etica promovării, prescrierii și eliberării medicamentelor în românia
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“GRIGORE T. POPA” DIN IAŞI
Etica promovării, prescrierii și eliberării
medicamentelor în România
Rezumatul tezei de doctorat
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
PROF. UNIV. DR. VASILE ASTĂRĂSTOAE
DOCTORAND
Laszlo-Zoltan SZTANKOVSZKY
IAŞI 2015
2
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007
– 2013
Axa prioritara 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii
economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de interventie 1.5 “Programe doctorale şi postdoctorale în
sprijinul cercetării”
Titlu proiect: “Program de excelenta in cercetare doctorala si postdoctorala
multidisciplinara in bolile cronice”
Numarul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/133377
Beneficiar: Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" Iasi
Teza de doctorat este structurată în două părți: Partea I : Stadiul actual al
cunoașterii” și Partea II : Contribuţia Personală.
„Stadiul actual al cunoașterii” cuprinde primele 4 capitole (primele 39 pagini
ale lucrării), iar „Partea Personală” este expusă în următoarele 122 pagini
grupate în 10 capitole.
Iconografia este reprezentată de 81 figuri și 47 tabele.
Bibliografia conține 57 repere.
În rezumat sunt prezentate ideile principale ale tezei, demers ce folosește
selectiv o parte din figuri şi tabele, acestea păstrându-și numerotarea din teză.
De asemenea, bibliografia este prezentată selectiv
3
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Partea I
Stadiul actual al cunoașterii
Capitolul 1. Industria farmaceutică: Semnificație, impact, provocări, derapaje 1
1.1 Introducere: Deterioarea imaginii publice al Industriei Farmaceutice 1 1.2 R&D (research and developement) 4
1.3 Cheltuieli Marketing vs. Cheltuieli Publice 6
1.4 Controlul prețurilor 9 1.5 Influența acordului DOHA asupra Industriei Farmaceutice 14
1.6. Exportul paralel 15
1.7. Prescrierea off-label 15 Capitolul 2. Industria farmaceutică: evoluție națională 21
Capitolul 3. Aspecte de etică cu care se confruntă Industria Farmaceutică 26
3.1. Coduri Etice – ARPIM/EFPIA. 26 3.2. Conceptul de Responsabilitate Socială 29
Capitolul 4.Stakeholderii din Industria Farmaceutică 31
4.1. Perspectiva Medicului 31 4.2. Perspectiva Reprezentantului Medical 32
4.3. Perspectiva Farmacistului 35
4.4. Perspectiva Decidenților din Politicile de Sănătate 36 4.5. Măsuri de reglementare aplicate în România 36
Partea a II-a.
Contribuţia personală
Capitolul 1. Motivaţia şi obiectivele cercetării 39
Capitolul 2. Material şi metode 40
Capitolul 3. Percepţia medicilor cu privire la prescrierea, eliberarea şi promovarea medicamentelor 48
3.1. Studiu privind privind autoevaluarea medicilor - practicile de prescriere
a medicamentelor şi factorii care influenţează prescrierea lor 55
3.2. Studiu privind părerea medicilor despre reprezentanţii companiilor
farmaceutice şi practicile de promovare a medicamentelor 59
3.3. Studiu privind privind opinia medicilor despre practicile de eliberare a medicamentelor de către farmacişti 66
Capitolul 4. Percepţia farmaciştilor cu privire la prescrierea, eliberarea şi
promovarea medicamentelor 75 4.1. Studiu privind privind autoevaluarea farmaciştilor - practicile de
eliberare a medicamentelor şi factorii care influenţează eliberarea lor 80
4.2. Studiu privind privind heteropercepţia farmaciştilor - practicile de promovare a medicamentelor de către reprezentanţii medicali şi
factorii care le influenţează 87
4.3. Studiu privind privind heteropercepţia farmaciştilor despre practicile
de prescriere a medicamentelor de către medici şi factorii care le influenţează 96
4
Capitolul 5. Percepţia reprezentanţilor medicali cu privire la promovarea,
prescrierea şi eliberarea medicamentelor 102 5.1. Studiu privind privind autoevaluarea reprezentanţilor companiilor
farmaceutice cu privire la practicile de promovare a medicamentelor şi
factorii care le influenţează 108 5.2. Studiu privind privind heteropercepţia reprezentanţilor medicali despre
practicile de prescriere a medicamentelor de către medici şi factorii care
le influenţează 117 5.3. Studiu privind privind heteropercepţia reprezentanţilor medicali despre
practicile de eliberare a medicamentelor de către farmacişti şi factorii care
le influenţează 122 Capitolul 6. Studiu comparativ. Opiniile medicilor şi ale farmaciştilor cu privire la 127
promovarea, prescrierea şi eliberarea de medicamente în România
Capitolul 7. Studiu comparativ. Opiniile medicilor şi ale reprezentanţilor medicali 132 cu privire la promovarea, prescrierea şi eliberarea de medicamente în România şi
factorii care le influenţează.
Studiul 8 Studiu comparativ - opiniile farmaciştilor şi ale reprezentanţilor medicali 138
cu privire la practicile de promovare, prescriere şi eliberare a medicamentelor în
România şi factorii care le influenţează. Capitolul 9. Concluzii 141
Capitolul 10. Bibliografie 147
5
PARTEA 1
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAPITOLUL 1
INDUSTRIA FARMACEUTICĂ: SEMNIFICAŢIE, IMPACT,
PROVOCĂRI, DERAPAJE
1.1 Introducere: Deterioarea imaginii publice a Industriei Farmaceutice
În ciuda contributiilor notabile ale industriei farmaceutice la
progres, inclusiv la dezvoltarea de medicamente pentru tratarea cancerului,
SIDA, boli de inima etc., există o tensiune în creștere între industrie si opinia
publicului. Oficialii guvernamentali, medici, şi criticii sociali s-au întrebat
dacă industria de miliarde de dolari își îndeplinește responsabilitatea socială.
Această îndoială a fost alimentată la nivel național de modul de
stabilire a prețurilor la medicamente și de asistență medicală la prețuri
accesibile, precum și la nivel internațional de către lupta impotriva bolilor
epidemice, cum ar fi SIDA, în țările in curs de dezvoltare.
Dezbaterile se axează pe modul dintre cum acționează, şi cum ar fi
de așteptat ca să acționeaze industria farmaceutică.
În „noua lume” creată în ultimul deceniu, companiile farmaceutice
se concentrează pe coordonarea şi finanţarea funcţiilor şi competenţelor
dobandite. Viziunea este susţinută de aparenta instabilitate a „modelului
blockbuster” – costurile crescânde de cercetare-dezvoltare, numarul foarte
mic de produse inovatoare cu potenţial succes şi fortele care reduc profitul
acestui tip de produse.
Faptul că pentru fiecare produs nou lansat în industria farmaceutica
este necesară cheltuirea unui buget mediu de aproximativ 750 milioane USD
eclipsează toate celelalte elemente din industria farmaceutica. Nici o altă
industrie nu se confruntă cu o asemenea sarcina de regenerare. Presiunea
asupra oamenilor, procedurilor şi proceselor se va accentua progresiv pe
măsură ce, unul dupa altul, produsele inovatoare îşi încheie scurta viaţă sub
protecţia patentului de invenţie. Cauza şi efectul sunt acelaşi lucru.
La ora actualp, medicii se confrunta cu o presiune tot mai mare din
partea industriei farmaceutice. În plus, problemele financiare din sistem
(plafoane de remunerare, bugete limitate etc) impun o creştere a prescrierii de
6
generice în detrimentul moleculelor originale, astfel încât fiecare companie
farmaceutică încearca diverse metode de a obţine numărul maxim de
prescrieri pe produsele proprii. Organizaţia pentru Cooperare Economică şi
Dezvoltare (OECD) a arătat că, dacă rata de prescriere a medicamentelor
generice de către medici ar creşte, s-ar reduce costurile din sistemul de
sănătate, conform raportului OECD, „Health at a glance 2013”.
Produsele farmaceutice reprezintă o povară semnificativă la
bugetele de îngrijire a sănătăţii. Reglementările pentru a controla costurile de
prescriere şi de a îmbunaătăţi calitatea îngrijirii sunt puse în aplicare din ce în
ce mai mult în toate statele, acestea incluzând utilizarea de stimulente
financiare pentru medicii prescriptori prin creșterea responsabilității
financiare folosind bugete și plăți pe bază de performanță. Un review de
literatura realizat pe studiile publicate despre efectele din trei țări (Marea
Britanie, Irlanda și Germania) (Sturm et al, 2007) au evidențiat faptul că
cheltuielile per item și per pacient au scăzut în toate cele trei țări menționate,
dovezile publicate au relevat faptul că a crescut consumul de generice în
Marea Britanie și în Irlanda dar nu au furnizat concluzii pertinente în ceea ce
privește utilizarea medicamentelor noi și a celor cu preț ridicat. Nici unul
dintre studiile care au publicat date referitoare la cele trei țări menționate nu
au scos în evidență o creștere a îngrijirii stării de sănătate și nici a efectelor
asupra sănătății. Prin urmare există unele studii care susțin faptul că
diminuarea costurilor legate de medicamente, la nivelul prescriptorului, ar
trebui să se realizeze prin diminuarea volumului de medicamente prescrise,
prin creșterea prescrierii genericelor sau utilizând ambele metode.
În Romania, Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din
Romania (APMGR) a aratat, in cadrul unui studiu, ca o creşterea volumului
de prescrieri cu medicamentele generice, adica 80% din total prescrieri, ar
duce la economii anuale de aproximativ 100 milioane de euro pentru bugetul
statului şi pentru pacienti.
Toate studiile din literatura de specialitate dovedesc faptul că
expunerea medicilor la campanii promotionale duce la creşterea ratei de
prescriere (Spurling et al, 2010).
Mulţi experţi sunt de acord cu faptul că, la sfîrşitul acestui secol,
produsele farmaceutice ar avea o mai mare importanţă pentru vieţile noastre
din cauza progreselor deosebite din domeniul neurobiologiei, imunologiei,
biologiei moleculare, diferenţierii celulare, studiilor asupra membranei
celulare şi studiilor genetice.
7
PARTEA II
CONTRIBUȚIE PERSONALĂ
CAPITOLUL 1
MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE STUDIULUI
Scopul cercetării este de a pune în evidenţă aspectele etice şi
deontologice în practicile de prescriere, promovare şi eliberare a
medicamentelor din perspectiva medicilor, farmaciştilor şi reprezentanţilor
medicali. Acest studiu este primul de acest gen din ţară.
Obiective:
a. Delimitarea dimensiunilor care definesc practicile de promovare a
medicamentelor de către reprezentanţii medicali,
b. Delimitarea dimensiunilor care definesc practicile de prescriere a
medicamentelor de către medici,
c. Delimitarea dimensiunilor care definesc practicile de eliberare a
medicamentelor de către farmacişti,
d. Autopercepţia medicilor în ceea ce priveşte prescrierea
medicamentelor,
e. Autopercepţia farmaciştilor în ceea ce priveşte eliberarea
medicamentelor,
f. Autopercepţia reprezentanţilor medicali în ceea ce priveşte
promovarea medicamentelor,
g. Heteropercepţia medicilor, farmaciştilor şi reprezentanţilor medicali
cu privire la practicile menţionate, urmărind promovarea, prescrierea
şi eliberarea medicamentelor,
h. Studiu comparativ privind auto şi heteropercepţia celor trei loturi
investigate cu privire la promovarea, prescrierea şi eliberarea
medicamentelor.
Obiective:
a. Analiza descriptivă a răspunsurilor medicilor, farmaciştilor
şi reprezentanţilor medicali în ceea ce priveşte
autopercepţia şi heteropercepţia,
b. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute, în funcţie de
următoarele variabile:
i. Grupul de cercetare (medici, farmacişti, reprezentanţi medicali)
ii. Genul subiecţilor (feminin, masculin),
iii. Regiunea geografică din care provin,
iv. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea (rural, urban, ambele),
8
v. Specialitatea
vi. Vechimea în muncă,
vii. Vechimea în domeniu,
viii. Studiile (medicale, nemedicale),
ix. Activitatea didactică (pentru medici: cadru didactic universitar sau
fără activitate didactică universitară).
Studiu corelaţional între dimensiunile chestionarelor şi variabilele
continue (vârsta subiecţilor, experienţa în muncă şi experienţa în
muncă).
CAPITOLUL 2
MATERIAL ŞI METODE
Variabilele cercetării:
i. Independente:
i. Grupul de cercetare (medici, farmacişti, reprezentanţi medicali)
ii. Genul subiecţilor (feminin, masculin),
iii. Regiunea geografică din care provin,
iv. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea (rural, urban, ambele),
v. Specialitatea
vi. Vechimea în muncă,
vii. Vechimea în domeniu,
viii. Studiile (medicale, nemedicale),
ix. Activitatea didactică (pentru medici: cadru didactic universitar sau
fără activitate didactică universitară).
j. Dependente:
i. practici etice şi deontologice ale medicilor
- criteriile care sunt utilizate pentru prescrierea unui tratatment
(experienţa personală cu o anumită moleculă, observaţii clinice pe
parcursul profesional, rezultatele practice, metaanalizele legate de
respectivul medicament, publicate în reviste cu impact, caracterul
inovator al medicamentului respectiv, informaţii ştiinţifice recente,
protocolul standard de tratament pentru diagnosticul respectiv),
- mijloace prin care îşi susţin formarea şi perfecţionarea continuă
(sponsorizări din partea industriei farmaceutice, sponsorizări din
partea instituţiei angajatoare, sponsorizări din proiecte şi granturi
naţionale şi internaţionale, autosusţinere financiară (surse proprii),
- influenţa politicilor de sănătate şi a posibilităţilor de contribuţie
financiară a pacientului asupra prescrierii medicamentelor (contribuţia
9
financiară a pacientului, limitările bugetare ale Casei de Asigurări de
Sănătate, disponibilitatea medicamentului în farmaciile din zonă),
- relaţia cu reprezentantul medical,
- completarea tratamentului patologiei respective cu produce over-
the-counter (OTC) si suplimente,
- utilizarea denumirilor comune internaţionale (DCI) în prescrierea
medicamentelor,
- recomandarea produsului cu denumirea comercială împreună cu
DCI.
ii. practici etice şi deontologice ale farmaciştilor
- eliberarea numai a medicamentului cu preţul de referinţă,
- consilierea pacientului asupra alternativelor în ceea ce priveşte alte
denumiri comerciale,
- importanţa relaţiei farmacistului cu reprezentantul medical în ceea
ce priveşte eliberarea unui medicament.
- importanţa relaţiei cu medicul în ceea ce priveşte eliberarea unui
medicament,
- mijloacele de susţinere financiară pentru formarea şi
perfecţionarea continuă (sponsorizări din partea industriei
farmaceutice,sponsorizări din partea instituţiei angajatoare,
sponsorizări din proiecte/granturi naţionale sau internaţionale,
susţinere din surse proprii),
- criterii de eliberarea a medicamentelor (în funcţie de contribuţia
financiară a pacientului, în funcţie de decontările CAS),
- recomandarea produselor OTC şi a suplimentelor în completarea
tratamentului patologiei respective.
iii. practici etice şi deontologice ale reprezentanţilor medicali,
- existenţa unui cod etic de promovare a medicamentelor al
companiei angajatoare.
- caracteristicile informaţiilor furnizate de către reprezentantul
medical cu privire la produsele aflate în promovare (exacte,
suficient de complete, echilibrate faţă de concurenţă)
- acurateţea studiilor cu care reprezentanţii medicali susţin
produsele promovate.
- relaţia de colaborare cu medicul (utilizarea cadourilor informare
(flori, ciocolată), utilizarea mostrelor, utilizarea sponsorizărilor:
sponsorizări pentru medici în scopul educaţiei medicale continue,
sponsorizări pentru insituţii (spital, clinică), alte sponsorizări
10
informale, participări la studii clinice, studii de piaţă şi studii
observaţionale).
- relaţia de colaborare cu farmacistul (cadouri informale (flori,
ciocolată), sponsorizări în scopul educaţiei medicale continue,
oferte comerciale (rabat natural, discount).
Instrumente aplicate.
În urma analizei de conţinut a focus-grupurilor organizate cu
medicii, farmaciştii, reprezentanţii medicali şi grupul combinat, am delimitat
dimensiunile care definesc universul etic al practicilor de promovare,
prescriere şi eliberare a medicamentelor şi am construit trei chestionare care
doresc să pună în evidenţă, pentru fiecare dintre cele 3 grupuri ţintă,
autopercepţia şi heteropercepţia cu privire la aceste practici.
Chestionarul aplicat medicilor - CM
Pentru medici a fost construit chestionarul CM care cuprinde
următoarele dimensiuni, în ceea ce priveşte autopercepţia cu privire la etica
practicilor de prescriere a medicamentelor şi al altor elemente care
influenţează practica medicală (mijloace de formare şi perfecţionare
continuă, relaţia cu reprezentantul medical, influenţa politicilor de sănătate şi
a posibilităţilor financiare ale pacientului asupra prescrierii medicamentelor,
precum şi modalitatea de prescriere a acestora:
Dimensiunea 1: criteriile care sunt utilizate pentru prescrierea unui
tratatment:
itemul 1: experienţa personală cu o anumită moleculă,
item 2: observaţii clinice pe parcursul profesional, rezultatele
practice.
item 3: metaanalizele legate de respectivul medicament, publicate în
reviste cu impact,
item 4: caracterul inovator al medicamentului respectiv, informaţii
ştiinţifice recente,
item 5: protocolul standard de tratament pentru diagnosticul
respectiv,
Dimensiunea 2: mijloace prin care îşi susţin formarea şi
perfecţionarea continuă.
Itemul 1: sponsorizări din partea industriei farmaceutice,
Itemul 2: sponsorizări din partea instituţiei angajatoare,
Itemul 3: sponsorizări din proiecte şi granturi naţionale şi
internaţionale,
11
Itemul 4: autosusţinere financiară (surse proprii).
Dimensiunea 3: influenţa politicilor de sănătate şi a posibilităţilor de
contribuţie financiară a pacientului asupra prescrierii medicamentelor:
Itemul 1: contribuţia financiară a pacientului,
Itemul 2: limitările bugetare ale Casei de Asigurări de Sănătate
(CAS)
Itemul 3: disponibilitatea medicamentului în farmaciile din zonă.
Dimensiunea 4: relaţia cu reprezentantul medical.
Dimensiunea 5: completarea tratamentului patologiei respective cu
produce over-the-counter (OTC) si suplimente.
Dimensiunea6: utilizarea denumirilor comune internaţionale (DCI)
în prescrierea medicamentelor.
Dimensiunea 7: recomandarea produsului cu denumirea comercială
împreună cu DCI.
Chestionarul mai cuprinde itemi cu dimensiuni privind
heteropercepţia medicilor cu privire la practicile de promovare a
medicamentelor de către reprezentanţii companiilor farmaceutice şi
eliberarea medicamentelor de către farmacişti. Aceste dimensiuni sunt
identice cu cele care vizează autopercepţia acestor grupuri ţintă (vezi
chestionarul la anexa X)
Chestionarul aplicat farmaciştilor - CF
Pentru farmacişti a fost creat chestionarul CF care cuprinde
următoarele dimensiuni cu privire la practicile de eliberare a medicamentelor
precum şi relaţia cu medicul şi reprezentantul medical şi mijloacele de
susţinere financiară în formarea şi perfecţionarea continuă, relaţia cu
pacientul (clientul) şi influenţa politicilor de sănătate şi a posibilităţilor
financiare ale pacientului în eliberarea medicamentelor.
Dimensiunea 1: eliberarea numai a medicamentului cu preţul de
referinţă.
Dimensiunea 2: consilierea pacientului asupra alternativelor în ceea
ce priveşte alte denumiri comerciale.
Dimensiunea 3: importanţa relaţiei farmacistului cu reprezentantul
medical în ceea ce priveşte eliberarea unui medicament.
Dimensiunea 4: importanţa relaţiei cu medicul în ceea ce priveşte
eliberarea unui medicament.
Dimensiunea 5: mijloacele de susţinere financiară pentru formarea şi
perfecţionarea continuă.
Itemul 1: sponsosizări din partea industriei farmaceutice,
12
Itemul 2: sponsorizări din partea instituţiei angajatoare,
Itemul 3: sponsorizări din proiecte/granturi naţionale sau
internaţionale,
Itemul 4: susţinere din surse proprii.
Dimensiunea 6: criterii de eliberarea a medicamentelor:
b. În funcţie de contribuţia financiară a
pacientului,
c. În funcţie de decontările CAS.
d. În funcţie de disponibilitatea medicamentului
în farmaciile din zonă.
Dimensiunea 7. Recomandarea produselor OTC şi a suplimentelor
în completarea tratamentului patologiei respective.
Chestionarul mai cuprinde itemi cu dimensiuni privind
heteropercepţia farmaciştilor cu privire la practicile de prescriere a
medicamentelor de către medici şi de promovare a medicamentelor de către
reprezentanţii companiilor farmaceutice. Aceste dimensiuni sunt identice cu
cele care vizează autopercepţia acestor grupuri ţintă (vezi chestionarul la
anexa X)
Chestionarul aplicat reprezentanţilor companiilor farmaceutice -
CRM
Pentru reprezentanţii medicali a fost creat chestionarul CRM care
cuprinde următoarele dimensiuni cu privire la practicile de promovare a
medicamentelor, relaţia cu medicul şi cu farmacistul:
Dimensiunea 1. Informaţii legate de existenţa unui cod etic de
promovare a medicamentelor al companiei angajatoare.
Dimensiunea 2: caracteristicile informaţiilor furnizate de către
reprezentantul medical cu privire la produsele aflate în promovare:
Itemul 1: exacte,
Itemul 2: suficient de complete,
Itemul 3: echilibrate faţă de concurenţă.
Dimensiunea 3: acurateţea studiilor cu care reprezentanţii medicali
susţin produsele promovate.
Dimensiunea 4: relaţia de colaborare cu medicul:
Itemul 1: utilizarea cadourilor informare (flori, ciocolată),
Itemul 2: utilizarea mostrelor,
Itemul 3: utilizarea sponsorizărilor:
13
a) Sponsorizări pentru medici în scopul educaţiei
medicale continue,
b) Sponsorizări pentru insituţii (spital, clinică),
c) Alte sponsorizări informale,
d) Participări la studii clinice, studii de piaţă şi studii
observaţionale.
Dimensiunea 5: relaţia de colaborare cu farmacistul:
Itemul 1: cadouri informale (flori, ciocolată),
Itemul 2: sponsorizări în scopul educaţiei medicale continue,
Itemul 3: oferte comerciale (rabat natural, discount).
Chestionarul mai cuprinde itemi cu dimensiuni privind
heteropercepţia reprezentanţilor medicali cu privire la practicile de prescriere
a medicamentelor de către medici şi de eliberare a medicamentelor de către
farmacişti. Aceste dimensiuni sunt identice cu cele care vizează autopercepţia
acestor grupuri ţintă (vezi chestionarul la anexa X)
I. Alcătuirea unui ghid de interviu semi-dirijat
Pentru atingerea obiectivelor cercetării a fost necesară construirea
instrumentelor care să pună în evidenţă practicile de promovare, eliberare şi
prescriere a medicamentelor. Cu acest scop au fost organizate 4 focus-grupuri
(FG), după cum urmează:
iv. 1 focus-grup la care au participat 10 medici,
v. 1 focus-grup la care au participat 8 farmacişti din
farmaciile independente,
vi. 1 focus-grup la care au participat 10 reprezentanţi
medicali de la 3 companii farmaceutice,
vii. 1 focus-grup format din 9 subiecţi care a reunit
persoane din cele 3 grupuri anterioare (3 medici, 3
farmacişti, 3 reprezentanţi medicali).
În cadrul întâlnirilor de grup a fost utilizat un interviu semi-dirijat,
care a vizat următoarele aspecte:
1. Promovarea, eliberarea şi prescrierea medicamentelor de
către medici, farmacişti şi reprezentanţi medicali din
perspectiva medicilor,
2. Promovarea, eliberarea şi prescrierea medicamentelor de
către medici, farmacişti şi reprezentanţi medicali din
perspectiva farmaciştilor,
14
3. Promovarea, eliberarea şi prescrierea medicamentelor de
către medici, farmacişti şi reprezentanţi medicali din
perspectiva reprezentanţilor medicali.
II. Analiza conţinutului întâlnirilor de grup.
Analiza de conţinut a discuţiilor din cadrul FG a pus în
evidenţă următoarele dimensiuni care conturează activităţile de prescriere,
promovare şi eliberare a medicamentelor:
Medici
Farmacişti
Reprezentanţi medicali
III. Construirea chestionarelor:
În baza acestor dimensiuni au fost construite chestionarele de auto şi
heteropercepţie a practicilor de promovare, prescriere şi eliberare a
medicamentelor.
Metodologia cercetării.
Un total de 419 de chestionare au fost selectate pentru a fi introduse
ăn baza de date a cercetării. Chestionarele sunt: 200 completate de către
medici, 149 completate de către farmaciştii care lucrează în farmacii
independente şi 70 de chestionare completate de către reprezentanţii medicali
care lucrează la diferite companii farmaceutice în România. Subiecţii
chestionaţi locuiesc în mai multe judeţe din din România. Chestionarele au
fost completate de către subiecţi în perioada ianuarie-mai 2015.
Chestionarele au fost distribuite şi completate hârtie-creion, atât medicilor
care sunt pensionaţi dar care lucrează în spitale/clinic cât şi farmaciştilor
după vârsta de pensionare care încă mai lucreaă în farmaciile independente.
Chestionarele au fost printate şi însoţite de foaia de consimţământ
informat prin care se explica subiecţilor chestionaţi detaliile cu privire la
scopul cercetării şi asigura respectarea confidenţialităţii datelor personale şi
modalitatea de diseminare a rezultatelor studiului.
Tuturor subiecţilor li s-a respectat opţiunea de a nu participa la
studiu.
Cercetarea a fost aprobată de comisia de etică a Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” din Iaşi.
Studiul a luat în considerare diverse variabile, precum: vârstă, gen,
judeţ, mediul în care subiectul chestionat îşi desfăşoară activitatea (urban-
rural), anii de practica (vechimea în muncă), specialitatea şi apartenenţa la
profesia didactică, tipul de studii (medicale sau nemedicale).
15
Chestionarul a fost alcătuit din 3 părţi: întrebări referitoare la
activitatea proprie, întrbări referitoare la activitatea farmacistului şi întrebări
referitoare la activitatea reprezentantului companiilor farmaceutice şi fiecare
chestionar distribuit conţine cele 3 părţi.
Analiza statistică a datelor
Datele obţinute au fost prelucrate cu ajutorul programului de
prelucrare statistica SPSS (Statistical Package for Social Sciences) version
17.0 pentru Windows.
S-au folosit următoarele tipuri de metode statistice:
Statistică descriptivă, prin care s-au urmărit indicatorii de
tendinţă centrală şi de dispersie (media şi abaterea
standard),
Statistică comparativă, pentru care s-a utilizat testul pentru
date neparametrice Mann-Whitney pentru eşantioane
independente. A fost utilizat testul pentru date
neparametrice deoarece este vorba despre testarea
diferenţei dintre grupuri independente de medici pentru
care variabila dependentă este exprimată în valori ordinale
(de rang)
Studiu corelaţional, cu scopul de a se identifica diversele corelaţii între
variabilele independente şi cele dependente,prin calcularea coeficientului de
corelaţie Spearman; (corelaţiile fiind semnificative la un prag de semnificaţie
acceptat de p<0.05. Se utilizează coeficientul Spearman deoarece este vorba
despre date neparametrice.
Descrierea generală a lotului de subiecți
Lotul studiat cuprinde 419 subiecți, dintre care 200 medici
(47,73%), 149 farmaciști din farmaciile independente (35,56%) și 70 de
reprezentanți ai companiilor farmaceutice (16,71%). Media de vârstă este de
40 de ani, cu abatere standard de 10,48. Vârsta minimă este de 24 de ani iar
cea maximă de 73 ani.
Grupul de subiecţi chestionaţi Media Număr Abatere standard
Farmacist 38.5436 149 10.29267
Medic 42.8500 200 11.10152
16
Reprezentant medical 35.4429 70 5.89678
Total 40.0811 419 10.48983
Tabel 1: Media vârstei subiecţilor chestionaţi în funcţie de eşantion (medici,
farmacişti, reprezentanţi medicali)
În ceea ce priveşte media de vârstă în funcţie de variabila gen,
femeile au o vârstă medie de 39,81 ± 10,56, iar subiecţii de gen masculin au o
medie de vârstă de 40,74 ± 10,31.
În funcție de variabila gen, datele statistice arată ca 119 subiecți sunt
de gen masculin (28,40%) și 300 subiecți sunt de gen feminin (71,60%).
Distribuţia pe categorii (farmacist, medic, reprezentant medical) în
funcţie de variabila “gen” este prezentată în figura de ma jos. Se observă că,
în ceea ce priveşte profesia de farmacist, există o preponderenţă a subiecţilor
de gen feminin (12 subiecţi de gen masculin faţă de 137 de subiecţi de gen
feminin). Această distribuţie scade în cazul medicilor (73 de subiecţi de gen
masculin şi 127 de subiecţi de gen feminin) şi este aproximativ egală în cazul
reprezentanţilor medicali (34 dintre subiecţii chestionaţi sunt de gen masculin
şi 36 sunt de gen feminin).
Figura 19. Distribuţia lotului de subiecţi chestionaţi în funcţie de variabilele
gen şi grup (medic, farmacist, reprezentant medical)
17
Din punct de vedere demografic, subiecții chestionați provin din 25
de județe ale țării, cu distribuția următoare:
Nr. Judet
Nr.de
subiecti (N)
%
(100%)
1 Iasi 90 21.5%
2 Cluj 59 14.1%
3 Bucuresti 47 11.2%
4 Bistrita Nasaud 42 10.0%
5 Bacau 25 6.0%
6 Vrancea 21 5.0%
7 Sibiu 18 4.3%
8 Bihor 15 3.6%
9 Botosani 14 3.3%
10 Constanta 13 3.1%
11 Mures 13 3.1%
12 Brasov 10 2.4%
13 Suceava 9 2.1%
14 Maramures 9 2.1%
15 Neamt 8 1.9%
16 Alba 8 1.9%
17 Timis 7 1.7%
18 Hunedoara 3 0.7%
19 Harghita 2 0.5%
20 Vaslui 1 0.2%
21 Caras Severin 1 0.2%
22 Salaj 1 0.2%
23 Dolj 1 0.2%
24 Galati 1 0.2%
18
25 Prahova 1 0.2%
TOTAL 0 100.0%
Tabel 2: Distribuţia subiecţilor chestionaţi în funcţie de judeţ (medici,
farmacişti, reprezentanţi medicali
Fig. 20. Distribuţia subiecţilor chestionaţi în funcţie de regiunea geografică şi
judeţ
În funcție de variabila ”mediul unde își desfășoară activitatea”, 381
de subiecți (99,93%) lucrează în mediul urban, 28 (6,68%) lucrează în mediul
rural și 10 persoane dintre cele chestionate, reprezentând 2,39% își
desfășoară activitatea atât în mediul urban cât și rural.
În funcție de variabila ”tipul de studi” au fost luate in considerare
două categorii: studii Medicale și studii Nemedicale, deorece în timp ce
pentru Medici si Farmaciști se subînțeleg studiile medicale, în cazul
Reprezentanților Medicali, din cauza criteriilor flexibile de angajare, nu se
impune obligativitata absolvirii unor specializări medicale.
Din cei 419 subiecți chestionați, 384 (91,6%) au finalizat studii
medicale si 35 de subiecți (8,4%) au studii memedicale.
Referitor la variabila ”Experiența în muncă” subiecții chestionați se
situează între limita minimă de 1 an și maxima de 50 de ani. Cu o medie de
14,7 și o abatere standard de 9,89.
Rezultate obţinute şi discuţii:
19
Descrierea lotului de studiu.
Date demografice
Din totalul de 320 de chestionare distribuite, au fost prelucrate 200,
reprezentând in procent de 62,50%.
Lotul de medici ale căror chestionare au fost luate în considerare are
o medie de vârstă de 42,85 ± 11,10, vârsta minimă fiind 25 iar cea maximă
este de 73 de ani. Un total de 73 de subiecţi chestionaţi, respectiv 36,5% sunt
de gen masculin (cu o medie de vârstă de 43,38 ± 11,62) şi 127 de medici,
reprezentând 63,5%, sunt de gen feminin (cu o medie de vârstă de 42,54 ±
10,82).
Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârstă este prezentată în
histograma de mai jos.
Figura 21: Distribuţia subiecţilor în funcţie de variabila vârstă
Durata experienţei în muncă se situează între 1 an şi 50 de ani, cu o
medie de 15,96 ± 10,70. Nu există diferenţe importante în vechimea în
muncă, în funcţie de variabila gen.
Gen Media N Deviaţia standard
masculin 15.9726 73 11.10927
feminin 15.9528 127 10.51292
Total 15.9600 200 10.70661
Tabel 3: Media vechimii în muncă în funcţie de variabila gen
Medicii care au răspuns la chestionare provin din 3 regiuni cu 16 de
judeţe ale României.Regiunile luate în considerare au fost:
20
1. Regiunea de Nord, cu judeţele: Bihor, Cluj, Alba, Maramureş,
Bistrita-Năsăud, Caras-Severin, Sălaj, Timiş, Hunedoara
(33,50%)
2. Regiunea de Sud, cu judeţele Bucureşti, Vrancea (14,50%)
3. Regiunea de Est,cu judeţele: Bacău, Neamţ, Iaşi, Suceava,
Botoşani (50%)
3.1. Studiu privind privind autoevaluarea medicilor - practicile de
prescriere a medicamentelor şi factorii care influenţează prescrierea
lor
Analiza cantitativă a răspunsurilor la întrebări este următoarea:
1. în ceea ce priveşte importanţa criteriilor utilizate în
prescrierea unui tratament, răspunsurile subiecţilor sunt
următoare:
a. experienţa cu o anumită moleculă: cu o medie de M = 2,96 ± 0,83,
răspunsurile sunt următoarele: 8% ( N = 16) niciodată, 12,5% ( N =
25) rareori, 54,5% ( N = 109) deseori, 25% ( N = 50) întotdeauna,
b. observaţiile clinice pe parcursul profesional şi rezultate practice, cu M
= 3,25 ± 0,72, răspunsurile sunt următoarele: 3,5% ( N = 7) niciodată,
6% ( N = 12) rareori, 52,% ( N = 104) deseori, 38,5% ( N = 77)
întotdeauna,
c. metaanalizele legate de respectivul tratament, publicat în reviste cu
impact, cu M = 2,60 ± 0,89, răspunsurile sunt următoarele: 11% ( N =
22) niciodată, 34,5% ( N = 69) rareori, 37,5% ( N = 75) deseori, 17% (
N = 34) întotdeauna,
d. informaţii ştiinţifice/lecturi legate de cele mai recente cercetări în
domeniul respectiv, cu M = 2,86 ± 0,81, răspunsurile sunt
următoarele: 5% ( N = 10) niciodată, 26% ( N = 52) rareori, 47% ( N
= 94) deseori, 22% ( N =44) întotdeauna,
e. protocolul standard de tratament pentru dignosticul respectiv, cu M =
3,46 ± 0,69, răspunsurile sunt următoarele: 2% ( N = 4) niciodată,
5,5% ( N = 11) rareori, 37% ( N = 74) deseori, 55,5% ( N =111)
întotdeauna,
Din analiza rezultatelor obţinute se identifică faptul că aproximativ
93% dintre medici iau în considerare în primul rând protocolul standard de
tratament pentru un anumit diagnostic. În ordinea importanţei sunt
identificate observaţiile clinice, experienţa cu o anumită moleculă,
21
informaţiile obţinute din cercetări recente şi pe ultimul loc se menţionează
metaanalizele publicate în reviste cu impact.
Din analiza datelor de mai sus rezultă că ordinea criteriilor de
prescriere a unui tratament de către medic, în ordinea importanţei lor:
I. Protocolul standard de tratament
II.Observaţiile clinice
III. Experienţa cu un anumit medicament
IV.Informaţii din cercetări recente
V.Metaanalize publicate în reviste
2. Referitor la întrebarea care urmăreşte identificarea
modalităţii prin care îşi susţin formarea şi perfecţionarea, răspunsurile
subiecţilor respondeţi sunt următoarele:
a. Sponsorizări din partea industriei farmaceutice, cu M = 1,84 ± 0,85,
un procent de 41,5% ( N = 83) dintre medici susţin că nu au primit
niciodată sponsorizări din partea industriei farmaceutice, 37% ( N =
74) rareori, 17,5% ( N = 35) deseori, 4%, (N =8) întotdeauna,
b. Sponsorizări din partea instituţiei angajatoare, cu M = 1,45 ± 0,74, un
procent de 66% ( N = 132) dintre medici susţin că nu au primit
niciodată sponsorizări din partea companiei angajatoare, 27% ( N =
54) susţin că au primit sponsorizări rareori, 3% ( N = 6) deseori, 4%,
(N =8) susţin faptul că întotdeauna primesc sponsorizări din partea
companiei angajatoare pentru formare şi perfecţionare continuă,
c. Sponsorizări din granturi sau proiecte naţionale/internaţionale, cu M =
1,53 ± 0,78 un procent de 62% ( N = 124) dintre medici susţin că nu
îşi susţin formarea continuă prin resurse financiare obţinute prin
proiecte sau granturi, 26,5% ( N = 53) susţin că au rareori astfel de
resurse financiare, 8% ( N = 16) deseori, în procent de 3,5%, (N = 7)
susţin faptul că întotdeauna primesc sponsorizări prin proiecte sau
granturi naţionale sau internaţionale cu scopul de a-şi susţine formarea
şi perfecţionarea continue,
d. Susţinerea formării şi perfecţionării profesionale din resurse financiare
proprii, cu M = 3,42 ± 0,66 un procent de 1,5% ( N = 3) dintre medici
susţin că nu îşi susţin formarea continuă prin resurse financiare
proprii, 5% ( N = 10) susţin că rareori ăşi susţin formarea continuă
prin resurse financiare proprii, 43,5% ( N = 87) declară că deseori, în
22
procent de 50%, (N = 100) susţin faptul că întotdeauna îşi susţin din
resurse financiare proprii formarea continuă.
Din analiza statistică a răspunsurilor date la această întrebare se
identifică faptul că, cel mai frecvent (93,5%) medicii îşi susţin prin eforturi
financiare personale activităţile legate de formarea continuă şi de
perfecţionare. O parte dintre medici apreciază că susţinerea financiară a
companiilor farmaceutice reprezintă o modalitate de a-şi putea asigura
participarea la cursuri şi traininguri. O altă sursă financiară este reprezentată
de fondurile obţinute din proiecte şi granturi naţionale sau internaţionale şi
într-o foarte mică măsură, formarea continuă este susţinută de către instituţia
angajatoare.
1. Referitor la întrebarea „În prescrierea unui anumit medicament,
este importantă relaţia mea cu reprezentantul medical”,
răspunsurile medicilor chestionaţi ( M = 2,19) au fost distribuite după
cum urmează: 57 dintre aceştia (28,5%) apreciază că nu este
importantă niciodată relaţia cu reprezentantul companiilor
farmaceutice, 66 dintre medicii chestionaţi (33%) susţin că rareori
acest lucru este important atunci când prescriu un medicament, 58 de
subiecţi (29%) susţin că deseori este importantă relaţia pe care o au cu
reprezentantul medical iar 19 dintre aceştia (9,5%) declară că
întotdeauna este importantă relaţia lor cu reprezentantul medical
atunci când prescriu un medicament.
2.
Figura 24. Răspunsurile la întrebarea „În prescrierea unui medicament este
importantă relaţia mea cu reprezentantul medical”.
Din analiza datelor de mai sus rezultă că doar 28,5% dintre medici
susţin că relaţia cu reprezentantul medical nu este niciodată importantă atunci
când prescriu un medicament
23
3. A cincea întrebare a fost formulată pentru a identifica în ce
măsură medicul recomandă produse over-the-counter (OTC) şi
suplimente în completarea patologiei respective. Media răspunsurilor este
de 2,6 ± 0,75. Se remarcă faptul că 15 dintre aceştia, reprezentând 7,5% nu
recomandă niciodată produse OTC sau suplimente pentru tratamentul
recomandat pacienţilor iar 67 (33,50%) fac acest lucru rareori. Majoritatea,
reprezentată de 101 (50,5%) recomandă deseori iar 17 (8,5%) completează
întotdeauna medicaţia stabilită pentru diagnostic cu produse suplimentare –
OTC şi suplimente.
Figura 25. Frecvenţa recomandării produselor OTC şi a suplimentelor pentru
a completa tratamentul patologiei
Din analiza datelor de mai sus rezultă că 59% dintre medici
recomandă produse over the counter şi suplimente pentru a completa
tratamentul administrat unui pacient
4. Referitor la întrebarea care vizează utilizareadenumirilor
comune internaţional (DCI) în prescrierea reţetelor, subiecţii investigaţi
(M = 3,05 ± 0,78), 9 dintre medici (4,5%) susţin că nu prescriu niciodată
reţetele cu denumirea comună internaţional, 29 (14,5%) fac rareori acest
lucru, 105 (52,5%) scriu deseori reţetele cu DCI iar 57 (28,5%) susţin că
întotdeauna scriu reţele cu denumirile comune internaţional.Din analiza
datelor de mai sus rezultă că peste 80% dintre medici scriu reţetele cu
denumirea comună internaţională (DCI)
5. Întrebarea a şaptea urmăreşte să identifice în ce măsură
medici prescriu reţete cu DCI dar recomandă şi produseul cu denumirea
comercială. Analiza statistică a răspunsurilor a evidenţiat faptul că (M = 2,77
± 0,77) un număr de 8 (4%) dintre subiecţii chestionaţi nu fac niciodată acest
lucru, 64 (32%) recomandă rareori produsul cu denumirea comercială, 94
24
(47%) dintre medici menţionează deseori aceste informaţii suplimentare iar
34 (17%) dintre aceştia recomandă întotdeauna şi produsul cu denumirea
comercială.
Figura 26. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea cu privire la prescrierea
reţetelor cu denumirea comună internaţional dar dacă recomandă în acelaşi
timp şi produsul cu denumirea comercială
4.1. Studiu privind privind autoevaluarea farmaciştilor - practicile de
eliberare a medicamentelor şi factorii care influenţează eliberarea lor
Analiza cantitativă a răspunsurilor la întrebări este următoarea:
1. La itemul referitor la faptul că farmacistul
eliberează numai medicamentul cu preţul de referinţă (M =
2,59 ± 0,79), 18 dintre farmacişti (12,08%) declară că niciodată
nu eliberează numai medicamentul cu preţul de referinţă, 36
(24,16%) susţin că fac acest lucru rareori, 84 (56, 38%)
menţionează că eliberează deseori numai medicamentul cu
preţul de referinţă iar 11 (7,38%) susţin că fac acest lucru
întotdeauna.
25
Figura 38. Distribuţia răspunsurilor la itemul Eliberez numai medicamentul
cu preţul de referinţă
Din analiza datelor de mai sus rezultă că aproximativ 60% dintre
farmacişti eliberează în mod frecvent numai mediamentul cu preţul de
referinţă
2. În ceea ce priveşte itemul care investighează faptul că
farmacistul consiliază pacientul asupra alternativelor în ceea ce priveşte
alte denumiri comerciale, (M = 3,52 ± 0,72), 4 (2,68%) dintre farmacişti
susţin că nu fac acest lucru niciodată, 8 (5,37%) susţin că rareori consiliază
asupra alternativelor, 43 (28,86%) susţin că deseori şi 94 (63,04%)
menţionează că întotdeauna consiliază pacientul cu privire la alte denumiri
comerciale.
Din analiza datelor de mai sus rezultă că 90% dintre farmacişti
susţin că în mod frecvent consiliază pacientul cu privire la alternativele altor
denumiri comerciale
26
Figura 39. Distribuţia răspunsurilor la itemul Consiliez pacientul asupra
alternativelor în ceea ce priveşte alte denumiri comerciale
3. La itemul relaţia mea cu reprezentantul medical este un
criteriu important în eliberarea unui medicament RX, (M = 2,1 ± 0,83),
un total de 36 (24,16%) dintre farmacişti susţin că nu este importantă
niciodată relaţia farmacist – reprezentant medical pentru eliberarea unui
anumit medicament de prescripţie, 69 (46,31%) susţin că rareori acest criteriu
este important, 36 (24,16%) dintre subiecţii investigaţi susţin că acest lucru
este deseori important şi 8(5,37%) sunt de părere că relaţia cu RM este
întotdeauna importantă în eliberarea unui medicament pe bază de reţetă.
Figura 40. Relaţia mea cu reprezentantul medical este un criteriu important
în eliberarea unui medicament RX
Din analiza datelor de mai sus rezultă că Peste 40% dintre farmacişti
susţin că relaţia cu reprezentantul medical este un criteriu important în
eliberarea unui anumit medicament
27
4. Referitor la itemul Relaţia mea cu medicul este un
criteriu important în eliberarea unui anumit medicament RX,(M = 2,55
± 0,91), un număr de 22 (14,77%) de farmacişti investigaţi declară că
niciodată nu este importantă relaţia cu medicul atunci când eliberează un
medicament de prescripţie, 43 (28,86%) susţin că rareori este importantă
relaţia medic-farmacist, 63 (42,28%) sunt de părere că deseori şi 21 (14,09%)
apreciază că întotdeauna este importantă relaţia cu medicul atunci când
elibereză un medicament RX.
Figura 41. Distribuţia răspunsurilor la itemul Relaţia mea cu medicul este un
criteriu important atunci când eliberez un medicament RX
Din analiza datelor de mai sus rezultă că 55% dintre farmacişti
susţin că, în mod frecvent, relaţia dintre farmacist şi medic este importantă în
eliberarea unui medicament de prescripţie
5. Farmaciştii au fost chestionaţi şi cu privire la modalităţile
de susţinere a formării şi perfecţionării continue.
Prin ce mijloace vă susţineţi formarea şi
perfecţionarea continuă (N = 149)
Media Abaterea
standard
Sponsorizări din partea industriei farmaceutice 2.0872 1.01962
Sponsorizări din partea instituţiei angajatoare 1.9799 .99641
Proiecte/granturi naţionale/ internaţionale 1.6644 .94876
Surse proprii 3.0805 .90432
28
Tabel 20. Media şi abaterea standard pentru răspunsurile de la itemul 5
a. In ceea ce priveşte răspunsurile la itemul referitor la
sponsorizările din partea industriei farmaceutice,56
(37,56%) susţin că nu îşi susţin niciodată perfecţionarea prin
sponsorizări din partea RM, 39 (26,17%) menţionează că acest
lucru se întâmplă rareori, 39 (26,17%) susţin că deseori şi 15
(10,07%) declară că întotdeauna îşi susţin perfecţionarea
continuă prin sponsorizări din partea companiilor farmaceutice.
Figura 42. Distribuţia răspunsurilor la itemul cu privire la itemul farmaciştii
îşi susţin perfecţionarea continuă prin sponsorizări din partea companiilor
farmaceutice
b. În ceea ce priveşte itemul care chestionează dacă farmaciştii
îşi susţin formarea continuă din sponsorizări din partea
instituţiei angajatoare, 63 (42,28%) dintre farmacişti declară
că niciodată instituţa angajatoare nu îi susţine formarea şi
perfecţionarea, 38 (25,50%) apreciază că acest lucru se
întâmplă rareori, 36 (24,16%) apreciază că deseori instituţia
sponsorizează formare continuă a farmacistului şi 12 (8,05%)
susţin că întotdeauna instituţia angajatoare îi sponsorizează
perfecţionarea continuă.
29
Figura 43. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la itemul farmaciştii îşi
susţin formarea continuă din sponsorizări din partea instituţiei angajatoare
c. Referitor la acest itemcare chestionează dacă farmaciştii îşi
susţin formarea continuă din fonduri obţinute prin
granturi sau proiecte, 89 (59,73%) dintre cei chestionaţi
susţin că nu au niciodată susţinere financiară din granturi sau
proiecte, 32 (21,48%) menţionează că acest lucru se întâmplă
rareori, 17 (11,41%) apreciază că îşi susţin deseori formarea
continuă din astfel de resurse şi 11 (7,38%) menţionează că
întotdeauna formare continuă este susţinută din fonduri
obţinute prin proiecte şi granturi naţionale şi internaţionale.
Figura 44. Distribuţia răspunsurilor la itemul farmaciştii îşi susţin
formarea continuă din fonduri obţinute prin granturi sau proiecte
30
d. În ceea ce priveşte itemul referitor la susţinerea formării
continue din surse proprii, 9 dintre farmacişti (6,04%) spun
că niciodată nu îşi susţin formarea continuă din resurse
financiare personale, 28 (18,79%) susţin că acest lucru se
întâmplă rareori, 54 (36,24%) susţin că deseori şi 58 (38,93%)
apreciază că întotdeauna îşi susţin formare continuă prin
eforturi financiare personale.
Figura 45. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la susţinerea
perfecţionării continue prin resurse proprii
Mijloacele prin care îşi susţin farmaciştii formarea şi perfecţionarea
continuă, în ordinea frecvenţei lor
I
Surse
financiare
proprii
II
Sponsorizări
din partea
companiilor
farmaceutice
III
Sponsorizări
din partea
instituţiei
angajatoare
IV
Resurse financiare din
proiecte /granturi
naţionale/internaţionale
Tabel 21. Ordinea răspunsurilo în funcţie de media răspunrilor la item
6. În ceea ce priveşte itemul care chestionează farmaciştii
dacă în consiliere pacientului ţin cont de contribuţia financiară a
pacientului,20 dintre farmacişti (13,42%( menţionează căniciodată nu ţin
cont de contribuţia pacientului atunci când îl consiliază, 15 (10,07%) fac
31
acest lucru rareori, 65 (43,62%) ţin cont deseori de contribuţia pacientului şi
49 (32,89%) declară că întotdeauna, atunci când contiliază un pacient, ţin
cont de contribuţia financiarăa acestuia.
7. Distribuţia frecvenţei răspunsurilor la itemul eliberarea
medicamentelor este determinată de decontările Casei de Asigurări de
Sănătate este următoarea: 37 (24,83%) menţionează că niciodată, 41
(27,52%) sunt de părere de rareori, 43 (28,86%) apreciază că se întâmplă
deseori şi 28 (18,79%) dintre farmacişti sunt de părere că eliberarea
medicamentelor este întotdeauna determinată de decontările CAS.
8. Referitor la itemul Recomand produse over-the-counter şi
suplimente, în completarea patologiei respective, 2 dintre farmaciştii
investigaţi (1,34%) declară că nu recomandă niciodată suplimente şi OTC, 28
(18.79%) susţin că fac acest lucru rareori, 82 (55,03%) menţionează că
recomandă deseori suplimente şi OTC şi 37 (24,83%) menţionează că
întotdeauna recomandă, în completarea patologiei respective, produse OTC şi
suplimente.
Figura 46. Distribuţia frecvenţei răspunsurilor farmaciştilor la itemul
Recomand pacientului produse over-the-counter şi suplimente, în
completarea patologiei respective
32
5.1. Studiu privind privind autoevaluarea reprezentanţilor
companiilor farmaceutice cu privire la practicile de promovare a
medicamentelor şi factorii care le influenţează
Chestionarul adresat reprezentanţilor medicali cuprinde 5 întrebări prin se
urmăreşte urmăresc identificarea opinia acestora cu privire la următoarele
aspecte:
1. compania angajatoare a reprezentantului medical are un cod etic
oficial de promovare a medicamentelor.
2. informaţiile furnizate de către reprezentantul medical despre
produsele de informare sunt exacte, echilibrate sau complete,
3. acurateţea studiilor cu care reprezentantul medical susţine produsele
promovate,
4. modalităţile de colaborare a reprezentantului medical cu medicul
(cadouri, mostre, sponsorizări)
5. modalităţile de colaborare ale reprezentantului medical cu
farmacistul (cadouri, sponsorizări, rabat natural, discount)
Dimensiunile 1, 2, 4 şi 5 cuprind mai mulţi itemi, respectiv variante (vezi
anexa chestionarului CM pentru medici).
A. STATISTICA DESCRIPTIVĂ
Analiza cantitativă a răspunsurilor la întrebările pentru reprezentanţii
medicali care vizează activitatea de promovare a produselor companiilor pe
care le reprezintă, precum şi alte aspecte ale activităţii lor, este următoarea:
1. La întrebarea 1: Compania angajatoare are un cod etic oficial de
promovare a medicamentelor, 64 dinte subiecţii chestionaţi (91,4%) declară
că da, 3 subiecţi (4,3%) declară că nu are un cod etic oficial şi 3 RM (4,3%)
menţionează că nu ştiu despre un asemenea cod etic oficial de promovare a
medicamentelor.
Din analiza datelor de mai sus rezultă că 91% dintre reprezentanţii
medical susţin că compania angajatoare are un cod etic oficial de promovare
a medicamentelor
2. La întrebarea referitoare la cum percep informaţiilor furnizate de
reprezentantul medical, despre produsele aflate în promovare s-a utilizat o
scală de evaluare de la 0 la 5, în care 0 reprezintă minimă
33
exactitate/incomplet/complet neechilibrate iar 5 maximă exactitate/total
complet/maximă echidistanţă.
Comparaţia mediilor la cei trei itemi reflectă faptul că reprezentanţii
medicali consideră informaţiile prezentate de ei ca fiind mai degrabă
complete, relativ exacte şi, în proporţie mai mică, sunt de părere că
informaţiile sunt mai putin echilibrate faţă de concurenţă.
Informatiile Media Abaterea
standard
Informaţii prezentate sunt exacte M =
3,81
± 0,96
Informaţii prezentate sunt complete M =
3,87
± 0,65
Informaţii sunt prezentate în mod
echilibrat faţă de concurenţă
M =
3,67
± 1,03
Tabel 31. Tipul de informaţii
a. informaţiile furnizate despre produsele promovate sunt exacte (M =
3,81 ± 0,96):
Figura 64. Distribuţia răspunsurilor cu privire la itemul: Informaţiile
furnizate de către reprezentantul medical sunt exacte (unde 0 = minimă
exactitate, 5 = maximă exactitate)
b. informaţiile furnizate despre produsele promovate sunt complete (M
= 3,87 ± 0,65). Nici un reprezentant medical dintre cei chestionaţi nu a
răspuns la acest item utilizând valorile 0 sau 1.
34
Figura 65. Distribuţia răspunsurilor cu privire la itemul: Informaţiile
furnizate de către reprezentantul medical despre produsele promovate sunt
complete (unde 0 = total incomplete, 5 = total complete)
c. informaţiile furnizate despre produsele promovate sunt echilibrate
faţă de concurenţă, (M = 3,67 ± 1,03)
Figura 66. Distribuţia răspunsurilor cu privire la itemul: Informaţiile
furnizate de către reprezentantul medical despre produsele promovate sunt
echilibrate faţă de concurenţă (unde 0 = total neechilibrate şi 5 = maximă
echidistanţă)
Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentanţii consideră
informaţiile prezentate de ei fiind mai degrabă complete, apoi exacte şi, în al
treilea rând, echilibrate faţă de concurenţă
3. Întrebarea a treia chestionează asupra acurateţii studiilor cu care
reprezentanţii medicali susţin produsele promovate, subiecţii fiind rugaţi să
evalueze pe o scală de la 0 la 100. Media răspunsurilor este de 81,57 ± 12,26.
(80,73 ± 14,20 media răspunsurilor subiecţilor de gen masculin şi 82,36 ± 10
media răpsunsurilor la RM de gen feminin), cu minima de 30 şi maxima de
35
100. Analiza comparativă nu a evidenţiat diferenţe semnificative din punct de
vedere statistic între mediile răspunsurilor de la RM de gen feminin şi cei de
gen masculin. Distribuţia răspunsurilor este prezentată în graficul de mai jos.
Figura 67. Distribuţia răspunsurilor la itemul Cum percepeţi acurateţea
studiilor prezentate de RM (pe o scală de la 1 la 100)
4. În ceea ce priveşte răspunsurile la întrebarea a patra În relaţia cu
medicul utilizez următoarele modalităţi de colaborare, analiza mediei
răspunsurilor la pentru itemii este prezentată în tabelul de mai jos:
RM utilizează, în relaţia sa cu
medicul, următoarele modalităţi de
colaborare
Media Abaterea
standard
Cadouri informare (flori, ciocolată) M =
1,67
± 0,77
Mostre M =
1,91
± 0,94
Sponsorizări M =
1,95
± 0,78
Table 32. media şi abaterea standard eptru răspunsurile la itemul 4
Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentanţii companiilor
farmaceutice utilizează, în relaţia lor cu medicul, în ordine, următoarele
unelte în vederea promovării produselor: sponsorizări, mostre şi cadouri
informale.
36
a. Referitor la itemul care chestionează asupra oferirii de cadouri
informale medicilor, 36 (51%) dintre RM susţin că niciodată nu oferă
cadouri informale medicilor, 21 (30%) declară că fac acest lucru rareori, 13
(18,6%) deseori. Nici un RM nu declară că oferă cadouri informale
întotdeauna.
Figura 68. Frecvenţa răspunsurilor la itemul referitor la oferirea de
cadouri informale medicilor de către RM
Din analiza datelor de mai sus rezultă că peste 51% dintre reprezentanţii
medicali susţin că nu oferă niciodată cadouri informale medicilor
b. în ceea ce priveşte oferirea de mostre pentru promovarea
medicamentelor la medici, 29 dintre reprezentanţii medicali (41,4%) declară
că nu oferă niciodată mostre, 23 (32,9%) susţin că rareori, 13 (18,6%)
menţionează că deseori şi doar 5 (7,1%) declară că oferă medicilor
întotdeauna mostre pentru promovarea produselor.
37
Figura 69. Distribuţia răspunsurilor RM referitor la oferirea de mostre
medicilor ca modalitate de promovare
Din analiza datelor de mai sus rezultă că Aproximativ 65% dintre RM
declară că nu oferă niciodată/rareori mostre medicilor, cu scopul promovării
produselor.
c. referitor la sponsorizări, 20 (28,6%) menţionează că nu oferă
niciodată sponsorizări medicilor, 36 (51,4%) susţin că rareori, 11 (15,7%)
declară că deseori şi doar 3 (4,3%) susţin că întotdeauna oferă sponsorizări.
Tabel 70. Distribuţia răspunsurilor referitor la utilizarea sponsorizărilor
de către RM în relaţia cu medicul
Din analiza datelor de mai sus rezultă că 15% dintre reprezentanţii
medicali declară că oferă aproape deseori/întotdeauna sponsorizări medicilor
Dintre sponsorizări, frecvenţa răspunsurilor RM este următoarea:
38
Sponsorizări pentru medici în scopul educaţiei continue (M = 2,44 ±
0,95)
Sponsorizări pentru instituţii (spital, clinică) (M = 1,81 ± 0,95)
Alte sponsorizări informale (M = 1,54 ± 0,75)
Participări la studii clinice/studii de piaţă/ observaţionale (M = 1,81
± 0,95)
Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentanţii medicali,
utilizează ca sponsorizări pentru medici, următoarele modalităţi, în ordinea
frecvenţei:
• sponsorizări cu scopul formării continue
• participări la studii clinice/de piaţă/observaţionale
• sponsorizări pentru instituţii
• alte sponsorizări informale
În ceea ce priveşte promovarea de către reprezentanţii companiilor
farmaceutice a produselor, la medici, prin sponsorizări cu scopul educaţiei
continue, răspunsurile reprezentanţilor medicali sunt distribuite în
următoarele procente: 12 (17,14%) declară că niciodată nu oferă astfel de
sponsorizări, 37 28 (37,14%) susţin că rareori oferă astfel de sponsorizări, 21
(30%) susţin că oferă deseori sponsorizări în scopul educaţiei continue şi 11
(15,71%) utilizează întotdeauna astfel de unelte de promovare a produselor
companiilor pe care le reprezintă (M = 2,44 ± 0,95).
Tabel 71. Distribuţia răspunsurilor RM referitor la oferirea de
sponsorizări cu scopul educaţiei continue a medicilor
39
Referitor la oferirea de sponsorizări către instituţii (spitale sau clinici), 33
dintre subiecţii chestionaţi, reprezentând 47,17% susţin că nu oferă astfel de
sponsorizări niciodată, 23 (32,86%) susţin că rareori, 8 (11,43%)
menţionează că deseori şi doar 6 (8,57%) susţin că întotdeauna oferă
sponsorizări pentru clinici sau spitale (M = 1,81 ± 0,95).
Tabel 72. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la oferirea de
sponsorizări pentru instituţii (clinici, spitale)
În ceea ce privesc sponsorizările informale, (cu M = 1,54 ± 0,75), 43 de
RM (61,43%) susţin că niciodată nu oferă cadouri informale medicilor, 16
(22,86%) menţionează că fac acest lucru rareori şi 11 (15,71%) declară că
deseori oferă cadouri informale medicilor.
Figura 73. Distribuţia răspunsurilor RM referitor la oferirea de cadouri
informale medicilor
40
Studiul a mai chestionat RM cu privire la facilitarea RM pentru ca
medicii să participe la studii clinice/de piaţă/observaţionale (M = 1,81 ±
0,95), 34 de respondenţi (48,57%) declarând că nu oferă niciodată o astfel de
posibilitate medicilor, 20 (28,57%) susţin că rareori, 11 (15,71%) declară că
deseori şi 5 (7,14%) menţionează că întotdeauna oferă posibilitatea medicilor
de a aprticipa la studii clinice/de piaţă/observaţionale.
Figura 74. Frecvenţa răpsunsurilor la itemul referitor posibilităţii
medicilor de a participa la studii clinice/de piaţă/observaţionale
Din analiza datelor de mai sus rezultă că peste 45% dintre reprezentanţii
medicali declară că oferă deseori/frecvent sponsorizări medicilor în scopul
educaţiei medicale continue
5. Reprezentanţii medicali au fost chestionaţi şi cu privire la ce
mijloace de promovare a produselor utilizează în relaţia cu farmacistul.
În relaţia cu farmacistul, utilizez
următoarele modalităţi de colaborare:
Media Abat
erea
standard
Cadouri informale (flori, ciocolată etc) M = 1,61 ±
0,85
Sponsorizări cu scopul educaţiei medicale
continue
M = 1,92 ±
0,90
Oferte comerciale (rabat, discount) M = 2,64 ±
41
1,14
Tabel 33. Media şi abaterea standard pentru răspunsurile la itemul 5
Din analiza datelor de mai sus rezultă că reprezentantul medical utilizează
următoarele modalităţi de colaborare pentru promovarea produselor, în
relaţia sa cu farmacistul, în ordinea frecvenţei: oferte comerciale,
sponsorizări cu scopul educaţiei continue,cadouri informale
a. Din cei 70 de reprezentanţi medicali chestionaţi, 43 de respondeţi
(61,43%) au apreciat că nu utilizează niciodată, în relaţia cu farmacistul,
cadouri informale (flori, ciocolată etc), 12 (17,14%) consideră că dau rareori
cadouri informale, 14 (20%) apreciază că aceste modalităţi de relaţionare cu
farmacistul sunt adoptate deseori iar 1 dintre subiecţi (1,43%) consideră că
întotdeauna oferă cadouri informale în relaţia sa cu farmacistul.
b. În ceea ce priveşte părerea RM cu privire la sponsorizările către
farmacişti, cu scopul educaţiei medicale continue, 27 de RM, reprezentând
38,57% dintre respondenţii la această întrebare, au apreciat că nu oferă
niciodată o astfel de sponsorizare, 25 de subiecţi (36,71%) consideră că
rareori utilizează această modalitate de promovare, 14 de subiecţi (20% )
susţin că acest lucru se întâmplă deseori iar 4 (5,71%) consideră că oferă
întotdeauna sponsorizări cu scopul educaţiei medicale continue farmaciştilor,
ca modalitate de promovare a produselor companiilor farmaceutice pe care le
reprezintă.
Figura 75. Distribuţia răspunsurilor la itemul referitor la sponsorizarea
educaţiei medicale continue
c. Referitor la discounturile sau rabaturile care sunt oferite
farmaciştilor, 16 dintre subiecţii chestionaţi (22,86%) consideră că niciodată
nu se oferă astfel de reduceri, 14 (20%) consideră că farmaciştilor li se oferă
42
rareori astfel de facilităţi, 19 de subiecţi (27,14%) apreciază că deseori acest
lucru se întâmplă şi 21 (30%) declară că ei consideră că întotdeauna
farmaciştilor li se oferă discounturi din partea reprezentanţilor companiilor
farmaceutice, ca modalităţi de promovare a produselor.
Figura 76. Frecvenţa modalităţilor de colaborare utilizate de
reprezentantul medical în relaţia cu farmacistul (cadouri informale,
sponsorizări cu scopul educaţiei medicale continue, oferte comerciale)
Din analiza datelor de mai sus rezultă că peste 57% dintre RM susţin că
oferă deseori/întotdeauna oferte comerciale (rabat, discounturi) farmaciştilor
43
CAPITOLUL 6
STUDIU COMPARATIV
OPINIILE MEDICILOR ŞI ALE FARMACIŞTILOR CU PRIVIRE LA
PROMOVAREA, PRESCRIEREA ŞI ELIBERAREA DE
MEDICAMENTE ÎN ROMÂNIA
Scopul studiului este de a identifica diferenţe semnificative între
opiniile medicilor şi ale farmaciştilor în ceea ce priveşte promovarea,
prescrierea şi eliberarea medicamentelor în România.
Pentru a identifica diferenţele semnificative a fost utilizat Mann-
Whitney test pentru eşantioane independente.
1.1. Prescrierea medicamentelor
S-au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic,
întreopiniile medicilor şi farmaciştilor, în ceea ce priveşte practicile de
prescriere a medicamentelor.
1. În prescrierea unui tratament, medicul ţine cont de observaţiile
clinice şi de rezultatele practice (U = 9600.500, Z = -6.146, p = ,000 < 0,05),
în sensul că farmaciştii au apreciat în mai mică măsură (M rang = 139,43)
decât medicii (M rang = 201,50) că acest criteriu este utilizat în prescrierea
unui anumit medicament.
2. Diferenţe semnificative între părerea medicilor şi a farmaciştilor
au fost identificate şi în ceea ce priveşte metaanalizale publicate în reviste
internaţionale, ca şi criteriu de precrierea a unui medicament (U = 12855.000,
Z = -2.320, p = ,020 < 0,05), în sensul că farmaciştii consideră că acest
criteriu este mai rar folosit de către medici (M rang = 161,28) comparativ cu
opinia medicilor (M rang = 185,23).
3. În ceea ce priveşte itemul referitor la faptul că caracterul inovativ
al medicamentului este un criteriu important atunci când medicii prescriu un
tratament, (U = 12236.000, Z = -3.058, p = ,002 < 0,05), medicii consideră că
acest criteriu este mai frecvent luat în considerare atucni când prescriu un
tratament (M rang = 188,32) decât în opinia farmaciştilor (M rang = 157,12).
4. S-au identificat diferenţe semnificative şi în ceea ce priveşte
itemul referitor la protocolul standard, ca şi criteriu de prescriere a unui
medicament (U = 12765.500, Z = -2.550, p = ,002 < 0,011) medicii
considerând mai frecvent (M rang = 185,23) decât farmaciştii (M rang =
44
160,67) că acest criteriu este luat în considerare atunci când se precrie un
tratament.
5. În ceea ce priveşte sponsorizarea din partea companiilor
farmaceutice pentru formare continuă a medicilor, (U = 7804.500, Z = -
7.944, p = ,000 < 0,05), farmaciştii consideră că acest tip de sponsorizare este
mai frecvent (M rang = 222,62) comparativ cu părere medicilor (M rang =
139,52).
6. Referitor la itemul care urmăreşte părerea subiecţilor despre
suportul financiar oferit medicilor de către instituţia angajatoare, (U =
8900.000, Z = -7.047, p = ,000 < 0,05) am identificat faptul că farmaciştii
consideră că acest tip de sponsorizare pentru medicieste mai frecvent (M rang
= 215,27) decât în opinia medicilor (M rang = 145).
7. În ceea ce priveşte întrebarea care chestionează cu privire la
modalităţile prin care medicul îşi susţine, ca şi modalitate de a acoperi
costurile formării continue, granturile sau proiectele naţionale/internaţionale,
(U = 10188.000, Z = -5.507, p = ,000 < 0,05) farmaciştii consideră că acest
lucru se întâmplă mai frecvent (M rang = 206,62) decât medicii consideră
(M rang = 151,44).
8. Referitor la susţinerea personală în ceea ce priveşte formare
continuă, s-au identificat de asemenea diferenţe semnificative din punct de
vedere statistic, (U = 9903.000, Z = -5.772, p = ,000 < 0,05) în sensul că
medicii apreciază mai frecvent că îşi susţin din resurse proprii formarea şi
perfecţionarea (M rang = 199,99) comparativ cu aprecierea farmaciştilor (M
rang = 141,46).
9. Diferenţe semnificative dpdv statistic s-au identificat şi în cazul
itemului referitor la criteriile utilizate de medic atunci când prescrie un
tratament, şi anume limitările bugetare impuse de CAS, (U = 13010.000, Z =
-2.125, p = ,034 < 0,05) în sensul că farmaciştii consideră în mod maifrecvent
că acest criteriu este considerat (M rang = 187,68) comparativ cu medicii (M
rang = 165,55).
10. În ceea ce priveşte importanţa relaţiei medic-reprezentant
medical în prescrierea unui anumit medicament, (U = 9589.000, Z = -5.962, p
= ,000 < 0,05) s-a identificat faptul că farmaciştii consideră că acest criteriu
este mai des important (M rang = 210,64) decât se identifică în autoevaluarea
medicilor (M rang = 148,45).
11. Diferenţe semnificative au fost identificate şi cu privire la itemul
referitor la recomandarea produselor over-the-counter şi a suplimentelor, în
tratamentul unei patologii, (U = 9589.000, Z = -2.787, p = ,005 < 0,05) în
sensul că farmaciştii consideră mai frecvent că medicii recomandă astfel de
45
produse (M rang = 190,67) comparativ cu rezultate obţinute din prelucrarea
datelor din chestionarele medicilor (M rang = 162,32).
Itemi
Mann-
Whitney U
Wilcoxon W
Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
M1b criteriu luat în
considerare de către
medic, atunci când
prescrie un tratament:
observaţiile clinice şi
rezultatele practice ale
utilizării
medicamentului
9600.500 20775.500 -6.146 .000
M1c criteriu luat în
considerare de către
medic, atunci când
prescrie un
tratament:metaanalizele
publicate în jurnale
internaţionale de
impact
12855.000 24030.000 -2.320 .020
M1d criteriu luat în
considerare de către
medic, atunci când
prescrie un tratament:
caracterul inovativ al
medicamentuluiprescris
12236.000 23411.000 -3.058 .002
M1e criteriu luat în
considerare de către
medic, atunci când
prescrie un
tratament:protocolul
standard
12765.500 23940.500 -2.550 .011
M2a modalităţile prin
care medicul îşi susţine
formarea continuă:
sponsorizări din partea
7804.500 27904.500 -7.944 .000
46
industriei farmaceutice
M2b modalităţile prin
care medicul îşi susţine
formarea continuă:
sponsorizări din partea
instituţiei angajatoare
8900.000 29000.000 -7.047 .000
M2c modalităţile prin
care medicul îşi susţine
formarea continuă:
proiecte/granturi
naţionale
/internaţionale
10188.000 30288.000 -5.507 .000
M2d modalităţile prin
care medicul îşi susţine
formarea continuă:
resurse personale
9903.000 21078.000 -5.772 .000
M3b criteriu utilizat de
către medic atunci când
prescrie un tratament:
limitările bugetare
impuse de CAS
13010.000 33110.000 -2.125 .034
M4 în prescrierea unui
tratament este
importantă relaţia
dintre medic şi
reprezentantul
companiilor
farmaceutice
9589.000 29689.000 -5.962 .000
M5 medicul recomandă
produse OTC şi
suplimente pentru a
completa tratamentului
prescris unui pacient
într-o anumită
patologie
9589.000 32664.500 -2.787 .005
Tabel 40. Diferenţe semnificative dpdv statistic între opiniile medicilor şi
farmaciştilor în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor
47
1.2. Promovarea medicamentelor
S-au identificat diferenţe semnificative din punct de vedere statistic,
întreopiniile medicilor şi farmaciştilor, în ceea ce priveşte practicile de
prescriere a medicamentelor.
1. Acurateţea cu care reprezentanţii companiilor farmaceutice îşi susţin
produsele promovate (U = 12380.000, Z = -2.727, p = ,006< 0,05), în sensul
că farmaciştii consideră în mai mare măsură (M rang = 191,91) comparativ
cu medicii (M rang = 162,40) că reprezentantul medical promovează în acest
fel produsele companiei.
2. În ceea ce priveşte părerea farmaciştilor şi a medicilor cu privire la
oferirea de cadouri informale, de către reprezentantul medical, medicilor, s-a
identificat o diferenţă semnificativă (U = 11422.500, Z = -3.935, p = ,000<
0,05), în sensul că farmaciştii (M rang = 198,34) consideră că acest lucru se
întâmplă mai frecvent decât în aprecierea medicilor (M rang = 157,61).
3. Referitor la utilizarea de mostre ca modalitate de promovare a
produselor către medic, există o diferenţă semnificativă între răspunsurile
medicilor şi farmaciştilor (U = 11974.500, Z = --3.308, p = ,001< 0,05), adică
farmaciştii consideră în mai mică măsură faţă de medici (M rang =
194,63).că aceştia din urmă primesc mai multe sponsorizări sub formă de
mostre de la reprezentantul companiilor farmaceutice (M rang = 160,37).
4. În ceea ce priveşte frecvenţa sponsorizărilor către medic, ca
modalitate de promovare a produselor, s-a identificat de asemenea o diferenţă
semnificativă între răspunsurile medicilor şi cele ale farmaciştilor (U =
11515.000, Z = -3.889, p = ,001< 0,05), în sensul că farmaciştii consideră
mai frecvent că acest lucru se întâmplă (M rang = 197,72) comparativ cu
medicii (M rang = 158,08).Dintre aceste tipuri de sponsorizări direcţionate
către medici, s-au identificat diferenţe semnificative între răspunsurile
medicilor şi ale farmaciştilor referitor la următoarele modalităţi de
sponsorizare din partea reprezentanţilor companiilor farmaceutice:
a. pentru educaţie continuă(U = 12327.000, Z = -2.876, p = ,004<
0,05), (M rang = 192,27) (M rang = 162,14)
b. pentru instituţii(U = 12469.000, Z = -2.759, p = ,006< 0,05), (M
rang = 191,32) (M rang = 162,85)
c. sponsorizări informale (U = 10341.500, Z = -5.164, p = ,000< 0,05),
(M rang = 205,59) (M rang = 152,21)
d. participări la studii clinice, de piaţă şi observaţionale (U = 9592.500,
Z = -5.972, p = ,000< 0,05),(M rang = 210,62) (M rang = 148,46)
48
Itemi
Mann-
Whitney U
Wilcoxon
W
Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
RM3 acurateţea studiilor cu
care reprezentantul medical
îşi susţine produsele
promovate
12380.000 32480.000 -2.727 .006
RM4a cadouri informale, ca
modalitate de relaţionare cu
medicul
11422.500 31522.500 -3.935 .000
RM4b mostre, ca modalitate
de relaţionare cu medicul
11974.500 32074.500 -3.308 .001
RM4c sponsorizări, ca
modalitate de relaţionare cu
medicul
11515.000 31615.000 -3.889 .000
RM4c1sponsorizări pentru
educaţie medicală contină
12327.000 32427.000 -2.876 .004
RM4c2 sponsorizări pentru
instituţie
12469.000 32569.000 -2.759 .006
RM4c3 sponsorizări
informale 10341.500
30441.500 -5.164 .000
RM4c4 participări la studii
clinice
9592.500 29692.500 -5.972 .000
RM5a cadouri informale ca
modalitate de relaţionare cu
farmacistul
7668.500 16579.500 -3.451 .001
RM5c oferte comerciale -
discount/rabat - ca modalitate
de relaţionare cu farmacistul
5916.000 14827.000 -6.162 .000
Tabel 41. Diferenţe semnificative dpdv statistic între opiniile medicilor şi
farmaciştilor în ceea ce priveşte promovarea medicamentelor
5. În ceea ce priveşte modalitatea de relaţionare cu farmacistul şi
metodele de promovare a produselor de către reprezentantul medical, s-au
identificat diferenţe semnificative între răspunsurile medicilor şi ale
farmaciştilor, la itemul referitor la utilizarea cadourilor informale către
farmacişti (U = 7668.500, Z = -3.451, p = ,001 < 0,05), în sensul că
farmaciştii apreciază că acest fapt se identifică mai des în relaţia lor cu
49
reprezentantul medical (M rang = 156,53) decât în opinia medicului (M rang
= 124,66).
6. Referitor la oferirea de oferte comerciale, diferenţele între
răspunsurile medicilor şi ale farmaciştilor sunt semnificative din punct de
vedere statistic (U = 5916.000, Z = -6.162, p = ,000 < 0,05). Astfel,
farmaciştii apreciază în mai mare măsură că primesc discount-uri sau rabaturi
de la reprezentanţii medicali (M rang = 168,30), comparativ cu părerea
medicilor (M rang = 111,48).
1.3. Eliberarea medicamentelor
Studiul a vizat şi compararea rezultatelor cu privire la răspunsurile
medicile şi ale farmaciştilor cu privire la eliberarea medicamentelor.
Diferenţe statistic semnificativ au fost evidenţiate la următorii itemi,
prezentaţi în tabelul de mai jos:
Itemi
Mann-
Whitney U
Wilcoxon
W
Z
Asymp.
Sig. (2-
tailed)
F1farmacistul eliberează
medicamentul numai cu
preţul de referinţă
10510.500 23390.500 -1.963 .050
F2 farmacistul consiliază
pacientul cu privire la
alternativele în ceea ce
priveşte alte denumiri
comerciale
6107.000 19310.000 -8.144 .000
F3 relaţia dintre farmacist şi
reprezentantul medical este
un criteriu important în
procesul de eliberare a
medicamentelor
6818.000 17993.000 -6.517 .000
F5a mijloace prin care
farmacistul îşi susţine
formarea continuă –
sponsorizări din partea
industriei farmaceutice
6782.000 17957.000 -3.863 .000
F5b mijloace prin care 7613.000 18788.000 -2.192 .028
50
farmacistul îşi susţine
formarea continuă –
sponsorizări din partea
instituţiei angajatoare
F5c mijloace prin care
farmacistul îşi susţine
formarea continuă – granturi
şi proiecte
7075.500 18250.500 -3.185 .001
F5d mijloace prin care
farmacistul îşi susţine
formarea continuă – resurse
financiare personale
6752.000 14133.000 -3.761 .000
F6 în consiliere pacientului,
farmacistul ţine cont de
contribuţia financiară a
pacientului
8618.000 19349.000 -3.303 .001
Tabel 42. Diferenţe semnificative dpdv statistic între opiniile medicilor şi
farmaciştilor cu privire la eliberarea medicamentelor
1. În ceea ce priveşte eliberarea medicamentului numai cu
preţul de referinţă, analiza statistică a datelor a relevat faptul că există o
diferenţă semnificativă între aprecierile medicilor şi cele ale farmaciştilor (U
= 10510.500, Z = -1.963, p = ,050 < 0,05), în sensul că farmaciştii sunt de
părere, într-o mai mare măsură (M rang = 164,46), comparativ cu medicii,
(M rang = 146,19) că eliberează medicamentele numai cu preţul de referinţă.
2. Analiza comparativă a răspunsurilor la itemul care
chestionează cu privire la faptul că farmacistul consiliază pacientul cu privire
la alternativele în ceea ce priveşte alte denumiri comerciale, (U = 6107.000,
Z = -8.144, p = ,000 < 0,05), s-a identificat faptul că farmaciştii consideră
într-o mai mare măsură (M rang = 196,01), comparativ cu medicii, că
practică acest lucru (M rang = 119,20).
3. Referitor la părerea medicilor şi farmaciştilor cu privire la
importanţa relaţiei dintre farmacist şi reprezentantul medical în procesul de
eliberare a medicamentelor, s-a identificat o diferenţă semnificativă din punct
de vedere statistic (U = 6107.000, Z = -8.144, p = ,000 < 0,05), în sensul că
farmaciştii consideră în mai mică măsură (M rang = 120,76) că relaţia dintre
reprezentantul medical şi farmacist este importantă în eliberarea
medicamentelor (M rang = 183,01).
51
4. Referitor la mijloacele prin care farmacistul îşi susţine
formarea continuă, studiul comparativ a relevat faptul că există diferenţe
statistice semnificative, între răspunsurile date de medici şi de farmacişti, la
toţi itemii acestei dimensiuni, astfel:
a. Sponsorizări din partea industriei farmaceutice (U = 6782.000, Z = -
3.863, p = ,000 < 0,05). La acest item farmaciştii consideră în mai
mică măsură că îşi susţin formarea continuă prin sponsorizări din
partea industriei farmaceutice (M rang = 120,52), comparativ cu
medicii (M rang = 155,85),
b. Sponsorizări din partea instituţiei angajatoare (U = 7613.000, Z = -
2.192, p = ,028 < 0,05). Farmaciştii consideră, în mai mică măsură
decât medicii, că instituţia angajatoare le susţine formarea continuă
(M rang = 126,09 vs M rang = 146,06),
c. Sponsorizări din granturi şi proiecte naţionale/internaţionale (U =
7075.500, Z = --3.185, p = ,001 < 0,05),în snesul că farmaciştii
consideră înmai mică măsură, comparativ cu medicii, că formarea lor
continuă este susţinută prin ogranturi sau proiecte (M rang = 122,49
vs M rang = 150,54),
d. Susţinerea formării continue prin resurse proprii (U = 6752.000, Z = -
3.761, p = ,000 < 0,05). Astfel, farmaciştii, consideră în mai mare
măsură că îşi susţin formarea şi perfecţionarea din resurse proprii,
comparativ cu opinia medicilor (M rang = 150,68 vs M rang = 116,80)
5. În ceea ce priveşte itemul care chestionează părerea
medicilor şi a farmaciştilor cu privire la luarea în considerare, de către
farmacist, atunci când consiliază pacientul cuprivire la un produs, de
contribuţia financiară a acestuia (U = 8618.000, Z = -3.303, p = ,001< 0,05).
Astfel, farmaciştii apreciază că într-o mai mare măsură, ei ţin cont de
contribuţia financiară a pacientului, atunci când consiliază un pacinet,
comparativ cu părerea medicilor despre această practică (M rang = 163,16 vs
M rang = 132,53).
52
Capitolul 9
Concluzii
Cercetarea a urmărit modalitatea în care, în cadrul activităţii de
promovare, presciere și eliberarea medicamentelor, reprezentanţii
companiilor farmaceutice, medicii şi farmaciştii din farmaciile comunitare,
respectăurmătoarele principia etice:
- principiul autonomiei pacientului,
- principiul binefacerii,
- principiul dreptății, al justiției sociale.
În acest scop, în urma analizei de conţinut a focus-grupurilor organizate
cu medicii, farmaciştii, reprezentanţii medicali şi grupul combinat, am
delimitat dimensiunile care definesc universul etic al practicilor de
promovare, prescriere şi eliberare a medicamentelor şi am construit trei
chestionare care au pus în evidenţă, pentru fiecare dintre cele 3 grupuri ţintă,
autopercepţia şi heteropercepţia cu privire la aceste practici.
Construirea în oglindă a chestionarelor a avut în vedere încercarea de a
identifica, cu acurateţe, diferenţele de opinie între cele trei loturi investigate.
Deşi lucrează împreună, deşi activitatea lor se completează cu scopul de a
asigura o calitate de nivel înalt a serviciilor medicale oferite pacienţilor,
rezultatele demonstează faptul că există o nişă de comunicare evident, mai
ales intre farmacişti şi celelalte două categorii medicale.
Printre rezultatele cercetării, amintim şi explicăm câteva aspecte, detaliate
în paragrafele de mai jos.
Factori limitativi în prescrierea medicamentelor
Deși din punct de vedere etic pacienții trebuie să beneficieze de cel mai
bun tratament pentru afecțiunea respectivă, conform rezultatului din
Chestionarul dedicat Medicilor, în peste 50% dintre cazuri, medicii sunt
influenţaţi și de alte aspecte atunci când prescriu un tratament pacienţilor. In
tratamentul acestora, medicii ţin cont şi de alte criterii decât medicamentul
considerat cel mai potrivit, cum ar fi :
a. Posibilităţile financiare ale pacientului,
b. Politicile de sănătate – limitările bugetare impuse de CAS,
c. Aspecte legate de proximiitate, de existenţa unui anumit
medicament în zona respectivă.
53
Legat de această problemă – contribuţia financiară a pacientului,
remarcăm că un procent de 70% dintre medici consideră că, în consilierea
pacientului, farmacistul ţine cont de contribuţia financiară a acestuia –
acesta fiind un factor și mai important, ei fiind cei care văd in mod direct
posibilitatea pacientului de a achiziționa/sau nu un tratament prescris de către
medic.
Menţionăm faptul că, din analizarea răspunsurilor la acelaşi item adresat
farmaciştilor comunitari, reiese faptul că este vorba de un procent de 80%. (în
sensul că 80% dintre farmaciști iau in calcul posibilitățile financiare ale
pacientului în momentul eliberării rețetei).
La rândul lor, politicile de sănătate, prin limitările impuse de către Casa
de Asigurări de Sănătate influențează lanțul de presciere și eliberarare a
medicamentului.Deoarece Casa de Asigurări de Sănătate impune prescierea
medicamentelor prin Denumirea Comună Internațională, este influențată
individualizarea tratamentului, deoarece este cunoscut faptul că, dată fiind
individualitatea biologică, personalizarea tratamentului la nivel de individ are
importanță in rezultatul final.
Deplasarea deciziei de eliberarea a unui medicament cu DCI
Peste 80% dintre medici prescriu medicamentele cu Denumirea Comună
Internațională (deși peste 40% menționeaza și/doar DCI.
De asemenea menționat ca medicii de gen masculin prescriu mai frecvent
retete cu Denumire Comercială - probabil datorită unei mai mari
disponibilități către individualizarea tratamentelor prescrise. Comparând
rezultatele cu cele ale reprezentanţilor companiilor farmaceutice, în opinia a
peste 60% dintre medici menționează denumirea comercială - fapt care
explică presiunea industriei farmaceutice asupra prescriptorilor.
Din analiza datelorobţinute în urma prelucrării datelor obţinute prin
distribuirea chestionarele farmaciştilor, rezultă că aproximativ 60% dintre
farmacişti eliberează în mod frecvent numai medicamentul cu preţul de
referinţă. Totuși, acest fapt este contrazis rezultatul potrivit căruia 90% dintre
farmacişti susţin că în mod frecvent consiliază pacientul cu privire la
alternativele altor Denumiri Comerciale. Am putea concluziona că, ca la ora
actuală, procesul decizional de a elibera un medicament de prescripție cu o
anumită Denumire Comercială este deplasată către farmacii, medicii
influențând in tot mai mică măsura acest proces.
Piaţa de medicamente OTC şi suplimente
54
Pe lângă medicamentele de prescripție, s-a analizat și
prescrierea/eliberarea medicamentelor OTC/suplimente. Aici nefiind limitări
legate de Casa de Asigurări de Sănătate, lanțul de prescriere – eliberarefiind
unul direct, singura limitare fiind potențialul financiar al pacientului și
disponibilitatea produsului in farmacie.
Cercetarea de faţă evidenţiază faptul că 59% dintre medici recomandă
produse OTC (over the counter) şi suplimente pentru a completa tratamentul
administrat unui pacient.Farmaciștii în schimb declară, că în proporție de
98% din cazuri recomandă în completarea pentru completarea tratamnetului
patologiei respective OTC si suplimente. In concordanţă cu aeste date, peste
75% dintre medici și 77% dintre Reprezentanți Medicali consideră că
farmacistul recomandă OTC-uri şi suplimente în completarea patologiei
respective.
Această cifră ne arată dimensiunea și potentialul pieței de
OTC/suplimente – aici neexistând reglemantări de preț, laxitate la nivel de
Direct to Consumer Advertising – este in interesul farmaciei de a crește
valoarea bonului eliberat. De fapt, mai multe rețele de farmacie au ca și
criteriu de evaluarea a angajaților cuantificarea numărului/valoarea de poziții
noi de medicamente OTC/suplimente pe bonul fiscal – suplimentar față de
rețeta de bază al medicului.
Din punct de vedere etic, este discutabilă această abordare – și se impune
o reglementare mai consistentă la nivel de preț produse OTC +
suplimente/reclamă mass media etc.
Dilema medicului: între respectare protocolului standard şi experienţa.
Prescripţia off-label (neautorizată) a medicamentelor
Studiul a identificat faptul că aproximativ 93% dintre medici iau în
considerare în primul rând protocolul standard de tratament pentru un anumit
diagnostic. În ordinea importanţei sunt identificate observaţiile clinice,
experienţa cu o anumită moleculă, informaţiile obţinute din cercetări recente
şi pe ultimul loc se menţionează metaanalizele publicate în reviste cu impact.
Acest rezultat este îmbucurător, avand in vedere faptul că subliniaza
importanța protocoalelor terapeutice.
De asemenea, din analiza datelor rezultă că medicii consideră informaţiile
prezentate de reprezentanţii companiilor farmaceutice ca fiind mai degrabă
exacte, relativ complete şi mai puţin echilibrate faţă de concurenţă – acest
ultim aspect reprezentând o problemă etică la nivel de industrie. Acest
55
rezultat trebuie privit însă cu precauţie. Din datele obţinute de la
reprezentanţii companiilor farmaceutice rezultă că în ordinea frecvenţei,
reprezentantul medical utilizează, în relaţia sa cu medicul, următoarele unelte
de promovare: mostre, sponsorizări, cadouri informale– confirmat de către
50% dintre medicii investigați.Rolul mostrelor este clar înțeles de către
Industria Farmaceutică, studiu evidențiind faptul că 59% dintre reprezentanții
medicali oferă mostre medicilor. Desigur legislația este diferita la
medicamente de prescripție/OTC versus suplimente. La medicamentele de
prescripție mostre pot fi oferite doar in primii 5 ani de la lansarea produsului
pe piața într-un număr maxim de 5 unități/medic anual. La suplimente, însă,
nu există nici o reglementare în acest sens.
Putem presupune că cei care nu oferă mostre, promovează medicamente
de prescripție sau OTC ce au depășit 5 ani de la lansarea pe piața din
România – deorece rolul mostrelor este esențială in crearea experienței
medicului cu un produs anume:
Conform studiului, rezultă că reprezentanţii medicali sunt de părere că
medicii utilizează, în proporţie de 95%, ca şi criteriu de prescriere a unui
tratament, experienţa cu un anumit medicament. Din analiza rezultatelor
obţinute la chestionarul dedicat medicilor, se identifică faptul că aproximativ
93% dintre medici iau în considerare în primul rând protocolul standard de
tratament pentru un anumit diagnostic. În ordinea importanţei sunt
identificate observaţiile clinice, experienţa cu o anumită moleculă (de unde
putem evidenţia totuşi rolul rolul mostrelor), informaţiile obţinute din
cercetări recente şi, pe ultimul loc, metaanalizele publicate în reviste cu
impact. Importanța mostrelor este probabil supraevaluată de către industria,
farmaceutică - experiența cu o anumită moleculă fiind menționată doar ca și
al treilea aspect in ordinea importanței in momentul alegerii tratamentului
optim pentru pacient.
Subiectivitatea prescripţiei şi eliberării medicamentelor
Cele 3 loturi au fost chestionate cu privire la modalităţile de colaborare
ale reprezentantului medical. Medicii şi farmaciştii au fost chestionaţi cu
privire la modalităţile în care companiile farmaceutice îi susţin financiar prin
sponsorizări. Şi reprezentantul medical a fost chestionat cu privire la
practicile sale de colaborare cu cei 2 parteneri. Din punct său de vedere,
reprezentantul medical utilizează următoarele unelte pentru promovarea
produselor in farmacie - în ordinea frecvenţei: oferte comerciale, sponsorizări
cu scopul educaţiei continue,cadouri informale. În opinia farmacistului,
56
reprezentantul medical utilizează următoarele modalităţi de colaborare în
promovarea produselor, în ordinea frecvenţei: oferte comerciale, cadouri
informale, sponsorizări cu scopul educaţiei continue.Medicii, în schimb, au o
vizune diferită, ei considerând că reprezentantul medical, utilizează în relaţia
sa cu farmacistul, de exemplu, ca modalitate de promovare a produselor
companiilor farmaceutice, mai degrabă oferte comerciale şi sponsorizări cu
scopul educaţiei medicale continue, decât cadouri informale. Un procent de
57% dintre RM susţin că oferă deseori/întotdeauna oferte comerciale (rabat,
discount-uri) farmaciştilor. În ceea ce opriveşte datele obţinute de la lotul de
farmacişti, peste 83% dintre aceştia susţin că primesc oferte comerciale
(rabat, discounturi) din partea reprezentanţilor companiilor farmaceutice.
Aceste rezultate obţinute prin compararea răspunsurilor dovedesc faptul
că ofertele comerciale reprezintă unealta utilizată cel mai des de către
industria farmaceutică în relația cu farmaciile prin intermediul reprezentanți
medicali, lucru care este explicabil prin dorința farmaciștilor şi companiile
farmaceuticede a avea un business sustenabil.
Etica promovării – ce se află între interesul companiei şi interesul
sănătăţii pacientului
Relația Reprezentatului Medical cu prescriptorul si farmacistul este una
complexă și reglementată de coduri etice ale Industriei Farmaceutice, la baza
căreia stă codul ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de
Medicamente).Pe lângă acest cod, există diferite coduri interne de etică, în
funcție de fiecare fiecare companie.
Conform rezultatelor noastre, compania angajatoare are un cod etic oficial
de promovare a medicamentelor, răspunsurile reprezentanilor medicali se
distribuie după cum urmează: 91,4% declară că ştiu de existenţa unui astfel
de cod, 4,3% declară că nu are un cod etic oficial 4,3% menţionează că nu
ştiu despre un asemenea cod etic oficial de promovare a medicamentelor.
Reglementările codului ARPIM este dublat de reglementări interne,
referitoare la:
- modul de relaționare cu specialiștii din domeniul sănătății –
majoritatea aspectelor posibile fiind acoperită de către aceste coduri.
- criteriile de selectare şi sponsorizare a profesioniştilor din
domeniul sanitar pentru a participa la cursuri sau evenimente
- criteriile de acordare a cadourilor informale (nu mai mult
decât 150 Ron/persoană)
57
Concluzia noastră este că industria farmaceutică din România s-a
autoreglementat suficient de bine, dar pot fi identificate derapaje la anumite
firme.
Pentru a contura percepţia medicilor şi farmaciştilor asupra practicilor
reprezentanţilor companiilor farmaceutice, am analizat şi comparat
răspunsurile celor 3 parteneri. Atât medicii cât și farmaciștii, apreciază, într-
o mai mică măsură, comparativ cu reprezentanţii medicali, că există un cod
etic oficial al companiei pentru promovarea produselor acesteia.Este
important reflectarea practicilor şi a uneltelor de promovare în perceperea
modalităţii etice de promovare. De exemplu, referitor la cadourile informale,
din analiza datelor de rezultă că peste 50% dintre reprezentanţii medicali
susţin că nu oferă niciodată cadouri informale medicilor. Percepţia medicilor
este diferită. Din analiza statistică a răspunsurilor date la această întrebare se
identifică faptul că, cel mai frecvent (93,5%) medicii îşi susţin prin eforturi
financiare personale activităţile legate de formarea continuă şi de
perfecţionare, ceea ce este în contradicție cu răspunsurile reprezentanților
medicali, peste 45% dintre ei declarând că oferă deseori/frecvent sponsorizări
medicilor în scopul educaţiei medicale continue.Chiar dacă doar 15% oferă
deseori/întotdeauna sponsorizări medicilor, restul de 30% recunoaște că oferă
ocazional sponsorizări de gen.
De asemenea, conform chestionarului dedicat reprezentanților medicali,
67% din ei sunt de părere că medicii îşi susţin prin sponsorizări din partea
companiilor farmaceutice activităţile legate de formarea continuă şi de
perfecţionare.
Relaţiile dintre reprezentant medical – farmacist – medic, factor
important în eliberarea unui medicament
Cei trei actori implicați in procesul de prescriere eliberare a
medicamentului sunt de acord cu influența reciprocă asupra eliberării unui
anumit medicament. Un procent de 67% dintre medici consideră că relaţia
farmacist – reprezentant medical este un criteriu important, de cele mai multe
ori, în eliberarea unui medicament de prescripţie şi 66% dintre farmacişti
susţin că relaţia medicului cu reprezentantul medical este importantă în
prescrierea medicamentelor.
O diferenţă semnificativ din punct de vedere statistic s-a identificat în
funcţie de variabila « activitate didactică » la lotul de medici. Medicii care
sunt cadre didactice apreciază în mai mică măsură, comparativ cu medicii
care nu au activitate didactică, că relaţia cu reprezentantul medical este
importantă în prescrierea unui anumit medicament. Aici coroborîm cu datele
58
obţinute referitoare la respectarea protocoalelor şi la importanţa datelor
obţinute din fluxul ştiinţific de informaţii. Medicii care sunt cadre didactice
universitare, s-a observat că ei consideră în mai mică măsură faptul că
companiile angajatoare ale reprezentanţilor medicali au un cod etic oficial de
promovare a medicamentelor, comparativ cu medicii care nu sunt cadre
didactice. De asemenea medicii care sunt cadre didactice apreciază în mai
mică măsură, comparativ cu medicii care nu desfăşoară activitate didactică,
că reprezentantul medical utilizează, în relaţia sa cu farmacistul, cadouri
informale şi sponsorizări cu scopul educaţiei continue. Putem conlcuziona
faptul că medicii care desfăşoară şi activitate didactică valorizează mai puţin
informaţiile primite de la reprezentanţii companiilor farmaceutice, oferind
mai mult credit rezultatelor prezentate în studii ştiinţifice.
Aproximativ 60% dintre medici consideră că relaţia dintre farmacist şi
medic este importantă în eliberarea unui medicament de prescripţie. Şi un
procent de 55% dintre farmacişti susţin că, în mod frecvent, relaţia dintre
farmacist şi medic este importantă în acest proces. Datele obţinute prin
această cercetare confirmă studiile din domeniu realizate în alte ţări.
Majoritatea studiilor de literatură dovedesc influența industriei farmaceutice
asupra profesioniștilor din sănătate, dar relația dintre medic- farmacist este
insuficient studiată și poate chiar subevaluată.
Perspectivele deschise de către cercetare
Cercetarea de faţă a abordat un temă nedezbătută în ţara noastră.
Concluziile acesteia reprezintă în fapt, noi direcţii de cercetare, prin care
studii viitoare se pot orienta mai bine :
- relaţia medic – farmacist - reprezentant medical,
- existenţa reglementărilor etice la nivelul industriei farmaceutice;
probleme sunt mai degrabă legate de aplicarea acestora, din
cauza competiției acerbe dintre diversele companii, în goana lor
după cotă de piață si profit.
1. O primă propunere ar fi constituirea unui Fond Central, unde ar putea
fi colectate sponsorizările din partea industriei farmaceutice, în
funcţie de cifra de afaceri a fiecărei companii. Din bordul de
conducere ar face parte:
- medici
- farmaciști
- reprezentanți ai companiilor farmaceutice
59
Suma colectată în acest mod această sumă ar fi distribuită, în mod
echitabil, profesioniștilor din sănătate pentru farmaceutice activităţile legate
de formarea continuă şi de perfecţionare.
2. O altă propunere ar fi asigurarea unei transparențe maxime la nivelul
acordării sponsorizărilor, cadourilor informale către profesiniștii din
sănătate, prin propunerea unor proiecte legislative pentru industria
farmaceuticăpentru identificarea, ingrădirea si sancționarea abaterilor
din sistem. Acest proces este deja avansat – din 2015 profesioniștii
din sănătate și deopotrivă companiile farmaceutice sunt obligate să
declare sponsorizările – dar acest proces poate fi îmbunătățit.
3. Propunerea unor modalităţi mai eficiente de decontare a
medicamentelor de prescripţie, pentru a elimina pierderile financiare
din sistemul de sănătate.
4. Propunerea unor noi reglementări legate de reclamele DTC (direct to
consumer). Reglementarea naţională cu privire la OTC-urilor este
conformă reglementărilor europene, dar la suplimentele alimentare,
există mai multe lacune. În 2015 a existat un proiect de lege prin care
se dorea o reglementare mai bună al acestui aspect, dar în final legea
nu a trecut de aprobarea finală, în parte datorită și deficiențelor ei –
nu era orientată în mod special către suplimente/dispozitive medicale
– zona unde legislația actuală este cea mai permisivă – de la
autorizarea de punere pe piață pâna la procesul de vânzare.
5. O acordare de mai mare atenție relației Farmacist-Medic – acesta
fiind un aspect insuficient studiat și conform rezultatelor obținute în
cadrul cercetării, este un factor important în eliberarea
medicamentelor de prescripție.
6. Îmbunătățirea calității vieții pacientului prin stabilirea unor
protocoale de conduită terapeutică.
60
CAPITOLUL 10
BIBLIOGRAFIE
1. Aaserud M, Dahlgren AT, Kösters JP, Oxman AD, Ramsay C, Sturm H.
Pharmaceutical policies: effects of reference pricing, other pricing,
and purchasing policies. Cochrane Database Syst
Rev. 2006 Apr 19;(2):CD005979.
2. Alyamovskaya GA, Keshishian ES,Verchenko EG, Bereznitskaya VV.
The clinical case of sildenafil administration in a very premature infant
with pulmonary hypertension, J PediatrNeonat Individual Med, 2015;
4:1: e040108.
3. Anderson BJ, Holford NHG, Arch Dis Child 2013;98:737-744.
4. BajceticM, Jelisavcic M, Mitrovic J, Divac N, Simeunovic S, Samardzic
R, GorodischerR.Off label and unlicensed drugs use in
paediatriccardiology.Eur J ClinPharmacol. 2005; 61:10:775-779.
5. Blumer JL. Off-label uses of drugs in children. PEDIATRICS. 1999;
104:3:598-602.
6. Boots I, Sukhai RN, Klein, Holl RA, Wit JM, Cohen AF, Burggraaf J.
Stimulation programs for pediatric drug research – do children really
benefit? Eur J Pediatr2007; 166:849–855.
7. Caldwell PHY, Murphy SB, Butow PN, Craig JC, Clinical trials in
children, The Lancet, 2006; 364:9436:803-811.
8. Carlos M. Correa, University of Buenos Aires, Implications of the Doha
Declaration on the Trips Agreement and Public Health, June 2002.
9. Ceci A, Felisi M, Catapano M, Baiardi P, Cipollina L, Ravera S, Bagnulo
S, Reggio S, Rondini G. Medicines for children licensed by the European
Agency for the Evaluation of Medicinal Products. Eur J
ClinPharmacol2002; 58:495–500.
10. Chalumeau M, Tréluyer JM, Salanave B, Assathiany R, Chéron
G, Crocheton N, Rougeron C, Mares M, Bréart G, Pons G. Off label and
unlicensed drug use among French office based paediatricians..Arch Dis
Child. 2000;83:6:502-505.
11. Conroy S, Choonara I, Impicciatore P, Mohn A, Arnell H, Rane A, van
den Anker J. Survey of unlicensed and off label drug use in paediatric
wards in European countries. BMJ 2000; 320:7227:79-82.
12. Cuzzolin, L, Zaccaron, A, Fanos, V (2003), Unlicensed and off-label uses
of drugs in paediatrics: a review of the literature. Fundamental & Clinical
Pharmacology 2003; 17: 125–131.
61
13. Duclos JB, Bastien O, Desebbe O, Ninet J, Metton O, Henaine R, Di
FilippoS. 0533: Sildenafil in the postoperative course after surgery in
children with congenital heart disease. ArchivCardiovascDissSuppl, 2015;
7:1: 111-116.
14. Ess SM, Schneeweiss S, Szucs TD.European healthcare policies for
controlling drug expenditure.Pharmacoeconomics. 2003;21(2):89-103.
15. Gavrilov V, Lifshitz M, Levy J, GorodischerR.Unlicensed and off-label
medication use in a general pediatrics ambulatory hospital unit in
Israel.Isr Med Assoc J. 2000; 2:8: 595-597.
16. Gavrilov V. Berkovitch M. Ling G. Brenner-Zadda G. Lifshitz
M. GorodischerR.Unapproved prescriptions in two pediatric intensive
care units in Israel.CurrTher Res Clin Exp. 2003; 64:9:734-742.
17. G-Finder Factsheet an Emerging Leader: Germany’s Role in Neglected
and Poverty-Related Disease R&D 2013
18. Hilliard T., Chambers T. The relationship between paediatricians and
commerce.Paediatr Respir Rev. 2006 Mar 7(1):54-9. Epub 2005 Dec 6
19. http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol-
1/reg_2006_1901/reg_2006_1901_en.pdfRetrieved at 15 of May 2015.
20. http://www.revatio.comRetrieved at 15 of May 2015.
21. http://www.viagrabox.com/history-of-viagra-sildenafil-citrate/Retrieved
at 15 of May 2015.
22. http://www.who.int/ipcs/features/ehc_children.pdf Retrieved at 15 of May
2015.
23. http://www.who.int/trade/glossary/story073/en/ - Trade, foreign policy,
diplomacy and health
24. Institutul de prognoză economică http://www.ipe.ro Politica privind
medicamentele compensate în românia 2008-2013, București 2013
25. Kimland, E., and V. Odlind. Off‐Label Drug Use in Pediatric
Patients. Clinical Pharmacology & Therapeutics 2012; 91:5:796-801.
26. Kling, J. From hypertension to angina to Viagra. Modern Drug Discovery
1998; 1:2:31-38.
27. Knopf H, Wolf I-K, Sarganas G, Zhuang W, Rascher W, Neubert A. Off-
label medicine use in children and adolescents: results of a population-
based study in Germany. BMC Public Health. 2013; 13:631-635.
28. Kotler Ph., Armstrong G.: Principiile marketingului. Editura Teora,
Bucureşti. 2003, pp. 972-973.
29. Latus H, Delhaas T, Schranz D, Apitz C.Treatment of pulmonary arterial
hypertension in children. Nature Reviews Cardiology 2015; 12:4:244-
254.
62
30. Lenk C, Duttge D. Ethical and legal framework and regulation for off-
label use: European Perspective. TherClin Risk Manag. 2014; 10: 537–
546.
31. Lenk C, Duttge G. Ethical and legal framework and regulation for off-
label use: European perspective. Therapeutics and clinical risk
management 2014; 10: 537-541.
32. Lexchin J. Interactions between physicians and the pharmaceutical
industry: what does the literature say? CMAJ. 1993 Nov 15;
149(10):1401-7;1
33. Lexchin J. Relations with the pharmaceutical industry.CMAJ. 1994 Aug
15;151(4):413-4;Rosner F. Pharmaceutical industry support for
continuing medical education programs: a review of current ethical
guidelines. Mt Sinai J Med. 1995 Nov; 62(6):427-30
34. Lindell-Osuagwu L, Korhonen MJ, Saano S, Helin-Tanninen
M, Naaranlahti T, KokkiH.Off-label and unlicensed drug prescribing in
three paediatric wards in Finland and review of the international
literature.JClin Pharm Ther. 2009; 34:3:277-287.
35. Magee AG, Makhecha S, Bentley S. Risk-benefit considerations when
prescribing phosphodiesterase-5 inhibitors in children, Expert Opinion on
Drug Safety 2015; 14:5: 633-642.
36. Mandt I, Horn AM, Ekedahl A, Granas AG. Community pharmacists'
prescription intervention practices--exploring variations in practice in
Norwegian pharmacies.Res Social Adm Pharm. 2010 Mar; 6(1):6-17. doi:
10.1016/j.sapharm.2009.03.003. Epub 2009 Jul 29.
37. Morreim EH.Balancing act: the new medical ethics of medicine's new
economics. Washington, DC: Georgetown University Press; 1995
38. Nahata MC. Need for conducting research on medications unlabelled for
use in paediatric patients. Ann Pharmacother. 1994;28:1103–1104.
39. OECD Health Data 2010 (www.oecd.org)
40. Pandolfini C, Bonati M. A literature review on off-label drug use in
children. Eur J Pediatr2005; 164:552–558.
41. Perry C. Conflicts of interest and the physician's duty to inform.AmJ Med
1994; 96:375-80
42. Pharmaceutical policies: effects of financial incentives for
prescribers.Cochrane Database Syst Rev. 2007 Jul 18;(3):CD006731.
43. Rubio-Valera M, Jové AM, Hughes CM, Guillen-Solà M, Rovira
M, Fernández AFactors affecting collaboration between general
practitioners and community pharmacists: a qualitative study.BMC
Health Serv Res. 2012 Jul 7;12:188. doi: 10.1186/1472-6963-12-188.
63
44. Scrisoare de Informare Codul de Transparenta ARPIM – Nov 2014
45. Spurling GK, Mansfield PR, Montgomery BD, Lexchin J, Doust J,
Othman N, Vitry AI. Information from pharmaceutical companies and the
quality, quantity, and cost of physicians' prescribing: a systematic review.
PLoS Med. 2010 Oct 19; 7(10)
46. Sturm H, Austvoll-Dahlgren A, Aaserud M, Oxman AD, Ramsay
C, Vernby A, Kösters JP
47. Sutcliffe AG. Prescribing medicines for children: Major problems exist,
but there are some promising developments. BMJ: British Medical
Journal 1999; 319:7202: 70-74.
48. Sztankovszky LZ, Iorga M. Ethical aspects in treating adolescents with
chronic disease. Studia UBB Philosophia 2015; 61:1:81-88.
49. 't Jong GW, van der Linden PD, Bakker EM, van der Lely N, Eland
IA, Stricker BH, van den Anker JN. Unlicensed and off-label drug use in
a paediatric ward of a general hospital in the Netherlands.Eur J
ClinPharmacol. 2002; 58:4:293-297.
50. Tan K, Krishnamurthy MB, O’Heney JL, Paul E, Sehgal A. Sildenafil
therapy in bronchopulmonary dysplasia-associated pulmonary
hypertension: a retrospective study of efficacy and safety. European
journal of pediatrics, 2015; 1-7.
51. Thrane, N. and Sørensen, H. A one-year population-based study of drug
prescriptions for Danish children. ActaPaediatrica 1999, 88: 1131–1136.
52. Turner S, Longworth A., Nunn AJ, Choonara I. Unlicensed and off label
drug use in paediatric wards: prospective study. BMJ : British Medical
Journal 1998; 316:7128: 343–345.
53. Wazana, Ashley. "Physicians and the pharmaceutical industry: is a gift
ever just a gift?." Jama 283.3 (2000): 373-380
54. Wertheimer A, Current Drug Safety, 2011, 6:1:46-48.
55. www.arpim.roRetrieved at 15 of May 2015.
56. www.cegedim.roRetrieved at 15 of May 2015.
57. Zusman RM., Morales A, Glasser DB, Osterloh I. Overall cardiovascular
profile of sildenafil citrate. The American journal of cardiology 1999;
83:5:35-44.