eseu la democratie

8/17/2019 Eseu La Democratie

1/4

Ministerul Educa iei al Republicii MoldovațUniversitatea de Stat din Moldova

Facultatea Rela ii Interna ionale tiin e Politice i Administrativeț ț Ș ț ș Specialitatea Politologie

Eseu

la disciplina Democra ieț :teorie i practicăș

Tema:omunicarea politică i democrati!areaș

Realizat: de Cuzuioc Ana, gr 106 Verificat de :Andrie Vasileș

Chi inău, 2016ș


2/4

Tema discursurilor politice n perioada de tranzi!ie de la regimurile totalitare comuniste laregimuri democratice rele"ă ncă o dată interdependen!a dintre ac!iunea politică #i discursul

politic, dar #i mo$ilitatea transmiterii conceptelor culturale n spa!iul european, n special aconceptului de li$ertate #i li$ertate de "oin!ă #i de alegere% &e considerăcă acela a fostmomentul n care se prefigurau n aceste na!iuni nou democratizate apari!ia unei rela!ii

concrete ntre discursul politic #i dez"oltarea socio'politică, dar c(nd se #i dez"oltaucondi!ionalită!ile reciproce #i interdependen!ele: discursul fa"oriza dez"oltarea democraticădar #i sistemul democratic fa"oriza discursul ) con!inut #i mod de manifestare, nsă su$ o

puternică influen!ă a elitelor care tre$uiau să manifeste responsa$ilitate #i dedicare, să ini!iezeun discurs politic inspira!ional, moti"a!ional dar care să fie startul unei dez$ateri ma*ore #i caresă permită e+primarea unor multitudini #i di"ersită!i de opinii, strategii, argumente, cre(ndastfel sferele pu$lice na!ionale #i deschiderea spre o sferă pu$lică europeană% in punctul de "edere al discursului se consideră că #ansa unui nou nceput de regim

politic, #ansa unui regim democratic mai e+act, a oferit conte+tul necesar modernizăriisocietă!ii n ansam$lu dar #i #ansa acestui nou nceput de discurs politic #i construc!ie politică 'nou ca tipologie, mesa*, lim$a*, #i care se #i manifestau ntr'un domeniu nou #i nu foartecunoscut dar care a reu#it să creeze premisele e+isten!ei #i dez"oltării unei sfere pu$lice culargă adresa$ilitate #i care constatăm că #i au reformat nu doar ideea de discurs politic ci #insă#i ideea de li$ertate de opinie #i de e+presie% Comunicarea este doar "ehiculul care difuzează discursul către pu$lic #i chiar dacă nuorice comunicare se constituie ntr'un discurs politic, a"em nsă n "edere că orice discurs

politic constituie o comunicare%

mesa*ul discursurilor politice este cel care are influen!ă asupra pu$licului, dar mai constatăm #i că discursurile politice, fa!ă de simplele comunicări politice,cuprind o multitudine de mesa*e, nu doar unul singur, ating de o$icei mai multe su$iecte sauun su$iect ma*or #i fac referiri la o serie dez"oltată de "alori democratice, nu se rezumă saulimitează la o singură idee #i principiu democratic% -esa*ele identificate n discursurile politiceconsolidează ideea că discursul politic are o rele"an!ă ma*oră n parcursul democratic al unuistat #i n consolidarea democra!iei% .ni!ierea #i men!inerea unui discurs politic #i mai ales aunuia democratic nu poate reprezenta cu siguran!ă o ntreprindere u#oară #i un o$iecti" le*er deatins #i mai ales de păstrat% -en!inerea discursului pe o linie democratică, mai ales dacăconte+tul politic este unul tul$ure #i solicită aplicarea de măsuri cu caracter ce poate păreachiar anti'democratic #i centralizator, nu este niciodată finalizată, este un proces continuu% .ar dacă pro"ocările e+terne pot aduce modificări n mesa*ul transmis de discurs, n ansam$lul său,linia discursi"ă nu se poate modifica ci doar echili$ra #i adapta, a"(nd drept principal atri$ut săcomunice popula!iei permanent situa!ia reală #i a'i determina să con#tientizeze scopul comunla care s'au angrenat #i care nu tre$uie deturnat nici chiar de piedicile sau pro"ocările apărute

pe parcurs% .ndiferent care este formula sau structura institu!ională pe care structurile politice

discursi"e o m$racă, men!inerea unui discurs dinamic #i semnificati" se poate realiza numaidacă elitele sau liderii politici respectă un curent puternic de reac!ie "enit din r(ndul popula!iei%


3/4

oar a#a se poate "alida orice principiu #i "aloare democratică #i se poate "alorifica ideeacentrală a unui discurs politic de creare sau recreare a unei noi identită!i na!ionale sau a unuinou proiect de !ară% /i doar astfel prin dialogul discursurilor politice fiecare mem$ru alsocietă!ii poate identifica principiile #i "alorile autentic democratice la care să adere%emocra!ia este singurul regim politic care permite unui stat, chiar #i aflat n tranzi!ie

după ndelung regim totalitar, să se modernizeze ' statul #i structurile acestuia, să l integrezentr'un spa!iu n care se respectă "alori #i principii definite de'a lungul secolelor ca fiinddemocratice, dar #i să sta$ilească un traseu concret pentru realizarea acestei "iziuni%emocra!ia presupune, nsă, e+isten!a #i e+ercitarea reală a li$ertă!ilor ci"ile, dintre carese deta#ează puternic li$ertatea de e+primare, #i mai ales de a critica, dreptul societă!ii #ina!iunii de a se apăra de interesele grupurilor restr(nse #i de a promo"a interese generale,na!ionale, dreptul #i li$ertatea democratică de a cere institu!iilor alese, deci reprezentati"e, de agu"erna responsa$il, de a ac!iona responsa$il, de a respecta ma*oritatea #i "oin!a acesteia%

oar democra!ia #i păstrarea ei pe principii corecte garantează pe de o parte unitatea uropei, pe de altă parte siguran!a continentului dar #i rolul "iitor de actor glo$al% n stat democratic, indiferent de a#ezarea pe harta glo$ală #i indiferent de "echimeademocra!iei sau a procesului de democratizare tre$uie să m$ră!i#eze unele "alori li$ertatea,dreptul la critică, dreptul la autodeterminare etc%3 #i să respingă categoric procesele careafectează democra!ia, care nu i permit să e"olueze, precum corup!ia4 astfel deducem clar că unstat afectat de o corup!ie endemică, sistemică, nu mai respectă, ci doar ocole#te, nsă#i

principiile democratice, nsă#i e+isten!a #i echili$rul puterilor separate n stat4 or, n lipsa

acestora, nu mai ne aflăm n fa!a unei democra!ii% &e poate afirma cu certitudine că li$ertateade e+primare )e+isten!a reala #i garantarea acestui drept ci"il, este aceea care ncura*eazăcomunicarea discursurilor politice, nu mpiedică di"ersitatea de idei sau e+primarea lor% Reiese a#adar cu certitudine că doar regimurilor politice democratice comunicarea politică #idiscursul politic le este specifică, n regimurile autoritare, totalitare, acesta fiind ine+istentă saumimată de aparatul de stat%5nsă, chiar #i ntr'o democra!ie, unde e+isten!a nengrădită a li$ertă!ii de con#tiin!ă #i acelei de e+primare, par a fi temeiul care să consolideze discursul politic #i să ncura*ezedez$aterile democratice #i deci gradul de democra!ie, e+istă pericole, care par să afecteze doar li$ertatea mass'mediei dar care, afect(nd astfel cel mai puternic "ector creator de opinie,afectează nsă#i democra!ia% A#a cum se arată, aceste pericole pro"in at(t din considerente economico ) financiare caredetermină mi*loacele media fie să apeleze la patrona*ul politicului, ceea ce automat leafectează independen!a de opinie #i le poate chiar determina politica editorială supusădoctrinar7 acestui patrona*, #i deci alterează rolul acestora de informare o$iecti"ă, fie n goanadupă profit se ta$loidizează, renun!ă la seriozitatea demersului *urnalistic #i transformădomenii importante ale comunicării, discursul politic inclusi", n di"ertisment accesi$il unui

pu$lic larg, denatur(nd #i distorsion(nd nu doar calitatea comunicării ci inclusi" mesa*ul4 odatămodificat mesa*ul discursului politic acesta #i pierde din for!a mo$ilizatoare care să genereze


4/4

energii #i sinergii sociale care să aducă at(t progres economico'social, c(t #i să consolidezegradul de democra!ie% 5n fine, această pro$lemă este una ma*oră, pentru că n era glo$alizării mass'mediareprezintă cel mai puternic "ector de diseminare a informa!iei #i deci a discursului politic%Răm(n astfel deschise pu$licului #i nealterate alte modalită!i de comunicare: discursurile

sus!inute direct) n fa!a unor reuniuni ceremonioase, a unor manifestan!i, n cadrul unor reuniuni oficiale sau neoficiale, n cadrul dez$aterilor parlamentare sau conferin!e n fa!a uneiaudien!e specializate% 8e ntre$am ini!ial dacă comunicarea #i discursul politic sunt sau nunecesare nu'un alt tip de regim politic9 Cu siguran!ă ele sunt necesare Cu siguran!ă ele nu se

pot manifesta sau se manifestă ngrădit, limitat, secret, codificat, n cadrul regimurilor politicetotalitare #i care angrenează aparate ma*ore de presiune% ; altă pro$lemă ma*oră pe care ne'a dez"ăluit'o practica politică a ultimilor 2< de ani

pri"e#te educa!ia ci"ico'politică a ntregii societă!i #i capacitatea sa de a primi #i analiza

discursul politic% in nefericire, tocmai pentru a ser"i intereselor clasei politice, aceasta nudepune eforturi n a educa acest pu$lic #i n a forma pe $aze corecte o opinie pu$lică% Clasa

politică preferă pentru u#urin!a manipulării prin discursul politic de campanie electorală ca unsegment ma*or de pu$lic să rezoneze doar cu acele mesa*e unidirec!ionale pe care ea lecomunică #i pe care ea nsă#i nu le mai respectă, dar care i aduce a"anta*e #i rezultateleurmărite pe termen scurt%

eseu la democratie

Documents