utilizarea și indicarea referințelor bibliografice Studii de caz, problematizare, discuții 2h

7. Etică profesională și proprietate intelectuală Studii de caz, problematizare, discuții 2h

8. Documentare în vederea elaborării lucrării.

Stadiul cunoașterii în domeniu

Studii de caz, problematizare, discuții 2h

9. Metodologii de cercetare în domeniul temei Studii de caz, problematizare, discuții 2h

10. Evaluarea rezultatelor Studii de caz, problematizare, discuții 6h

11. Concluzii, modalități de continuare a studiului.

Anexe

Studii de caz, problematizare, discuții 2h

12. Prezentarea lucrării Studii de caz, problematizare, discuții 2h

Bibliografie

1. Amaral J. N., About Computing Science Research Methodology,

https://webdocs.cs.ualberta.ca/~c603/readings/research-methods.pdf

2. Demey S., Tutorial: Research Methods in Computer Science,

http://win.ua.ac.be/~sdemey/Tutorial_ResearchMethods/

3. Hassani H., Research Methods in Computer Science: The Challenges and Issues,

https://arxiv.org/pdf/1703.04080.pdf






MA: MIT Press















http://orwell.ru/library/others/style/english/


http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-2016/ghid_redactare.pdf

http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-2016/ghid_redactare.pdf


165


străinătate şi oferă studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice

ample, prin aplicarea unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică

profesională, elemente esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul

proiectelor specifice domeniului informatic.

10. Evaluare


din nota finală


a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator






Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor în diferitele faze ale elaborării unei

lucrări de complexitatea celei de licență.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

166

Anul 3

167

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Inteligențǎ artificialǎ












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Logicǎ computaționalǎ, Fundamentele programării, Structuri de date, Probabilităţi şi

statistică, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Tehnici avansate de

programare

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor; software necesar: SWI

Prolog, SWI Prolog Editor, RStudio.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



168

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea conceptelor inteligenţei artificiale, a principiilor,

metodelor și tehnicilor de rezolvare a problemelor specifice

domeniului.

7.2. Obiectivele specifice Formarea abilității de recunoaștere a problemelor specifice

inteligenţei artificiale, a mecanismelor de raţionare şi reprezentare

adecvate rezolvării acestora. Realizarea unor implementări specifice.

8. Conţinuturi


1. Noţiuni fundamentale. Reprezentarea problemelor prin spațiul

stărilor



2h

2. Strategii de căutare: căutare în adâncime, adâncire iterativă Prelegere folosind video-


2h

3. Strategii de căutare: căutarea în lățime, analiza tehnicilor de

căutare de bază



2h

4. Strategii de căutare bazate pe euristici, căutare best-first,

algoritmul A*



2h

5. Reducerea problemelor, grafuri AND/OR (reprezentări,

exemple, proceduri de căutare)



2h

6. Sistemele expert (funcții, structură, reprezentarea

cunoştinţelor, implementări, incertitudine)



2h

7. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Prelegere folosind video-


2h

8. Principiul minmax, implementare eficientă Prelegere folosind video-


2h

9. Învățare supervizată, tipuri de probleme, algoritmi (regresie

lineară, regresie logistică, Bayes, KNN)



2h

10. Învățare nesupervizată, tipuri de probleme, algoritmi

(clusterizare, reducerea dimensionalității, deep learning)



2h

11. Rețele neurale: definiție, clasificare, propagare înapoi,

specificarea rețelelor neurale



2h

12. Folosirea rețelelor neurale în învățarea automată Prelegere folosind video-


2h

13. Aplicații ale inteligenței artificiale, studii de caz: robotică,

înțelegerea textului, informatică medicală, „minerit” audio, în

baze de date, imagistică



2h



2h

Bibliografie


2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995

3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

169

4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981


1. Recapitulare Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Reprezentarea problemelor prin spațiul stărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Operații pe structuri de date (liste, arbori binari, grafuri) Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Implementarea strategiilor de căutare în adâncime, în lățime Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Căutare best-first, tipuri de probleme Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Căutare best first AND/OR Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Recapitulare R. Prezentarea pachetelor de rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Principiul minmax, implementare eficientă Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Reprezentarea cunoştinţelor şi sistemele expert Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Elemente de învățare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Învățare folosind rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Comunicare, percepție, acțiune Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentarea portofoliului Validare, discuții 2h

Bibliografie


2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995

3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981



Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice domeniului, și identificării

tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligenței artificiale. Domeniul inteligenței artificiale este

extrem de actual. Probleme din tot mai multe domenii își găsesc rezolvarea prin tehnici specifice

inteligenței artificiale. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de

prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


evaluare

10.3.Pondere

din nota finală


rezultatelor teoretice în identificarea de

probleme specifice și a soluțiilor adecvate


10.5.Seminar /

laborator

Aplicarea cunoştinţelor teoretice în

implementarea rezolvării problemelor practice.




• Cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului.

• Capacitatea de identificare a problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială și

propunerea de soluții adecvate, folosind metodele și tehnici specifice domeniului.

• Capacitatea de implementare și utilizare a tehnicilor elementare, folosind Prolog și R


…………………. ……………………………… ………………………………….


……………………………… ……………………………………

170

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării,

Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, calculatoare cu sofware

aferent (CodeBlocks).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


171

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor fundamentale din domeniul cercetărilor

operaţionale.

• Prezentarea principalelor tehnici de rezolvare a problemelor de

optimizare.

7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea și implementarea principalilor algoritmi de rezolvare a

problemelor de optimizare.

8. Conţinuturi


1. Formulări ale problemelor de programare liniară Prelegere folosind video-


2h

2. Construirea modelelor de programare liniară în formă standard



2h

3. Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime Prelegere folosind video-


2h

4. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Prelegere folosind video-


2h

5. Dualitatea în programarea liniară. Formularea problemei

duale. Baze dual admisibile, soluţii, legătura între soluţia

duală şi soluţia primară



2h

6. Algoritmul Simplex dual Prelegere folosind video-


2h

7. Problema transporturilor. Formularea problemei, metode de

determinare a unei soluţii iniţiale



2h

8. Problema transporturilor. Determinarea soluţiilor optime.

Degenerarea în problemele de transport



2h

9. Programare neliniară. Funcţii convexe şi generalizări Prelegere folosind video-


2h

10. Programare neliniară. Condiţii necesare şi suficiente de

optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker



2h

11. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Prelegere folosind video-


2h

12. Programare neliniară. Algoritmi de optimizare Prelegere folosind video-


2h

13. Programare neliniară. Metoda optimizării fără restricţii Prelegere folosind video-


2h

14. Programare neliniară. Metode de optimizare cu restricţii Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008

2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999

172

3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986

4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981

5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005

6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983


1. Complemente de algebră liniară. Rezolvarea sistemelor de

ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare


2. Transformarea formulărilor de programare liniară în formă canonică şi standard


3. Determinarea unei baze admisibile iniţială, metoda bazei

artificiale


4. Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind

algoritmul Simplex


5. Dualitatea în programarea liniară. Trecerea de la problema

primală la problema duală. Rezolvarea problemelor duale de

programare liniară


6. Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a

problemei duale


7. Problema transporturilor. Aplicarea metodelor de obţinere a

unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor.

Determinarea soluţiilor optime pentru problema

transporturilor


8. Problema transporturilor. Rezolvarea unei probleme de

transport în care intervine degenerarea


9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara fără restricții

prin metode ale analizei matematice


10. Programare neliniară.Verificarea condiţiilor necesare şi

suficiente de optimalitate


11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare fără restricţii


14. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare cu

restricţii


Bibliografie

5. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008

6. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999

7. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986

8. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981

9. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005

10. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983




străinătate. Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat

pentru orice angajator.

173

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator


și implementarea problemelor practice.




Rezolvarea problemelor de programare liniară și de transport.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

174

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Inginerie software












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.


175

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Dezvoltarea de unități de program și elaborarea documentațiilor aferente.

• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de

limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin

semantic şi sintactic.

• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente,

într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de

proiectare date.

• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare

(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele de

bază.

• Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, conceptelor şi a metodologiilor de dezvoltare a

aplicaţiilor.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să

dezvolte aplicaţii software ample, utilizând metodologii moderne de

dezvoltare.

8. Conţinuturi


1. Introducere în ingineria programării Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

2. Medii de dezvoltare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

6. Programare orientată pe obiecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Programare bazată pe componente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

8. Programare bazată pe aspecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

10. Planificarea proiectelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,

2003

2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented

Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004

3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003

4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing

Code, Addison-Wesley Professional, 2002

176

5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004


1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,

2003

2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented

Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004

3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003

4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing

Code, Addison-Wesley Professional, 2002

5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004



Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe.

Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, urmând

metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software.

10. Evaluare


din nota finală


acestora pe exemple tipice: definiții, enunțuri,



10.5.Seminar /

laborator








• Studentul este capabil să utilizeze metodologii de dezvoltare, concepere și modelare de aplicaţii

complexe.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

177

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de gesiune a bazelor de date








3.3.Lucrări practice /

laborator 1/1



3.6. Lucrări practice /

laborator 14/14





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Baze de date

4.2.de competenţe


5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.

5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




178

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor de proiectare şi exploatare a sistemelor de

gestiune a bazelor de date.

7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor dobândi cunoştinţe şi abilităţi în: dezvoltare de modele,

operare cu relaţii, reprezentări, dezvoltare, proiectare şi implementare

de interogări, implementare de sisteme de securitate specifice.

8. Conţinuturi


1. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Componente ale SGBD.

Funcţiile SGBD. Avantaje şi dezavantaje



2h

2. Structuri de baze de date client - server

- Redundanţa datelor în aplicaţiile client-server

- Comparaţie între formatele bazelor de date client - server



2h

3. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie,


2h

4. Abordări moderne în colectarea şi structurarea datelor

- Introducere în programare orientată pe obiect Oracle

- Aplicaţii de nivel înalt de dezvoltare ale SGBD



2h

5. Tranzacţii standard în aplicaţii SGBD client - server Prelegere, proiecţie,


2h

6. Proiectarea aplicaţiilor client - server orientate pe servicii Prelegere, proiecţie,


2h

7. Scalabilitatea informaţiilor

- Tehnici de extragere a informaţiilor în aplicaţii client - server

- Tehnici de extragere a informaţiilor prin metoda JOIN

- Tipuri de JOIN utilizate în extragerea datelor



2h

8. Limbajul PL/SQL

- Blocuri PL/SQL

- Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO,

WHILE, LOOP)



2h

9. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL Prelegere, proiecţie,


2h

10. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL



2h

11. Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor

- Tratarea interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite

- Secvenţe (Sequence)

- Sinonime (Synonym)



2h

12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc.,

pachete utilizator)



2h

13. Cod SQL dinamic Prelegere, proiecţie,


2h

179

14. Tehnici de refacere a bazelor de date Prelegere, proiecţie,


2h

Bibliografie

1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and

Management, Ed. Addison Wesley, 2005

2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009

3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul

studenților, Ed. Alma Mater, 2011

4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012

5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html


Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) –

aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură,

ştergere tabele



Săptămâna

1

Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language)

aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări.



Săptămâna

2

Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY,

HAVING). Funcţii de grup. Subinterogări.

Comanda SELECT – clauze JOIN



Săptămâna

4

Limbajul PL/SQL. Exemple și aplicații practice. Blocuri PL/SQL,

comenzi PL/SQL

Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii

Declanşatoare (trigger) PL/SQL – aplicaţii

Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor. Tratarea

interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite



Săptămâna

6

Secvenţe (Sequence)

Sinonime (Synonym)

Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii



Săptămâna

8

Cod SQL dinamic

Programare PL/SQL pe obiecte



Săptămâna

10

Tehnici de refacere a bazelor de date Exemple, studii de caz,


Săptămâna

12

Bibliografie

1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and


2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009

3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul


4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012

5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html

8.3 Proiect Metode de predare Observaţii

Alegerea unei teme pentru proiect

Studii de caz,

problematizare

Săptămâna

3

Specificații pentru proiect Studii de caz,

problematizare

Săptămâna

5


problematizare

Săptămâna

7

Design detaliat proiect



Săptămâna

9

Punerea în aplicare Exemple, studii de caz, Săptămâna

180

problematizare, validare 11

Verificare și validare



Săptămâna

13

Prezentare proiect Validare Săptămâna

14

Bibliografie

• Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and


• Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009

• Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul


• Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012

• ORACLE, https://www.oracle.com/index.html



Cunoaşterea unui SGBD este valorificată în majoritatea domeniilor de activitate. Posibilităţi de angajare

sunt atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel internaţional.

10. Evaluare


din nota finală


acestora: definiții, enunțuri, abilitatea de a da

contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator






• Capacitatea de a proiecta un SGBD.

• Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate.

• Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizând Oracle şi PL/SQL.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

181

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Modelare și simulare












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


182

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Cursul are drept scop familiarizarea studenților cu statisticile aplicate și

introducerea în sistemul R. Acesta oferă un limbaj de programare și grafică de

nivel înalt pentru analize statistice.

7.2. Obiectivele specifice La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să definească termeni și să

demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului. Se intenționează ca

studentul să știe cum să rezolve probleme aplicative folosind cele mai bune

tehnici și metode prezentate în curs și laborator: instrumente de programare în

R, statistici descriptive, funcții și proceduri de grafică în R.

8. Conţinuturi


1. Introducere în R: noțiuni de bază, spațiul de lucru, date de

intrare și ieșire, pachete



2h

2. Introducere în R: prelucrarea pe serii, folosirea datelor de

ieșire ca rezultate prin reutilizarea datelor de intrare, lucrul cu

seturi de date de mari dimensiuni



2h

3. Crearea unui set de date: înțelegerea noțiunilor de seturi de

date. Structuri de date: vectori, matrice, tablouri, liste



2h

4. Crearea unui set de date: date de intrare, introducerea datelor

de la tastatură, importul datelor dintr-un fișier text delimitat,

importul datelor din Excel, importul datelor din XML,

webscraping



2h

5. Noțiuni de bază cu grafice: lucrul cu grafice, parametri

grafici, simboluri și linii, culori, caracteristici de text



2h

6. Noțiuni de bază cu grafice: adăugarea de text, axe

personalizate, legende, titluri, axe, linii de referință, adnotări

text. Combinarea de grafice



2h

7. Noțiuni de gestionare a datelor: crearea de noi variabile.

Variabile de înregistrare



2h

8. Noțiuni de gestionare a datelor: redenumirea variabilelor,

valori lipsă, valori de date



2h

9. Noțiuni de gestionare a datelor: conversii, sortarea datelor;

fuzionarea de seturi de date.



2h

10. Date de management avansate: gestionare a datelor, funcții numerice și caractere, funcții matematice, funcții statistice,

funcții de probabilitate, funcții de caractere. Alte funcții utile,

aplicarea funcțiilor la matrice și la structuri de date. O soluție

pentru abordarea de gestionare a datelor



2h

11. Date de management avansate: flux control, executarea

condiționată. Utilizarea funcțiilor definite, agregare și

restructurare.



2h

12. Statistici de populații finite: populații finite complexe. Prelegere folosind video- 2h

183


13. Generare, realizarea unui sondaj, estimarea parametrilor,

statistici multivariate.



2h



2h

Bibliografie

1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006


3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007

4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004

5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983

6. ***R-project home page, http://www.r-project.org/


1. Introducere în R: instrumente de programare in R, clase de

date, tipuri de R – obiecte


2. Introducere în R: utilizarea de funcții în R Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția frecvenței

cumulative. Graficul frecvenței cumulative. Histograma.

Medie. Mediane. Quartile


4. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N. Interval de

variație. Variație. Deviație standard. Covarianță. Coeficient

de corelație. Asimetrie. Exces


5. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția normală,

distribuția binomială


6. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția hipergeometrică,

Repartiția Poisson. Repartiția Multinomiala.


7. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială. Repartiția

uniformă. Repartiția exponențială. Repartiția normală.


8. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat. Repartiția

Student. Repartiția Fisher


9. Estimări pe bază de interval de încredere cu media populației

cunoscută (sau necunoscută) pentru dispersia și proporția unei

populații


10. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu dispersie

cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2


11. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Analiza de varianță Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Realizarea unui sondaj Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare și validare portofoliu Discuții, studii de ca. z 2h

Bibliografie






6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004.

7. ***R-project home page, http://www.r-project.org/



184


străinătate. Problemele de modelare și simulare se folosesc uzual în viaţa reală.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator






• studentul este capabil de a defini, aplica și folosi conceptele, funcțiile și procedurile din sistemul R

studiate în timpul semestrului;

• studentul este capabil de a rezolva probleme, de a efectua analiza datelor și reprezentări de grafice

utilizând comenzile din sistemul R (histograma, distribuția frecvențelor cumulativă, grafic de

frecvențe cumulate, medie, mediana, quartilele, dispersie, dispersie standard, covarianță, coeficient

de corelație, asimetrie, exces)


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

185

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Securitatea sistemelor informatice












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării, Sisteme de operare,

Rețele de calculatoare, Coduri și criptografie

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



186

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor și instrumentelor de

dezvoltare și gestiune a sistemelor informatice sigure. Formarea deprinderilor

de securizare a informației, accesului la informație, autorizare a accesului.

7.2. Obiectivele specifice • Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securității informației în

sisteme de calcul și rețele de calculatoare.

• Proiectarea, implementarea și evaluarea unor componente de securitate ale

sistemelor de calcul.

8. Conţinuturi


1. Introducere. Atacuri, politici și mecanisme, asigurare, aspecte

operaționale, aspecte umane. Fundamentele securității

informației: modele de securitate și principalele rezultate



2h

2. Politici de securitate. Confidențialitate, integritate, protecția

datelor personale, autentificare, încredere



2h

3. Protocoale de autentificare. Parole. Aspecte biometrice Prelegere folosind video-


2h

4. Protocoale de autentificare. Chei simetrice, Chei publice,

etichetare



2h

5. Autorizarea accesului. Matricea de control a accesului.

Modele de securitate multinivel



2h

6. Securitatea rețelelor de calculatoare. Firewalls, Proxies, DMZ:

mail server, WWW server, DNS server, log server



2h

7. Securitatea rețelelor de calculatoare. Network flooding,

Intermediate hosts, CP state and memory allocations



2h

8. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate

Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP)



2h

9. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate

Internet (SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM)



2h

10. Vulnerabilități software. Buffer overflow. Race conditions Prelegere folosind video-


2h

11. Vulnerabilități software. Tehnici de programare a aplicațiilor

sigure



2h

12. Malware. Viruși, viermi, troieni, etc. Prelegere folosind video-


2h

13. Malware. Identificare, eliminare, recuperarea sistemului Prelegere folosind video-


2h

14. Protecția programelor. Aspecte legale Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security

Flaws, Wiley, 2011

187

2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005

3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC

World, Prentice Hall,

4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006

5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005

6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000

7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005

8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-

Hill Osborne Media, 2007

9. Online references:

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,

SANS, http://www.sans.org/


1. Dezvoltarea unei politici de securitate în reîea Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux) Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Testarea securității unui sistem de operare Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de

operare (Windows/Linux) I


5. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de

operare (Windows/Linux) II


6. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor I Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor II Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Instalarea şi configurarea firewallului Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Configurarea unei reţele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Tipuri de atacuri informatice. Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații I Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații II Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security

Flaws, Wiley, 2011

2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005

3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC

World, Prentice Hall,

4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006

5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005

6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000

7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005

8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-

Hill Osborne Media, 2007

9. Online references:

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,

SANS, http://www.sans.org/



http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html

http://www.sans.org/

http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html

http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html

http://www.sans.org/

188


străinătate (Princeton University http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/,

San Jose State University, http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html,

Stanford University http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html), şi permite absolvenţilor să urmeze

programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator






- studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului

- studentul este capabil să securizeze un sistem de operare

- studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software

- studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure

- studentul este capabil să identifice, să elimine și să recupereze un sistem infectat cu malware


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/

189

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Proiect








3.3.Lucrări




3.6. Lucrări practice

/laborator 0/42





Tutoriat 1

Examinări 2






4.1.de curriculum Conform tematicii proiectului ales.

4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt.




Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.

Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.


5.1.de desfăşurare a cursului Nu este cazul.



190

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale







Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei • Alegerea proiectului pe baza autoevaluării capacității de

asimilare, adaptabilitate și efort.

• Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind

tema aleasă.

• Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a

proiectelor software.

• Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a

• tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și

• validării proiectului.

7.2. Obiectivele specifice • Realizarea unui proiect informatic amplu, demn de finalizare a

studiilor de licență.

• Demonstrarea competențelor în domeniul informaticii.

8. Conţinuturi


-

Bibliografie

-

8.2.Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii

1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere

- Booking

2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora

3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness

4. Analiză cerere a pieței

5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical

6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea

aeroportului Henri Coandă

7. Proiectarea unui site de tutoriale web

8. Programare grafică. Aplicație în educație

9. Auditarea unei baze de date

10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle

11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de

mediu

12. Prism-android puzzle

13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice

14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială

191

15. Joc PC

16. Aplicație web pentru comerț electronic

17. Crearea unei aplicații de tip CRM

18. Joc în C++

19. Istoria BMW

20. Tehnologii open source pentru Elearning

21. Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de

service IT

22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql,

aplicate pe un game server

23. Star-wars: Un mini wiki

24. Online voting

25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații

26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la

implementare

27. Blockchain în sistemul medical

28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul

Ravage

29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse

30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației

31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților

32. Metoda Monte Carlo. Aplicații

33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini

34. Cloud management cu Python și Django

35. Creare magazin online și baza de date

36. Proiectarea unui site de socializare

37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar

38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare

39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto

Bibliografie

1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,

http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf



3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999



5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007



7. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001

8. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware



Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă

studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea

unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente

esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice

domeniului informatic în cadrul companiilor.

192

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs

10.5.Seminar / laborator



• Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor în diferitele faze ale elaborării

unui proiect informatic de complexitatea unui proiect de finalizare a studiilor licență.

• Demonstrarea competențelor în domeniul informaticii.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

193

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Elaborarea lucrării de licență








3.3.Lucrări




3.6. Lucrări practice

/laborator 0/42





Tutoriat 1

Examinări 2






4.1.de curriculum Conform temei alese.

4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt.







5.1.de desfăşurare a cursului Nu este cazul.



194

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale







Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de







7.1.Obiectivul general al disciplinei • Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind

tema aleasă.

• Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a

proiectelor software.

• Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a

tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și

validării proiectului.

7.2. Obiectivele specifice • Elaborarea unei lucrări de licență care să demonstreze

competențele acumulate pe parcursul anilor de studiu.

8. Conţinuturi


-

Bibliografie

-

8.2.Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii

1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere

- Booking

2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora

3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness

4. Analiză cerere a pieței

5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical

6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea

aeroportului Henri Coandă

7. Proiectarea unui site de tutoriale web

8. Programare grafică. Aplicație în educație

9. Auditarea unei baze de date

10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle

11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de

mediu

12. Prism-android puzzle

13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice

14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială

15. Joc PC

16. Aplicație web pentru comerț electronic

17. Crearea unei aplicații de tip CRM

195

18. Joc în C++

19. Istoria BMW

20. Tehnologii open source pentru Elearning

21. Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de

service IT

22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql,

aplicate pe un game server

23. Star-wars: Un mini wiki

24. Online voting

25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații

26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la

implementare

27. Blockchain în sistemul medical

28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul

Ravage

29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse

30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației

31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților

32. Metoda Monte Carlo. Aplicații

33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini

34. Cloud management cu Python și Django

35. Creare magazin online și baza de date

36. Proiectarea unui site de socializare

37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar

38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare

39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto

Bibliografie

1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,

http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf



3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999



5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007





8. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001







12. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware




196

Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă

studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea

unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente

esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice

domeniului informatic în cadrul companiilor.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs

10.5.Seminar / laborator



Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor corectă în elaborarea lucrării de

licență, pentru punerea în evidență a competențelor dobândite pe parcursul anilor de studiu.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

197

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Calitatea și fiabilitatea programelor












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor

WEB, Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



198

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi a calității în domeniul programării.

7.2. Obiectivele specifice Însușirea noțiunilor și principiilor domeniului calității programelor.

Deprinderea aplicării procedurilor de colectare a datelor, a

mecanismelor de modelare și predicție pentru creșterea fiabilității

sistemelor informatice.

8. Conţinuturi


1. Introducere în calitatea programelor: conformitatea și

siguranța în funcționare (fiabilitate, întreținere, securitate).



2h

2. Caracteristici de calitate ale produselor software Prelegere folosind video-


2h

3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,

clasificare și evaluare



2h

4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Prelegere folosind video-


2h

5. Funcții specifice fiabilității, mentenanței și disponibilității Prelegere folosind video-


2h

6. Controlul statistic de recepție al conformității Prelegere folosind video-


2h

7. Indicatori generali de fiabilitate și relațiile dintre ei. Estimarea

neparametrică și parametrică a indicatorilor de fiabilitate



2h

8. Fiabilitatea sistemelor. Evaluarea fiabilității sistemelor cu

structură fiabilistică serie, paralel și nedecompozabilă



2h

9. Fiabilitatea sistemelor cu restabilire. Modele Markov pentru

evaluarea fiabilității sistemelor reparabile



2h

10. Fiabilitatea componentelor electronice. Variația ratei

defectărilor în funcție de solicitări



2h

11. Fiabilitatea rețelelor de comunicații. Modele matematice Prelegere folosind video-


2h

12. Fiabilitatea programelor Prelegere folosind video-


2h

13. Ingineria fiabilității sistemelor Prelegere folosind video-


2h



2h

Bibliografie

1. Baciu F., Fiabilitatea sistemelor informatice, Note de curs în format electronic

2. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988

3. Cătuneanu V., Bacivarov I. C., Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militară, 1985

4. Cătuneanu V., Mihalache A., Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei Române, 1983



199

6. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001



1. Atribute ale calității programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Caracteristici de calitate ale produselor software Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,

clasificare și evaluare


4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare portofoliu Discuții, problematizare,

validare

2h

Bibliografie

1. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988






Calitatea și fiabilitatea programelor sunt elemente esențiale în dezvoltarea aplicațiilor informatice. Cursul le

oferă studenţilor concepte și metode de evaluare și îmbunătățire a performanțelor unor modele de calitate,

respectiv fiabilitate a programelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la

universităţi de prestigiu din ţară și străinătate.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator






• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului

• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

200

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Analiza datelor












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Logică matematică și computațională

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Lisp / Scheme

instalat.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



201

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea paradigmelor programării funcționale.

7.2. Obiectivele specifice Aplicarea principiilor programării funcționale în Lisp / Scheme

pentru rezolvarea de probleme cu nivel mediu de dificultate.

8. Conţinuturi


1. Noţiuni introductive: Tipuri de date. Statistica

descriptivă. Reprezentarea grafică a unei mulţimi de

date. Examinarea repartiţiilor variabilelor. Teste

statistice.


şi tablă.

6h

2. Modele regresive: Coeficient de corelaţie, matricea

corelaţiilor, diagrama ȋmprăştierii. Regresia liniară.

Regresia neliniară (polinomială şi mixt

exponenţială). Regresia multiliniară. Regresia

logistică. Noţiuni de analiza supravieţuirii. Modelul

Cox al hazardului proporţional. Modele additive.


şi tablă.

6h

3. Serii temporale: Noţiuni introductive. Metode de

netezire. Prognoza utilizând trendul. Prognoza

utilizând trendul şi componenta sezonieră. Modele

dinamice, bazate pe serii temporale: modele

explicative, modele de ajustare, modele

autopredictive, modelul ARIMA .


şi tablă.

6h

4. Clustering: Măsuri de similaritate. Algoritmul k-

means. Clustering ierarhic.


şi tablă.

4h

5. Tehnici exploratorii multivariate: Analiza factorială.

Analiza componentelor principale. Analiza

canonică. Analiza discriminant. OLAP. Detectarea

anomaliilor.


şi tablă.

6h

Bibliografie

1. Altman D.G., 1991, Practical statistics for medical research, Chapman and Hall.

2. Anderson D., Sweeney D., Williams T., 1994, An Introduction to Management Science,

Quantitative Approaches to Decision Making.

3. Belciug S., Gorunescu M., 2012, Data Mining: Modele predictive şi de clasificare, Implementare

ȋn Matlab şi Java, Editura Albastră Cluj-Napoca.

4. Foucart T., Bensaber A., Garnier R., 1987Méthodes pratiques de la Statistique, Masson.

5. Gorunescu F., 2011, Data Mining: concepts, Models and Techniques, Springer Verlag, Berlin-

Heidelberg

6. Gorunescu F., Prodan A., 2001, Modelare stochastică şi simulare, Editura Albastră Cluj-Napoca,

2001.

7. Gorunescu M., 2007, Clasificare şi prognoză, Editura Universitaria, Craiova

8. Zaknich A., 2003, Neural networks for intelligent signal processing, World Scientific, Series in

Innovative Intelligence, Vol. 4.

202


1. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția

frecvenței cumulative. Graficul frecvenței

cumulative. Histograma. Medie. Mediane. Quartile


2. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N.

Interval de variație. Variație. Deviație standard.

Covarianță. Coeficient de corelație. Asimetrie.

Exces


3. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția

normală, distribuția binomială


4. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția

hipergeometrică, Repartiția Poisson. Repartiția

Multinomiala.


5. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială.

Repartiția uniformă. Repartiția exponențială.

Repartiția normală.


6. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat.

Repartiția Student. Repartiția Fisher


7. Estimări pe bază de interval de încredere cu media

populației cunoscută (sau necunoscută) pentru

dispersia și proporția unei populații


8. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu

dispersie cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2


9. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Analiza de varianță. Pachete R Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Pachete R pentru serii temporale Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Pachete R pentru clasificare Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Pachete R pentru explorare multivariate Exemple, aplicaţii, teme 2h


Bibliografie






6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004.

***R-project home page, http://www.r-project.org/





10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator




203

10.6.Evaluare finala Examen: colocviu 60%


Cunoaşterea principalelor concepte ale programării funcționale şi realizarea de implementări în Lisp a

problemelor ce vizează aspecte de bază ale domeniului.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

204

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor mobile












Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de

programare

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Android Studio

instalat și funcțional corespunzător și dispozitive mobile Android.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




205

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice programării aplicaţiilor mobile.

7.2. Obiectivele specifice Programarea aplicaţiilor Android.

8. Conţinuturi


1. Introducere. Principiile aplicaţiilor mobile. Crearea

activităților. Ciclul de viață al unei activități, intenții, resurse



2h

2. Android Studio. Structura unui proiect. Testare. Android

Support Library



2h

3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea

strategiilor de navigare



2h

4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu

utilizatorul. Principii de Material Design



2h

5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Prelegere folosind video-


2h

6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Prelegere folosind video-


2h

7. Permisiuni, performanță și securitate Prelegere folosind video-


2h

8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea

fragmentelor și a widget-urilor



2h

9. Utilizarea senzorilor Prelegere folosind video-


2h

10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și

îmbunătățirea acestora



2h

11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Prelegere folosind video-


2h

12. Adăugarea de caracteristici geografice Prelegere folosind video-


2h

13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Prelegere folosind video-


2h



2h

Bibliografie

1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Concepts, 2016,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-

concepts/details

2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Concepts, 2017,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-

concepts/details


1. Introducere. Necesar logistic – instalare şi utilizare Exemple, aplicaţii, teme 2h

206

2. Android Studio. Structura unui proiect. Dezvoltarea unei

aplicații elementare. Testare. Android Support Library


3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea

strategiilor de navigare


4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu

utilizatorul. Principii de Material Design


5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Permisiuni, performanță și securitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea

fragmentelor și a widget-urilor


9. Utilizarea senzorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și

îmbunătățirea acestora


11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Adăugarea de caracteristici geografice Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Practicals, 2016,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-

practicals/details

2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Practicals, 2017,

https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-

practicals/details





10. Evaluare


din nota finală


a componentelor aplicațiilor Android


10.5.Seminar /

laborator

Implementarea de aplicații Android cu

caracter didactic




Cunoaşterea conceptelor dezvoltării de aplicații Android. Identificarea componentelor aplicațiilor Android.

Implementarea de aplicații Android elementare.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

207

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Modelare și tehnici de programare în realitatea virtuală

2.2. Codul disciplinei INF.DS.24



seminar

2.5. Anul de studiu 3 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de

evaluare

E 2.8Regimul

disciplinei

D

O

P


3.1 Număr de ore

pe săptămână

5 3.2. din care:

curs

2 3.3

seminar/laborat

or

3

3.4 Total ore din

planul de

învăţământ

56 3.5.din care: 2 curs 28 3.6.seminar/lab

orator

28



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe

teren

12


Tutoriat 3

Examinări 4






4.1 de curriculum • nu este cazul

208

4.2 de competenţe • nu este cazul



cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor


seminarului/laboratorul

ui

• Sală de laborator dotată conform cerinţelor

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale




Com

pet

enţe

tran

sver

sale





7.1 Obiectivul general al

disciplinei • Insusirea tehnicilor de modelare si programare in

realitatea virtuala

7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea unui mediu virtual și a unei experiente

convingătoare de realitate virtuală

• Înțelegerea și analiza problemelor fundamentale ale

realității virtuale

8. Conţinuturi


Introducere in realitatea virtuala Prelegere 2 ore

Navigare in 3D Prelegere 2 ore

Obiecte 3D si grafica scenei Prelegere 2 ore

Culori si texturi Prelegere 2 ore

Lumina si sunet Prelegere 2 ore

Level of Detail si alte tehnici de

eficientizare

Prelegere 2 ore

209

Evenimente si animatie Prelegere 2 ore

Tehnici de interactiune Prelegere 2 ore

Interfata EAI si appleturi Java Prelegere 2 ore

Realitatae virtuala panoramica Prelegere 2 ore

Realitate augmentata Prelegere 2 ore

Realitatae virtuala multiutilizator Prelegere 2 ore

Hardware special pentru realitatea virtuala Prelegere 2 ore

3D pe web (X3D) Prelegere 2 ore

Bibliografie

B. Sherman si A. Craig, “Understanding Virtual Reality: Interface, Application, and Design,”

Morgan Kaufmann; 1st ed, 2002.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Dezvoltarea de interfete utilizator Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore

Grafica – crearea de imagini pe ecran

utilizand OpenGL

Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore

Crearea de obiecte solide, aranjarea lor in

spatiul 3D prin aplicarea de transformari;

crearea de puncte de observatie pentru un tur

virtual si aplicarea paradigmelor de navigare


Crearea unui model 3D si redarea de

instante multiple ale modelului intr-o scena

cu accent pe calitatea imaginii/viteza de

redare


Adaugarea de culoare si textura obiectelor

create anterior


Adaugarea unei surse de lumina pentru

fiecare instanta a obiectelor virtuale si

adaugarea de sunet pentru actiunile utilizator

(drag, click)


Aplicarea de evenimente de animatie si

interactie


Crearea unei experiente complete audio-

video interactive


Tehnici de simplificare a mesh-urilor,

algoritmi de detectie a coliziunilor


Animatie humanoida, interfete speciale

pentru realitate imersiva si augmentata


Programare GPU – shaders Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore

Programare GPU – procesare paralela Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore

Crearea de miscare realista Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore

WebGL si HTML5 Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore

Bibliografie

J. ZARA: Viewpoint applet.

http://www.cgg.cvut.cz/vyuka/VRML/EAI/Viewpoint/Viewpoint.html

210

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

La finalul cursului stundetii vor fi capabili sa extinda notiunile clasice de grafica pe calculator si

sa construiasca lumi virtuale inclusiv pentru web.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Verificarea însuşirii

cunoştinţelor


10.5 Seminar/laborator Verificarea însuşirii

cunoştinţelor practice

Evaluare pe parcurs II 20%

10.6 Evaluare finala Colocviu 60%


• Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator)

• Prezenţa de 80% la laborator

Data completării: .....................................

Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

…………………. ………………………………


……………………………… .........................................................

211

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Metode avansate de programare







3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,

Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.

212

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Descrierea conceptelor și principiilor programării distribuită și a unor algoritmi

avansați.

7.2. Obiectivele specifice Implementarea în Java a principiilor programării distribuite și a algoritmilor

menționați.

8. Conţinuturi


1. Introducere în tehnologia sistemelor

distribuite. Introducere în Map-Reduce

Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

2. Hadoop. Spark Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

3. Programare client-server. Introducere în

Socket-uri. Serializare / deserializare


4. Remote Method Invocation. Socket-uri

multicast


5. Modelul publicare-subscriere. Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

6. Modelul SPMD (Single Program Multiple

Data)


7. Comunicare P2P Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

8. Ordonarea mesajelor și deadlock Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

9. Comunicări non-blocante. Comunicări

colective


10. Procese și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

11. Servere cu multithread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

12. MPI și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

13. Actori distribuiți Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

14. Programare distribuită reactivă Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

Bibliografie

1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008

2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996

3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press

4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014

5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015


1. Implementarea algoritmului de analiză a

hiperlegăturilor (page rank) folosind Spark

Problematizare, discuții, implementare 6h

2. Implementarea unui server de fișiere

folosind socket-uri


3. Înmulțirea matricilor distribuite folosind

MPI


4. Server de fișiere paralel folosind threaduri

multiple și socket-uri



213

Bibliografie








Programarea distribuită permite dezvoltatorilor să folosească mai multe noduri într-un centru de date pentru

a crește debitul și/sau a reduce latența aplicațiilor. Principiile de bază și modalitățile de implemetare studiate

creează premizele adaptării facile a absolvenților la alte medii de lucru în programarea distribuită pe care le-

ar putea întâlni (ex. Scala, C++). De asemenea, tematica abordată este în concordanţă cu programul de

studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de

masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală


a locului și rolului lor în situații practice


10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială II 20%



Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în

curs.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

214

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Programare paralelă, concurentă și distribuită







3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,

Tehnici avansate de programare

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.

215

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Descrierea conceptelor teoretice referitoare la programarea paralelă, concurentă

și distribuită și utilizarea lor.

7.2. Obiectivele specifice Aplicarea în Java a principiilor programării paralele, concurente și distribuite.

8. Conţinuturi


1. Elemente fundamentale despre paralelismul taskurilor.

Paralelism în Java. Crearea și terminarea taskurilor



2h

2. Modele teoretice de calcul pe grafuri și proprietățile

programelor cu taskuri paralele (work, span, paralelism ideal,

accelerarea paralelismului, legea Amdahl)



2h

3. API-uri Java pentru paralelizarea taskurilor. Cadrul Fork/Join Prelegere folosind video-


2h

4. Accelerarea execuției buclelor prin folosirea paralelismului.

Folosirea API-urilor Java. Gruparea și trunchierea iterațiilor

paralele



2h

5. Sincronizarea fluxului de date. Paralelism „pipeline” Prelegere folosind video-


2h

6. Concepte fundamentale și principiile programării concurente Prelegere folosind video-


2h

7. Fire de execuție. Blocări structurate, blocări nestructurate.

Cina filosofilor



2h

8. Secțiuni critice. Izolare bazată pe obiecte (monitoare).

Variabile atomice. Moduri de acces read/write



2h

9. Actori. Algoritmul ciurului lui Eratostene. Problema

producător-consumator. Problema mărginirii buffer-ului



2h

10. Structuri de date concurente. Concurență optimistă. Cozi

concurente. Linearizare



2h

11. Concepte fundamentale și principiile programării distribuite.

Paradigma MapReduce



2h

12. Programare client-server. Socket-uri. Serializare. RMI Prelegere folosind video-


2h

13. Transmiterea mesajelor. SPMD. Comunicare P2P.

Comunicări neblocante. Comunicări colective



2h

14. Combinarea distribuirii și a firelor de execuție multiple Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie






216


1. Programare paralelă în Java. Crearea și terminarea taskurilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind Fork/Join Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind taskuri recursive.

Procesarea paralelă a listelor folosind Java stream


4. Paralelizarea înmulțirii matricilor folosind paralelizarea

buclelor


5. Optimizarea aplicațiilor de paralelizare a fluxului de date Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Blocări și sincronizări Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Izolare globală și izolare bazată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Ciurul lui Eratostene folosind paralelismul actorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Paralelizarea algoritmului de minimum spanning tree Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Hadoop și Spark Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Server de fișiere folosind socket-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Înmulțirea matricilor în MPI Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Server de fișiere folosind fire multiple de execuție Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentarea portofoliului Discuții, validare 2h

Bibliografie








Conceptele și tehnicile abordate reprezintă fundamentul aplicațiilor software din multe domenii, de la

cercetare biomedicală la servicii financiare, pentru o gamă largă de platforme, de la dispozitive mobile la

servere de cloud computing. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi

de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală


a locului și rolului lor în situații practice


10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială II 20%



Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în

curs.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

217

FIŞA DISCIPLINEI

15. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET

1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii


1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei


1.6.Programul de studii/Calificarea Tehnologia informaţiei


2.1.Denumirea disciplinei Managementul proiectelor informatice

2.2. Codul disciplinei INF.DS.27



2.5. Anul de studiu 3 2.6

Semestrul

2 2.7 Tipul de

evaluare

E 2.8 Regimul

disciplinei

DO

P


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30



Tutoriat 1

Examinări 2





4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum

Majoritatea disciplinelor studiate pana in anul IV

4.2 de competenţe Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a

cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor


seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor


218

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale



Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul

didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a

normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Studenţi vor cunoaşte planul de activităţi pentru realizarea unui

proiect software 7.2 Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor

fi în măsură să identifice resursele, riscurile probabile si vor

putea identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor

riscurilor. Vor cunoaşte elemente de management al

contractelor si de management al resurselor umane, vor

defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale

calităţii, vor putea elabora teste functionale ale produselor

software.

8. Conţinuturi


Introducere in managementul proiectelor software: ce este

un proiect software, proiect software versus alt tip de

proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare

pentru managementul proiectelor software, clasificarea

proiectelor software, probleme cu proiectele software.

Prelegere 2 ore

Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea

proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea

infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor

proiectului.

Prelegere 2 ore

Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea

riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului,

executarea planului.

Prelegere 2 ore

Estimarea efortului software: baza estimărilor software,

probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului

utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar

pentru implementarea software utilizând un limbaj de

programare procedurală.

Prelegere 2 ore

Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi

pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui

Prelegere 2 ore

219

drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,

calcularea timpilor de completare (folosind diagrame

PERT).

Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în

pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor

prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea

efectelor riscurilor pe scara temporală.

Prelegere 2 ore

Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea

datelor, monitorizarea costurilor

Prelegere 2 ore

Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii

specifici ai unui contract, acceptarea. Prelegere 2 ore

Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:

selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune

metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,

structuri organizatorice.

Prelegere 2 ore

Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design

pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,

dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste

calitatea.

Prelegere 2 ore

Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere 2 ore Bibliografie

1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999

2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition,

Addison Wesley, 2003

3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007

4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001

8.2 Laborator Metode de predare Observaţii Tipuri de proiecte. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple,

problematizare

2 ore

Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple,

problematizare

2 ore

Estimarea costurilor. Planificarea resurselor Exemple,

problematizare

2 ore

Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple,

problematizare

2 ore

Planificarea activităţilor. Diagrame PERT. Exemple,

problematizare

2 ore

Managementul contractelor. Managementul persoanelor.

Monitorizarea şi controlul. Exemple,

problematizare

2 ore

Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple,

problematizare

2 ore

Bibliografie

1.B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999

2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition,

Addison Wesley, 2003

3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007

4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001

5. C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010

220



programului

Cursul le oferă studenţilor noţiuni sintetizează principii de management în domeniul proiectelor

software

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Implicarea în prelegere

cu întrebări, comentarii,

exemple de analiză.

Evaluare parțială I 20%

10.5 Laborator Implicarea la activitatea

de laborator

Evaluare parțială II 20%

10.6 Evaluare finala Examen 40%



• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate


…………………. ……………………………… .....................................


……………………………… ……………………………………

221

FIŞA DISCIPLINEI

16. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET

1.2.Facultatea Inginerie, Informatică și Geografie

1.3.Departamentul Informatică și Geografie




1.7/Anul universitar 2020-2021

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme expert




2.4.Anul de studiu 3 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E. 2.7Regimul disciplinei DOP

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0/1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0/14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35



Tutoriat 1

Examinări 2





4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Inteligenta artificiala (DD20)

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Videoproiector, calculator cu software aferent.


seminarului/laboratorului • Calculator cu software aferent.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



222

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-

ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică

profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor şi principiilor specifice tehnicilor utilizate în sistemele

expert.

7.2 Obiectivele specifice Oferirea unei baze solide de cunoştinţe pentru conceperea, proiectarea şi

implementarea sistemelor expert.

8. Conţinuturi


1. Funcţiile şi structura unui sistem expert. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

2. Sisteme bazate pe reguli. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

3. Incertitudine, încredere, reţele semantice. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

4. Prolog. Sintaxă, concept, tehnici de programare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

5. Inteligenţă artificială. Strategii de rezolvare a

problemelor. Descompunerea problemelor.

Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

6. Strategii de căutare. Eficienţa căutării Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

7. Reprezentarea cunoştinţelor. Raţionament logic.

Demonstrare automată.


8. Machine Learning. Tehnici de învăţare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

9. Stiluri de învăţare, determinarea celei mai potrivite

variante.


10. Data minig. Problematica. Tehnici. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

11. Motoare de căutare. Tehnici. Clasificări. Căutare web. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

12. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore

Bibliografie

• S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995

• S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

• P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981

• L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009

• http://aima.cs.berkeley.edu/

• S. Sayad, An Introduction to Data Mining, Univ. Toronto, 2010, http://www.saedsayad.com/

8.2 laborator Metode de predare Observaţii

1. Funcţiile şi structura unui sistem expert. Sisteme bazate pe

reguli.

Exemplificare, exerciţii, discuţii 2 ore

2. Incertitudine, încredere, reţele semantice. Inteligenţă

artificială. Strategii de rezolvare a problemelor.

Descompunerea problemelor. Strategii de căutare. Eficienţa

căutării.

Exemplificare, exerciţii, discuţii 2 ore

3. Reprezentarea cunoştinţelor. Raţionament logic.

Demonstrare automată. . Prolog. Sintaxă, concept, tehnici de

programare.

Implementări exemple 2 ore

4. Raţionament calitativ. Sisteme statice, sisteme dinamice. Exemplificari, implementări, discuţii 2 ore

5. Machine Learning. Tehnici de învăţare. Exemplificare, exerciţii, discuţii 2 ore

http://aima.cs.berkeley.edu/

223

6. Stiluri de învăţare, determinarea celei mai potrivite variante. Exemplificari, implementări, discuţii 2 ore

7. Data minig. Problematica. Tehnici. Motoare de căutare.

Tehnici. Clasificări. Căutare web.

Exemplificari, implementări, discuţii 2 ore

Bibliografie

• S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995

• S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

• P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981

• L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009

• http://aima.cs.berkeley.edu/

• S. Sayad, An Introduction to Data Mining, Univ. Toronto, 2010, http://www.saedsayad.com/



programului Cursul oferǎ noţiunile corespunzătoare principiilor şi tehnicilor folosite în sistemele expert, oferind exemple şi trimiteri

către cazuri reale.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Implicarea în prelegere cu

întrebări, comentarii, exemple de

analiză.


10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi

discutarea problemelor

Evaluare pe parcurs II 20%

10.6 Evaluare finala Examen 60%


• cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

http://aima.cs.berkeley.edu/

224

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Redactare și comunicare științifică și profesională












Tutoriat 1

Examinări 2












Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


225

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa








7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și

profesională.

7.2. Obiectivele specifice Aplicarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și

profesională în elaborarea părții scrise a lucrării de licență și a

prezentării ei.

8. Conţinuturi


1. Reguli elementare de stil, gramatică și

punctuație


2. Principii de compoziție Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

3. Stilul specific unei lucrări științifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

4. Aspecte despre forma redactării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

5. Menționarea și citarea resurselor folosite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

6. Redactarea unei lucrări de licență Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h

7. Revizuirea și finalizarea lucrării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a

unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare


9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de

comunicări: formă, format, aspecte ale

discursului


Bibliografie






MA: MIT Press



5. Strunk W., White E. B., The elements of style, ALLYN & BACON, 2000,

http://orwell.ru/library/others/style/



1. Reguli elementare de stil, gramatică și

punctuație


2. Principii de compoziție Problematizare, aplicare 2h

3. Stilul specific unei lucrări științifice Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Aspecte despre forma redactării Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Menționarea și citarea resurselor folosite Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Redactarea unei lucrări de licență Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Revizuirea și finalizarea lucrării Exemple, aplicaţii, teme 2h


226

8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a

unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare


9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de

comunicări: formă, format, aspecte ale

discursului


Bibliografie






MA: MIT Press







Tematica abordată permite însușirea de către studenți a bunelor practici în redactarea și prezentarea

lucrărilor științifice, aspect semnificativ în activitatea ulterioară, fie ea în continuare de studii, cercetare sau

în mari companii de profil.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau

recunoaștere a lor în elaborarea unui text

științific dat.

10.5.Seminar /

laborator



10.6.Evaluare finala Colocviu 100%


Cunoaşterea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională, respectarea regulilor

elementare de stil, gramatică și punctuație, menționarea și citarea corectă a surselor folosite, structurarea

logică a conținutului, extragerea elementelor esențiale ale lucrării în vederea prezentării ei.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………


227

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Etică și integritate academică












Tutoriat 1

Examinări 2












Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


228

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa








7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate

intelectuală specifice domeniilor informaticii.

7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu reguli de comportament și bune practici conforme

eticii profesionale în domeniu și cu respectarea proprietății

intelectuale.

8. Conţinuturi


1. Cod de etică și comportament profesional.

Aspecte generale. Rol. Documente


2. Imperative morale generale Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

3. Responsabilități profesionale specifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

4. Imperative de leadership organizațional Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

5. Conformarea la codul de etică Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

6. Particularități ale eticii și practicii

profesionale în producerea de software


7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor

tehnologiei informației


8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h

9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 3h

10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă

înregistrată. Design industrial. Indicație

geografică. Copyright și alte drepturi


11. Legislație referitoare la etică și proprietate

intelectuală


Bibliografie

1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,

https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse

2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-

acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS

3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-

code/

4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,

1997



6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/

7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int


1. Cod de etică și comportament profesional.

Aspecte generale. Rol. Documente

Exemple, problematizare, discuții 2h

2. Imperative morale generale Exemple, problematizare, discuții 2h

229

3. Responsabilități profesionale specifice Exemple, problematizare, discuții 2h

4. Imperative de leadership organizațional Exemple, problematizare, discuții 2h

5. Conformarea la codul de etică Exemple, problematizare, discuții 2h

6. Particularități ale eticii și practicii

profesionale în producerea de software


7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor

tehnologiei informației


8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Exemple, problematizare, discuții 2h

9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Exemple, problematizare, discuții 6h

10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă

înregistrată. Design industrial. Indicație

geografică. Copyright și alte drepturi


11. Legislație referitoare la etică și proprietate

intelectuală


Bibliografie

1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,

https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse

2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-

acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS

3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-

code/

4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,

1997



6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/

7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int




străinătate. Studentul se familiarizează cu principiil eticii profesionale și a tipurilor de proprietate

intelectuală specifice domeniilor informaticii, aspecte intrinseci ale activității sale ca informatician atât în

cazul continuării studiilor cât și în cadrul oricărei activități profesionale specifice.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau

recunoaștere a lor în domeniul informaticii

10.5.Seminar /

laborator





Cunoaşterea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor

informaticii.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

230

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Concepte de afaceri în IT








3.3.Seminar/lucrări

practice 2/0



3.6.Seminar/ lucrări

practice 28/0





Tutoriat 2

Examinări 2












Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


231

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa






diverse.



disciplinei

Prezentarea unor concepte ce apar în cadrul dezvoltării de afaceri specifice

domeniului IT.

7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu noțiunile fundamentale ale mediului de afaceri, al

start-up-urilor IT, a diferitelor profesii în IT și a cerințelor acestora pe piața

muncii. Studenții vor fi capabili să discute despre concepte de antreprenoriat, să

explice și să aplice principii teoretice de management, să cunoască procesul

deschiderii și funcționării unei companii, să prezinte elementele necesare unui

plan de afaceri și să aplice procedurile importante în stabilirea unei noi

activități comerciale

8. Conţinuturi


10. Dezvoltarea carierei. Profesii în IT (caracteristici, cunoștințe,

abilități, evoluție, cerințele pe piața muncii). CV, scrisoare de

intenție, portofoliu, prezeță on-line. Tipuri de interviuri, teste

de aptitudini, strategii de pregătire



4h

11. Aspecte legale, etice și sociale ale afacerilor în IT. Impactul

noilor tehnologii. Etică, valori, decizii. Proprietate

intelectuală. Protecția datelor. Colectarea datelor. Legislație



2h

12. Securitate și siguranță în afaceri dpv al tehnologiei

informației. Proprietăți, riscuri, amenințări, vulnerabilități,

mecanisme de securitate, rolul riscului în ciclul de viață,

gestionarea riscului. Legislație



2h

13. Cunoștințe comerciale despre mediul în care organizația

operează (clienți, competitori, furnizori), eficiență, cost

efectiv, protecția consumatorului, piața specifică



2h

14. Practică profesională: responsabilități, dezvoltare profesională

continuă, certificare profesională



2h

15. Abilități de comunicare: argumentare, cercetare, evaluare

critică, scriere de documentații și materiale tehnice, etică,

prezentare de produse și comunicare profesională



2h

16. Elemente de bază în marketing Prelegere folosind video-


2h

17. Aspecte tehnice legate de pornirea unei afaceri: companii /

corporații, capital, căutare de fonduri, scheme

guvernamentale, tipuri de taxe



4h

18. Funcționarea companiei, acorduri de colaborare, obligații

legale ale directorilor și ale membrilor conducerii



2h

19. Fuzionarea, achiziționarea altor companii Prelegere folosind video-


2h

20. Lichidarea și insolvența Prelegere folosind video-


2h

232



2h

Bibliografie

1. Bott F., Professional Issues in Information Technology, BCS, The Chartered Institute for IT, 2014

2. Mellor R. B., Entrepreneurship for Everyone, Sage, 2008

3. Mellor R. B., Knowledge Management and Information Systems Strategy, Palgrav, 2011

4. Murray A., Information technology law: the law and society, Oxford University Press, 2013

5. Quinn M. J., Ethics for the information age, Pearson, 2017

6. Bynum T. W., Simon R., Computer ethics and professional responsibility, 2004

7. Sonmez J., Soft Skills: The software developer’s life manual, Manning Publications, 2014

8. Thiel P., Zero to One: Notes on Startups, or How to Build the Future, Crown Business, 2014


1. Dezvoltarea carierei. Profesii în IT (caracteristici, cunoștințe,

abilități, evoluție, cerințele pe piața muncii). CV, scrisoare de

intenție, portofoliu, prezeță on-line. Tipuri de interviuri, teste

de aptitudini, strategii de pregătire


2. Aspecte legale, etice și sociale ale afacerilor în IT. Impactul

noilor tehnologii. Etică, valori, decizii. Proprietate

intelectuală. Protecția datelor. Colectarea datelor. Legislație


3. Securitate și siguranță în afaceri dpv al tehnologiei

informației. Proprietăți, riscuri, amenințări, vulnerabilități,

mecanisme de securitate, rolul riscului în ciclul de viață,

gestionarea riscului. Legislație


4. Cunoștințe comerciale despre mediul în care organizația

operează (clienți, competitori, furnizori), eficiență, cost

efectiv, protecția consumatorului, piața specifică


5. Practică profesională: responsabilități, dezvoltare profesională

continuă, certificare profesională


6. Abilități de comunicare: argumentare, cercetare, evaluare

critică, scriere de documentații și materiale tehnice, etică,

prezentare de produse și comunicare profesională


7. Elemente de bază în marketing Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Aspecte tehnice legate de pornirea unei afaceri: companii /

corporații, capital, căutare de fonduri, scheme

guvernamentale, tipuri de taxe


9. Funcționarea companiei, acorduri de colaborare, obligații

legale ale directorilor și ale membrilor conducerii


10. Fuzionarea, achiziționarea altor companii Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Lichidarea și insolvența Exemple, aplicaţii, teme 2h


Bibliografie

1. Bott F., Professional Issues in Information Technology, BCS, The Chartered Institute for IT, 2014

2. Mellor R. B., Entrepreneurship for Everyone, Sage, 2008

3. Mellor R. B., Knowledge Management and Information Systems Strategy, Palgrav, 2011

4. Murray A., Information technology law: the law and society, Oxford University Press, 2013

5. Quinn M. J., Ethics for the information age, Pearson, 2017

6. Bynum T. W., Simon R., Computer ethics and professional responsibility, 2004

7. Sonmez J., Soft Skills: The software developer’s life manual, Manning Publications, 2014

8. Thiel P., Zero to One: Notes on Startups, or How to Build the Future, Crown Business, 2014

233




străinătate. Studenții vor avea abilitățile necesare identificării aspectelor importante ale pornirii propriei

afaceri în IT, dar și a urmăririi propriei cariere prin urmărirea mediului de afaceri în care funcționează și se

integrează prin profesia aleasă.

10. Evaluare


din nota finală




10.5.Seminar /

laborator





Să cunoască concepte elementare de antreprenoriat, principii fundamentale de management, procesul

deschiderii și funcționării unei companii, elementele unui plan de afaceri. Să fi elaborat lucrările practice

aferente cerințelor minimale de performanță. Să cunoască aspectele actuale ale pieței muncii în IT.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

234

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Istoria sistemelor de calcul









practice 0/2




practice 0/28





Tutoriat 2

Examinări 2












Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale


235

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa






diverse.


7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea etapelor evoluției sistemelor de calcul și a informaticii,

particularități, motivații, implicații, perspective.

7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu evoluția gândirii, tehnicii și tehnologiei

în domeniul sistemelor de calcul.

8. Conţinuturi


1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

2. Etapele dezvoltării informaticii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul

în România


4. Principii, concepte, teorii implicate în

evoluția sistemelor de calcul


5. Personalități care au marcat evoluția

invormaticii și a sistemelor de calcul


6. Istoria dispozitivelor mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe

calculator


8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul

în alte domenii


9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri.

Tehnologii


10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/

2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/

3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,

https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html

4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014

5. Vlada M., Adăscăliței A.,, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and

Horn clauses, Proc. ICVL 2017


1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h

2. Etapele dezvoltării informaticii Exemple, studii de caz, teme 2h

3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul în România Exemple, studii de caz, teme 2h

4. Principii, concepte, teorii implicate în evoluția sistemelor

de calcul

Exemple, studii de caz, teme 6h

5. Personalități care au marcat evoluția invormaticii și a

sistemelor de calcul


6. Istoria dispozitivelor mobile Exemple, studii de caz, teme 2h

7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe calculator Exemple, studii de caz, teme 2h

236

8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul în alte

domenii


9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri. Tehnologii Exemple, studii de caz, teme 4h

10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h


Bibliografie

1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/

2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/

3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,

https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html

4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014

5. Vlada M., Adăscăliței A., History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and

Horn clauses, Proc. ICVL 2017




străinătate. Studentul capătă noțiunile și abilitățile necesare înțelegerii evoluției sistemelor de calcul.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre evoluția

sistemelor de calcul

10.5.Seminar /

laborator

Capacitatea de aplicarea cunoștințelor

teoretice în studiile de caz pe diferitele etape,

concepte, tehnologii din evoluția sistemelor

de calcul



Studentul este capabil să exemplifice diferitele etape ale evoluției sistemelor de calcul.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

237

5.5 Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizarea

studiilor

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie

Domeniul: INFORMATICĂ

PROI

Metodologie proprie privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de

licenţă şi disertaţie

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ superior acreditată,

organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă şi disertaţie potrivit Legii educaţiei

naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 288/2004 privind

organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului

nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, Ordinului

ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare

ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind

regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior, Ordinului ministrului de resort

privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizarea şi desfăşurare a examenelor de

licenţă/diplomă şi disertaţie (OM 6125/29.12.2016) cu modificările ulterioare (OM

3471/17.03.2017 şi OM 5643/12.12.2017), Cartei Universităţii Spiru Haret şi Regulamentului

propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă / diplomă şi disertaţie Nr.

255/16.01.2018.

Art. 2. Prezenta metodologie este specifică examenelor de finalizare a studiilor pentru

următoarele programe:

- Studii universitare de licenţă (ciclul I Bologna) în INFORMATICĂ – 3 ani;

- Studii universitare de masterat (Ciclul II Bologna): TEHNOLOGII MODERNE ÎN

INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICE.

238

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII

ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII NR. 288/2004

Art. 3. (1) Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de

licenţă/diplomă şi disertaţie pentru absolvenţii proprii.

(2) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor

instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programul

de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, cu respectarea prevederilor legale şi în

condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

Art. 4. Absolvenţii programelor de studii universitare din structura Universităţii Spiru

Haret se înscriu şi susţin examen de licenţă la instituţia pe care au absolvit-o.

Art. 5. (1) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret se pot înscrie şi pot susţine examen de

licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată cu aprobarea senatelor

universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de

administraţie.

(2) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret care optează să susţină examenul de

licenţă/diplomă la alte instituţii de învăţământ superior nu vor putea depune cerere în vederea

aprobării de către Senat şi obţinerii avizului Consiliului de administraţie dacă nu fac dovada că

au achitat taxa stabilită de Consiliul de administraţie pentru aceste situaţii.

Art. 6. Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior pot susţine examen de

licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret, în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

Art. 7. Examenele de licenţă şi disertaţie la Universitatea Spiru Haret se organizează în trei

sesiuni: sesiunea de vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna

februarie). În cadrul celor trei sesiuni, Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie, stabileşte

datele concrete ale desfăşurării examenului de licenţă şi disertaţie.

Art. 8. În cadrul unui program de studii universitare examenul de licenţă şi disertaţie se

organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi candidaţii, indiferent de forma de

învăţământ absolvită.

Art. 9. La examenul de licenţă şi disertaţie se pot prezenta absolvenţii programelor de

studii universitare din promoţia curentă şi promoţiile anterioare, de la învăţământul cu frecvenţă

(IF), învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) şi învăţământul la distanţă (ID).

Art. 10. Comisiile de examen de licenţă şi disertaţie se stabilesc, pe programe de studii,

prin decizie a rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Senatului

universitar. Comisiile de examen pentru finalizarea studiilor se fac publice. Comisia este

alcătuită din minimum trei cadre didactice, din care un preşedinte, cu grad de profesor sau

conferenţiar şi doi membri, cu grad cel puţin de lector. Membrii unei comisii de examen trebuie

să aibă titlul ştiinţific de doctor şi să fie specializaţi în domeniul disciplinelor care fac obiectul

tematicii pentru examen. Secretarul comisiei trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent

universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.

Art. 11. Conducerea Universităţii Spiru Haret, conducerea Facultăţii de Inginerie,

Informatică şi Geografie şi, comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru

organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

239

Art. 12. Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi

soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi

rude până la gradul al III-lea, inclusiv, conform legii.

Art. 13. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare a studiilor se face la

instituţia/facultatea organizatoare, individual sau de către instituţia de învăţământ superior la care

candidaţii au urmat studiile.

Art. 14. (1) Înscrierea candidaţilor la examenul de licenţă şi disertaţie se efectuează cu

cel puţin 10 zile înainte de data programată pentru susţinerea examenului.

(2) Înscrierea la examenul de licenţă şi disertaţie se face prin completarea unei cereri tip şi

depunerea dosarului cu toate documentele necesare şi în formatul solicitat de facultate.

(3) Dosarul pentru înscrierea la examenul de licenţă va cuprinde:

• cerere de înscriere, tip;

• declarație pe propria răspundere că actele depuse la dosar sunt obținute cu respectarea

legilor.

• fişă ALUMNI;

• declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de licenţă/diplomă;

• raport SafeAssign privind scorul de similaritate (realizat folosind platforma

Blackboard pentru identificarea plagiatului) avizat de profesorul coordonator;

• 1 exemplar din lucrarea de licenţă copertată, însoţită de referatul profesorului

coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;

• situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă;

• diploma de bacalaureat în original şi copie xerox autentificată de personalul

secretariatului;

• copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului;

• copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de personalul

secretariatului;

• copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului;

• certificatul de competenţă lingvistică;

• chitanţa de achitare a taxei de licenţă/diplomă;

• nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat;

• 3 fotografii format ¾;

• dosar plic.

(4) Dosarul pentru înscrierea la examenul de disertaţie va cuprinde:

• cerere de înscriere, tip;

• declarație pe propria răspundere că actele depuse la dosar sunt obținute cu respectarea

legilor.

• fişă ALUMNI;

• declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de disertaţie;

• raport SafeAssign privind scorul de similaritate (realizat folosind platforma

Blackboard pentru identificarea plagiatului) avizat de profesorul coordonator;

• 1 exemplar din lucrarea de disertaţie copertată, însoţită de referatul profesorului

coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;

• situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă;

• diplomă de licenţă în original şi copie xerox autentificată de personalul

secretariatului;

240

• copie xerox de pe suplimentul la diploma de licenţă autentificată de personalul

secretariatului;

• copie xerox de pe diploma de bacalaureat autentificată de personalul secretariatului;

• copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului;

• copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de personalul

secretariatului;

• copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului;

• chitanţa de achitare a taxei de disertaţie;

• nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat;

• 3 fotografii format ¾;

• dosar plic.

(5) Facultatea va aduce la cunoştinţă absolvenţilor (direct sau prin anunţuri la aviziere şi

pe Internet), cel târziu până la data de 31 mai, intervalul de timp în care se fac înscrieri şi

programul orar al secretariatelor pentru înscrierea la licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi

programarea examenului de licenţă şi disertaţie.

(6) Candidații vor depune o declarație, pe propria răspundere, că actele depuse la dosar

sunt obținute în condițiile legii. Verificarea conţinutului dosarelor de înscriere la examenul de

licenţă şi disertaţie se efectuează de către secretariatele facultăţii sub coordonarea şi controlul

decanului. În situația descoperirii unor documente false, consecințele vor fi suportate, în

totalitate, de către semnatarului declarației privind legalitatea documentelor.

Art. 15. După verificarea dosarelor de înscriere la examenul de licenţă, Comisia de

licenţă aprobă lista candidaţilor admişi să participe la examenul de licenţă şi o afişează cu 48 de

ore înainte de începerea examenului, împreună cu programarea pe ore şi săli a candidaţilor

pentru susţinerea celor două probe de examen.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI

DE LICENŢĂ PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITUŢII

DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Art. 16. Potrivit legii, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă pentru

absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze

provizoriu la programul de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, în condiţiile

prevăzute de lege şi cu respectarea prezentului Regulament.

Art. 17. Pot susţine examen de licenţă la Universitatea Spiru Haret absolvenţii de

învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să

funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare.

Art. 18. Examenul de licenţă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior

acreditate se susţine în aceleaşi condiţii ca şi pentru absolvenţii proprii, cu condiţia existenţei

aprobării senatelor celor două universităţii, după avizul consiliilor de administraţie.

Art. 19. Examenul de licenţă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior

autorizate să funcţioneze provizoriu cu programe de studii autorizate/acreditate se organizează şi

se desfăşoară în aceleaşi condiţii ca cele pentru absolvenţii proprii ai Universităţii Spiru Haret.

Art. 20. Instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu de unde

provin absolvenţii care se înscriu pentru examene de licenţă încheie cu Universitatea Spiru Haret

241

un protocol cu privire la modul în care se va organiza şi desfăşura examenul, cu aprobarea

senatelor universitare, după ce s-a primit avizul consiliilor de administraţie.

Art. 21. (1) Înscrierea absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior

autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare, pentru examenul

de licenţă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în

baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea

prevederilor legale în vigoare.

(2) Taxele aferente examenului de licenţă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ

superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care optează pentru susţinerea

examenului de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii Spiru Haret, sunt identice cu cele

percepute absolvenţilor proprii.

(3) Cuantumul taxelor de finalizare a studiilor universitare de licenţă se stabilesc anual de

către consiliul de administraţie.

CAPITOLUL IV

CONŢINUTUL EXAMENULUI DE LICENŢĂ

Art. 22. (1) Examenul de licenţă/diplomă constă în două probe, după cum urmează:

a) proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;

b) proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.

(2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă sunt publice.

(3) Probele examenului de licenţă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi

moment, a comisiei de examen şi a examinatului.

Art. 23. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate are ca scop verificarea

capacităţii absolvenţilor de a integra şi valoriza cunoştinţele obţinute pe parcursul facultăţii, de a

le adapta la procesul cognitiv din domeniul specializării, precum şi la cerinţele practice ale

profesiunii pentru care s-au pregătit.

Art. 24. (1) Susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se

va realiza sub formă de test complex susţinut oral.

(2) Testul complex are trei componente care sunt evaluate independent de către comisia

de examen:

Componenta 1: Baze de date;

Componenta 2: Structuri de date / Sisteme de operare (o disciplină la alegere);

Componenta 3: Programare orientată pe obiecte.

Biletul de examen aferent fiecărei componente are trei subiecte: unul privind concepte şi

noţiuni de bază, al doilea prin care se evaluează capabilitatea de explicare/justificare a efectului

unei tehnici de lucru, a unui algoritm sau a unei secvenţe de cod, iar al treilea prin care se

evaluează capabilitatea de utilizare a tehnicilor de lucru/de programare sau a metodelor de

rezolvare pentru obţinerea soluţiei unei probleme/exerciţiu. Al doilea subiect poate fi de tip grilă

sau eseu.

(3) Biletele pentru examenul oral au caracter secret şi numărul lor trebuie să depăşească

cu 5 numărul candidaţilor programaţi pentru susţinerea probei. Subiectele sunt realizate de

membrii comisiei de licenţă şi verificate de preşedintele comisiei de licenţă în conformitate cu

tematica aprobată de Consiliul Facultăţii.

242

(4) Examinarea orală se realizează individual. Fiecărui candidat i se va acorda timpul

necesar pentru a-şi pregăti răspunsul, dar nu mai mult de 20 de minute per componentă. În orice

moment al desfăşurării probei, în sală trebuie să fie cel puţin 3 persoane.

Art. 25. Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă urmăreşte evaluarea

capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele în vederea rezolvării unor probleme specifice

domeniului de pregătire şi a unor cazuri practice. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării se

testează capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, de integrare a

cunoştinţelor/informaţiilor din domenii diferite, disponibilitatea pentru abordare novatoare şi

construcţie independentă, originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica

domeniului de specialitate.

Art. 26. Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă se desfăşoară, după caz, în plenul

Comisiei de licenţă sau în subcomisii, organizate pe domenii ale programului de studii, numite

prin decizie de Rectorul Universităţii.

CAPITOLUL V

CONŢINUTUL EXAMENULUI DE DISERTAŢIE

Art. 27. Programele de studii universitare de master organizate în baza Legii nr.

288/2004 se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 28. Universitatea Spiru Haret organizează examen de disertaţie numai pentru

absolvenţii proprii ai programului se studii universitare de masterat „TEHNOLOGII MODERNE

ÎN INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICE”, din promoţia curentă şi din promoţiile

anterioare.

Art. 29. (1) Examenul de disertaţie constă într-o singură probă, şi anume prezentarea şi

susţinerea lucrării de disertaţie.

(2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc

şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.

(3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar

numărul de credite transferabile alocate este 10 (zece).

(4) Media examenului de disertaţie se determină cu 2 zecimale.

(5) Notele membrilor comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10.

(6) Deliberarea comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică.

(7) Deciziile în cadrul comisiei de disertaţie se iau în unanimitate.

(8) Taxele aferente susţinerii examenului de finalizare a studiilor universitare de master

se stabilesc anual de Consiliul de administraţie.

Art. 30. La examenul de disertaţie nu se pot depune contestaţii.

CAPITOLUL VI

CERINŢE PRIVIND ORGANIZAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ ŞI DISERTAŢIE

Art. 31. (1) Pentru proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se

elaborează, la fiecare componentă, o tematică şi o bibliografie. Tematica se alcătuieşte pe baza

propunerilor titularului de disciplină (care operează o selecţie a temelor, în raport cu relevanţa lor

pentru profilul viitorului specialist) şi este dezbătută şi aprobată în Consiliul facultăţii.

243

(2) Tematica şi bibliografia sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţii înscrişi la examenul de

licenţă, indiferent de forma de învăţământ absolvită: învăţământ cu frecvenţă (IF), învăţământ cu

frecvenţă redusă (IFR) sau la distanţă (ID).

(3) Tematica şi bibliografia sunt aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor (cu cel puţin

3 luni de zile înainte de data începerii examenului de licenţă), prin afişare la avizierul facultăţii,

precum şi pe web site. În plus, facultatea va pune la dispoziţia studenţilor resurse educaţionale

(în format electronic sau tipărit) cu rol de ghidare în pregătirea probei 1.

(4) Pentru îndrumarea şi sprijinirea studenţilor în pregătirea examenului de licenţă,

facultatea va organiza, în perioada aprilie-iunie, consultaţii pe tematica şi bibliografia probei

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 32. 1) În vederea elaborării de către absolvenţi a unor lucrări de licenţă şi disertaţie

de nivel înalt, facultatea:

a. asigură stabilirea, din timp, în departament, a temelor pentru lucrările de licenţă şi disertaţie,

pe discipline şi îndrumători, aprobarea lor în Consiliul facultăţii şi aducerea la cunoştinţa

studenţilor şi a masteranzilor, prin afişare la avizierul Examen de licenţă/disertaţie.

b. urmăreşte repartizarea cadrelor didactice în activitatea de îndrumare a elaborării lucrărilor de

licenţă/disertaţie. Cadrele didactice îndrumătoare ale lucrărilor de licenţă trebuie să fie cel

puţin asistent doctor. În îndrumarea unei lucrări de licenţă pot participa şi două cadre

didactice (un profesor/conferenţiar şi un asistent/lector).

c. urmărește menținerea calității de îndrumător până la susținerea examenului de finalizarea

studiilor de către studentul/masterandul care a acceptat tema de licență/disertație; schimbarea

îndrumătorului este posibilă numai în situația în care cadrul didactic îndrumător devine

indisponibil (motive de sănătate, întreruperea contractului de muncă etc.).

d. organizează consultaţii metodologice cu studenţii pe problematica examenului de licenţă şi,

acolo unde este cazul, şi privind elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă şi disertaţie.

2) În situații excepționale, lucrarea de licență poate fi elaborată sub îndrumarea unui

expert în informatică (angajat la o firmă de profil), în cotutelă cu un cadru didactic, cu grad

didactic cel puțin lector, al Facultății de Inginerie, Informatică și Geografie, al cărui domeniu

profesional este INFORMATICA.

Art. 33. Exigenţele, standardele şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de licenţă sunt

aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi la examen, indiferent de facultatea, forma de învăţământ şi

anul absolvirii.

Art. 34. (1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă şi disertaţie de către studenţi

sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor.

(2) Comercializarea lucrărilor de licenţă şi disertaţie de către cadrele didactice şi

studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz.

(3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă şi disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea

acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile de plagiat. Limitele

superioare ale scorului de similaritate SafeAssign sunt: 5% pentru secțiunea "Aspecte teoretice";

10 % pentru secțiunea "Aspecte tehnologice", 1% pentru secțiunea/secțiunile dedicate proiectului

informatic. Nu se ia în considerare indicele de similaritate privind secțiunea "Bibliografie".

Totuși, coordonatorul ia decizia finală privind plagiatul. Scorurile de similaritate sunt doar

informative și nu trebuie să depășească limitele menționate. Dacă oricare din scoruri depășește

limita impusă, lucrarea nu va fi acceptată pentru susținere.

(4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în

vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliul

244

facultăţii şi, apoi în senatul universitar, şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în

conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare.

CAPITOLUL VII

STABILIREA REZULTATELOR, AFIŞAREA LOR ŞI SOLUŢIONAREA

CONTESTAŢIILOR

Art. 35. Evaluarea răspunsurilor/lucrărilor la proba nr.1, respectiv Evaluarea

cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, susţinută prin examinare orală, se realizează astfel:

Punctajul asociat fiecărui subiect al unei componente este de trei puncte. La fiecare componentă

se acordă punctul din oficiu. Deci, nota fiecărei componente este între 1 şi 10. Media la proba

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se calculează ca medie aritmetică,

nerotunjită, a celor trei note obţinute la evaluarea componentelor testului.

Art. 36. Nota minimă de promovare a probei nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor

fundamentale şi de specialitate este 5 (cinci).

Art. 37. La probele susţinute oral nu se pot depune contestaţii.

Art. 38. (1) Rezultatele la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate

se anunţă prin afişare, în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea probei respective.

(2) Afişarea se face la sediul instituţiei unde s-a desfăşurat examenul de licenţă şi

cuprinde două liste: Lista candidaţilor promovaţi la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor

fundamentale şi de specialitate şi Lista candidaţilor care nu au promovat această probă. Afişarea

se face şi pe pagina web a facultăţii.

Art. 39. Nota la proba nr. 2, respectiv prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă

reprezintă media aritmetică cu 2 zecimale a notelor individuale date de membrii comisiei. Notele

probelor orale de examen sunt numere întregi de la 1 la 10. Nota propusă în referat de îndrumă-

torul lucrării are caracter orientativ (nu se ia în calcul). Nota minimă de promovare este 5.

Art. 40. Îndrumătorul lucrării de licenţă şi disertaţie poate participa (cu evaluare

consultativă) la susţinerea lucrării de către absolvent.

Art. 41. La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie nu se pot depune

contestaţii.

Art. 42. Rezultatul probei privind prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă / disertaţie

se comunică prin afişare la sediul instituţiei organizatoare şi pe pagina web a facultăţii, în termen

de 24 de ore de la data susţinerii.

Art. 43. Media probelor examenului de licenţă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase) şi

aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale

(proba nr. 1 şi proba nr. 2), iar numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece), câte 5

(cinci) pentru fiecare probă.

Art. 44. (1) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de

licenţă nu este publică.

(2) Luarea deciziilor în cadrul comisiilor de licenţă se face în unanimitate.

Art. 45. (1) Absolvenţii care au promovat una din cele două probe în sesiunile de licenţă

anterioare, cu nota minimum 5 (cinci) se pot prezenta ulterior la sesiunile examenului de licenţă

pentru susţinerea probei nepromovate, cu achitarea taxelor aferente.

(2) În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor acestea pot fi susţinute într-

o sesiune ulterioară, cu suportarea de către candidat a cheltuielilor aferente, în condiţiile stabilite

de prezenta metodologie şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

245

CAPITOLUL VIII

DISPOZIŢII FINALE

Art. 46. Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau

acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional, şi care nu au susţinut sau nu au

promovat examenele de finalizare a studiilor pot susţine examenul de licenţă în cadrul

Universităţii Spiru Haret sau la alte instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe

de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română

de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Art. 47. Universitatea Spiru Haret eliberează diplome de licenţă, respectiv diplome de

master, însoţite de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării

examenului. Până la eliberarea diplomei de licenţă/ diplomei de master, facultatea eliberează, la

cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor prin care se certifică promovarea examenului de

licenţă/disertaţie.

Art. 48. Adeverinţele de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale

ca şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor

responsabile din universitate precum şi următoarele informaţii:

a) domeniul de studii universitare;

b) programul de studii/specializarea;

c) perioada de studii;

d) media de finalizare a studiilor;

e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare,

locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului,

ordin al ministrului, după caz).

Art. 49. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează

procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.

Art. 50. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la

cerere, un certificat de studii universitare, eliberat de Universitatea Spiru Haret şi care cuprinde:

a) domeniul de studii universitare;

b) programul de studii/specializarea;

c) perioada de studii;

d) mediile de promovare a anilor de studii;

e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare,

locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului,

ordin al ministrului, după caz).

Art. 51. În termen de 60 de zile de la încheierea examenului de licenţă şi disertaţie,

facultatea înaintează, la Secretariatul general al Universităţii şi la Serviciul acte de studii,

rezultatele finale ale examenului, respectiv cataloagele şi dosarele persoanele ale absolvenţilor

care au promovat examenele.

Art. 52. (1) Prezenta metodologie va fi adusă la cunoştinţa studenţilor şi masteranzilor

prin afişare pe pagina web şi la avizierele proprii.

(2) Această metodologie a fost aprobată de Consiliul Facultăţii de Inginerie, Informatică

şi Geografie, în şedinţa din data de 29.01.2018 şi se aplică începând cu sesiunile de examene de

finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2017-2018.

DECAN,

Prof. univ. dr. Grigore ALBEANU

facultatea de inginerie, informatică şi geografie · acoperit, teren multifuncțional acoperit...

Documents