evolutionary considerations regarding the free … 05 24.pdfnumărului de solicitanţi de azil şi...

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

180 Section: Social Sciences

EVOLUTIONARY CONSIDERATIONS REGARDING THE FREE MOVEMENT OF WORK

FORCE

Brîndușa Marian Lecturer, PhD, ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș

Abstract:Free movement of persons, in the European space, falls under the mobility category, from the

perspective of the distinction between mobility/migration, and by mobility we understand the

movement of population within a common border, while citizens of extra-union states are subject to

international migration. The migration phenomenon has registered different changes and has gained new forms. Researchers in the field of migration consider this phenomenon as one that has become

normal and structural for the human society throughout history. The scholarly literature has

registered an evolution of the free movement of persons and implicitly of work force, and the mobility phenomenon has been analyzed depending on the historic, economic, demographic and social context.

The analysis of these aspects of the migration phenomenon at the level of the European Union

represents a necessity in the present socio-political and demographic context from the EU.

Keywords:Work-force, free movement, migration, mobility, immigrant.

Migraţia constituie un fenomen dinamic şi continuu care va exista atâta timp cât vor

exista discrepanţe în ceea ce priveşte dezvoltarea şi bunăstarea din diferitele zone ale lumii1.

Fenomen amplu, migraţia s-a transformat dintr-un proces regional într-un proces global

cuantificat la aproximativ 3% din populaţia totală. Toate statele lumii sunt în acelaşi timp

state de origine, state de tranziţie, state de destinaţie sau toate în acelaşi timp. La nivelul

Uniunii Europene, crearea unui spaţiu comun al liberei circulaţii a persoanelor confruntă

statele cu noi provocări, acţiunile unui stat putând afecta interesele sau acţiunile unui alt stat,

iar accesul pe teritoriul unei ţări poate fi determinat de accesul pe teritoriul altei ţări2.

Analizând distincţia dintre ceea ce înseamnă mobilitatea și migraţia, în spaţiul

european, libera circulaţie a persoanelor se subscrie fenomenului de mobilitate, ca mişcare a

populaţiei în interiorul unor graniţe comune, în timp ce cetăţenii statelor extra-unionale sunt

subiecţi ai migraţiei internaţionale.3

Fenomenul migraţiei a înregistrat diverse schimbări şi a căpătat noi forme. Cercetătorii

din domeniul migraţiei consideră că acest fenomen a devenit unul normal şi structural al

societăţii umane de-a lungul istoriei. Analiştii fenomenului migraţiei evidenţiază faptul că,

după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, statele europene au parcurs mai multe etape

ale migraţiei.

O primă etapă evidențiază legătura dintre migrația forței de muncă și reconstrucția

Europei în perioada1950-1970. După cel de-al doilea război mondial au existat fluxuri

migratorii de masă, determinate de întoarcerea în ţările de origine a etnicilor naţionali. În

1Mircea Aurel Niţă, Migration - dynamic equilibrium between progress and regression – Career Counseling

And The Global Labor Market International Conference, May 31st – June 2nd 2005, Tg.Mureş, Romania, Petru

Maior University Publishing House in Tg. Mureş, p.1. 2Strategia Naţională a României privind Imigraţia, 2011-2014; Strategia Națională a României privind imigrația

pentru perioada 2015-2018 3Vasile, V., Boboc, C., Pisică, S., Cramarenco, R. E.(2013) Estimarea impactului liberei circulaţii a lucrătorilor

români pe teritoriul UE, începând cu 01.01.2014; realităţi şi tendinţe din perspectivă economică, ocupaţională

şi socială, la nivel naţional şi european, IER, Bucureşti, p. 34

http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_%202013_nr.3.pdf accesat în data de 20.11.2017.

http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_%202013_nr.3.pdf



acelaşi timp era necesară reconstrucţia Europei, fapt care necesita forţă de muncă masivă iar

autorităţile statelor, firmele şi agenţiile private au început să recruteze lucrători străini.

Totodată s-au realizat schimburi de lucrători între state precum Italia, Olanda și Germania de

Vest care dispuneau de rezerve de forţă de muncă şi Franța și Belgia care aveau deficit de

forţă de muncă. Stat fără colonii, Germania şi-a extins zona de recrutare spre Grecia şi

Spania, apoi spre Yugoslavia şi Turcia. Anglia a preluat forţă de muncă din statele

Commonwealth-ului şi Irlanda. Cele mai multe state au recrutat imigranţi pentru a-şi susţine

creşterea economică, pentru a stimula dezvoltarea şi pentru a opri fluctuaţiile de pe piața

muncii4.

Ca efect al adoptării T.C.E.5, în anii 60 s-a înregistrat o creştere a fenomenului migraţiei

în interiorul Comunităţii. Cu toate că a fost creat cadrul instituţional şi legal pentru asigurarea

liberei circulaţii a forţei de muncă, fluxurile migratorii dinspre statele terţe au fost mai ridicate

cantitativ în comparație cu migraţia intracomunitară6.

În perioada 1945-1975, necesitatea forţei de muncă străine pentru susţinerea şi

dezvoltarea economiilor statelor a diminuat considerabil migraţia ilegală. Potrivit statisticilor

OCDE între anii 1960-1970, mai mult de 30 milioane de lucrători străini au intrat pe teritoriul

Comunităţii Economice Europene, incluzând lucrătorii temporari şi pe cei cu intrări multiple7.

O altă perioadă analizată de specialiștii în domeniul migrației a fost cea a anilor 1973

şi 1979 perioadă a crizelor economice, datorate creşterii preţului la petrol.8.

Confruntate cu dificultăţi precum sedentarizarea lucrătorilor imigranţi şi reîntregirea

familiilor, statele au demarat o nouă politică de imigrare. Şomajul în creştere şi amplificarea

tensiunilor sociale au determinat guvernele statelor să elimine politicile active de recrutare a

forţei de muncă străine. Astfel, au crescut costurile cu recrutarea forţei de muncă străine, au

fost limitate categoriile de lucrători străini care puteau fi angajaţi şi s-au stabilit cote anuale

pentru forţa de muncă din străinătate. Anii următori sunt marcaţi de schimbările din economia

mondială şi noile modele de organizare a afacerilor, care necesitau mână de lucru mai bine

calificată şi mai puţin numeroasă, dar şi de revoluţia economică care a marcat natura muncii

cu efecte asupra migraţiei forţei de muncă.

Începând cu anii 1975-1976 controalele la frontiere au devenit mai riguroase şi au fost

adoptate diferite măsuri financiare pentru a favoriza întoarcerea străinilor în ţările de origine.

Aceşti ani se caracterizează prin trecerea de la o emigrare de muncă la o emigrare de

populare. Recrutarea forţei de muncă străine este oprită. Marea majoritate a muncitorilor

noneuropeni decid să se instaleze şi să opteze pentru reîntregirea familiei. Numeroşi greci,

italieni sau spanioli şi finlandezi se reîntorc în ţările de origine. Migrarea persoanelor cu înaltă

calificare profesională originare din ţările lumii slab dezvoltate constituie un nou fenomen. Cu

toate acestea, migraţia forţei de muncă a înregistrat o scădere până spre sfârşitul anilor ‗809.

A treia perioadă a migraţiei, a fost caracterizată de diversificarea statelor gazdă şi a

statelor de origine. Spania, Italia, Irlanda, Grecia, şi Portugalia, state de emigraţie în prima

fază au devenit treptat state de imigraţie. Migranţii nu mai provin numai din colonii ci şi din

alte state. Schimbările politice din Europa Centrală şi de Est au determinat o creştere a

4 Carmen Tudorache, Evoluţia fenomenului migraţiei în Europa, Economie teoretică şi aplicată, Bucureşti, 2006,

pp.95-98 http://store.ectap.ro/articole/211.pdf accesat 20.11.2017 5Tratatul privind Comunitatea Economică Europeană 6 Georges Tapinos, Regional Economic Integration and Its Effect on Employment and Migration in Jean Pierre

Garson, Anais Lozillon, Changes and challenges - Europe and Migration from 1950 to Present, 2003, p. 2http://www.oecd.org/migration/mig/15516948.pdf accesat 23.11.2017 7 Carmen Tudorache, Evoluţia fenomenului migraţiei în Europa, Economie teoretică şi aplicată, Bucureşti, 2006,

pp.95-98 http://store.ectap.ro/articole/211.pdf accesat 20.11.2017 8 Jean Pierre Garson, Anais Lozillon, Changes and challenges - Europe and Migration from 1950 to Present,

2003, p. 2http://www.oecd.org/migration/mig/15516948.pdf accesat 23.11.2017. 9Ibidem.

http://www.oecd.org/migration/mig/15516948.pdf




numărului de solicitanţi de azil şi al refugiaţilor. Începutul anilor '80 este caracterizat de

creşterea masivă a numărului solicitărilor de azil politic, urmare a creşterii numărului

conflictelor. Statele europene au devenit in mod progresiv importatoare de forţă de muncă

provenind din toate continentele. Căderea Zidului Berlinului a determinat creşterea

fenomenului migraţiei dinspre statele din estul Europei spre ţările occidentale.

Potrivit statisticilor OCDE această perioadă se caracterizează prin creşterea fluxurilor

migraţiei pentru reunificarea familiilor şi creşterea interesului pentru migraţia forţei de

muncă10

.

O altă problemă cu care s-au confruntat statele Uniunii Europene este cea a migraţiei

ilegale.

În perioada anilor ‘90, situaţia economică a statelor mai puţin dezvoltate s-a agravat,

exceptând Asia şi America de Sud, şi nu a urmat cursul exploziei demografice. Economia

mondială s-a globalizat, facilitând circulaţia persoanelor, serviciilor, bunurilor şi capitalurilor.

Presiunea migratoare se va exercita dinspre regiunile planetei cu o rată ridicată a natalităţii

spre zone prospere, cu natalitate scăzută și a crescut interesul pentru forța de muncă înalt

calificată. S-a înregistrat o creştere a migraţiei permanente şi a migraţiei forţei de muncă

temporare ca urmare a dezvoltării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei, sănătăţii, şi

educaţiei, domenii care necesită forţă de muncă înalt calificată. A crescut cererea de mână de

lucru străină fără calificare în domeniul construcţiilor, agriculturii, lucrărilor publice şi în

serviciile casnice.

După anul 1989, migraţia a crescut în Germania şi Marea Britanie, politicile în

domeniul recrutării forţei de muncă favorizând lucrătorii străini temporari. Un aport important

la acoperirea necesarului de forţă de muncă în statele gazdă l-au avut şi studenţii. Începând cu

anii ‗90 s-a constatat o creştere a ponderii femeilor în rândul migranţilor în special, în Franţa,

Grecia, Suedia, Marea Britanie şi Italia. Statele din Europa Centrală şi de Est devin nu numai

ţări de emigraţie dar şi de tranzit şi imigraţie, fiind considerate atractive de migranţii din

Orientul extrem11

.

Migraţia ilegală a căpătat noi dimensiuni şi a devenit mai periculoasă, ca urmare a

dezvoltării reţelelor de trafic internaţional şi a creşterii rolului lor în circulaţia internaţională a

forţei de muncă.

De la mijlocul anilor 90, s-au intensificat discuţiile cu privire la efectele migraţiei

internaţionale a lucrătorilor înalt calificaţi. State precum, Marea Britanie, Germania, Franţa au

adoptat măsuri pentru facilitarea intrării persoanelor înalt calificate.12

.

O etapă importantă a fenomenului migraţiei în Uniunea Europeană o constituie cele

două mari valuri de extindere: cel din 2004 când au aderat 10 state şi cel din 2007, când au

aderat România şi Bulgaria. În această etapă, libera circulaţie a forţei de muncă revine în

atenţie. În ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă s-au evidenţiat atitudini şi abordări

diferite din partea statelor. În acest context s-au formulat două opţiuni în ceea ce priveşte

mobilitatea cetăţenilor din Europa de Centrală şi de Est. Astfel, unele state au ales calea

aplicării imediate şi directe a legislaţiei europene cu privire la libera circulaţie a persoanelor

în timp ce alte ţări au optat pentru o non-aplicare a aquis-ului pe o perioadă limitată de timp.

Au fost vehiculate încă trei variante care au vizat clauze de salvgardare, un sistem flexibil de

măsuri tranzitorii şi stabilirea unor sisteme bazate pe cote fixe. Regimul tranzitoriu face

referire la stabilirea clară a unei perioade maxime de restricţii, urmând ca apoi libera circulaţie

10

Carmen Tudorache, Evoluţia fenomenului migraţiei în Europa, Economie teoretică şi aplicată, Bucureşti, 2006,

pp.95-98 http://store.ectap.ro/articole/211.pdf accesat 20.11.2017; Jean Pierre Garson, Anais Lozillon, Changes

and challenges - Europe and Migration from 1950 to Present, 2003, p.

2http://www.oecd.org/migration/mig/15516948.pdf accesat 23.11.2017. 11Ibidem 12Ibidem.




să fie garantată noilor veniţi; la clauzele de revizuire care permit statelor-gazdă a lucrătorilor

să reducă perioada tranzitorie stabilită iniţial, dar dreptul statelor de a solicita reanalizarea

acestor măsuri tranzitorii precum şi posibilitatea statelor membre de a opta pentru

liberalizarea pieţei muncii sau alegerea unor alte măsuri cu privire la accesul pe piaţă13

.

În anul 2004, odată cu aderarea Poloniei, Ungariei, Cehiei, Lituaniei, Letoniei,

Estoniei, Slovaciei, Sloveniei, Malta şi Cipru, regimul liberei circulaţii a forţei de muncă era

liber în Marea Britanie, Irlanda şi Suedia şi restrictiv în Austria, Belgia, Danemarca, Franţa,

Germania, Grecia, Italia, Olanda, Luxemburg, Malta, Portugalia şi Spania. În anul 2007, odată

cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, un regim restrictiv a fost introdus de

către Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda,

Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania şi Marea Britanie. Pentru un regim liber au optat Cipru,

Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Suedia14

.

Datorită declinului demografic pe de o parte şi a deficitului de calificări pe de altă

parte, lipsa forţei de muncă a devenit evidentă la nivelul Uniunii Europene. Singura

modalitate identificată pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă a constituit-o recrutarea

forţei de muncă din state nou-intrate în Uniunea Europeană dar şi din state terţe acesteia.

Opţiunea Uniunii Europene a încurajat „migraţia de înlocuire‖ care vizează pe de o parte

lucrătorii înalt calificaţi în care statele Uniunii sunt deficitare şi pe de altă parte lucrătorii

necalificaţi, necesari pentru a înlocui forţa de muncă locală care nu mai doreşte să presteze

anumite categorii de munci15

.

Înconcluzie, migrația constituie un fenomen amplu influențat de contextul istoric,

demografic și economic. Reglementarea liberei circulații a forței de muncă a devenit o

necesitate pe fondul amplificării mobilității cetățenilor europeni și a migrației cetățenilor non-

europeni. Reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare pentru stabilirea

drepturilor și obligațiilor populației aflate într-o continuă mișcare dar și pentru eliminarea

disciminării pe piața muncii între migranți și populația nativă. Urmărind dezideratul de creare

a unei piețe a forței de muncă la nivelul Uniunii Europene este necesară analiza evoluției

economice și demografice a populației, nu numai din interiorul acestei organizații ci și din

afara ei. Dezvoltarea economică statelor din afara Uniunii Europene dar și din interiorul

acesteia poate influența amploarea fenomenului migraționist. Creșterea nivelului de trai din

statele în curs de dezvoltare poate determina o reducere a migrației și a mobilității populației

active, în timp ce menținerea sau scăderea nivelului de trai, corelat cu necesitățile pieței

forței de muncă din statele dezvoltate poate determina o amplificare a acestuia.

BIBLIOGRAPHY

Constantin D.-L., Vasile, V., Preda, D., Nicolescu, L.,(2004) Fenomenul migraţionist din

perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, IER, Bucureşti

Cucuruzan, R., (2009) Migraţia şi mobilitatea forţei de muncă din România în contextul

integrării europene, EFES, Cluj Napoca

13V. Vasile, C. Boboc, S. Pisică, R.E. Cramarenco, Estimarea impactului liberei circulaţii a lucrătorilor români

pe teritoriul UE, începând cu 01.01.2014; realităţi şi tendinţe din perspectivă economică, ocupaţională şi

socială, la nivel naţional şi european, IER, Bucureşti, pp.37-38, http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_%202013_nr.3.pdf accesat în data de 20.11.2017. 14R. Cucuruzan, Migraţia şi mobilitatea forţei de muncă din România în contextul integrării europene, EFES,

Cluj Napoca , 2009, p.55; Vasile, Boboc et.al.,Studiu cit., 2013, p. 39. 15Constantin D.-L., Vasile, V., Preda, D., Nicolescu, L., Fenomenul migraţionist din perspectiva aderării

României la Uniunea Europeană, IER, Bucureşti, 2004, p.22




Hotărârea nr. 780/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada

2015-2018 şi a Planului de acţiune pe anul 2015 pentru implementarea Strategiei naţionale

privind imigraţia pentru perioada 2015

Jean Pierre Garson, Anais Lozillon, Changes and challenges - Europe and Migration from

1950 to Present, 2003, p. 2http://www.oecd.org/migration/mig/15516948.pdf accesat

23.11.2017

Mircea Aurel Niţă, Migration - dynamic equilibrium between progress and regression –

Career Counseling And The Global Labor Market International Conference, May 31st – June

2nd 2005, Tg.Mureş, Romania, Petru Maior University Publishing House in Tg. Mureş

Strategia Naţională a României privind Imigraţia, 2011-2014

Strategia Naţională a României privind Imigraţia, 2015-2018

Vasile, V., Boboc, C., Pisică, S., Cramarenco, R. E.(2013) Estimarea impactului liberei

circulaţii a lucrătorilor români pe teritoriul UE, începând cu 01.01.2014; realităţi şi tendinţe

din perspectivă economică, ocupaţională şi socială, la nivel naţional şi european, IER,

Bucureşti, http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_%202013_nr.3.pdf accesat în data de

20.11.2017.



evolutionary considerations regarding the free … 05 24.pdfnumărului de solicitanţi de azil şi...

Documents