exemplul anterior

30
FACTORII CARE INFLUENTEAZA PUTEREA DE GERMINATIE A SEMINTELOR DE FASOLE elevi ALBU CONSTANTIN OBOROCEA PATRICIA NANAU ADELINA VILCEANU DENISA

Upload: padureac

Post on 02-Aug-2015

79 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PUTEREA DE GERMINATIE A SEMINTELOR DE FASOLE

elevi ALBU CONSTANTIN OBOROCEA PATRICIA NANAU ADELINA VILCEANU DENISA

ALCATUIREA SEMINTEI1. TEGUMENTUL SEMINAL-este invelisul protector al semintei care apara embrionul de intemperii, pastrandu-I astfel timp indelungat capacitatea de germinare; 2. HILUL este o adancitura caracteristica (cicatrice) ramasa dupa dezlipirea semintei de pe funicul; 3. MICROPILUL apare sub forma unei ridicaturi cu un por in mijloc. Prin zona micropilului, radicula embrionului va sparge integumentul in timpul incoltirii;

4. EMBRIONUL -este partea semintei care a luat nastere din oosfera fecundata; -reprezinta germenele viitoarei plante; - poseda in miniatura toate organele esentiale ale plantei : o radicula sau radacinita, o tulpinita reprezentata de axa hipocotila, un muguras numit gemula si una sau doua frunze embrionare sau cotiledoane; - toate partile embrionului sunt formate din tesuturi meristematice nediferentiate;

5. ENDOSPERMUL SAU ALBUMENUL -ia nastere din zigotul accesoriu al sacului embrionar si constituie tesutul de depozitare de substante de rezerva, care va hrani embrionul in formarea sa; -unele plante nu poseda endosperm, dar au un tesut special, numit perisperm, care se formeaza din tesutul nuclear, asezat la exteriorul sacului embrionar (sfecla de zahar). Alte plante au si endosperm si perisperm. -dupa natura chimica a substantelor, endospermul poate fi : amilaceu, oleaginos, aleuronic si cornos, de exemplu, gramineele au ca substante de rezerva amidonul, ricinul, inul mustarul, au grasimi, multe leguminoase au aleurona.

VIATA LATENTA A EMBRIONULUI-Viata latenta a plantelor este un proces de adaptare la conditiile variate de mediu. Asa de pilda, in conditii nefavorabile de mediu se instaleaza starea de repaus la : spori, zigoti, seminte, etc. -Embrionul intra in repaus in momentul maturatiei complete a semintelor. Starea de repaus se realizeaza ca o consecinta a urmatoarelor fenomene mai importante: scaderea la minimum a cantitatii de apa ; transformarea coloizilor in gel ; micsorarea vitezelor reactiilor biochimice. - In repaus embrionul, nu-si schimba aspectul morfologic, ci numai starea fiziologica.

GERMINATIA SEMINTELOR- Prin germinatie se intelege totalitatea proceselor fiziologice si morfologice prin care trece embrionul din samanta de la starea de repaus la starea de crestere activa. Experimantal s-a demonstrat ca nu toate semintele unei plante pot germina. Acest fapt este legat de existenta mai multor factori interni sau exerni. - Dintre factorii interni citam : permeabilitatea tegumentului seminal, continutul in apa al semintelor, natura chimica a endospermului, prezenta enzimelor active, satrea de sanatate si maturitate fiziologica. Dintre factorii externi mai importanti sunt : temperatura, lumina, apa si oxigenul.

FENOMENELE MORFOLOGICE ALE GERMINATIEI -In urma imbibarii cu apa, primul fenomen observat este umflareasemintei; -Tesuturile semintei cresc mult in volum, determina intinderea tegumentului seminal si in cele din urma, dezorganizarea lui. -Iesirea radiculei care se orienteaza in sol intotdeauna vertical in jos, avand un geotropism pozitiv; -La scurt timp apar perisorii absorbanti si fosta radicula devin radacina principala, adaptata functiilor de fixare si absorbtie; -Hipocotilul si epicotilul provenit din gemula cresc in sens invers radacinii, transformandu-se in tulpina principala, ele au geotropism negativ. La fasole germinatia este epigee, hipocotilul creste si ridica cotiledoanele deasupra solului.

ACTIVITATE PRACTICA 1. OBSERVATII ASUPRA FAZELOR DE GERMINATIE SUB INFLUENTA UNOR FACTORI EXTERNI: APA DE LA ROBINET, APA PLATA(BORSEC), APA DE IZVOR

Materiale necesare: recipiente, seminte de fasole, fise de observatie. Modul de lucru : - se pun semintele la incoltit cu apa de la robinet, cu apa de izvor si cu apa plata din comert -zilnic se urmaresc semintele pentru a evidentia transformarile suferite de acestea in procesul germinatiei ; - inregistrarea datelor in fisele de observatie - se vor identifica principalele etape ale germinatiei imbibarea semintelor cu apa, umflarea acestora ruperea tegumentului si aparitia radacinitei -formarea perisorilor absorbanti- radacinita devine radacina; -cresterea tulpinitei si transformarea ei in tulpina; formarea primelor frunze; uscarea si caderea cotiledoanelor.

FAZELEGERMINATIEI

Apa de la robinet 24.02.2009 ora 17 si 30 de minute 2 ore 10 ore

Apa de izvor

Apa plata Borsec 24.02.2009 ora 17 si 30 de minute 3 ore 10 ore

1.Ziua si ora la care au fost puse la germinat 2.imbibarea tegumentului 3.incretirea tegumentului

24.02.2009 ora 17 si 30 de minute 2 ore 10 ore

4.Ruperea tegumentului5.Aparitia radacinitei

2 zile3 zile

1,5 zile2 zile

2 zile3 zile si 3 ore

6

.Aparitia perilor absorbanti

3 zile si 12 ore

3 zile

3 zile si 15 ore si 3 ore 4 zile 5 zile 5 zile si 12 ore Dupa 15 zile tulpina are 22cm epigee

7.Aparitia radacinii 8.Aparitia tulpinitei 9. aparitia primelor frunze 10.tulpina

Dupa 4 zile 5 zile Dupa 6 zile

Dupa 3 zile 4 zile, dimineata Dupa 4 zile, seara dupa 15 zile tulpina are 25 cm epigee

11.Orientarea cotiledoanelor 12. Nr semintelor germinate

dupa 15 zile tulpina are 23 cm epigee

95

98

96

1.a doua zi, ruperea tegumentului

2.a doua zi, aparitia radiculei

3.a treia zi, aparitia perisorilor absorbanti

4.aparita radacinilor

5. aparitia tulpinilor si a primelor frunze

6.dezvoltarea tulpinii

7. tulpnina de 25 cm

CONCLUZII Numarul semintelor germinate cu apa de izvor este mai mare decat al celor cu apa de robinet si cu apa plata; Fazele germinatiei se desfasoara mai repede la semintele udate cu apa de izvor; Semintele udate cu apa plata au aceeasi rata de dezvoltare ca si cele udate cu apa de la robinet.

PUTEREA DE GERMINATIE A SEMINTELOR

Materiale necesare: vase Petri, vata, seminte de fasolede un an si de 3 ani; Modul de lucru: -Suprafata de vata se imparte in 100 de patratele si pe fiecare patratel se aseaza o samanta de un an, iar pe o suprafata similara se monteaza experienta cu seminte vechi de 3 ani.-se umezeste substratul, si se acopera cu capace astfel incat sa se evite uscarea;- se pun la incoltit in conditii optime de umiditate, temperatura (25-35 grade celsius);- se controleaza zilnic si se considera germinate semintele care au radicula egala cu lungimea semintei, iar tulpinita jumatate din lungimea semintei;- dupa 10 zile se numara semintele germinate normal pentru fiecare vas;-Se calculeaza puterea de germinatie pentru fiecare cutie, se

Fazele germinatiei

Seminte noi 100 bucatiapa robinet 24.02.2009 ora 17si 30 de minute

Seminte de 3 ani 100 de bucati- apa robinet

Seminte noi 100 de bucati- apa de izvor 24.02.2009 ora 17si 30 de minute

Seminte de trei ani 100 bucati -apa

de izvor24.02.2009 ora 17si 30 de minute

1.Ziua si ora lacare au fost puse la germinat

.2009 ora17si30 de minute

2.imbibarea tegumentului 3. Incretirea tegumentului 4.Ruperea tegumentului

Dupa 2 ore Dupa 10 ore Dupa 2 zile

Dupa 5 ore

3 ore

5 ore

Dupa 15 ore Dupa 4 zile

10 ore

13 ore

2 zile

3 zile

5.Aparitia radacinitei

Dupa 3 zile

Dupa 5 zile

3zile si 3 ore

3 zile si 8 ore

6.Aparitia perilor absorbanti 7.Orientarea radacinitei 8.Aparitia tulpinitei 9.Aparitia primelor frunze 10.Orientarea cotiledoanelor 11. Nr. semintelor germinate

Dupa 3 zile si 12 ore hipogee Dupa 7 zile Dupa 8 zile epigee

Dupa 5 zile si 12 ore hipogee Dupa 10 zile Dupa 9 zile si 12 ore epigee

4 zile

4 zile si 12 ore hipogee 9 zile 9 zile si 12 ore epigee

hipogee 7 zile 8 zile

epigee

96

92

97

92

Concluzii-Semintele vechi de un an au germinat mai repede decat cele de trei ani sub influenta apei de izvor si apei de la robinet; -Puterea de germinatie a semintelor tinere a fost de 96%in cazul udarii cu apa de la robinet, iar in cazul utilizarii apei de izvor a fost de 97%; -germinatia semintelor de trei ani a avut un procent de 92% atat in cazul utiliarii apei de robinet cat si al apei de izvor.

1.montareav experientei

2.aparitaia radiculei

3.aparitia radiculei

4.formarea perilor absorbanti

5.aparitia

5.aparitia radacinilor

6.orientarea cotiledoanelor

7. aparitia primelor tulpini

EXPERIMENTUL 3 Evidentierea substantelor de rezerva in cresterea plantuleiMateriale necesare : seminte de fasole, bisturiu, vase cu vata imbibata in apa plata. Modul de lucru : - - se lasa in apa 2-3 ore, 30 seminte de fasole ; - -dupa indepartarea tegumentelor, semintele se repartizeaza in vase astfel : - -in primul se pun 10 seminte intregi, - -in al diolea se pun 10 seminte doar cu un cotiledon - - in al treilea vas se pun 10 seminte doar cu o jumatate de cotiledon - - se urmareste cresterea plantelor din ghivece

FAZELE GERMINATIEI

2 COTILEDOANE

1 COTILEDON

COTILEDOANE

ZIUA SI ORA LA CARE AU FOST PUSE LA GERMINAT IMBIBAREAZBARCIREA TEGUMENTULUI RUPEREA TEGUMENTULUI APARITIA RADACINITEI

26.02.2009 ora 18

26.02.2009 ora 183 ore 27.02.2009 ora 09 Dupa 4 zile 02.03.2009 Dupa 5 zile, ora 9,30 03.03. 2009 Dupa 6 zile 04.03.2009 Dupa 7 zile

26.02.2009 ora 18

3 ore 27.02.2009 ora 10, 30 Dupa 4 zile 02.03.2009 Dupa 5 zile, ora 9,30 03.03. 2009 Dupa 6 zile 04.03.2009 Dupa 7 zile

3ore 27.02.2009 ora 09 Dupa 4 zile 02.03.2009 Dupa 4 zile, ora 9,30 02.03. 2009 Dupa 5 zile 03.03.2009 Dupa 6 zile

APARITIA PERILOR ABSORBANTIAPARITIA RADACINII

APARITIA TULPINII

Dupa 9 zile

Dupa 9 zile

Dupa 8 zile

Concluzii-La semintele cu o jumatate de cotiledon aparitia plantulei a fost mai rapida decat la cele cu unu si doua cotiledoane. -Fazele germinatiei semintelelor cu un cotiledon au fost asemanatoare a durata cu cele ale semintelor cu doua cotiledoane.