expo targuri prezentare ppt 2014
TRANSCRIPT
Extras din ziarul ”Gazeta Mureșului”
nr. 29 din 1932
La început, târgurile se desfășurau în centrul localităților și nu erau
diferențiate, dar cu timpul apar târguri specializate pe diferite tipuri de mărfuri
(vite, cereale, mărfuri), organizate în părți diferite ale localităților.
După perioada de desfășurare erau mai multe tipuri de târguri: săptămânale și
anuale. Târgul anual sau târgul de țară dura mai multe zile, fiecare zi fiind dedicată
unui anumit tip de marfă. În Târgu-Mureș, în prima zi avea loc târgul de vite, apoi
cel de cai și apoi urma târgul de mărfuri.
Orașul Târgu-Mureș s-a dezvoltat pe parcursul evului mediu datorită schimbului de produse dintre zona de câmpie și cea de munte: cereale, vite, lemne şi produse meşteşugăreşti.
Pentru sprijinirea schimbului de mărfuri, la 28 august 1482, regele Matei Corvin dă orașului dreptul de a ține de trei ori pe an mari târguri de țară (bâlciuri): de ziua Domnului (17 iunie), Sfântul Martin (11 noiembrie) și la joia dinaintea Duminicii Floriilor”. În secolele XIX – XX, înTârgu-Mureș târgurile de țară se țin de 5 ori pe an.
Aria de atracţie a târgurilor anuale din Târgu-Mureş se întindea - încă din secolul al XIX-lea - până la Reghin, Luduş, Târnăveni, Sighişoara, Dumbrăveni, Ciuc, Odorhei, interferând cu ariile de atracţie a celorlalte târguri din zonă: Reghin, Sighişoara, Odorhei, Mediaş, Dumbrăveni, Gheorgheni.
Locul de organizare a târgurilor și piețelor diferă în funcție de mărfurile
vândute. De obicei târgurile de animale se organizau la marginea localităților,
iar cele de mărfuri în centru.
În 1841 împăratulFerdinand I acordă localității Hodoșa
dreptul de a organiza târg săptămânal în ziua de
sâmbătă
Diploma din 1790 prin care împăratul Leopold al II-lea a acordat localităţii Miercurea
Nirajului dreptul de a ţine trei târguri anuale : la 17
februarie, de Sfânta Polixenia, la 1 august, de sărbătoarea
Sfântul Petru şi la 10 decembrie, de Sfânta Juditha.
”Glasul Mureșului”, 1938
”Glasul Mureșului”, 1939
”Egyenlöség!”, 1900
”Viitorul Mureșului”, 1925 ”Hiradó”, 1938
Șa de lemn de la Lunca de Jos (jud. Harghita)
Ciobani din
Vătava duc
desagii cu
brânză pe cal
-.-
Pentru mersul la târg se folosesc toate mijloacele de transport existente,
atât cele moderne, cât și cele tradiționale. Se merge la târg pe jos,
cu calul, cu carul, cu căruța, cu șareta, cu trenul.Pentru ilustrarea mijloacelor de transport am expus un car de lemn
de la Cerghid , șei de lemn de la Vătava, Deleni, Lunca de Jos, precum
și o șa de piele de la Cerghid.
Recipientele pentru transportul mărfurilor
sunt diverse, de la traistele și desagii
duși pe umăr sau pe cal, în saci, în coșuri și în diferite vase de lut și din ceramică.
Desagii se duceau pe umăr sau pe cal, pe șaua de lemn, care
este mai ușoară decât cea de piele și nu îngreunează calul.
Car de lemn din
Cerghid
-În evul mediu târgul de animale din Târgu-Mureș se desfășura pe actuala stradă Marton Aron, în preajma liceului Bolyai.
-În perioada interbelică, în Târgu-Mureș târgul de animale se desfășura la marginea orașului, înspre Sângeorgiu de Mureș.
Târgurile de animale sunt și ele
diferențiate în târguri de vite, de cai, de porci, de oi, vite
cornute, de păsări. Aici, pe lângă
animale, se vindeau produse animaliere (lapte, ouă, brânză) și accesorii pentru animale (hamuri, biciuri, potcoave, tălăngi, cănaci).
Costum
femeiesc din Valea Largă
Cioban din Vătava, județul Mureș
În 1841 s-a consemnat că este piața cea mai ieftină din Transilvania pentru alimente, în caz de recoltă bună.
Presa interbelică menționa o serie de târguri de cereale în județul Mureș din vremea respectivă: Târgu-Mureș, Reghin, Miercurea Nirajului, Band, Râciu și Teaca.
Țăran din Câmpia Transilvaniei
Prețul cerealelor și animalelor la un târg
de țară din 1939 ”Glasul Mureșului”
Târgurile de cereale din județ în ”Gazeta
Mureșului”, 1933
Despre precupeți”Viitorul
Mureșului”1926
Principalele instrumente de măsură la târguri sunt cele de greutate și de
capacitate. Pentru legume și produse animaliere
(lapte, carne, caș, etc) se foloseau diferite tipuri de cântare
din lemn și metal: balanța cu brațe egale, cântarul de lemn de
tip roman cu brațe inegale, cântarul de mână din metal.
Pentru cereale, în târguri se folosesc mai ales măsuri de capacitate,
cum este mierța (20 l) și cupa (1 l).
Vase de măsură pentru cereale: Mierțe din Ditrău și
Sângeorgiu de Pădure
Cupă din Sângeorgiu de
Pădure
Balanță de tip roman, din Sângeorgiu de
Pădure
Cântar de mână, cu scală, din metal
Funcția principală a târgului este cea economică, de schimburi comerciale, dar târgurile dețin și roluri de comunicare în plan social și cultural: schimbul de știri, întâlnirea dintre tineri, distracția.
Cu timpul unele târguri devin locuri de distracție, mai mult decât locuri de schimburi comerciale, cum este cazul târgului de fete de la Gurghiu.
Grup de femei la târg: costume maghiar de la Chibed, secuiesc de la
Șiclod și săsesc de la Saschiz
Lumea satului aduce materii prime în târg (animale, cereale, lemn), iar lumea orașului vine cu produse meșteșugărești din lemn, metal, ceramică, piese vestimentare (pălării, încălțăminte, baticuri, panglici) necesare gospodăriei țărănești.
Căldărar rom la târg Negustor secui
de sareNegustor sas de
pălării din Reghin
Pereche de tineri români din zona
Gurghiului
Tineri maghiari din Aluniș
Târgul de fete de la
Gurghiu se organiza de obicei de Sf. Gheorghe.
Tinerii veniți la târg legau cunoștințe,
feciorii cumpărau
fetelor turtă dulce,
mărgele și alte
suveniruri, le dădeau pe carusel
și adesea se încheiau căsătorii.
Tipar de
turtă dulce,
din lemn, din
1865.
La târgul de cai
din Sânpetr
u de Câmpie în 2013
În zilele noastre
târgurile de animale au dispărut din
orașe.
Astăzi se vând tot mai puține
mărfuri meșteșugărești
în favoarea celor industriale și artizanale.