etapele initierii lui aeneas1

7/22/2019 Etapele Initierii Lui Aeneas1

1/6

Etapele Initierii lui Aeneas

Rezumat

Cartea ISubiectul si invocatia muzei. Caderea Troiei

Prima carte incepe prin prezentarea motivelor urii ce o poarta Iunona, o zeitapasionata, orgolioasa si dominatoare pentru troieni, a caror cetate este distrusa. In trecut,Paris, fiul mai mic al lui Priamos, regele Troiei, fusese desemnat sa decida in disputa pentrufrumusete dintre zeitele Iunona, Minerva si Venus. Acesta o alesese pe Venus, iar cumAeneas, protagonistul acestei epopee, era fiul alesei si in acelasi timp compatriot cu Paris, vafi obiectul razbunarii geloasei zeite. De asemenea, intemeietorul Troiei fusese Dardanos,nascut din unirea lui Jupiter cu Electra, fiica lui Atlas, dovedita astfel o rivala a Iunonei. Aiciura fata de rivala se rasfrange si asupra urmasilor ei. In plus, existase si Ganyamedes, fiulregelui Tros, a carei frumusete a impresionat pe Jupiter, ce il rapeste si il duce in Olimp.

Acolo acesta o inlocuieste pe Hebe, fiica Iunonei, in rolul de paharnic al zeilor. Printresupravietuitorii Troiei distruse, s-au numarat si Aeneas impreuna cu tatal lui Anchises si cufiul sau Iulus. Acestia impreuna cu ceilalti s-au imbarcat in douazeci de corabii si au pornit pemare in cautarea unui loc pentru intemeierea unei noi cetati. Dar zeita Iuno, cere ajutorul luiAeol, zeul vantului pentru a scufunda corabiile troienilor. Acesta consimte la rugaminteazeitei, dupa ce aude promisiunea ei, si anume sa o vada pe Dopa. Odata cu incepereafurtunii, corabiile troienilor incep sa se scufunde. Din fericire, Neptunzeul mariiesteinduiosat de necazurile celor de pe apa, si cu ajutorul lui Eurus, Zefir, Triton si Cymothol,potoleste vanturile si totodata marea.

Ostenitii aeneazi, din cele sapte corabii ramase, poposesc pe tarmurileCartaginei, care se afla in construire; cu toate acestea ei nu stiau unde se aflau. Venus,

mama lui Aeneas, pledeaza cauza fiului sau pentru a-l ajuta, lui Jupiter. Acesta ii spune caAeneas este viitorul intemeietor al provinciei Latium, dupa razboaie indelungate impotrivarutulilor iar fiul lui Aeneas, Iulus (Ascanius) va intemeia cetatea Alba-Longa.

In continuare protagonistul operei afla unde este cu ajutorul lui Venus,preschimbata intr-o slujitoare de-a Didonei, stapana Cartaginei. Cand Aeneas ajunge lacastelul lui Dido, cerandu-i sprijinul, aceasta il ofera, promitandu-i ajutorul celor mai priceputicartagineni in construirea de noi corabii. Ingrijorat pentru fiul sau, Iulus este chemat la palatulreginei. Venus preocupata, il duce pe Iulus pe varful muntelui Idelia , in locul acestuiaducandu-se Amor, un alt fiu al lui Venus. Misiunea acestuia era ca printr-un sarut sa aprindain inima reginei Dido, o puternica iubire pentru Aeneas.

In incheierea primei carti, Amor prefacut in micutul Iulus reuseste sa o sarute pe

Didona, luand astfel nastere un sentiment puternic pentru Aeneas.

Cartea a II-aPovestirea lui Aeneas-Sosirea la Cartagina, inAfrica

Pe intreg parcursul cartii a II-a, Aeneas, la dorinta Didonei, povestesteneasteptata noapte a caderii Troiei. Intr-una din zile, troienii vad pe o insula numita Tenedos,aflata in apropierea cetatii lor, un imens cal din lemn, construit de greci sub falsul motiv caacel monument este adus ca dar pentru zeita lor Minerva, ca drumul lor spre casa sa fieasigurat. Grecii pustiisera acea insula, lasasera capcana acel cal, in care se ascunsesera omultime de greci inarmati. Troienii, dupa ce cercetasera acel dar, aveau parerile impartite:majoritatea doreau sa-l aduca in cetate iar restul, in frunte cu Laocoon il considerau o cursa.Pentru a demonstra ca parerea sa este indreptatita, Laocoon arunca sulita in calul gigantic.


2/6

Troienii sunt intrerupti de sosirea unui prizonier grec, pe nume Sinon. Acesta, prefacut, searata dispus sa le povesteasca dusmanilor cum grecii au incercat sa-l omoare si isi exprimadorinta de a locui in Troia. Oracolul lui Apollo, la Delphi, dupa spusele mincinoase ale luiSinon, le aratase grecilor ca obtinerea vanturilor favorabile plecarii armatelor la Troia a fostconditionata de sacrificarea unui suflet grec. Cum Sinon fusese ales spre a fi sacrificat,

conform falsei marturii a acestuia i se facuse frica si fugise, ajungand prizonier in tabaraadversa. Cat despre calul gigantic acesta le spuse sa-l aseze pe roti si sa-l duca tras de funiiin Troia. Imediat cum Sinon a spus acestea, doi serpi gigantici au iesit din apa si au atacat pecei doi micuti ai lui Laocoon. Acesta, sarind in ajutorul fiilor sai, este de asemeni ucis. Ceiprezenti au considerat intamplarea un semn divin, ca trebuie sa duca acel cal in cetate, ceeace si fac.

Odata cu sosirea noptii, favorizati de somnul increzatorilor dusmani, grecii ies dincal. In timp ce armatele grecesti omoara strajerii, Aeneas are un vis in care apare Hector.Acesta ii spune ca Troia este distrusa si ca el trebuia sa fuga. Cand se tezeste, din vis, el nuasculta de spusele lui Hector, avantandu-se in lupta. In curand, in calvarul creatm, regelePriam este omorat. El se ascunsese, fiind batran impreuna cu familia sub sfintele ramuri, fiind

inviolabile. Cu toate acestea, cand isi vede fiul, pe Polites omorat de Pyrrhus se manieazadar oricum asasinul fiului sau ii i-a viata si lui. Cand Aeneas isi facea griji pentru tatal, fiul sisotia sa Creusa, acesta o zareste pe Elena, fiica lui Tindar. Plin de furie, desi nu era demn deacest lucru, Aeneas dorea sa o omoare dar a fost oprit de Venus. Aceasta ii aminteste deAnchises, iar el se duce sa il salveze. Nelinistitul Aeneas se intalneste cu impotrivirea tataluisau de a pleca. O raza de lumina aparuta in jurul capului lui Iulus este considerat un semndivin, iar Anchises consimte sa plece. In drum spre templul de pe colina, Creusa se ratacesteiar Aeneas nu o mai vede niciodata decat in forma sa spirituala. Cu ajutorul astrului Venerei,supravietuitorii pornesc spre munte.

Cartea a III-aRatacirile troienilor pe mare

Cartea a III-a constituie continuarea povestirii lui Aeneas dupa ce parasiseraTroia distrusa. Dupa un timp petrecut pe mare, Aeneas soseste in tara lui Licurg, undeincepea a pune zidurile unui nou oras. Intr-o zi, cand Aeneas plecase sa smulga ramuripentru altar, dupa ce smulsese cu frica doua ramuri din alcaror loc a izbucnit sange,protagonistul operei aude vocea cumnatului sau, care in trecut fusese omorat in acel loc dePolymnnesto, rege tracic. Vazand unele ca acestea, fiul lui Venus hotaraste impreuna cuceilalti sa-i faca celui omorat o inmormantare, si sa paraseasca acel loc blestemat. Ajungandintr-o insula din arhipelagul Cycladelor, condus de Delos, troienii sunt primiti regeste, ca nisteprieteni. Cand aeneazii cer lui Anius, pamanturi pentru a-si construi o noua cetate, trepiedul

pythic incepe a se zgudui si a vorbii, indemnandu-i sa plece pe tarmurile Italiei. Ascultand desemnul divin, troienii aduc jertfe zeilor, dupa care pleaca. In curand ei ajung in Creta, unde isiconstruiesc o cetate, iar viata lor incepe a prinde sens. Dar, din nefericire, acest lucru nu adurat mult deoarece asupra lor s-a abatut ciuma. Aeneas a avut o viziune in care penatii, pecare ii smulsese din mijlocul flacarilor, in noaptea fatala il indeamna ca si trepiedul din Tracia,sa plece in Italia, lucru pe care il si asculta. In drum spre destinatie, corabiile sunt invaluite denegura. Dupa patru zile, nestiutorii zaresc malurile a doua mici insule din Marea Ioniana,maluri pe care ei poposesc. Acele insule erau pline de vaci si capre din care troienii seospateaza si aduc jertfe. Ceea ce ei nu stiau, era ca acele tinuturi apartineau celor trei Harpi:Celaeno, Aello si Ocypeta, care erau niste monstrii inaripati, cu corp de pasare de prada sicu cap de femeie si care aveau obiceiul sa-si rapeasca victimele. Enervate de paguba facuta

de intrusi Harpiile ii ameninta ca daca vor ajunge in Italia, nu vor reusii sa ridice zidurilecetatii pana ce nu vor manca scarboasele mese.


3/6

Dupa parasirea acelor, troienii istoviti ajung in oraselul unde se afla templul luiApollo si unde aduc jertfa lui Jupiter. Odata ce scurtul timp petrecut pe pamantul graic,condus de Helenus, un fiu de-al lui Priam ce avea ca sotie pe Andromaca, vaduva lui Hector.Bucurosi de reintalnire, cei trei (Aeneas, Helenus si Andromaca) isi povestesc cele petrecutede la caderea Troiei. Deoarece Helenus avea darul profetiei, Aeneas il intreba pe acesta

despre viitor. Profetul ii da sfaturi neclare, dar ii spune ca in Italia, fiul lui Venus trebuie saconstruiasca cetatea pe locul unde va gasi o scroafa uriasa cu treizeci de purcei. La plecareatroienilor de acolo, ei primesc multe daruri de la Helenus si Andromaca. Porniti iarasi pemare, dupa un timp aeneazii zaresc Italia, dar trec mai intai sa duca jertfe protectoareigrecilor, Iuno, asa cum ii sfatuise Helenus. Incercand sa se apropie in continuare de Italia eisunt prinsi de valtoarea produsa de monstrul marin Chryledisastfel pierd cararea si ajungnestiutori pe malul cyclopic. Acolo se afla vulcanul Actna, iar in curand gasesc acolo un grecsperiat numit Achaemenides. Acel biet barbat era speriat de cyclopul Polyhem, mereuinfometat. Dintr-o data acel urias, cu un ochi ranit isi face aparitia, iar troienii impreuna cuAchaemenides sunt nevoiti sa paraseasca malul cyclopic. Din nefericire la Drepanum,localitate situata in N-V Siciliei, Anchises, obosit de furtunile de pe mare, de nevoi si de

lipsuri, moare. Aceasta carte se incheie in momentul in care Aeneas isi termina povestirea,ultima sa oprire fiind aici, in Cartagina.

Cartea a IV-aAeneas si Didona

Didona, indragostita de Aeneas, ii marturiseste Annei, sora sa, acestesentimente. Cu toate ca Dido era credincioasa fostului sau sot mort, Sychaeus. Anna osfatuieste, ca in ciuda acestui fapt sa se casatoreasca cu noua iubire, lucru cu careindragostita este de acord. Iuno, induiosata de suferinta Didonei pleaca la Venus pentru a-icere socoteala. In cele din urma, cele doua cad de acord ca cei doi trebuie sa secasatoreasca. Cand Aeneas si Dido impreuna cu alti tineri, pleaca la vanat, Iuno porneste ofurtuna astfel incat cei doi s-au adapostit in aceeasi pestera. Acolo se afla Iunona si cu zeulcasatoriei, care infaptuieste taina casatoriei celor doi. Encladus, monstrul care raspandestevestea casatoriei, imbogatind-o, face in asa fel incat zvonul ajunge si la urechile lui Iarlas,pretendent al Didonei. Acesta, maniat invoca ajutorul lui Jupiter, iar el dandu-i dreptate celuimaniat, il trimite pe Mercur, zeul mesager, la Aeneas pentru a-i aminti de misiunea sfanta cetrebuie indeplinita, lucru pe care Mercur il face. Dandu-si seama de eroarea pe care a comis-o doreste sa plece cat mai repede spre Italia dar ascunde pregatirile de plecare, fata de Dido,pentru a nu o supara. Dar ea, realizand ce se petrece, ii blestema pe troieni, ca moartea lorsa fie din cauze nedemne. Desi Aeneas ar fi vrut sa imbuneze mania zeitei, Mercur, iarasi ise arata si este indemnat sa plece cat mai repede, inainte ca Dido sa se razbune. Odata cu

plecarea lui Aeneas, sotia sa este cuprinsa de disperare, deznadejde, acesta fiind motivulpentru care se sinucide.

Cartea a V-aCalatoria spre Sicilia-jocurile si funeraliile lui Anchises

Datorita unei furtuni, flotele lui Aeneas sunt nevoite sa opreasca in Sicania,condusa de Acestes-fiul Egestei si a zeului raului sicilian Crinisus. Troienii sunt primiti cumare bucurie, si sunt aduse jertfe zeilor. Aeneas hotaraste ca acela este locul unde vor avealoc jocurile si funeraliile lui Anchises. In timp ce erau pregatite mancarurile sfinte, un sarpeurias, vine din apropiere si devoreaza cele pregatite; astfel troienii se vad nevoiti sa preparealtele. Aeneas decide sa organizeze tot in cinstea tatalui sau, jocuri funerare legate de cultul

mortilor. Acele jocuri constau intr-o intrecere pe mare, din care iese castigator participantulnumit Cloanthus. Urmatorul joc era cel al alergatului si participantii primind premii se aduna.


4/6

Castigatorii au fost Salius si Nisus. Cea mai periculoasa lupta era pugilatul (o lupta dearena). La aceasta proba participa chiar si Dares cu Entellus, fondatorul orasului Entella, darAeneas pune capat luptei. In continuare cei doritori se intrec in aruncatul cu sageti. Inainte deincheierea jocurilor Aeneas il cheama pe Epytos, un tovaras de-al micului Iulus, spunandu-isa stranga pe cei mai tineri dintre ei, ca sa calareasca. Iriscurcubeulvazand adunarea

se preschimba in Baroe, sotia lui Doryclus din Tmares. Acesta da foc corabiilor lui Aeneas iarfemeile prezente sunt cuprinse de un zbucium temporar, devastand altarele. Disperat,Aeneas cere ajutorul lui Jupiter; astfel se porneste o furtuna puternica ce stinge focul , daroricum patru corabii sunt distruse. Jupiter il sfatuieste pe Aeneas sa lase o parte din troieniaici, unde sa-si construiasca o cetate numita Acesta. In vis, lui Aeneas i se arata deasemenea Anchises care-l sfatuieste sa coboare mai intai ci Pluto, in Infern. Aeneas ascultasfatul lui Jupiter, lasand o parte din troiene la Sicana

INTRODUCERE Opera vergilian a fost creat ntr-o perioad de 20 de ani, pe etapemarcate de apariia succesiv a Bucolicelor i a Georgicelor . Eneida, care concentreaz ntr-o sintez artistic original ntreaga spiritualitate din care a izvott, a fost editat dup

moartea poetului.GENEZA. Legenda lui Aeneas (personaj care apare i in Iliada), care circulase sub

diverse varianten tradiia post homeric, fusese consacrat la Roma n sec al III-lea a.Cr prinepopeile lui Naevius i Ennius ajungnd cu timpul o valoare nu numai naional , ci idinastic; recunoscut ca ntemeietor al poporului roman, troianul Aeneas trecea drept istrmo al gintei Iulia din care Augustus fcea parte ca fiu adoptiv al lui Caius Iulius Caesar.

SPECIA. Ca specie literar, Eneida este o epopee, dar Vergiliu va rennoi acestconcept printr-o formul original: ea nu va mai fi o succesiune cronologic de evenimentelegendare i istorice, ca la predecesori, ci o adevrat regndire n lumina legendei antregii istorii romane.

TEMA. Prin ficiunea poetic a inversrii dimensiunilor timpului, trecutul istoric apareca o proiecie n viitor a unui plan divin prestabilit. ISTORIA ROMAN capt, astfel, nntregime, sensul i justificarea unei mpliniri necesare destinului (fatum), de care esteaprioric determinat.

STRUCTURA. SUBIECTUL.Epopeea cuprinde dou pri, dintre care: prima parte primele ase cro este povestit cltoria lui Aeneas i a tovarilor si de la plecareadinTroia pn la sosirea n Latium; n partea a doua ultimele ase cri susnt nfiateluptele dintre troieni i populaiile localnice din Latium, sub conducerea lui Turnus, regelerutulilor.

Vergiliu i ncepe opera cu o invocaie, prezentnd apoi momentul cnd troienii, nfrunte cu Aeneas, se aflau n al aptelea an al rtcirii pe mare, cnd flota lor, n drumul ctre

Sicilia i Italia, a fost aruncat de furtun pe rmul Africii, n Cartagina. Aici troienii suntprimii de regina Dido. n timpul banchetului organizat n cinstea oaspeilor, regina l roag peAeneas s povesteasc despre rzboiul care a dus la pieirea Troiei i despre suferinelendurate de troieni pe mare i pe uscat. (cartea I)

n cartea, a II-a Aeneas prezint trista poveste. El expune viclenia grecilor, episodul luiLaoocon i orbirea troienilor care i pierd dreapta judecat i introduc n cetate calul plin dedumani. Mai este descris incendierea Troiei, apariia umbrei lui Hector care i dezvluie luiAeneas destinul su. Lund cu sine penaii, pe tatl su Anchise, soia Creusa, fiul Ascaniui un grup de prieteni, vor porni pe mare , spre Italia, unde vor ntemeia o nou cetate, maimare i mai puternic dect Troia.Cartea se ncheie cu pierderea Creusei, a crei umbr iexplic rostul absenei ei: aa este voina zeilor.


5/6

Apoi, n cartea a III-a, se prezint peripeiile lui Aeneas. El ajunge n Tracia, apoi laDelos, n Epir, n munii Ceraunieni, apoi n Sicilia Aici i pierde i tatl, pe Anchise. Plecndspre Latium , e aruncat de furtun pe rmul Cartaginei.

Cartea a IV-a continu cu povestea de dragoste dintre Dido i Aeneas. Suntprezentate frmntrile sufleteti ale reginei Dido, sfiat de sentimente contradictorii:

respectul fa de memoria soului decedat, Sychaeus, i dragostea ce o nutrete pentru eroultroian.. Sftiut de sora ei Ana i ndemnat de propria-i pornire , Dido ncearc s-l rein peAeneas la Cartagina, unde, mpreun, vor putea nla cea mai de seam cetate a lumii. Dardestinul , zeii, vecinii le sunt potrivnici. Aeneas i contin cltoria, iar Dido, disperat isfiat de remucri, , i pune capt zilelor cu o sabie.

Pornii din nou la drum, troienii se opresc n Sicilia, unde se organizeaz jocuri funebren cinstea lui Anchise. Ctre sfritul crii a V-a , femeile se rzvrtesc i dau foc corbiilor.Dar Aeneas, cu civa lupttorise ndrapt spre Italia. Debarc la Cumae, unde e ajutat desibylla Deiphobe s coboare n Infern. Acolo l va ntlni pe tatl su care i enumer peviitorii eroi ai istoriei romane. Ieind din Infern, se mbarc i ajunge n Latium. (cartea a VI-a)

A doua parte a Eneidei cuprinde luptele purtate de troieni cu populaiile locale, de

aceea Aeneas se vede nevoit s ncheie o alian cu regele Evandrus. La iniiativa mameisale, zeia Venus, Vulcan i furete un scut cu simboluri care dezvluie momente din istoriaRomei. n btliile date, pier n lupt Pallas, fiul lui Evandrus, Lausus, fiul lui Mezentius,Camilla, conductoarea clreilor vosci. Rzboiul i epopeea se termin cu ciocnirea dintreAeneas i Turnus, regele rutulilor, lupt n care eroul troian obine victoria definitiv.

Coborarea in Infern

Una dintre cele mai interesante carti ale Eneidei este cea de-a sasea, carte n care nise nfatiseaza coborrea lui Aeneas n Infern, o coborre cu valoare initiatica.

Dupa ce pleaca din Cartagina, Aeneas ajunge n Italia la Cumae, unde Sibylla locala lajuta sa ajunga n infern, loc n care eroul de pna atunci va putea afla de la tatal sauAnchise viitorul semintiei sale.MESAJUL PROFUND AL ENEIDEI eroilor romani estepregatita de coborrea lui Enea n Infern, configurata ca un experiment cu semnificatieinitiatica. Ajuns la apogeul acestei initieri, Enea poate sa contemple concret, ntr-o imagisticafoarte plastica, soarta descendentilor sai, pna atunci doar vag intuita de el. Asadar, aiciAnchise se adreseaza cumva ntregului popor roman, pentru a-i evidentia misiunea, deci esteilustrata conceptia lui Vergilius asupra menirii romane: Tu adu-ti aminte, romane, sacrmuiesti cu putere noroadele, sa stabilesti rosturile pacii, sa cruti pe cei ce se supun si sa

zdrobesti pe trufasi: iata menirea ta .n aceasta carte se atinge apogeul epopeii, aici sunt nuantate n cea mai mare masura

valentele mitice ale operei. Realitatea istorica se dilata mult n favoarea celei legendare, iartimpul si spatiul devin entitati auxiliare menirii civilizatoare a lui Aeneas.

Eroul, n momentul patrunderii sale n lumea infernala, traieste din plin experientaspirituala, descoperind astfel mirajul eternitatii umane. Umbrele muritorilor pe care lentlneste n cautarea tatalui sau nu sunt dect simple instrumente ale introspectiei nfantastic, dar conduc fara ndoiala la desavrsirea predestinarii mitice. Chiar si revederea luiDido, aparent tragica prin nepasarea reginei, semnifica ndepartarea definitiva a ispitei. Mai

mult, Dido, tentatia pasionala, obstacol pe care Aeneas l-a avut de nfruntat n calatoria sainitiatica, n finalizarea misiunii sale divine, reprezinta TRECUTUL, ca timp sacru, iar


6/6

portretele eroilor romani simbolizeaza, n linii epice, PERSPECTIVA MITICA, ca punct final alpredestinarii.

Treptele initierii sunt interesant surprinse prin felul cum este strabatut Infernul, lanceput sumbru, ntunecos, nspaimntator, apoi mai luminos, mai stralucitor, pna la

linistitoarele Cmpii Elysee. Aceasta gradualitate constituie o ascensiune spirituala a luiAeneas, el trebuie sa constientizeze actul creator.

Asadar, Infernul nu constituie pentru Vergilius lumea pieirii, ca la Dante Alighieri, cidimpotriva mbinarea celor trei cercuri concentrice. n Divina Comedie, Dante l are ca ghidprin Infern chiar pe Vergilius, fapt care arata nca o data importanta creatiei autorului latin.

Infernul devine cu adevarat un imperiu al mplinirii morale a eroului. El iese din Infernstructurat ca prototip al virtutii romane, nzestrat cu rabdare, fermitate, clarviziune, capacitatevirila de a renunta la tot ce-i poate stingheri misiunea. Enea este convertit n desavrsitcetatean roman.

Dupa parerea mea, Infernul la Vergilius reprezinta un mijloc de desavrsire, are poateun rol care la Dante sau n religia Catolica e mai degraba al Purgatoriului.

Iubirea

Mai interesant este cum contureaza Virgil umanitatea lui Aeneas. Protagonistul, deobicei, pare a fi prea perfect: fr cusur, fr a da gre in modelul de virtute pe care ilreprezinta i avand curaj. Aeneas dezvluie slbiciunea n faa iubirii,fiind tentat s se abatde la soarta lui - forteaza flota sa opreasca n Cartagina pentru o perioad de timpiresponsabil de lunga.

Aeneas este prezentat atat ca un erou cat si ca un om imperfect.Decizia lui de arenunta la iubire pentru binele viitoarelor generatii este foarte dificila,dar intr-un finaldemonstreaza ca e un om plin de onoare.Dido este adevarata eroina a acestei carti .Ea nuare securitatea binecuvantarii zeilor,dar iubirea ei pentru Aeneas demonstreaza ca este instare sa sacrifice tot ce are,pierzandu-si viata intr-un final.

Un alt aspect interesant din cartea IV sunt referirile frecvente la Ascanius. Aeneas estedistras de la destinul su de tentaia iubirii, i numai el este capabil s-i rectige

concentrarea atunci cnd i d seama c il va priva si pe fiul sau de la un imperiu ce-lasteapta in Italia.Aceast circumstan reamintete importana familiei, obervata si in relatialui

Aeneas cu Anchises. Toate aceste lucruri arata cat de mult a suferit in dragoste si catde greu i-a fost sa renunte si sa puna familia inainte de orice.

etapele initierii lui aeneas1

Documents