eseu despre om-net

8/12/2019 Eseu Despre Om-net

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-despre-om-net 1/5

Eseu despre om

Ernst Cassirer (1874–1945) s-a născut la Breslau, în Germania (atăzi Wrcla!, "lnia), într-#amilie $e e%rei înstari i& ' înceut rin a stu$ia $retul la ni%ersitatea $in Berlin (189*), $ar s-ț

a rerientat către literatura i #ilz#ie, urm+n$ i cursuri $e istrie, #illie i stiin e laș ș ș ț

uni%ersită ile $in eizi, .ei$el/er i 0uncen& 2in 1893 a #st unul $in stu$en ii lui .ermanț ș ț

Cen la ni%ersitatea $in 0ar/ur, la cala neantiana6 al c+rei enent $e seama aș

$e%enit mai t+rziu& n 1899 a / inut $ctratul, iar în 193 un st $e "ri%at$zent la Berlin&ț

:euta ia lui a crescut cnstant; în 1914 a rimit 0e$alia <un =iscer6 a 'ca$emiei $inț

.ei$el/er entru lucrarea 2as Erenntnisr/lem& 2uă răz/i a cuat un st $e r#esrtitular la rasăt în#iin ata ni%ersitate $in .am/ur&ț

'nii $e r#esrat la .am/ur au marcat trecerea lui Cassirer $e la marile terii ale #ilz#iei

(cncretizate în mnumentala 2as Erenntnisr/lem in $er "ilsie un$ Wissensca#t $erneueren >eit, ? %l&, 193–19* si @u/stanz/eri## un$ =untins/eri##, 191) la lim/a, mituri,arta i cultură& Aera lui rincială în aceasta $irectie, "ilsie $er sm/liscen =rmen, aș

#st u/licată în trei %lume; 2ie @race (>ur "anmenlie $er sraclicen =rm) în 19*?,2as mtisce 2enen în 19*5 i "anmenlie $er Erenntnis în 19*9&ș

n Filozofia formelor simbolice Cassirer a alicat rinciiile +n$irii antiene în $irec iaț

ela/rării unei terii a culturii rin care a#irmă că lim/a, miturile, reliia, arta, tiinta sunt #rmeș

sim/lice, $e un$e i cncetul $e m ca animal sim/lic6& n ciu$a climatului liticș

ne#a%ra/il, Cassirer a #st ales rectr al ni%ersită ii $in .am/ur în 19*9 – rimul e%reuț

rm%at în această #unc ie într- uni%ersitate ermana& 2uă %enirea nazi tilr la utere, aț ș

lecat în 'nlia, un$e a re$at $i ani la A#r$, ai a accetat un st la ni%ersitatea $in

Gte/r (@ue$ia)& n 19?5 a rimit cetă enia sue$eză& Acuarea =rantei l-a /liat să sețsta/ilească in @', un$e a etrecut un an la ale ca %isitin r#essr, ai a inut cursuri laț

Clum/ia ni%ersit si la ni%ersit # Cali#rnia $in s 'neles& @-a stins $in %ia ă în arilieț

1945& DAera Eseu $esre m- Ernst Cassirer, unul $intre cei mai mari #ilz#i ai seclului al FF-lea, rezintă în acest eseu rezultatul cercetărilr sale $e %ia ă asura realizărilr culturale aleț

mului& Baz+n$u-se e numerase $ate tiinti#ice, antrlice i istrice, Cassirer eamineazăș ș

e#rturile mului $e a se întelee e sine i $e a trata r/lemele uni%ersului sau rin crearea iș ș

#lsirea sim/lurilr& El analizează #rmele sim/lice mare; lim/aul, mitul, arta, reliia,istria i tiinta& Eseu $esre m este interretare unică a crizei intelectuale $in timurileș ș

nastre i un ael strălucit la caacitatea mului $e a rezl%a r/lemele umane rin #lsireaș

curaasa a mintii sale&n Eseu $esre m Cassirer a/r$ează rela ia $intre mit i reliie, nu at+t în termeni $eț ș

eistemlie a sim/lului c+t în termeni sci-culturali i mrali;ș „În dezvlotarea culturiiumane nu putem fixa un punct în care mitul se termină i religia începe. În întregul curs alș

religiei, aceasta rămâne indubitabil legată i pătrunsă de elemente mitice.ș =ilz#ul sune cămitul i reliia î i au riinea în ș ș sentimentul de unitate indestructibilă a vie iiț i în #rica $eș

marte ca rutură în această unitate&Ernst Cassirer rezinta în era sa, Eseu $esre m #ilz#ie a culturii rintr- eaminare a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ernst_Cassirer

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ernst_Cassirer



$i#eritelr m$uri ale cuna terii umane, care, entru el, $e#inesc cultura& El încee rin a a#irmaș

că suntem într- criză în ceea ce ri%e te cuna terea rriei ersane& 'ceastă r/lemăș ș

necesită a/r$are structuralistă entru că nu utem cntemla numai natura umană a eisten eiț

nastre, $ar tre/uie să cntetualizăm& "r/lema este, însă, #atul că #iecare m are rriulm$ $e a %e$ea lumea, a a cum #ac i numerasele $isciline& '$e%ărul are multe #a ete iș ș ț ș

$i#eritele m$uri ale cuna terii umane ar a #i cntra$ictrii&ș

:eliia rezintă un a$e%ăr $i#erit $e cel al tiin ei, $ar la #el eistă $i#erite a$e%ăruri în $i#eriteș ț

#rme $e tiin ă& Cassirer retin$e că eistă rea u ină unitate; cuna terea umană a $e%enitș ț ț ș

#ramentată& Ceea ce el încearcă să #acă e să ăsească #irul cmun, sau, cum îi sune el; unin$iciu al 'ria$nei care să ne scată $in acest la/irint&"entru a ăsi re%l%area la această r/lemă Cassirer tre/uie să ăsească un #enmen cmun,care este #un$amental entru tate asectele cuna terii umane& 0ecanismul nstru rimal $eș

cuna tere $e sine este, $uă ărerea lui, +n$ul sim/lic& =ilz#ul cre$e că această +n$ireș

sim/lică a $us la cuna tere, la lim/a, la reliie, artă i tiin ă& "rin urmare, mul nu maiș ș ș ț

trăie te în uni%ersul #izic, ci într-un uni%ers sim/lic& ' a$ar, uni%ersul este cn$i ie entruș ș ț

eerien a umană, entru că numai în ca$rul lui mul ate să rela ineze i să u$ece în #unc ieț ț ș ț$e rria eerien ă& Cassier %rea neaărat să ne arate $istinc ia $intre un sim/l i un simluț ț ș

semn& @emnul este ce%a #izic, iar sim/lul este mai mult #rmă i$eală $ec+t #rmă in$icati%ăsau imitati%ă& n +n$irea sim/lică a lui Cassirer este un uni%ers su/iecti%, lume mai multm$elată $e eerien ă, nu lume a a cum este ea, searată $e m& n cnsecin ă, mul caută săț ș ț

cunască uni%ersul entru a se utea interreta e sine& 'ici este mmentul c+n$ mul înecee săre#lecteze, să $e%ină +n$itr i se ri$ică $easura naturii, $e%enin$ mai mult $ec+t un animal&ș

"r/lema mului este în mare arte $i#eren a care îl $esarte $e alte animale, $e restul naturii&ț

'nimalele ar să ai/ă caacitatea $e a interreta semne, însă nu au un rces $e +n$ire cua$e%ărat sim/lic& Cassirer #eră cncetele $e sa iu i tim ca salturi e%luti%e în +n$ireaț ș

sim/lică& 2acă animalele se$ă caacitate ru$imentară $e +n$ire sim/lică, atunci este

cnce ia mului $e sa iu i tim cea care îl seară i îl $i#eren iază cu a$e%ărat i #ace si/ileț ț ș ș ț ș$i#eritele i a%ansatele #rme $e cultură i cuna tere& Ceea ce îl recuă e Cassirer nu esteș ș ș

cncetul în sine $e sa iu i tim, ci cncetualizări ale sa iului i timului& El cre$e că mulț ș ț ș

rimiti% a%ea un instinct entru sa iu, însă nu era caa/il să îl cncetualizeze& Hn$i#erent $eț

riini, sa iul sim/lic este un instrument $e în eleere a me$iului, este remisa $e emetrie,ț ț

era#ie, astrnmie i tiin e matematice& Cassirer îl citează e <ant care sune că sa iul esteș ș ț ț

experien a noastră exterioarăț , în tim ce timul este eerien a nastră interiară&ț

Iimul cncetual ne $ă memrie& "e măsură ce înaintăm în su/iectul memriei, Cassirer $e%ine$in nu recuat $e $i#eren a $intre m i lumea animală, $e lucrurile care ne seară $e aceasta&ț ș

El suerează că memria umană este mai mult $ec+t reculeere, amintire a unr stimulianteriri, ea #iin$ recnstruc ie cncetuală a trecutului, un$e utem %e$ea $in nu rcesulț

sim/lic în tată slen$area sa&Iimul sim/lic se mani#estează ca memrie a trecutului ce $ă cale li/eră unui %iitrsim/lic, aceasta este cncetualizarea timului care $uce sre si/ilitatea intelectuală&"si/ilitatea intelectuală ne #eră $ate i$eale, iar Cassirer ne arată că multe $ate tiin i#ice î i auș ț ș

riinea în si/ilitatea sim/lică mai mult $ec+t în simla /ser%a ie emirică& 'cest lucru esteț

imrtant entru că r/lema entru Cassirer este, în esen ă, natura cuna terii& =ilz#ul neț ș

sune că; ate #i $i#icil să #acem $i#eren a între cele $uă s#ere ale eisten ei i ale sensului&ț ț ș



n ciu$a ericlului $e a cn#un$a lumea nastră interiară cu lumea a$e%ărată, eteriară, s#erasensuluine #eră si/ilită i, i, rin urmare, lică& "entru Cassirer matematica nu este terieț ș

a lucrurilr ci terie a sim/lurilr; El cre$e că #atele sunt suuse #unc inării i$eilr i î iț ș ș

ilustrează acest unct $e %e$ere $+n$u-ne un eemlu $e utie, entru că aceasta este si/ilitate imsi/ilă, $ar si/ilitate care r%acă ttu i scim/are& G+n$irea sim/licăș

este, rin urmare, caacitatea $e a crea scim/are, sau cum sune Cassirer; caacitatea $e arem$ela cnstant uni%ersul său uman&Ernst Cassirer î i $re te să alice rinciiile tezei sale sim/lice în $i#erite asecte ale culturiiș ș

umane, înce+n$ cu mitul i reliia& a înceutul eaminării sale a mitului, el criticăș

interretările alerice ale mitului entru că aceste s#i$ează esen a a$e%ărată a mitului, ceea ceț

este el&

:ealitatea mitului este că este o fic iune incon tientă, nu con tient ț ș ș ă& Ciar $acă aceste cu%intenu $e#inesc mitul, ne sun că cercetarea, căutarea unei semni#ica ii seci#ice i seciale entru unț ș

anumit mit ate #i în curs $e $es#ă urare& 'i Cassirer încee să critice încercările m$erne $eș

a re$uce mitul la #rmă uni%esală, #lsin$ cncetul lui =reu$ ca eemlu&

"tri%it lui Cassirer, mitul este încercare $e a realiza realitate, $ar realitatea mitică are natură emti%ă& El sus ine că mul rimiti% nu simte $i#erit $e natură, că nu are $rin a $e aț ț

clasi#ica natura, %ăz+n$u-se e sine ca arte a unui între& "entru a e%i$en ia această remiză,ț

Cassirer men inează cre$in ele ttemice care sun că amenii sunt $escen$en ii animalelr& 'iciț ț ț

se reăsesc resectul entru me$iul încnurătr i un sentiment $e unitate cu natura care îi #erăș

mului un imuls $e a elra ni si/ilită i& n emlu $e ast#el $e si/ilitate este %ia a $eț ț

ai, entru că, tri%it lui Cassirer, mul rimiti% ate cncee cu reu i$eea $e marte& 'cestasect al mitului rerezintă /ază entru reliie rimiti%ă&

0itul i maia nu se reăsesc în %ia a $e zi cu zi, a#irmă Cassirer, ci aar în situa ii în careș ț ț

incertitu$inea re%alează sau amenin ă& 0itul i maia sunt r$use în recuna tere a #atului căț ș ș

alte #r e cntrlează $estinul mului, iar mul resuune că aceste #r e au aceea i cn tiin ă caț ț ș ș ți el& E%lu ia reliiei aare, $uă susele lui Cassirer, atunci c+n$ mrlaitatea înlcuie te maia&ș ț ș

'ceastă e%lu ie $uce la eli/erare, entru că mul a racticat maia în încercarea $e a scăa $eț

/lia iile naturii, însă nu a a%ut succes&ț

nainte ca reliia să intr$ucă cncetul $e $retate, cultura rimiti%ă era $minată $e ta/uuri,care înlcuiau inten ia etică& Amul era /liat să resecte reuli stricte i limitat $e cn$i iile $inț ș ț

natură, însă un #el $e reliie e%luată i-a #erit mului insira ia $e a $eă i aceste limitări&ț ș

Cassirer încee eaminarea lim/aului cu critica a teriei interec inale $e lim/ă, care $escrieț

lim/aul ca e un #enmen ce a luat na terea $in e%luarea striătelr em inale in%luntare&ș ț

"tri%it acestei terii, mul #lsea sunetele entru a- i erima sentimentele, la #el ca animalele,ș

însă în cele $in urmă a îmceut să ascieze sunetele cu /iectul sentimentelr lui& Cassier cre$ecă acest #enmen este nesemni#icati% entru elicarea lim/aului cncretizat&

El este recuat $e $i#eren a $intre cu%+ntarea animalelr i lim/aul menesc, $e a #aceț ș

$istinc ia între acestea& Cre$e că este imrtant să a%eam a/r$are structuralistă asuraț

lim/aului i să îl eaminăm ca #iin$ un sistem& @istemul acesta are la /ază ac iunea $e a $enumiș ț

lucrurile, iar Cassirer sune; fără ajutorul numelor, fiecare nou avans făcut în procesulidentificării ar risca să se piardă în următorul moment & im/aul este entru el #rmă



@cul tiin ei este $e a clasi#ica cuna terea umană, $e a $esceri leile naturii, $e a simli#icaș ț ș

în eleerea nastră a uni%ersului& ' #st necesar să înceem cu mitul, cu alcimia i cuț ș

astrlia, întruc+t mul %a reu i să seare maia $e înt+mlări naturale i e%enimente& tiin aș ș Ș ț

este similară cu lim/aul rin risma #atului că clasi#ică lucrurile, însă $irec ia tiin ei este maiț ș ț

mult sre /iecti%izare& ' a$ar, numerele #eră tiin ei $istinc ie aarte, întruc+t numerele,ș ș ț ț

sre $ese/ire $e cu%inte, au un lc $e#init într-un sistem mai mare, sec%en ă&țn cncluzie, Cassirer sune că gândirea simbolică este mecanismul rudimentar al întregiiculturi& @cietatea a înceut să rreseze sre eli/erarea $e imuneri ale naturii i +n$ireaș

sim/lică care a ermis acest imuls& Cassier a#irmă că +n$irea sim/lică este ceia sreîn eleerea cn tiin ei umane&ț ș ț

El atri/uie acestui su/iect semitic, sim/lului #unc ie #un$amentală în cuna terea umană, iar ț ș

rezultatul este terie cn%inătare a min ii i a cluturii&ț ș

eseu despre om-net

Documents