facultatea de geografie - geologie · teza este formată din șapte capitole, grupate în două...

1

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Geografie - Geologie

Şcoala Doctorală de Geoștiințe

Specializarea Știința Mediului

INVESTIGAREA ȘTIINTIFICĂ A PROCESELOR EVOLUTIVE DE ÎMBĂTRÂNIRE A

PICTURILOR VECHI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător științific : Doctorand :

Prof. univ. dr. Ion SANDU Marius MUNTEANU

2018

2

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Şcoala Doctorală de Geoștiințe

Specializarea Știința Mediului

Domnului/Doamnei..........................................................................................................................

Vă aducem la cunoștință că în data de 26.09.2018, ora 11:00, în Sala H1, corpul H, drd. Marius

Munteanu va susține în ședință publică teza de doctorat cu titlul:

INVESTIGAREA ȘTIINTIFICĂ A PROCESELOR EVOLUTIVE DE ÎMBĂTRÂNIRE A

PICTURILOR VECHI

în vederea obținerii titlului științific de doctor în domeniul ȘTIINȚA MEDIULUI.

Comisia de doctorat:

Președinte: Prof. univ. dr. Mihai Brânzilă, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Conducător științific: Prof. univ. dr. Ion Sandu, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Referenți: Prof.univ.dr.ing Valentin NEDEFF, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău

Prof. univ. dr. Constantin MĂRUŢOIU, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Gabi DROCHIOIU, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Teza poate fi consultată la Biblioteca Facultății de Geografie și Geologie.

3

Mulțumiri: această lucrare a fost cofinanţată în perioada Iulie – Decembrie 2015 din

proiectul european “Prin burse doctorale spre o nouă generaţie de cercetători de elită”,

cofinanţat prin Fondul European Social, ȋn cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, proiect POSDRU/ 187/1.5/S/155397.

Acknowledgments: this work was co-funded in July – December 2015 by the European

Social Fund through Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007

– 2013, project number POSDRU/187/1.5/S/155397, project title “Towards a New

Generation of Elite Researchers through Doctoral Scholarships”.

4

Cuprins

Introducere .................................................................................................................................................... 1

I. STRUCTURA PICTURILOR VECHI PE SUPORT ......................................................................... 2

I.1. Suportul de lemn ......................................................................................................................... 3

I.1.1. Proprietăți fizice ..................................................................... Error! Bookmark not defined.

I.1.2. Proprietăţile termice ............................................................... Error! Bookmark not defined.

I.1.3. Proprietăţile mecanice ............................................................ Error! Bookmark not defined.

I.2. Suporturile flexibile ...................................................................................................................... 3

I.2.1. Pânza ..................................................................................................................................... 3

I.2.2. Cartonul și hârtia ................................................................................................................... 3

I.2.3. Pielea și pergamentul ............................................................................................................ 2

I.3. Suporturi rigide pentru pictura murală sau monumentală ............................................................ 2

I.3.1. Proprietăți ............................................................................... Error! Bookmark not defined.

I.4. Stratul de preparație ...................................................................................................................... 3

I.5. Stratul policrom ............................................................................................................................ 3

I.5.1. Pigmenți ................................................................................................................................ 3

I.5.2. Lianți ........................................................................................ Error! Bookmark not defined.

I.5.3. Stratul de protecție sau vernisul ............................................ Error! Bookmark not defined.

II. FACTORII CARE AFECTEAZĂ STAREA DE CONSERVARE A PICTURILOR VECHI.

DETERIORARI ȘI DEGRADARI .............................................................................................................. 4

II.1. Factori exogeni ................................................................................ Error! Bookmark not defined.

II.1.1. Factori climatici .......................................................................... Error! Bookmark not defined.

II.1.2. Agenți microbiologici ................................................................. Error! Bookmark not defined.

5

II.1.3. Agenți chimici și radiativi. Poluarea ........................................... Error! Bookmark not defined.

II.1.4. Factorul antropic......................................................................... Error! Bookmark not defined.

II.2. Factori endogeni .............................................................................. Error! Bookmark not defined.

II.2.1. Natura materialelor ..................................................................... Error! Bookmark not defined.

II.2.2 Modificarea structurii chimice a suportului ................................ Error! Bookmark not defined.

II.2.3. Defectele naturale sau apărute în urma procesului de fabricare și prelucrare . Error! Bookmark

not defined.

II.3. Deteriorări și degradări ale elementelor structurale ale picturilor vechi ........ Error! Bookmark not

defined.

II.3.1. Deteriorări și degradări ale suportului de lemn ........................... Error! Bookmark not defined.

II.3.2. Deteriorări și degradări ale stratului policrom ............................. Error! Bookmark not defined.

III. METODE DE CARACTERIZARE A STĂRII DE CONSERVARE ............................................. 5

III.1. Microscopia optică, OM ............................................................................................................... 5

III.2. Microscopia electronică SEM-EDX ............................................................................................. 5

III.3. Spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR) .......................................................... 6

III.4. Colorimetria CIE L*a*b*.............................................................................................................. 6

III.5. Gaz-cromatografia, PY-GS și PY-GS/MS .................................................................................... 6

III.6. Scanarea 3D .................................................................................................................................. 1

III.7. RTI ............................................................................................................................................... 1

IV. STUDIUL PRELIMINAR AL STĂRII DE CONSERVARE ......................................................... 3

IV.1. Prezentarea iconografică și istoriografică .................................................................................... 3

IV.1.1. Icoana „Iisus Împărat”, 1 ...................................................................................................... 3

IV.2.1. Icoana “Nașterea Maicii Domnului”, 2 ................................................................................. 4

IV.3.1. Icoana „Maica Domnului de la Rohia”, 3 ................................................................................. 2

IV.4.1. Icoana „Maica Domnului de la Rohia”, 4 ................................................................................. 2

IV.5.1. Icoana 5, ”Fecioara Maria cu pruncul” .................................................................................... 2

IV.6.1. Icoana 6, ”Fecioara Maria cu pruncul” ..................................................................................... 3

6

IV.7.1. Icoana 7, „Iisus Împărat” .......................................................................................................... 5

V. AUTENTIFICAREA ȘI STABILIREA STARII DE CONSERVARE .............................................. 1

A UNOR ICOANE VECHI .......................................................................................................................... 1

V.1. Autentificarea și stabilirea stării de conservare a unor icoane vechi ......... Error! Bookmark not

defined.

V.1.1. Icoanele 1 și 2 ....................................................................................................................... 2

V.1.2. Icoanele 3 și 4 ....................................................................................................................... 2

V.1.3. Icoana 5 ................................................................................................................................. 3

V.1.4. Icoana 6 ................................................................................................................................. 3

V.1.6. Icoana 7 ...................................................................................................................................... 3

IV. METODE VIRTUALE DE ANALIZĂ A STĂRII DE CONSERVARE ............................................ 5

A ICOANELOR VECHI, PE SUPORT DE LEMN ................................................................................... 5

VI.1. Icoana 5, ”Fecioara Maria cu pruncul în brațe” ............................ Error! Bookmark not defined.

VI.2. Icoana 6, ”Fecioara Maria cu pruncul Iisus în brațe” ...................................................................... 1

VI.2.1. Model 3D .................................................................................................................................. 1

VI.2.2. Model RTI ................................................................................................................................ 1

VI. PROCEDEE DE PREZERVARE NON-TOXICE ȘI COMPATIBILIZAREA

PELICULOGENILOR POLIMERICE CU TEHNICILE VECHI TRADIȚIONALE ............................. 3

VII.1. Studiul stopării atacului xilofag asupra icoanei 3, prin modificarea nivelului de oxigen din

criptoclimat ............................................................................................................................................... 3

VII.1.1. Aspecte generale ....................................................................... Error! Bookmark not defined.

VII.1.2. Partea experimentală ............................................................................................................... 4

VII.1.3. Rezultate și discuții ................................................................... Error! Bookmark not defined.

VII.2. Studiul compatibilității peliculogenilor polimerice ...................................................................... 6

VII.2.1. Aspecte generale ................................................................ Error! Bookmark not defined.

VII.2.2. Metode de analiză ............................................................................................................. 7

VII.2.3. Rezultate și discuții ............................................................ Error! Bookmark not defined.

7

Concluzii generale........................................................................................................................................ 1

Bibliografie ................................................................................................................................................... 3

1

Introducere

Lucrarea de doctorat intitulată “Investigarea știintifică a proceselor evolutive de

îmbătrânire a picturilor vechi” a fos elaborată pe baza studiilor bilibografice analizate critic în

primi ani de școala doctorală și cu ajutorul datelor experimentale obținute în cea de-a doua parte

a studiilo, cu privire la investigarea științifică a proceselor evolutive de deteriorare și degradare

ce afectează picturile vechi pe suport de lemn.

La baza tezei stă o analiză critică a stadiului actual al cercetării în domeniul Științei

conservării bunurilor de patrimoniu, în cazul de față, patrimoniu mobil, analiză care s-a tradus

printr-o sinteză a literaturii de specialitate, aplicată în prima parte a tezei.

Luând în calcul interdisciplinaritatea implicată în eleborarea tezei, lucrarea are potențial

de a aplicabilitate în mai multe domenii și poate constitui punctul de plecare a unor noi

protocoale complete de investigare a stării de conservare a picturilor vechi pe suport de lemn.

Tema aleasă a influențat direct direcțiile de cercetare ale lucrării, prezentate mai jos pe

scurt :

Evidențierea varietății materialelor și tehnicilor utilizate la punerea în operă a picturilor

vechi pe suport de lemn;

Evaluarea impactului factorilor climaterici și de mediu asupra materialelor componente a

picturilor vechi pe suport de lemn;

Prezentarea importanței modernizării protocolului de investigare științifică și beneficiile

implementării unor noi tehnici digitale în sistem coasistat;

Sublinierea minusurilor pe care o serie de proceduri standard actuale de conservare le au

și oferirea de alternative viabile și în deplină concordanță cu principiile conservării.

Lucrarea se extinde în 221 de pagini, cuprinzând 123 de imagini,5 tabele, lista

referințelor bibliografice și lista lucrărilor publicate de autor

Teza este formată din șapte capitole, grupate în două părți :

1. Partea teoretică, care reprezintă sinteza bibliografică a stadiului actual al

cunoașterii în domeniul conservării bunurilor de patrimoniu mobil, cu precădere

în cazul picturilor pe suport de lemn, și a tehnicilor actuale de investigare

(capitolele I și II).

2

2. Partea originală, compusă din rezultatele proprii obținute în urma investigațiilor

realizate pe cazuistica selectată, și din datele obținute în urma implementării

tehnicilor digitale implementate.

Evaluarea stadiului actual al investigării științifice în domeniul conservării picturilor

vechi pe suport de lemn, dar mai ales înțelegerea acestuia, reprezintă punctul de plecare în

elaborarea studiilor doctorale, permițând identificare nevoile stringente și stabilirea unor

obiective clare, ce pot fi parcurse pe durata studiilor doctorale, asigurând gradul de noutate

necesare și dorit.

Ținând cont de volumul mare de informații ce trebuia procesat, evaluarea stadiului actual

al stării de conservare a fost împărțită în trei capitole, în vederea abordării sistematice a

principalelor aspecte ce țin de procesele de deteriorare, degradare, factorilor declanșatori și

investigarea științică a picturilor vechi.

Fiecare dintre cele trei capitole care prezintă stadiul actual al cercetării a fost împărțit în

subcapitole care abordează sistematic structura picturilor vechi, factorii ce determină apariția și

influențează evoluția ulterioară a proceselor de deteriorare și degradare și metodele de

analiză/tehnicile de investigare utilizare în studiul acestora.

Contribuțiile personale sunt prezentate în cea de-a doua parte a acestei lucrări

(capitolele IV-VII), și reprezintă principalele date teoretice și rezultate obținute pe parcursul

studiilor doctorale, culminând cu elementele de noutate prezentate (implicare scanării 3D și a

tehnicii RTI în procesul de analiză și investigare științifică a picturilor).

Capitolul I. Structura picturilor vechi pe suport

Din punct de vedere structural, picturile vechi pot fi definite prin existența a minim trei

elemente: suportul, stratul de preparație și stratul policrom.

În cazul tuturor celor trei elemente definitorii, există o varietate de materiale utilizate de-a

lungul timpului, cu proprietăți și caracteristici distincte și definitorii.

Din punct de vedere al suportului, principalele materiale utilizate au fost : lemnul,

suporturile flexibile (pielea, pergamentul, hârtia și cartonul) și suporturile dure (pentru pictura

monumentală.

3

I.1. Suportul de lemn

De la începutul civilizaţiei, lemnul a avut un rol important în dezvoltarea culturii și

civilizației umane. Prin urmare, nu este deloc surprinzător că lemnul a ajuns să ocupe un loc

privilegiat la punerea în operă a artefactelor de patrimoniu cutural [1], multe dintre obiectele

istorice care formează patrimoniul cultural fiind realizate în totalitate sau având în componenţa

lor piese de lemn. Acest fapt este o reflexie a prelucrabilității și frumuseţii naturale a lemnului,

atribute de care artiştii au profitat la maxim. Utilizarea lemnului pe scară largă în domeniul artei

este susţinută și de disponibilitatea lemnului pe toate arealele geografice [2, 3].

I.2. Suporturile flexibile

I.2.1. Pânza

Folosirea pânzei ca suport pictural a început odată cu Renașterea italiană (a doua

jumătate a secolului al XV-lea [4]. Pânza cu cele mai bune calități (rezistență, flexibilitate,

greutate redusă etc.) este cea realizată din fibre de in. Fibrele de in în timp se închid la culoare,

devenind gălbui, cenuşii sau cafenii. Nunța şi mai ales uniformitatea culorii este un criteriu

important de clasificare a fibrelor liberiene.

I.2.2. Cartonul și hârtia

Hârtia a devenit la scurt timp după folosirea sa ca suport pentru scriere, și suport pentru

pictură sau alte arte decorative sau grafice. Materia primă de producție a hârtiei este celuloza,

polizaharida cea mai rãspânditã în naturã.

Suportul papetar trebuie preparat în vederea picturii prin aplicarea unui strat subțire de

preparație (clei de pește și praf de cretă). Lipsa acestui strat de preparație duce la apariția rapidă a

unor deteriorări și degradări (exfolieri, clivări, alterări cromatice etc.)

2

I.2.3. Pielea și pergamentul

I.2.3.1. Pielea

Pielea animală, constituie organul de apărare prin acoperire contra microorganismelor, a

substanţelor vătămătoare şi a acţiunilor mecanice. Constituie, de asemenea, un regulator al

temperaturii corpului animal.

Funcţiile pieii animale determină structura sa anatomică (fiind variabilă în diferite regiuni

topografice ale pielii) şi depind de specia animală, de condiţiile de viaţă şi de mediu. Pielea este

constituită din trei straturi principale: epidermă, dermă şi hipodermă, care-i asigură mobilitatea.

I.2.3.2. Pergamentul

Din punct de vedere chimic, pergamentul, ca orice piele, este un material complex

preparat din derma animalelor, format din proteine, principalul component fiind colagenul. In

afară de proteine, pergamentul conţine o cantitate importantă de apă, grăsime şi alte substanţe

care îi menţin elasticitatea.

I.3. Suporturi rigide pentru pictura murală sau monumentală

Cuvântul piatră definește în mod generic orice tip de rocă sau mineral solid, dur și casant,

ce se găsește la suprafața sau în interiorul pământului, de natură geochimică, dimensiuni și forme

diferite. S-a discutat acest material întrucât picturile cele mai vechi sunt cele realizate direct pe

suport de piatră, fără strat de preparație, rupestre (Altamira – Spania, Lasceaux – Franța etc.)

(Fig, 1.1).

Fig. 1.1. Exemplu pictură rupestră Altamira

3

I.4. Stratul de preparație

Stratul de preparație joacă un rol esențial în componența stratigrafică a picturilor vechi,

deoarece reprezintă elementul de legătură între suportul stratului pictural (indiferent de tipul

suportului –mural, lemn etc.) și stratul pictural propriu-zis.

Compoziția acestuia variază în funcție de tipul suportului, și a tehnicii picturale folosite

de autor.

I.5. Stratul policrom

În practica de investigare, prezervare, restaurare și etalare muzeală a picturilor se are în

atenție suportul și stratul pictural, ultimul încluzând sau nu peliculogenul de protecție, care poate

fi prezentat separat. Stratul policrom este format din desen, eboșă, policromia sau pictura propriu

zisă, laviuri și umbre, vernisul sau peliculogenul cu rol de protecție climatică și mecanică, dar și

rol estetic.

I.5.1. Pigmenți

Monumentele istorice ale oamenilor primitivi, ca desenele colorate din peștera Altamira

din Spania, mărturisesc faptul că, încă din era preistorică au fost cunoscuți și utilizați pigmenții

naturali în arta primitivă. Aceste desene arată că folosirea negrului de fum, a cretei și a

pământurilor colorate ca pigmenți, a fost cunoscută cu multe veacuri înaintea erei noastre.

Astăzi, numărul pigmenților anorganici cunoscuți și fabricați este atât de mare și

proprietățile lor sunt atât de diverse, încât orice pretenție a artiștilor poate fi satisfăcută. Acest

lucru se explică prin înmulțirea sortimentelor pigmenților de bază, sortimente elaborate în

diferite perioade istorice (Fig. 1.2), cu scopul de a satisface anumite necesități din variate

domenii [5].

4

Fig. 1.2. Perioadele de utilizare pigmenți

Capitolul II. Factorii care afectează starea de conservare a picturilor vechi.

Deteriorari și degradari

Este deja bine stabilit că materialele folosite la punerea în operă, în general de natura

organică, sunt supuse proceselor evolutive și uneori ireversibile de deteriorare şi degradare,

opera riscând în final să ajungă la precolaps, fiind retrasă de la etalare. Pentru a-i păstra starea de

conservare în ansamblul ei, se impun o serie de măsuri de protecție, prezervare pasivă

(climatizarea) și activă sau profilactică (tratamente de stopare a efectelor evolutive de deteriorare

și degradare), alături de o serie de norme de prevenție sau înlăturare a factorilor cu agresivitate

crescută, care pot influența starea de conservare [6-8].

În funcţie de modul de acţiune, aceşti factori se împart la rândul lor în factori exogeni și

endogeni.

Factorii exogeni definesc parametrii climatici, agenții chimici și biologici care acționează

din exterior și care execită o anumită influenţă asupra obiectului, conducând la apariţia şi

dezvoltarea anumitor destrucții micro sau macrostructurale (care afecteaza starea fizică) şi a

alterărilor, care conduc la modificarea naturii chimice.

În cazul factorilor exogeni se disting patru categorii distincte, după cum urmează:

climatici (umiditate, temperatură, lumină, presiune, precipitații și curenți atmosferici), antropici

(utilizare, manipulare și depozitare/etalare necorespunzătoare, intervenții improprii de prezervare

și restaurare), chimici/radiativi (poluarea) și agenți microbiologici.

5

Factorii endogeni definesc factorii ce ţin de proprietăţile şi caracteristicile naturale ale

materialelor folosite la realizarea unei opere de artă şi la modificările acestora apărute ca urmare

a punerii în operă (calitatea materialui/durabilitatea, respectarea parametrilor, a etapelor sau

fazelor de execuți, defecte naturale și de fabricație).

Capitolul III. Metode de caracterizare a stării de conservare

În ultimele decenii, tehnicile moderne de investigație și examinare au jucat un rol

deosebit de important în conservarea, prezervarea și autentificarea picturilor vechi. În vederea

obținerii datelor inițiale necesare demarării procesului de conservare, prezervare sau

autentificare, cercetătorii știintifici au utilizat metode de examinare ca microscopia optică (OM)

sau microscopia electronică de scanare (SEM) și metode investigare precum colorimetria (CIE

L*a*b*)[9-12], dispersia de raze X (EDX), spectrocopie în infraroșu cu transformată Fourier

(micro-FTIR) [13-15], Raman [13, 16], gaz cromatografie pirolitică, cuplată cu spectrometrie de

masă (PY-GS/MS) [17], derivatografie termică etc.

III.1. Microscopia optică, OM

Ca și tehnică analitică, microscopia optică oferă informații unice în diferite arii istorice,

începând de la descoperirea istoriei artefactului și până la stabilirea celui mai bun plan de acțiuni

pentru prezervarea operei de artă (studiul compatibilități materialelor utilizate în restaurare).

Prima tehnică de analiză integrată în protocolul de investigare, microscopia optică oferă o

perspectivă unică din punct de vedere al structurii stratigrafice si a compoziției unei probe de

strat policrom, prin intermediul analizării secțiunii transversale a probei.

III.2. Microscopia electronică SEM-EDX

Dacă microscopia optică reprezintă o metodă eficientă de obținere de informații,

microscopia electronică de scanare (SEM) intervine în situațiile în care este necesară o

investigare a probelor prelevate la rezoluții mai mari.

Microscopia electronică este esențială în studiul a două aspecte diferite privind calitatea

microparticulelor, respectiv dimensiunea și forma acestora, aspecte care influențează evoluția

stării de conservare.

6

Tehnica EDX, alături de vizualizarea microfotogramei SEM, permite redarea imaginii cu

maparea (dispunerea) atomilor pe suprafaţa cercetată, iar în baza spectrului de raze X,

determinarea compoziţiei elementale (în procente gravimetrice sau molare), a unei microstructuri

sau a unei zone selectate şi evaluarea variaţiei compoziţiei de-a lungul unui vector dispus în aria

sau secţiunea analizată.

III.3. Spectroscopia în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR)

Spectroscopia FTIR este extrem de utilă în studiul diferitelor forme de degradare a

bunurilor de patrimoniu cultural, deoarece permite în primul rând identificare diferitelor faze ale

procesului de degradare și determinarea relației dintre acestea și substrat [18, 19].

Determinarea elementelor componente ale probei de suport/preparație/policromie se face

prin atribuirea peak-urilor identificate diverselor grupări funcționale identificate (C-H, C=O, O-

H (alcooli/acizi), C≡C, C≡N, C-O, N-H).

III.4. Colorimetria CIE L*a*b*

Colorimetria CIE L*a*b* reprezintă modalitatea utilizată curent în identificarea și măsurarea

culorii, cu implicații în varii domenii, nu doar în cazul proceselor de investigare și prezervare a picturilor

vechi (identificarea modificărilor cromatice ale lemnului și ale stratului pictural) [20, 21].

CIELAB este spațiul de culoare determinat de International Commission on Illumination

(autoritatea mondială în umină, iluminat, culoare și spațialitatea culorii). Acesta descrie toate

culorile vizibile cu ochiul liber și a fost creat ca model independent ce poarte fi utilizat ca

referință (Fig. 3.1 și 3.2).

Fig. 3.1. Vedere superioară a spațiului CIELAB [22]

Fig. 3.2. Vedere laterală a spațiului CIELAB

[23]

1

III.5. Gaz-cromatografia, PY-GS și PY-GS/MS

Analizele termice reprezintă un grup de tehnici ce studiază proprietățile materialelor și

modalitatea în care acestea se modifică odată cu creșterea sau scăderea temperaturii. În practică,

analizele termice oferă informații despre capacitatea termică, schimbările de masă și coeficientul

de expansiune la căldură.

Spre exemplu în cazul analizei TGA, care măsoară modificările în greutate ale probei în

raport cu modificările de temperatură, curba de pierdere în greutate oferă informații despre

modificările ce au loc în compoziția probei, stabilitatea termică a acesteia și parametri cinetici ai

reacțiilor chimice ce au loc în proba expusă la modificările de temperatură [24].

III.6. Scanarea 3D

Însă dintre toate tehnicile de examinare amintite mai sus, nici una nu oferă informații

legate de forma geometrică a obiectului de artă sau realizează o analiză metrică a suprafeței

acestuia. Această nișă în examinarea inițială a obiectului de artă poate fi acoperită prin

implicarea tehnicilor de scanare 3D în protocolul clasic, fapt pentru care în ultima decadă,

tehnica de scanare 3D a fost introdusă în examinarea în detaliu a structurilor, sculpturilor și

monedelor [25].

III.7. RTI

RTI-ul este o metodă fotografică computațională ce permite captarea formei și culorii

unei suprafețe si permite ulterior iluminarea interactivă a subiectului luat în studiu din orice

poziție. Această metodă permite de asemenea îmbunătățirea matematică a capturii de suprafață și

a culorii acesteia. Functia de îmbunătățire a metodei RTI permite obținerea de informații legate

de suprafață, informații ce nu sunt disponibile la examinarea directă a obiectului (Fig. 3.3).

2

Fig. 3.3. Sennedjem Lintel din Muzeul de Antropologie Phoebe A. Hearst al Universității Berkeley, California.

Reprezentare RTI ce prezintă informațiile legate de culoare (partea inferioară) și imaginea înbunătățită prin

reflectanță (partea superioră)

III.8. Termogravimetria

Din punct de vedere al metodei de analiză, termogravimetria este o tehnică ce implică

determinarea modificărilor de masă a unei probe, în raport cu creșterea temperaturii și/sau durata

încălzirii. În urma modificărilor înregistrate în masa probei se colectează informații despre

fenomenele fizice (absorbție, desorbție) sau chimice (chemosorbții) ce au loc ca urmarea a

creșterii temperaturii (Fig. 3.4) [26].

Fig. 3.4. Grafic TGA proba strat preparație exterior, „Sfinții Arhangheli”, Cicău

3

Capitolul IV. Studiul preliminar al stării de conservare

Una dintre cele mai bogate secțiuni de artă prezentă în cadrul patrimoniului cultural

românesc, la nivel național și internațional este cea dedicată artei bizantine, cu precădere

icoanelor ortodoxe realizate pe suport de lemn [27].

Luând în calcul moștenirea culturală disponibilă și mai ales starea generală de deteriorare

și degradare în care se regăsesc aceste artefacte, s-au preluat în studiu un număr limitat de icoane

pe suport de lemn (din numărul mare de icoane din colecții monahale, bisericești sau particulare,

analizate în prealabil), reprezentative pentru calitatea artistică și edificatoare din punct de vedere

al diversității și complexității deteriorărilor/degradărilor, al procedeelor folosite pentru punerea

în operă, respectiv al metodelor și tehnicilor utilizate în analiza stării de conservare [28, 29].

Cele șapte icoane au fost selectate din patru colecții distincte, care de la momentul

punerii în operă și până în prezent au fost expuse în condiții diferite de utilizare,

păstrare/expunere, modalități diferite de susținere a panoului de lemn și tehnici ornamentale

diverse.

IV.1. Prezentarea iconografică și istoriografică

IV.1.1. Icoana „Iisus Împărat”, 1

IV.1.1.1. Analiza estetico-artistică

Icoana Împărătească „Iisus Împărat” (Fig. 4.1) a fost preluată în studiu din patrimoniul

Mânăstirii Tazlău, Judetul Piatra Neamț. Prin frumusețea ei, finețea picturii și tehnicile

tradiționale de ornamentare folosite, reprezintă un artefact cu valoare patrimonială deosebită

pentru sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Icoana are dimensiunile unei icoane împărătești de catapeteasmă (lungime – 115 cm,

lățime – 69 cm, grosime – 3 cm), fiind executată în tehnica artistică tradițională, tempera grasă,

folosind pigmenți din seria pământuri colorare și liant din emulsie de ou (Fig. 4.1a), iar suportul

din lemn de tei, este confecționat din trei blaturi prelucrate radial, fixate pe verso prin două pene

(Fig. 4.1b). Se știe că provine din vechea catapeteasmă a Bisericii Mânăstirii, în prezent făcând

parte din colecția muzeului aceeleeași mânăstiri [30].

Deteriorările și degradările care afectează stratul policrom și suportul icoanei 1 sunt

prezentate în figurile 4.2, respectiv 4.3.

4

Fig. 4.1. Icoana „Iisus Împărat”: a. fața; b. versoul

Fig. 4.2. Detalii strat pictural al icoanei „Iisus

Împărat„: a-b. lacune strat pictural și murdărie aderentă;

c. murdărie ancrasată; d. pete de ceară

Fig. 4.3. Detalii suport icoană „Iisus Împărat„: a. atac xilofagic; b. lovituri de ciocan; c-d. galerii

larvare

IV.2.1. Icoana “Nașterea Maicii Domnului”, 2


Cea de-a doua icoană selectată pentru intervenții de prezervare-restaurare, este tot o

Icoana Împărătească, cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului”, provenită de la aceeași

catapeteasmă cu prima icoană ,„Iisus Împărat”, prezentată anterior. În urma analizei estetico-

artistice a celor două icoane, rezultă că icoana ”Nașterea Maicii Domnului”a fost realizată de

același autor necunoscut, având același stil de execuție (panou de lemn cu preparație și tehnică

artistică în tempera grasă - Fig. 4.4a).

2



Fig. 4.4. Icoana „Nașterea Maicii Domnului„: a. fața; b. Versoul

Fig. 4.5. Detalii strat pictural al icoanei „Nașterea

Maicii Domnului„: a. murdărie aderentă și lacune ale stratului pictural; b.

murdărie ancrasată; c-d. teste anterioare de curățire

Fig. 4.6. Detalii suport icoană „Nașterea

Maicii Domnului„:

a. pierderi material lemnos și găuri de zbor;

b. murdărie aderentă pe verso și fragilizări

ale suportului;

c. pete de vopsea; d. găuri de zbor și

distanțări ale blaturilor

IV.3.1. Icoana „Maica Domnului de la Rohia”, 3


Icoana 3, „Maica Domnului de la Rohia”, cu număr de inventar 112, este pictată de autor

anonim pe suport de lemn de tei, fără strat de preparație, în tehnica tempera grasă, specifică

2

secolului al XIX-lea și face parte din colecția parohiei ”Sfinții Mihail și Gavriil” din sat Moscu,

județul Galați.

Din punct de vedere compozițional, Maica Domnului este realizată bust, cu capul plecat

și privirea în jos, îmbrăcată într-o mantie de culoare închisă. Impresia cromatică de doliu este

completată de fondul realizat cu un amestec de verde, ocru și negru, ce devine din ce în ce mai

închis pe măsură ce se distanțează de fața Maicii (Fig. 4.7).


prezentate în figurile 4.8-4.11.

Fig. 4.7. Icoana 3, Maica Domnului Îndurerată de la Rohia:

a. Fata; b. Versou

Fig. 4.8. Icoană Maica Domnului Îndurerată sau de la

Rohia, 3: a. atac xilofag verso, icoana 3;

b. Lipsă suport, icoana 3

Fig. 4.9. Icoană Maica Domnului Îndurerată sau de la

Rohia, 3: a. murdărie aderentă ; b. murdărie aderentă ;

c. schema structurii stratigrafică (a – suport de lemn, b – strat pictural, c – murdărie aderentă)

2

Fig. 4.10. Icoana 3, Maica Domnului Îndurerată sau

de la Rohia: a-b. Lacune ale stratului pictural, cracluri de vechime

; c. schema structurii stratigrafică lacune profunde

(a – suport de lemn, b – strat pictural, c – murdărie aderentă, d –

lacune ale stratului pictural)

Fig. 4.11. Icoana 3, Maica Domnului Îndurerată sau

de la Rohia: a-b. cracluri de vechime ale stratului pictural ; c. schema structurii stratigrafică (a – suport de

lemn, b – strat pictural, c – murdărie

aderentă,

d – microfisuri și cracluri)

IV.4.1. Icoana „Maica Domnului de la Rohia”, 4


Cea de-a patra icoană preluată în laborator pentru intervențiile de prezervare-restaurare,

prezintă aceeași temă cu cea anterioară, indexată în studiul de față cu denumirea ”Maica

Domnului Îndurerată” de la Rohia (Fig. 4.12) și care face parte din aceeași colecție, a Bisericii

”Sfinții Mihail și Gavriil” din sat Moscu, județul Galați, având numărul de inventar 113. Această

este realizată în același stil neobizantin, utilizând tehnica tempera grasă, cu emulsie de ou. Și în

acest caz, domină culorile închise, cel mai probabil, prin amestecare cu negru de cărbune (Fig.

4.12a).


prezentate în figurile 4.13-4.16.

2

Fig. 4.12. Icoana 4 :

a.Faţa icoanei; b. verso-ul icoanei

Fig. 4.13. Detalii icoana 4 :

a.Murdărie aderentă și găuri de zbor pe suprafața

stratului pictural;

b.Pierderi de material lemnos în zona colțurilor

ramei, cauzate de șocuri mecanice

Fig. 4.14. Icoana 4: distanţări reduse ale blaturilor

panoului icoanei

Fig. 4.15. Icoana 4 ::

a. desprindere în acoperiș a chenarului medalionului;

b. schema structurii stratigrafică

(a – suport de lemn, b – strat pictural, c – murdărie

aderentă,

d – desprinderi în acoperiș și microalveolări)

Fig. 4.16. Fisuri ale stratului pictural,

ca urmare a distanţării elementelor componente

la icoana 4

2

IV.5.1. Icoana 5, ”Fecioara Maria cu pruncul”


Cea de-a cinci icoană analizată (Fig. 4.17) reprezintă Fecioara Maria cu Pruncul Iisus în

brațe, scenă cunoscută și sub denumirea de Hodighitria. Din punct de vedere al tehnicii artistice,

icoana a fost realizată în tempra grasă pe suport de lemn, cu un strat simplu (subțire) de

preparație, realizat din clei de origine animală, fără pânză maruflată folosită la majoritatea

icoanelor ortodoxe pe panou format din două sau mai multe blaturi.

Fig. 4.17. Icoana 5, ”Feciora Maria, cu pruncul Iisus în brațe” :

a. Față icoană;

Suportul de dimensiuni medii (43×32×2 cm), a fost realizat dintr-un singur panou de

lemn, care a fost ramforsat ulterior cu două traverse aplicate pe verso, realizate însă din esență

lemnoasă diferită, fapt ce sugerează că au fost adăugate ulterior punerii în operă sau au înlocuit

traversele originale.


prezentate în figurile 4.18 și 4.19.

3

Fig. 4.18. Detalii ale stării de conservare a suportului de lemn: a. Tratament de consolidare pe bază de ceară nefinalizat, fisuri pe întreaga lungime a suportului ;

b-c. Tentativă nefinalizată de reconstrucție pe bază de amestec de ceară;

d-f . Atac xilofagic, pierderi de material lemnos

Fig. 4.19. Deteriorări și degradări ale stratului pictural : a. lacune, depuneri de particule; b. modificări cromatice

c. fisuri si depuenri de particule; d-f. atac xilofagic, lacune profunde

IV.6.1. Icoana 6, ”Fecioara Maria cu pruncul”


Această icoană este realizată cel mai probabil în secolul al XVIII-lea și are aceeași temă

cu cea anterioară, fiind indexată în această lucrare: 6, ”Fecioara Maria cu pruncul Iisus”, face

parte dintr-o colecție particulară.

Panoul din lemn de tei (45x38x2 cm) a fost contruit din trei blaturi, susținute pe verso de

două traverse realizate din aceeași esență lemnoasă. Caracteristică definitorie în realizarea

suporturilor icoanelor bizantine pe panouri de lemn din două sau mai multe blaturi îmbinate

lateral, este aplicarea pânzei sau hârtiei maruflate, care este prezentă în acest caz. Pânza

4

maruflată a fost adaugată în vederea creșterii gradului de rezistență mecanică a suportului și a

reducerii modificărilor dimensionale cauzate de variații umidității atmosferice (Fig. 4.20).


prezentate în figurile 4.21 și 4.22

Fig. 4.20. Icoana 6, ”Fecioara Maria cu Pruncul în brațe”: a.Față; b. Verso

Fig. 4.21. Deteriorări și degradări ale stratului pictural: a-b. Depuneri de particule, lacune adânci; c. Depuneri de particule, lacune adânci, atac xilofagic;

d. Depuneri de particule, desprinderi; e. lacune adânci; f. Desprinderi, depuneri de particule

5

Fig. 4.22. Deteriorări și degradări ale suportului :

a.Depuneri de particule, distanțări ale elementelor de lemn componente; b. urme de arsuri, depuneri de particule ;

c. Depuneri de particule, distanțări ale elementelor de lemn componente; d. fisuri logitudinale de-a lungul fibrei ;

e. Găuri de zbor, distanțări ale elementelor de lemn componente

IV.7.1. Icoana 7, „Iisus Împărat”


În plus față de cele șase icoane deja descrise mai sus, în vedere investigării stării de

conservare și a naturii atacului xilofagic s-au prelevat și analizat probe de la o a altă icoană.

Astfe, s-a luat în studiu icoana, cu tema ”Iisus Împărat„ care face parte din inventarul

patrimonial al bisericii „Sfântul Ioan” din Iași și care a fost realizată de un pictor anonim la

jumătatea secolului al XVIII-lea. Aceasta a fost executată pe un panou din lemn de tei, în tehnica

tempera slabă (Fig. 4.23a). Preparația este de tip bolus, pe care s-a aplicat foița de aur, iar în zona

centrală s-a elaborat pictura Mântuitorului Iisus pe tron.

Întrucât panoul a fost executat dintr-un singur blat, cu secțiune tangențială, pentru

consolidarea lucrului lemnului, un meșter necunoscut în secolul trecut a dublat pe spate panoul,

montând cu ajutorul unor riglete, fixate pe cele două pene, un nou panou subțire din lemn,

acoperit cu pânză maruflată, lipită cu clei animal. Noul panou are fibrele perpendiculare pe

direcția fibrelor vechiului panou (Fig. 4.23b și 4.24).

1

Fig. 4.23. Icoana 7, „Iisus Împărat”: a.față; b. verso

Fig. 4.24. Verso descoperit al icoanei ”Iisus Împărat”

Capitolul V. Autentificarea și stabilirea starii de conservare a unor icoane vechi

Autentificarea reprezină una dintre etapele definitorii în procesul de valorizare și

încadrare a unei opere în lista patrimoniului cultural local, național sau internațional.

În vederea creșterii acurateței procesului de autentificare, s-a optat de-a lungul timpului

pentru implicarea de noi metode de investigare, interdisciplinare și/sau complementare, folosind

sisteme moderne de coasistare și coroborare între tehnici disciplinare. Analizele optice și

spectrale joacă din acest punct de vedere un rol extrem de important în procesul de investigare

științifică a bunurilor de patrimoniu cultural și implicit în autentificarea picturilor vechi, oferind

informații valoroase despre tehnica artistică, tehnologia de punere în operă, patina, vechimea și

starea de conservare a materialelor utilizate de autor, alte caracteristici arheometrice sau

chemometrice, cu valoare arheometrică, tușa și o serie de date din analiza estetico-artistică.

Această expertiză oferă date și pentru protocoalele de prezervare, restaurare și etalare.

În acest scop, în continuare se va stabili autenticitatea și starea de conservare a șapte icoane

vechi din colecții de stat, monahale sau private, prin folosirea unor metode moderne de analiză,

după cum este prezentat în tabelul 5.1 :

2

Tabelul 5.1. Tehnici de analiză utilizate pentru fiecare dintre șapte icoane luate în studiu

Tehnică

experimentală

Icoana 1,

”Iisus

Împărat”

Icoana 2,

”Nașterea

Maicii

Domnului”

Icoana 3,

”Maica

Domnului

de la

Rohia” - 1

Icoana 4,

”Maica

Domnului

de la

Rohia” - 2

Icoana 5,

”Maica

Domnului

cu pruncul

Iisus în

brațe” – 1

Icoana 6,

”Maica

Domnului

cu pruncul

Iisus în

brațe” – 2

Icoana 7,

”Iisus

Împărat„

OM × × × × × ×

SEM × × × × × ×

EDX × × × × ×

FTIR ×

RTI × ×

Scanare 3D × ×

V.1.1. Icoanele 1 și 2

În vederea implementării tehnicilor de analiză descrise, s-au prelevat din fiecare strat

pictural câte trei probe (fig. 5.1), din zonele cu desprinderi, dar reprezentative ca material

pictural, si anume: carnație, fond, și zone poleite.

Rezultatele analizelor OM și SEM-EDX asupra celor șase probe prelevate sunt prezentate

în figurile 5.2, respectiv 5.3.

Fig. 5.1. Zone de prelevare a probelor pentru analiză a celor două icoane

1

Fig. 5.2. Imagini obţinute cu microscopul optic

pentru

diferite zone de prelevare din cele două icoane:

a. carnație icoana 2,”Nașterea Maicii

Domnului„(5X); b. carnație icoana 1,”Iisus

Împărat„(5X);

c. fundal icoana 2, ”Nașterea Maicii Domnului„(5X);

d. fundal icoana 1, ”Iisus Împărat„(5X);

e. zonă poleită cu pigment, icoana 2,”Nașterea

Maicii Domnului„(5X); f. zonă poleită cu foiță,

icoana 1,”Iisus Împărat„(10X)

Fig. 5.3. Spectru EDX pe microfotograma SEM a

probelor prelevate de la cele două icoane:

a. Probă carnație icoana 2, „Nașterea Maicii Domnului”

(BSE, 1000X);

b. Probă carnație icoana 1, „Iisus Împărat” (BSE,

1500X);

c. Probă fundal icoana 2, „Nașterea Maicii Domnului”

(BSE, 1000X);

d. Probă fundal icoana 1, „Iisus Împărat” (BSE,

1000X);

e. Probă zonă poleire icoana 2, „Nasterea Maicii

Domnului” (BSE, 600X);

f. Probă zonă poleire icoana 2, „Iisus Împărat” (BSE,

3000X)

Luând în calcul informațiile obținute prin OM și corelate cu microfotografiile SEM, se

poate confirma că dispunerea și morfologia a componenților structurali (murdăria

aderentă/ancrasată sau cornifiată, vernis, pigment, liant, grund și poleire) sunt total diferențiate la

cele două icoane. Mai mult, acest aspect este confirmat și de compoziția elementală, evaluată

prin spectrele EDX pentru fiecare probă analizată (Fig. 5.4). Aceastea au permis identificarea

pigmenților prezenți în cele șase probe de strat policrom prelevate.

2

Fig. 5.4. Compozitia EDX a celor șase probe de strat pictural :

a. Probă carnației icoana 2; Probă carnație icoana 1;

b. Probă fundal icoana 2; Probă fundal icoana 1 ;

c. Probă zonă poleire icoaan 2; Probă zonă poleire icoana 1

V.1.2. Icoanele 3 și 4

Pentru analiză au fost prelevate cinci probe din stratul pictural al icoanei cu numărul de

inventar 112, din zone deja desprinse ale carnaţiei (Fig. 5.5a1), aureolei (Fig. 5.5a2), fundalul

(Fig. 5.5a3), mantiei (Fig. 5.5a4), poleirii (Fig. 5.5a5), şi cinci probe din stratul pictural al

icoanei cu numărul de inventar 113, din puncte cu o aderenţă slabă la suportul de lemn: carnaţie

(Fig. 5.5b1), mantie (Fig. 5.5b2), aureolă (Fig. 5.5b3), fundal (Fig. 5.5b4) şi poleirii (Fig. 5.5b5).

3

Rezultatele analizelor OM și SEM-EDX impelementate asupra probelor prelevate sunt


Fig. 5.5. Zone de prelevare probe :

a) Icoana 3 (1- carnaţie; 2- aureolă; 3-fundal; 4-mantie; 5- chenar scene)

b) Icoana 4 (1- carnaţie; 2- aureolă; 3-fundal; 4-mantie; 5- chenar scene)

1

Fig. 5.6. Imagini obţinute cu microscopul optic

pentru

diferite zone de prelevare din cele două icoane:

a. carnaţie icoana 1; b. carnaţie icoana 4;

c. aureola icoana 1; d. aureola icoana 4;

e. fundal icoana 1; f . fundal icoana 4;

g. mantie icoana 1; h. mantie icoana 4;

i. chenar scene icoana 1; j. chenar scene icoana 4.

Fig. 5.7. Microfotografii SEM si spectre EDX a

probelor prelevate din stratul policrom a celor două

icoane :

a.Proba din carnație a icoanei 3; Proba din carnaţie a

icoanei 4;

c. Proba din aureola icoanei 3; d. Proba din aureola

icoanei 4;

e. Proba din fundalul icoanei 3; f. Proba din fundalul

icoanei 4;

g. Proba din mantia icoanei 3; h. Proba din mantia

icoanei 4;

i. Proba din chenarul icoanei 3; j. Proba din chenarul

icoanei 4

2

Fig. 5.8. Analiza elementală EDX a probelor prelevate din stratul policrom a celor două icoane :

a. Proba din carnație a icoanei 3; b. Proba din carnaţie a icoanei 4;

c. Proba din aureola icoanei 3; d. Proba din aureola icoanei 4;

e. Proba din fundalul icoanei 3; f. Proba din fundalul icoanei 4;

g. Proba din mantia icoanei 3; h. Proba din mantia icoanei 4;

i. Proba din chenarul icoanei 3; j. Proba din chenarul icoanei 4

Natura pigmenţilor şi a lianţilor utilizaţi în realizarea carnației, a fundalului și mantiei a

fost confirmată şi prin analiză micro-FTIR (Figura 5.9a-f), prin atribuirea vibraţiilor specifice de

grup ale peakurilor diferitelor specii, ca de exemplu: prezenţa colofoniului utilizat în vernisare, a

unor aminoacizi specifici oului (leucină, serină acid aspartic, acid glutamic etc.) din tempera şi a

celor din cleiul de oase (alanină, acid glutamic şi hidroxiprolină), apoi unii pigmenţi pe bază de

oxi-hidroxizi de fer, crom, plumb, carbonaţi, alumino-silicaţi, cromaţi, sulfaţi şi cloruri. Spectrele

celor şase materiale picturale pe bază de compuşi redau cu fidelitate peakurile specifice pentru

fiecare tip de liant şi pigment.

3

Fig. 5.9. Spectre FT-IR a celor șase probe picturale prelevate:

a. Carnație, icoana 3; b. Carnaţie, icoana 4;

c. Fundal, icoana 3; d. Fundal, icoana 4;

e.M antie, icoana 3; f. Mantie, icoana 4

V.1.3. Icoana 5

Icoana 5, cu registrul iconografic ”Fecioara Maria cu pruncul Iisus în brațe”, provine

dintr-o colecție particulară, și întrucât starea de conservare este precară, având anterior

intervenții de prezervare-restaurare impropriu aplicate și nefinalizate, pentru stabilirea stării de

conservare, a materialelor originale (excluzând cele din intervenția anterioară), s-a apelat la o

metodă de determinare a stării de conservare în sistem 3D și următoarele tehnici de investigație

au fost implementate : microscopia optică (OM), microscopia electronică cu baleiaj și dispersie

de raze X (SEM-EDX) și micro-FTIR.

Un număr de cinci probe au fost selectate din stratul pictural, din zone cu o compoziție

cromatică diferită (Fig. 5.10) și analizate OM, SEM-EDX și FTIR (fig. 5.11-5.14).

1

Fig. 5.10. Zonele de unde au fost prelevate cele 6

probe:

1.Aureola Fecioarei Maria; 2. Fundalul de culoare al

icoanei;

3. Chipul Fecioarei Maria; 4. Veșmintele Pruncului Iisus;

5. Veșmintele Fecioarei Maria; 6. Probă de suport

consolidat anterior

Fig. 5.11. Microscopie optică :

a. Aureola Fecioarei Maria (5X); b. Fundal (5X)

c. Chiul Fecioarei Maria (5X); d. Veșmintele

Pruncului Iisus (10X)

e. Veșmintele Fecioarei Maria (10X); f. Proba de

lemn consolidată anterior (5X)

Fig. 5.12. Microfotografie SEM și spectru EDX:

a. proba 1 (200X, SE); b. proba 2 (500X, BSE); c. proba 3 (500X, SE);

d. proba 4 (200X, BSE); e. proba 5 (500X BSE)

a b

c d

e

2

Fig. 5.23. Compoziția elementală EDX:

a. proba 1 (200X, SE); b. proba 2 (500X, BSE); c. proba 3 (500X, SE);

d. proba 4 (200X, BSE); e. proba 5 (500X BSE)

Pigmenții, lianții și peliculogenul de protecție utilizate de autorul icoanei au fost

confirmate prin analiză micro-FTIR, efectuată pe cele cinci probe prelevate din stratul pictural

(Fig. 5.21).

Fig. 5.14. Spectrele Micro-FTIR a celor 5 probe de strat pictural prelevate :

Proba 1- Spectrul de culoare verde; Proba 2 – Spectrul de culoare albastră; Proba 3 – Spectrul roșu;

Proba 3 – Spectrul de culoare albastru deschis; Proba 5 – Spectrul de culoare olive

3

V.1.4. Icoana 6

Icoana șase, având tema ”Maica Domnului cu pruncul în brate”, notată 2, ca în capitolul

anterior, face parte dintr-o colecție privată și din cauză că prezintă o stare de conservare precară,

cu intervenții improprii și nefinalizate, a fost studiată doar prin metoda virtuală 3D.

V.1.6. Icoana 7

În cazul icoanei șapte, cu tema Iisus Împărat, care a fost luată parțial în studiu tocmai în

vederea exemplificării unui atac xilofagic extins, s-a recurs la prelevarea unor indivizi din masa

lemnului și analizarea acestora prin OM și SEM, în vederea identificării speciilor xilofage care

au influențat starea de conservare a panoului icoanei. Insectele luate în analiză au fost prelevate

din zonele cele mai afectate ale panoului cu o variație cât mai mare a dimensiunii găurilor de

zbor, pentru a asigura obținerea unor rezultate cât mai concludente (Fig. 5.15), iar apoi au fost

prelucrate și interpretate în vederea identificării speciilor (Fig. 5.16-5.19)[209].

Fig. 5.15. Icoana „Iisus Împărat”:

a. detaliu găuri de zbor; b. detaliu verso descoperit

Fig. 5.16. Microscopie optică:

a. Larvă Attagenus sp. (5X); b – c. Insectă adultă Anobium punctatum (5X)

4

Fig. 5.17 Microfotografie SEM:

a. Adult Anobium punctatum (SE, 100X); b. Detaliu tibie, tars și gheare (SE, 700X);

c. Adult Anobium punctatum verso (SE, 100X)

Fig. 5.18. Microfotografie SEM:

a. Elitră Oligomerus sp. (BSE, 500X); b. Elitră Anobium punctatum (SE, 500X)

b.

Fig. 5.19. Microfotografie SEM:

a. Larvă Attagenus sp. (BSE, 75X); b. Cap și torax larvă Attagenus sp. (SE, 150X);

c. Detaliu gheare larvă Attagenus sp. (SE, 500X)

Luând în calcul informațiile obținute în urma analizelor OM și SEM și a măsurării

dimensiunilor găurilor de zbor s-a determinat că suportul de lemn a fost afectat de speciile

Anobium punctatum, Oligomerus sp. și Attagenus sp., ultima hrănindu-se cu larve de Anobium

punctatumn și Oligomerus sp..

5

Capitolul VI. Metode virtuale de analiză a stării de conservare a icoanelor vechi, pe suport

de lemn

În cazul unor icoane la care starea de conservare este foarte precară, cu cracluri și

desprinderi mobile sau cu intervenții anterioare efectuate implicând materiale și tehnologii

neadecvate (consolidări și chituiri nejustificate, peliculizări grosiere etc.), pentru determinarea

geometriei stratului policrom și analizarea metrică a suprafeței obiectului, este necesară

implemetarea unor noi tehnici

În încercarea de a acoperi această lipsă de informații, noi metode de analiză șii tehnici de

investigație este necesară integrarea în protocolul de investigare știintifică picturilor pe suport de

lemn a unor tehnici complementare digitale deja utilizate în alte domenii de, cele mai importante

fiind scanarea 3D și RTI (Reflectance Transforming Image).

Una dintre opțiuni implică utilizarea software-ului Autodesk 123 Catch în vederea creării

ropriului model 3D, pornind de la poze realizate la 360º de jur împrejurul obiectului, în cazul de

față al icoanei.

Din punct de vedere setup, s-au utilizat următoarele elemente :

Aparat foto profesional Nikon DSLR D3300, 24.2 MP

Hama Star 75 photo trepied

Sursă lampă foto lumină continuă

Modelul 3D obținut după operațiunile de prelucrare prin Autodesk 123 Catch poate servi

atât ca mărturie digitală a stării de conservare a icoanei la un anumit moment în timp, cât și ca

bază de comparație cu icoana după finalizare procesului complet de restaurare (Fig. 6.1-6.4).

Fig. 6.1. Cele 3 cercuri distincte, ce reflectă

poziționarea camerei pentru fiecare fotografie

selectată

Fig. 6.2. Raza celor 3 cercuri:

a. viziune generală a celor trei cercuri; b. Cerc 1; c.

Cerc 2; d. Cerc 3

1

Fig. 6.3. Modelul 3D al icoanei :

a-c. față și lateral; d-f. structură față și lateral.

Fig. 6.4. Etapele ale prelucrării modelului 3D obținut

: îndepărtarea fundalui

VI.2. Icoana 6, ”Fecioara Maria cu pruncul Iisus în brațe”

În cazul celei de-a doua icoane cu tema ”Fecioara Maria cu pruncul Iisus în brațe”,

provenită dintr-o colecție privată, s-a efectuat analiza starii de conservare prin implicarea

modelului virtual 3D, utilizând aceeași tehnică ca la icoana anterioară, cuplată cu tehnica RTI.

VI.2.1. Model 3D

În vedere obținerii fotografiilor necesare creării modelului 3D, în cazul celei de-a doua

icoane, s-a utlizat același setup ca în cazul primului model (Fig.6.5-6.7).

1

Fig. 6.5. Punctele în spațiu de unde au fost realizate

fotografiile

Fig. 6.6. Raza celor 3 cercuri de fotografii realizate:

a. vedere generală ; b. raza cerc III ; c. raza cerc II ;

d. raza cerc I

Fig. 6.7. Detaliu chip Fecioara Maria, afectat de depuneri de particule,

lacune și fisuri ale suportului de lemn

Și în cazul celei de-a doua icoane s-a putut obține un model 3D structural al operei, în

vderea mapării corecte a lacunelor stratului pictural (fie că vorbim de lacune superficiale sau

profunde) (Fig. 6.8 și 6.9).

1

Fig. 6.8. Modelul 3D obținut pentru cea de-a doua

icoană

a-b. față și lateral; c-d. structură față și lateral

Fig. 6.9. Etape ale îndepărtării fundalului

VI.2.2. Model RTI

În vederea obținerii de informații suplimentare despre deteriorările care afectează stratul

pictural al icoanei analizate, s-a trecut de asemenea la crearea unui model virtula RTI.

Pentru crearea modelului RTI a celei de-a doua icoane, s-a realizat un set suplimentar de

35 de poze, utilizând același setup deja descris, cu două mențiuni :

Poziția aparatului foto a devenit fixă

Poziția sursei de lumină continuă s-a modificat, pe o axa concentrică de jur împrejurul

icoanei.

De asemenea, în toate cele 35 de fotografii, a fost amplasată o bilă de culoare roșie glosy,

pe o poziție staționară, care în modelul virtual va avea rolul de manipulare a pozițieir și

unghiului luminii (Fig. 6.10).

2

Fig. 6.10. Trei exemple de fotografii realizate și utilizate ulterior în crearea modelului virtual RTI

Utilizarea virtuală a modelului digital obținut este relativ simplă. Dacă în cazul scanării

3D, punctul fix este sursa de lumină, iar punctul de vizualizare a icoanei este mobil, în cazul

modelului RTI creat, punctul de vizualizare a icoanei este fix, în timp ce sursa de lumină este

mobilă (poate fi determinat unghiul și direcția din care lumina ”cade” asupra suprafeței icoanei.

Meniul lateral al RTI Viewer permite utilizatorului să modifice unghiul și direcția din

care lumina”cade” asupra suprafeței icoanei, prin setare coordonatelor aflate în meniul lateral al

programului sau mai simpu, prin mutarea cu ajutorul cursorului a poziției luminii pe bila virtuală

de culoare verde, care în cazul de față este echivalentul bilei roșii glosy adăugată lângă icoană la

momentul efectuării fotografiilor.

Soft-ul RTI viewer reconstruiește virtual poziția sursei de lumină, în funcție de punctul

maxim de luminozitate selectat pe bila virtuală verde, așa cum era disponibilă în momentul

efectuării fotografiei (Fig. 6.11d-f).

3

Fig. 6.11. Rezultate RTI :

a-c. Etape RTI Builder ; d-f. Etape RTI Viewer

Suplimentar, software-ul RTI Viewer permite utizarea unor filtre digitale în vederea

evidențierii caracteristicilor mai puțin evidente în mod normal.

Capitolul VII. Procedee de prezervare non-toxice și compatibilizarea peliculogenilor

polimerice cu tehnicile vechi tradiționale

VII.1. Studiul stopării atacului xilofag asupra icoanei 3, prin modificarea nivelului de

oxigen din criptoclimat

Studiul urmărește etapele, parametrii și sistemele operante (materialele, dispozitive și

procesele implicate) folosite în stoparea atacului xilofag icoanei ”Maica Domnului de le Rohia”,

pictată de autor anonim pe suport de lemn de tei în tehnica tempera grasă în secolul al XIX-lea și

care face parte din colecția parohiei ”Sfinții Mihail și Gavriil” din sat Moscu, județul Galați.

Principala etapã în restaurarea și reintroducerea icoanei în circuitul liturgic este stoparea

atacului xilofagic (Fig.7.1).

4

Fig. 7.1. Insecte prelevate din galeriile panoului de lemn atacat:

a. Anobium punctatum; b. Anobium pertinax

VII.1.2. Partea experimentală

Luând în calcul riscurile legate de sănătate, impactul asupra mediului și eventualele

deteriorãri aduse icoanei, s-a renunțat la varianta clasicã de stopare a atacului xifofagic prin

intermediul tratamentelor chimice și s-a optat pentru tratamentul anaerob cu ajutorul

criptoclimatului în mediu de azot gazos, fãrã oxigen. Concentrația reziduală în oxigen s-a realizat

sub 0,1%, prin scoaterea aerului și întroducerea de azot gazos. Pentru realizarea criptoclimatului

s-a folosit un sac etanș de polietilenã, configurat cu valvã unidirecționalã pentru introducerea

azotului și un spațiu liber de 15 cm pentru evacuarea oxigenului, spațiu ce va fi etanșat dupã

obținerea concentrației amintite de oxigen (Fig. 7.2). Un cilindru cu azot gazos anhidru a fost

conectat prin intermediului unei reducții cu furtun la valva unidirecționalã a sacului de

polietilenã pentru a putea asigura un flux constant de azot. Pentru mãsurarea concentrației de

oxigen s-a folosit un monitor de oxigen Teledyne 320P cu baterii. Astfel, monitorul de oxigen a

putut fi amplasat în interiorul criptoclimatului, împreunã cu icoana și celelalte aparate pentru

mãsurarea temperaturii, umiditãții și presiunii

Procesul de evacuare a oxigenului și de înlocuire a acestuia cu azot s-a repetat de patru

ori pânã la atingerea concentrației minime de oxigen. Pe durata schimbului de gaze din interiorul

criptoclimatului sacul cu icoana (Fig. 7.3a) se menține orizontal, fãrã a fi mișcat, pentru a nu

5

supune panoul de lemn la tensiuni fizico-mecanice suplimentare. Umiditatea, temperatura și

presiunea (Fig. 7.3b și 7.3c) au fost monitorizate continuu și menținute la valori constante

(fluctuațiile bruște ar afecta echilibrul hidric al lemnului, conducând la dilatari și contrageri, Fig.

7.4).

Fig. 7.2. Schema criptoclimatului

Fig. 7.3. Poziția iconei și a dispozitivelor de monitorizare în sistemul de criptoclimat anaerob indus:

a. Termo-higrometru; b. Barometru; c. Icoana încapsulată în sac

6

Fig. 7.4. Evoluția valorilor factorilor atmosferici în interiorul criptoclimatului:

a. Temperatura și presiunea atmosferică; b. Umiditatea

La sfârșitul celor 14 zile icoana a fost scoasã din sacul de polietilenã și inspectatã cu

atenție prin scuturare și analizã microendoscopicã. S-a constatat stoparea atacului biologic activ

și decesul insectelor xilofage. Aceastã metodã de stoparea a atacului xilofag nu prezintã riscuri

pentru opera de artã, și nici pentru mediu sau restaurator. Icoana este acum pregãtitã pentru

urmãtoarea etapã a procesului de consolidare, apoi de curãțare a stratului pictural și de

reintegrare structuralã și cromaticã, pentru a putea fi reintrodusã în circuitul liturgic.

VII.2. Studiul compatibilității peliculogenilor polimerice

Una dintre marile probleme care afectează starea de conservare a operelor de artă

realizate din lemn sau pe suport de lemn (picturi pe suport de lemn) este pierderea rezistenței

structurale a lemnului, cauzată de atac xilofagic masiv sau deshidratare a lemnului.

7

În încercarea de a rezolva această problemă, conservatorii în materie de lemn și

cercetătorii stiințifici au propus, testat și analizat de-a lungul timpului diferite soluții, cea mai

agreeată de către comunitatea restauratorilor fiind folosirea polimerilor sintetici, cei mai des

utilizați fiind Paraloizii B67, 72 și 44.

În ciuda faptului că acești polimeri sintetici au numeroase avantaje (reversibilitate,

elasticitate, disponibilitate comercială etc.) [248], au si o serie de dezavantaje. Această lucrare

își propune să prezinte o parte din dezavantajele utilizării polimerilor sintetici în consolidarea

lemnului și să amintească necesitatea implementării unor noi sisteme de consolidarea a operelor

de artă din lemn, cu noi consolidanți ce nu prezintă dezavantaje.

VII.2.2. Metode de analiză

În vederea prezentării efectelor negative pe care procesul de conservare a lemnlui

deteriorat și degradat cu polimerii sintetici le poate avea asupra panourilor de lemn suport pentru

icoane, șase piese de lemn, trei de stejar și trei de tei au fost prelevate și tratate cu doi polimeri

sintetici, Paraloid B67 și Paraloid B72. Acești doi polimeri au fost aleși ca urmare a utilizării lor

frecvente și ușurința obținerii (preț acceptabil, disponibilitate comerciale).

Solițiile polimerice de consolidare au fost obținute prin dizolvarea celor doi polimeri

sintetici în trei solvenți diferiți: acetonă, terebentină și xilen. În vederea stabilirii modificărilor

care au loc după tratamentul de consolidare cu cele șase soluții polimerice, următoarele tehnici

de analiză au fost implementate: OM, SEM, CIE L*a*b* și măsurarea masei (Fig. 7.5 – 7.9).

Determinarea masei pieselor de lemn a fost de asemenea realizată înaintea tratamentului cât și

după realizarea tratamentului de consolidare, de mai multe ori la intervaluri de timp stabilite.

Fig. 7.5. Microscopie optică a suprafeței celor șase

piese de lemn, înainte de tratamentul de consolidare:

a, b și c. piesele de lemn de stejar 20X (P1-P3) ;

d, e și f. piesele de lemn de tei 20X (P4-P6)

Fig. 7.6. Microscopie optică realizată asupra probelor

prelevate din piesele de lemn, înaintea tratamentelor

de consolidare:

a.OM pentru proba prelevată din piesa P3 (5X);

b. OM pentru proba prelevată din piesa P4 (5X)

1

Fig. 7.7. Microfotografie SEM realizată asupra probelor prelevate de la cele șase piese de lemn înaintea

tratamentului de consolidare cu soluțiile polimerice:

a. Probă prelevată din piesa P4 (20X, SE); b. Probă prelevată din piesa P5 (10X, SE);

c. Probă prelevată din piesa P6 (20X, SE); d. Probă prelevată din piesa P1 (20X, BSE);

e. Probă prelevată din piesa P2 (20X, BSE); f. Probă prelevată din piesa P3 (20X, SE)

Concentrația celor șase soluții a fost stabilită la 10%. În vederea obținerii acestora, 10 mg

de Paraloid B67 și B72 au fost amestecate pe rând cu câte 100mL din cei trei solvenți amintiți.

Soluțiile obținute au fost notate după cum urmează:

S1: Paraloid B67, dizolvat în xilen, 10%

S2: Paraloid B67, dizolvat în acetonă, 10%

S3: Paraloid B67, dizolvat în terebentină, 10%

S4: Paraloid B72, dizolvat în terebentină, 10%

S5: Paraloid B72, dizolvat in xilen, 10%

S6: Paraloid B67, dizolvat în acetonă, 10%

După obținerea celor șase soluții, s-a trecut la tratarea celor șase piese de lemn, după cum

urmează: S1-P1, S2-P2, S3-P3, S4-P4, S5-P5 și S6-P6. Fiecare probă a fost tratată prin imersie la

rece în soluția stabilită, pentru o durată de 4 ore.

1

Fig. 7.8. Microscopie optică a probelor

prelevate de la cele șase piese de lemn, după

efectuarea tratamentului de consolidare:

a. Probă prelevată din piesa P1, tratată cu S1; b.

Probă prelevată din piesa P2, tratată cu S2;

c. Probă prelevată din piesa P3, tratată cu S3; d.

Probă prelevată din piesa P4, tratată cu S4;

e. Probă prelevată din piesa P5, tratată cu S5; f.

Probă prelevată din piesa P6, tratată cu S6

Fig. 7.9. Microfotografie SEM a probelor

prelevate din cele șase piese după tratamentul de

consolidare:

a. Probă prelevată din piesa P1, tratată cu S1 (20X,

SE); b. Probă prelevată din piesa P2, tratată cu S2

(10X, SE);

c. Probă prelevată din piesa P3, tratată cu S3 (20X,

SE); d. Probă prelevată din piesa P4, tratată cu S4

(200X, BSE);

e. Probă prelevată din piesa P5, tratată cu S5 (50X,

BSE); f. Probă prelevată din piesa P6, tratată cu S6

(20X, SE)

După analizarea rezultatelor celor șase măsurători colorimetrice efectuate asupra pieselor

de lemn tratate, s-a constatat că fiecare piesă a reacționat diferit, din cauza solventului diferit

care a fost folosit la realizarea soluției și modului în care a interacționat cu cei doi polimeri

sintetici.

Nici una din cele trei piese de lemn de stejar consolidate cu Paraloid B67 nu a revenit la

culoare originală dinaintea tratamentului, toate cele trei piese rămânând chiar și după evaporarea

totală a solventului utilizat, cu circa 10% mai închise la culoare.

Cea mai mare modificare cromatică poate fi observată la proba P3 tratată cu soluția de

Paraloid B67 dizolvat în terebentină, de concentrație 10%. Aceeași probă a avut și cea mai

redusă rată de revenire la culoarea originală, în comparație cu celelalte două probe (P1, P2)

tratate cu soluții de Paraloid B67 și solvent (acetonă și xilen). Diferența poate fi explicată prin

faptul că terebentina se evaporă mai greu decât ceilalți doi solvenți (fig. 7.10a).

Modificările cromatice inițiale au fost și mai mari în cazul probelor de tei tratate cu

Paraloid B72 dizolvat în cei trei solvenți. Din nou, piesa de lemn de tei tratată cu Paraloid B72

dizolvat în terebentină (P4) a avut cea mai redusă rată de revenire la culoarea originală (fig.

7.10b).

1

Fig. 7.10. Colorimetrie CIE L*a*b*

efectuată asupra celor 6 piese de lemn, inaintea

tratamentului, imediat după tratament (0h), și la

interval de timp prestabilite:

a. Colorimetrie CIE L*a*b* la probele P1, P2 și P3;

b. Colorimetrie CIE L*a*b* la probele P4, P5 și P6

Fig. 7.11. Măsurarea greutății pentru cele șase piese

de lemn:

a. Măsurarea greutății pentru piesele P1, P2 and P3;

b. Măsurarea greutății pentru piesele P4, P5 and P6

După efectuarea tratamentului de consolidare, un alt lucru care s-a modificat este

greutatea probelor. Curba de evoluție a greutății probelor înainte și după efectuarea tratamentelor

de consolidare poate fi observată în figura 7.11. Din nou, probele tratate cu polimeri sintetici

dizolvați în terebentină (P3 și P4), greutatea lor fiind cu aproximativ 15% mai mare decât

greutatea lor originală.

Consolidarea cu polimerii sintetici luați în studiu nu are dezavantaje doar în ceea ce

privește consolidarea panourilor de lemn, afectând în același timp și mediul înconjurător și starea

de sănătate a coservatorilor și restauratorilor, deoarece majoritatea solvențților folosiți de obicei

sunt toxici. Spre exemplu, xilenul, abandonat în majoritatea tărilor europene ca urmare a

toxicității sale, este folosit în continuare în mod frecvent în atelierele de consolidare și restaurare

din România, în obținerea de soluții consolidante.

Concluzii generale

În această lucrare s-a încercat demonstarea impactului pe care metodele știintifice îl au în

domeniul investigării operelor de artă în general și a picturilor vechi pe suport de lemn în special

și integrarea în protocolul de investigare a două noi tehnici digitale care au potențialul de a oferi

informații indisponibile până acum conservatorilor și rstauratorilor din domeniu.

Prima parte a tezei (capitolele I-III) a prezentat stadiul actual al cercetării și datele

teoretice din domeniu, pornind de la prezentarea generală a tipologiei picturilor vechi (tipuri de

suport, materiale utilizate, principali factori ce determină apariția și evoluția ulterioară a

deteriorărilor și degradărilor, metode curente de investigare).

Contribuțiile personale încep odată cu capitolul al IV-lea, prin prezentarea cazuisticii

selectate (7 icoane din colecții parohiale sau private).

2

Cele 7 icoane, realizate în tehnica tempera grasă, prezintă o varietate de modalităti de

punere în operă (aplicare foiță metalică cu bolus icoana 1, aplicare foiță metalică cu mixtion

icoanele 3 și 4, pansonare/incizare model decorativ icoana 1, aplicare pigment metalic galben

icoana 2), de creare a suportului de lemn (suport creat din două sau mai multe panouri de lemn

icoanel 1, 2, suport fixat pe verso cu ajutorul a două sau mai multe traverse, suport ficat pe

exterior cu rama de lemn icoana 4) și diversitate din punct de vedere al deteriorărilor și

degradărilor care le afectează.

Lucrarea prezintă apoi (capitolul V) modalități de implementare a tehnicilor de analiză

descrise în capitolul III, în protocolul de investigare stiințifică a celor 7 icoane, permițând

identificarea materialelor picturale utilizate de autor la punerea în operă (pigmenți și compoziție

foițe metalice) și analiza detaliată a fenomenelor de deteriorare și degradare care afectează

cazuistica.

Capitolul V prezintă de asemenea modalitatea de identificare coasistată OM și SEM a

tipului de atac xilofagic care a afectat icoana 7.

Cele două noi tehnici digitale, scanarea 3D și RTI (Reflectance Transforming Imaging)

sunt implementate în cazul icoanelor 5 (3D) și 6(3D, RTI) și sunt prezentate detaliat în capitolul

VI.

În primă etapă, pentru ambele tehnici digitale s-a realizat un număr de fotografii în

condiții prestabilite pentru fiecare tehnică. Fotografiile realizate au fost ulterior prelucrate digital

prin software-urile aferente (Autodesk 123 Catch , RTI Builder, RTI Viewer) pentru obținerea

modelelor digitale brute.

Etapa următoare în procesul de digitalizare a fost prelucrarea modelelor digitale brute.

Opțiunile de vizualizare a modelelor finalizate (mesh structură, modificare unghi sursă de

lumină, aplicare filtre) permit obținerea de date unice cu privire la geometria stratului policrom

al celor două icoane.

Ultimul capitol prezintă detalii despre metodele de tratare a două dintre cele mai des

întâlnite procese de deteriorare a suporturilor de lemn a icoanelor vechi, atacul xilofagic și

fragilizarea suportului de lemn (generată de atacul xilofagic). Atacul xilofagic asupra icoanei 3 a

fost stopat prin metoda anaerobă (prima parte a capitolului VII), iar metoda cea mai des utilizată

de consolidare este analizată în a doua parte a capitolului VII.

În ciuda metodelor noi disponibile pe piață de stopare a atacului xilofagic (pe bază de

3

permetrină), metoda anaerobă de tratare are eficiență dovedită și este în concordanță cu

principiile restaurării.

Deși consolidarea cu polimeri sintetici este cea mai des utilizată metodă în cazul

consolidării suporturilor de lemn fragilizate, nu este în deplinî concordanță cu principiile

restaurării (nu este reversibilă și aduce modificări de greutate și culoare masei consolidate.

Rezultate obținute pe durata studiilor doctorale au fost publicate în 5 articole, publicate

ca autor principal (și 2 articole ca autor secundar) și diseminate în cadrul a 7 conferințe

internaționale și o conferință națională.

Gradul de noutate adus de cele două tehnici digitale aplicate în capitolul VII reprezintă un

punct de plecare într-un domeniu încă nedezvoltat suficient la nivelul investigării științifice a

picturilor vechi pe suport de lemn. Dezvoltarea celor două tehnici și crearea unui patrimoniu

pictural virtual național poate constitui subiectul unor proiecte de cercetare naționale sau

internaționale.

Bibliografie

1. R.B. Hadley, Chemical and Physical Properties of Wood, The structural conservation of

panel paintings, Procedings of a symposium at the J. Paul Getty Museum (Edited by

K. Dardes and A. Rothe), 1995.

2. D. Hunt, Properties of wood in the conservation of historical wooden artifacts, Journal

of Cultural Heritage, 13S, 2012, S10-S15.

3. T. Nilssona, R. Rowell, Historical wood–structure and properties, Journal of Cultural

Heritage, Special issue on Wood science and conservation, 2012, pp. 1-6.

4. P. Walker, The Making of Panels History of Relevant Woodworking Tools and

Techniques, The structural conservation of panel paintings, Procedings of a symposium

at the J. Paul Getty Museum (Edited by K. Dardes and A. Rothe), 1995.

5. N. Orban, Pigmenți anorganici pentru lacuri, vopsele și cerneluri, Editura. Tehnică,

București, 1974.

6. A. Andreotti, I. Bonaduce, M. P. Colombini, F. Modugno, E. Ribechini, Characterisation

of natural organic materials in paintings by GC/MS analytical, New Trends in

4

Analytical, Environmental and Cultural Heritage Chemistry (Editată de M.P.

Colombini și L. Tassi), Kerala, India: Transworld Research Network, 2008, pp. 389–

423.

7. I.Bonaduce, L. Carlyle, M.P. Colombini, C. Duce, C. Ferrari, E. Ribechini, P. Selleri, M.

Tiné, New Insights into the Ageing of Linseed Oil Paint Binder: A Qualitative and

Quantitative Analytical Study, PloS one, 7(11), 2012, e49333.

10.1371/journal.pone.0049333, disponibil online la

https://www.researchgate.net/publication/233725552_New_Insights_into_the_Ageing_of

_Linseed_Oil_Paint_Binder_A_Qualitative_and_Quantitative_Analytical_Study, accesat

la 11.08.2017.

8. I. Bonaduce, M. Odlyha, F. Di Girolamo, S. Lopez-Aparicio, T. Grøntoftc, M.P.

Colombini, The role of organic and inorganic indoor pollutants in museum environments

in the degradation of dammar varnish, Analyst, 138(2), 2013, pp. 487-500.

9. T. Grontoft, M. Odlyha, P. Mottner, E. Dahlin, S. Lopez-Aparicio, S. Jakiela, M. Scharff,

G. Andrade, M. Obarzanowski, M. Ryhl-Svendsen, D. Thickett, S. Hackney, J. Wadum,

Pollution monitoring by dosimetry and passive diffusion sampling for evaluation of

environmental conditions for paintings in microclimate frames, Journal of Cultural

Heritage, 11(4), 2010, pp. 411-419.

10. G. Hoffman, CIELab Color Space, disponibil online la http://docs-

hoffmann.de/cielab03022003.pdf, accesat la data de 23.09.2015.

11. G. Sharma, Digital Color Imaging Handbook, CRC Press, New York, 2003.

12. J. Schanda, Colorimetry. Understanding the CIE system, Willey, London, 2007.

13. M. Gil, M.L. Carvalho, S. Longelin, I. Ribeiro, S. Saravaladas, J. Mirao, A.E. Candeias,

Blue Pigment Colors from Wall Painting Churches in Danger (Portugal 15th to 18th

Century): Identification, Diagnosis, and Color Evaluation, Applied Spectroscopy, 65(7),

2011, pp.782-789.

14. A. Schäning, K. Varmuza, M. Schreine, Classification of synthetic organic pigments by

multivariate data analysis of FTIR spectra, e-Preservation Science, 6, 2009, pp.75-80.

15. S.A. Centeno, M.I. Guzman, A.Y. Kleps, C.O. Della Vedova, Characterization by FTIR

of the effect of lead white on some properties of proteinaceous binding media, Journal of

the American Institute for Conservation, 43(2), 2004, pp. 139-150.

https://www.researchgate.net/publication/233725552_New_Insights_into_the_Ageing_of_Linseed_Oil_Paint_Binder_A_Qualitative_and_Quantitative_Analytical_Study

https://www.researchgate.net/publication/233725552_New_Insights_into_the_Ageing_of_Linseed_Oil_Paint_Binder_A_Qualitative_and_Quantitative_Analytical_Study

5

16. V. Desnica, K. Furic, M. Schreiner, Multianalytical characterization of a variety of

ultramarine pigments, e-Preservation Science, 1, 2004, pp. 15-21.

17. C. Montagner, D. Sanches, J. Pedroso, M.J. Melo, M. Vilarigues, Ochers and earths:

Matrix and chromophores characterization of 19th and 20th century artist materials,

Spectrochimica Acta Part A: Molecular and Biomolecular spectroscopy, 103, 2013,

pp.409-416.

18. R.G. Messerschmidt, M.A. Harthcock, Infrared microspectroscopy. Theory and

applications, Marcel Dekker, New York, 1988.

19. G.M. Crisci, A. Pezzino, P. Mazzoleni, G. Barone, M.F. La Russa, S.A. Ruffolo, The Use

of FTIR and Micro-FTIR Spectroscopy: An Example of Application to Cultural Heritage,

International Journal of Spectroscopy, Volume, 2009,

http://dx.doi.org/10.1155/2009/893528.

20. Sister Daniilia, S.Sotiropoulou, D. Bikiaris, C.s Salpistis, G. Karagiannis, Y.

Chryssoulakis, B.A. Price, J.H.Carlson, Panselinos’ Byzantine wall paintings in the

Protaton Church, Mount Athos, Greece: a technical examination, Journal of Cultural

Heritage, 1(2), 2000, pp. 91-110.

21. K. Martinez; J. Cupitt; D.R. Saunders, High-resolution colorimetric imaging of paintings,

Proceedings Volume 1901, Cameras, Scanners, and Image Acquisition Systems,

IS&T/SPIE's Symposium on Electronic Imaging: Science and Technology, San Jose,

CA, United States, 1993.

22. https://en.wikipedia.org/wiki/CIELAB_color_space, accesat la data de 03. 05. 2017.

23. https://en.wikipedia.org/wiki/CIELAB_color_space, accesat la data de 03. 05. 2017.

24. L. Froberg, Thermal Analysis, TGA/DTA, Process Chemistry Centre, 2009, disponibil

online la http://docplayer.net/25638608-Thermal-analysis-tga-dta-linda-froberg.html,

accesat la data de 03. 05. 2017.

25. * * *, 3D Icons Case Studies, Paceprint, Dublin, Ireland, 2015.

26. A.W. Coats, J.P. Redfern, Thermogravimetric Analysis: A Review, Analyst, 88(1053),

1963, pp. 906–924.

27. http://clasate.cimec.ro/lista.asp?psearch=icoana&dom=3-Arta-plastica&clasificare=tez,

accesat la data de 12.09.2016.

https://en.wikipedia.org/wiki/CIELAB_color_space

https://en.wikipedia.org/wiki/CIELAB_color_space

http://docplayer.net/25638608-Thermal-analysis-tga-dta-linda-froberg.html

http://clasate.cimec.ro/lista.asp?psearch=icoana&dom=3-Arta-plastica&clasificare=tez

6

28. http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?tit=Icoana--

Deisis&k=ADCFA55452264FE2AF11AEEAC6174121, accesat la data de 12.09.2016.

29. http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?tit=Constantinos-zugrav--Maica-Domnului-cu-

Pruncul-Stapana-Ingerilor&k=6CC823E9B6814E53851B22301D21BAFB, accesat la

data de 12.09.2016.

30. M. Munteanu, I. Sandu, V. Vasilache, I.C.A.Sandu, The Study of Ornamental Gildings

in Old Tempera Icons from the XVIII-th Century, Key Engineering Materials, 660,

Editura Trans Tech Publications Inc., 2015, ISBN 978-3-03835-559-5, pp. 389-395.

31. * * *, Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice,

disponibil online la http://www.cimec.ro/Monumente/pdf/Legea-422-2001-republicata-

2006.pdf, accesat la data de 23.11.2017.

http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?tit=Constantinos-zugrav--Maica-Domnului-cu-Pruncul-Stapana-Ingerilor&k=6CC823E9B6814E53851B22301D21BAFB

http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?tit=Constantinos-zugrav--Maica-Domnului-cu-Pruncul-Stapana-Ingerilor&k=6CC823E9B6814E53851B22301D21BAFB

http://www.cimec.ro/Monumente/pdf/Legea-422-2001-republicata-2006.pdf

http://www.cimec.ro/Monumente/pdf/Legea-422-2001-republicata-2006.pdf

facultatea de geografie - geologie · teza este formată din șapte capitole, grupate în două...

Documents