innia II — Nr. 90—197. Viena, mercuri 16/28 augustu 1867. Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , candu o c<51a in-tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momentulu impregiurariloru. Pretiulu de prenumeratiune:

pentru Austria: pe anu intregu 8 fl. v. a. » diumetate de anu • • • 4 „ n » „ patrariu 2 „ n n

pentru Jîoitiani'a si strainetate; pe anu intregu IC fl. v. a. „ diumetate de anu • • • 8 „ „ „ » patrariu „ „ . . . i , t t

Viena 1 5 / 2 7 augustu 1867 .

Lucrările delegatiuniloru se tienu secrete càci membrii acelor'aau orediutu cà asiè vor poté incunjurá alarmarea bursei si amesteculu nefavoritoriu ce po­te f'ar eserciá publicistic'a. Resultatulu astadi e tocma contrariu de cum l'a as-cenfcatu, pentru cà proprietarii chartie-

loru de atatu se sparia chiaru de acestu seeretu, éra publicistic'a nu lipsesce de la detorinti'a ei a pretinde lumina, lumi­na de ajunsu peste relatiunile si pertra-tarile cele mai vitali pentru popóra. A-césta publicistica invinuesce amaru pre celu ce a propusu a tiené desbaterile in seeretu, aréta urmările, si nimene are curagiulu se dica: io am propusu.

Cu tote acestea ne-amu insielá daca amu nutri speranti'a cà acele desbateri curundu vor se devina publice. Curundu anevoia se póté intemplá pentru cà neci una delegatiune nu pote dori se arete lumei astadi catu de putienu a nain tatu in lucrări, si catu e de sfâşiata cu dele­gatiunea sora.

Se scie adeca in mani'a secretului cumca intre delegatiuni domnesce mare Txecontie iegere , in catu unii ascépta sfa-siarea completa, dupa care ar urmá — daca nu o schimbare de sistema — celu putienu unu morbu pentru dualismu.

De legat iunea ungurésca nu afla cu cale a se esprime ea acum despre dato­riile de statu, ci tinde a otari numai cuo-t'a ce se vine Ungariei si partiloru anes-sate din spese le ce se facu cu afacerile numite comune. Delegatiunea nemtiésca voAÎste a pertratá acum impreuna si de-toriile si cuot'a. Ungurii din contra vreu se scie numai de cuota, pentru carea im-bia 2 5 % . Nemţii replica cumca chiaru fora socotirea detoriiloru, considerandu numai cuot'a, ungurii trebue se respunda mai multu, adeca 3 4 4 / 0 .

„M. P." aretandu cetitoriloru sei a-cestu stadiu alu pertratariloru, se espep-toréza contra unguriloru cumca vreu se impinga pe Austri'a la bancrotu, se-si

mtemeeze creditulu loru dupa ruinarea creditului austriacu sei. dar nu asiè — esebiama némtiulu — : si bancrotulu e „afacere comuna." —

Convenirea de la Salisburg a pusu ia mişcare o mulţime de planuri. P e Q&udu „La France" intona tratatulu de Praga, pe care va trebui se-lu respecteze si Prusi'a si Rusi'a, pre atunci „Temps" primesce din Berolinu o corespundintia ia care se dice cumca convenirea de la Salisburg va gas i respunsu in conveni­rea suveraniloru de Prusia, Bavaria, Virtemberga, Darmstadt si Baden, carea skr intemplá in 6 séu 8 septembre in Baden. Acestu evinementu ar vorbi des-S^XV\VA de apriatu pentru a convinge pe

, Franci'a cumca o federatiune nemtiésca separata de médiadi nu se va mfiintiá, ci Prusi'a va despune curundu de Ger-

Voţx&ga. —

Soirile ce vinu de a dreptulu din Spani'a, ni spunu cà acolo domnesce pace si linisce. Ni rechiama a minte sei-

Prenumeratiunile se facu la toti dd.corespun-dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Kedactiune : Josefstadt , I>anges;asse Mr. 4 3 , unde suntu a se adresa si corespundintiele, ce pri­vesc Redacliunea, administratiunea séu spe-ditur'a cate vor fi nefrancate, nu se vor primi,

éra cele anonime^nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de in­teresu privatu — se respunde cate 7 cr. dc linie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate30cr.pentru una data,

se antecipa.

rile ce se trimiteau alta data din Varsia-via despre liniscea din Polonia. Mintiu-ni oficiali si unele si altele, de cari asta­di societatea nu duce lipsa neci pre aiu­rea. Cate seiri inse s'au potutu stracorá fora de inriurinti'a guvernului spaniolu, tóté aréta cà rescóla se respandesce pre di ce merge, rescolatii sunt in posessiu-nea provincieloru Catalonia si Valencia, unde au stricatu telegrafulu si drumulu de feru, si cà nu sunt putieni la numeru se dovedesce si prin aceea cà indras-nescu a atacá fortaretie. Se crede cà in Cataloni'a comanda generalulu Prim.

Rescolatii n'au inca unu programú politicu adoptaţii de ei de catra toti, ci de­ocamdată se unescu intru a alunga pe regin'a.

Principie mistificate. (g) Neplăcuta forte chiamare e adi

a unui corespundinte politicu romanu de aici. Ori de ce ar vo\ se ié notifia, ori ce ar dorl se descrie, nu pote face de catu cu greatia si in colori intunecate. Moral'a publica la noi de susu pana diosu n'o a-fli de catu degradata séu falsificata, si déca candu-va Istori'a va vré se dée a-deveratulu si cuvenitulu numeepocei nó-stre, trebe se-i dica „epoc'a ideiloru fal­sificate," séu a — „principieloru misti­

ficate. " D e altcum „Albina" precumu totu

mai multu se adeveresce, par' cà si-a pusu de tema principale — a combate ideiele false si a limpedí principiele mi­stificate. Ast'ş e unu lucru greu adi, si — numai Ddieu pote sei, daca elu va avé vr'unu resultatu bunu si daca iluştrii intreprindiatori facia cu retacirea séu stricatiunea generala nu vor fi aduşi a — capitula si a se mângâia cu cugetulu loru nobilu si curatu. Mi aducu aci a minte de o anecdota a unui elasieu nem-tiescu. Acelu invetiatu caletorindu prin tieri străine, a ajunsu intr'un'a, unde toti locuitorii schiopetá de unu picioru; asiè

erá acolo mod'a, tonulu bunu, traditiunea,

legea; ér pre óspele eruditu, carele ur­

ma a se folosi si acolo de ambele sale

piciére, precum ţinea cà ar fi cu cale si naturalu, mi ti-lu luară la bătaia de jocu; alerga dupa elu lumea cu micu cu mare si-lu insulta, pana candu bietului omu nu-i mai remase, de catu — celu pucinu in pubiicu — se se puna se schiópete si elu; dar' apoi se fi vediutu acusia risu si hohotu, càci sermanulu némtiu nefiindu dedatu a amblá intr'unu picioru, totu mereu poticniá si se imburdá. Istori'a se pare anomale, dar se credeţi, cà nu e mai multu anomale, de catu Istori'a So-domei si Gomorei din Biblia si — d. e. a Abderei din traditiune, séu — a Tur­ciei, ca se nu dieu a Europei, a civilisa-tiunei, a moralei publice de adi in a-deveru.

Apoi —caută trasur'a mistificarei si falsificarei o afli adi ca caracteristica in tote acţiunile si institutiunile publice. Vorbimu de democraţia, de interesele si fericirea poporului, dar cugetàmu la noi insine, la famili'a séu cast'a nóstra si lu-cràmu totu numai pentru aceea; avemu

constitutiune si responsabilitate de mi­niştri, dar guvernàmu absolutu, ba nu ni facemu scrupuli nici pentru mesure teroristice; prochiamàmu egalitatea po­litica si natiunale, dar cei-ce au poterea, o folosescu tóta numai pentru sine si a-i sei, ér de limb'a si natiunalitatea altor'a si batu numai jocu ! si asie merge acést'a preste totu si intru tóte.

Dar se trecu acum la unele caşuri anumite, ce stau la ordinea dilei.

Abé cu vr'o diece dile mai nainte tóta diaristic'a nóstra nemtiésca si ma­giara, chiaru si cea semi-oficiale, pre 'n-trecute scria la articli lungi contra alian-tiei Austriei cu Francia; mi-ti demustrá din firu in peru, cu o miia de arguminte greu cumpenitórie, ce periculósa, ba chiaru imposibile ar fi aceea pentru noi: candu de o data, preste nópte o vediu-ramu intorcendu-se si pledandu de adrep-t u l u p e n t r u atare aliantia! Apoi ast'a e consecintia si morala publica?!

Ce se tiene de noi romanii, asiè

credu cà — n'am avutu ce se ne meste-

càmu in desbaterile asupr'a acestei cau­

se séu cestiuni. „Albina" in articlii sei

despre „politic'a mare" ni a datu astu

felu de desluciri si indegetatiuni in asta

privintia, incatu celu-ce a cetitu cu aten­

ţiune si buna pricepere acei articli, din capulu locului va fi petrunsu frementarile dîplomatiloru si publicistiloru atatu a celoru francesi si atistriaci, catu si a ce­loru prusiani si muscalesci. „Albina" in politic'a mare a prevenitu cu elucubra-tiunile sale pre matadorii diplomaţiei europene, si deductiunile si avisarile ar-ticliloru Albinei s'au adeveritu in totu cu- !

prinsulu loru prin cursulu si direptiunea politicei mari de trei lune incóce. — Ce a ajunsu atâtea încordări din partea po-liticiloru magiari si nemţi — pentru a impedecá supunereaAustriei sub coman-d'a politicei lui Napóleoné! Nu e inse — credeti-mi — pretinsiune mai absurda, de catu pretensiunea dlui Deák si a ma-giariloru sei, ca adeca se remana Aus­tria neutrale intr'unu casu de conflagra-tiune européna, pentru cuventulu ca ma-giarismulu se póta mistui in pace buca-turele cele grase de dreptu natiunale es-chisivu, ce i se aruncară "in gur'a căscata, si pre cari domni'a sa si cu ai sei crede cà le-ar fi capatatu de pomana séu din vre unu efeptu desclinitu de amóre pla­tonica! Hei domniloru, nu merge asié; las' c'o se vedeţi! Din cele intemplate la Salisburgu v'ati potutu convinge cu ochii voştri, daca i veti fi avutu îndemâna, cà interesele si convingerile si dorintiele vóstre speciali, candu e vorb'ade lucruri mari, de interesele stateloru si dinastie-loru — nu se considera de catu dóra „pro forma" in a dóu'a, trei'a séu patr'a linia. Nu sciu daca veti fi observatu acé­st'a in fumulu ambitiunei si insolentiei, de care sunteţi imbetati, atat'a inse sciu, cà — de invetiatu n'ati invetiatu si nu vreţi se invetiati nemic'a.

Inca un'a. Tóta lumea tiene caus'a natiunalitatiloru si limbeloru in Ungaria de causa intetitória, causa ardienda, si tóta lumea se mira, ce se fie, de corifeii

magiari si cei de a drépt'a si cei de a sting'a lucra cu totu felulu de midilóce si preteste a-i amena deslegarea.Acumse vedeti, totu paralelu cu acést'a, tóte par­titele magiare, ba chiaru si bărbaţii regi­mului magiaru lucra, se sfarima pentru separarea armatei unguresci de ar­mat'a imperatiei, pentru întărirea ei prin înrolarea honvédiloru si pentru supunerea armatei unguresci la dispu-setiunea si comand'a ministeriului ma­giaru, ér apoi de unu teump incóce, de candu sperantiele pentru realisarea a-cestuiplanu pre di ce merge totu li crescu, adesea intempinàmu ómeni, cari ni-o spunu fora tóta sfiéPa si reserv'a, cumca unu motivu de frunte pentru care magia-riloru nesmintitu trebe se li se dée ar­mat'a tierei la dispusetiune — e, ca prin aceea se deslege (va se dica se innadu-siésca), caus'a natiunalitatiloru si limbe­loru nemagiare.

Ati mai vediutu loialitate si patrio-tismu, morala si fratia ca acést'a?! — Dómne, ce prosti si misiei si ticăloşi tienu domniimagiari pre compatrioţii loru de alte natiunalitati ! si — sciţi pre ce te-meiu? Pentru cà au aflatu intre romani, şerbi, slovaci etc. mai mulţi cărturari, cari pentru o strinsura de mana, o biéta de lefsióra si-au vendutu sentiulu natiu­nale si convingerea morale si s'au facutu unelte scopuriloru loru chiaru si in con­tra propriului sânge. Dar domniele loru, domnii magiari au nu-si aducu a minte, cà si .dintre ei mulţi, forte mulţi s'au a-flatu in tóte tempurile, cari s'au vendutu némtiului si turcului si — Ddieu mai scie cui; dar pentru acést'a trunchiulu natiu­nei magiare nu s'a facutu nice némtiu, nice turcu, si asiè se fie ei convinşi, cà de dragulu séu de fric'a, séu pentru folo­sulu perfidiloru sei fii misiei si ticăloşi — nici trunchiulu natiunei romane nu se va face in secii secliloru magiaru, pre­cum nu s'a facutu nici elu nici turcu, ni­ci némtiu, nici lataru.

Cu atat'a incheiu pentru asta data. B u d a - P e s t a 25 aug.

Societatea literaria.

Sambeta, in 5 aug. st. v. M. S. Domnito-riulu a datu unu prandiu, la care a asistatu d. ministru alu instructiunei publice si membrii adunarii literarie romane: d-nii Cipariu, Heli-ade Radulescu, Munteanu, Treb. Laurianu, A-lessandrescu Urechia, Hodosiu, Romanu, Mas-simu si Stregescu.

Siedinti'a prima in 6 aug. v.

Domineca, 6 Augustu s'a tienutu in sal'a Ateneului cea d'antaiu siedintia a societatei l i ­terarie, si cu acestu titlu ea s'a si tienutu in t r ' unu modu solemnu. Arangiarea si decorările salei erau acele-si ca si la inaugurarea societatei totu acele usidre gaze tricolore, plecandu din cele patru anghiuri ale plafonului salei, si acele diafane vele negre si albe, plecandu din medi­loculu fie-carei lăture ale plafonului, pentru a se uni tdte, tricoloru falnicu si doliu doiosu, in medilocu intr 'unu rondu in care se confundau tdte aste culdre, in indouiturelc mai concen­trate si intunecate ale veleloru. Sub acestu rondu o aquila naturale cu aripele desfasiurate, cu crucea in gura, unire a simbolicei credintie si a mantuirei cu acea a vitegiei, agerimei, ma-rirei, tienendu cunun'a de lauru in gbiare, erá

adeverat'a aquila romana, care in sborulu ei ' falnicu parca a protège cu aripile-i poterice

drapelele tricolore natiunale si a porta cunun'a victoriei loru. In fundulu sal i erá asiedatu portretulu M. S. Carolu I. in mărime naturale; d'a drépt'a portretului M. Sale erá unu tablou representandu pe Remus si Romulus, copii nu­triţi de lupóica; d'a stang'a se vedea hart 'a Ro-manimei, astfelu cum a vru tuD-dieu s'o insem-neze pre pamentu: Moldov'a Valaehi'a, Tran­silvani'a, Besarabi'a, Bucovin'a, Muresiulu, Ba-natu lu ; multe priviri erau atintate asupra ace­lei har te ! Apoi , .p re unu altu părete se vedea tabloulu representandu pre Mihaiu Vitézülu calare, in proportiuni gigantice, cu privirea profunda, cu mana intinsa, aretandu.. . .aretandu ce? Ni s'a parutu cà in direptiunea are tata de man'a sa, amu vediutu statu'a României, infasiu-rata de tricoloru, radicandu cu Maiestate stin-dariulu ei victoriosu. Bustulu lui Vangeliu Zapa si-pastrá loculu undo fuse inauguratu; in mediloculu siedintiei societăţii, locu ce si-a sci­utu dobândi prin fapt'a cea mai patriotica si mai'étia; elu a intielesu mărimea, tint'a societa­te! literarie si d'aceca m a r m u r a care represinta chipulu lui, va siedé pururea in mediloculu so-cietatei spre a atietiá emulatiunea si a nu lasá s'adórma intentiunilo bune, se se mdia aventu­ri le patriotice; imaginatiunea va dá purure unu suflelu mare acelei marmure rece. In ambele coltiuri ale salei in partea in care erá tronulu, erau ddue stindarie de dimensiuni forte mari ; pe celu din drépt 'a t ronului erá inscriptiunea latina: „Rcduxit nos ad memóriám sanguinis et patriae nostrae, " (Limb'a ni readuse amin­tirea sângelui si a patriei nóstre) Imperatorele Ionitia alu Romano-Bulgariloru dise acést'a in epistol'a sa catra Papa. Pe celu din stang'a erau scrise aceste cuvinte ale lui E . Quine t : „La langue est leur titre de noblesse au milieu des barbares," (limb'a este titlulu loru de noblétia in mediloculu barbariloru) ; ambe aceste inscrip-tiuni amintiau Romaniloru nobilca loru origi­ne si li di cea se nu uite cà „nobléti'a obléga," Stindarie mai mici pe cari erau asiediate scutu­rile tuturoru judetieloru si pârtiloru Romani-mei, erau asiediate de juru imprejurulu salei; pe sub ele erá unu siru de tablouri care re-presentau pe toti omenii de cari se falesce Ro­mani'a si din distantia in distantia iniciáléié M.S. Carolu I, făcute din florialbe,pareau a dice ace­storu mari Roman i : „Sunt pintre voi, cu voi, cu cugetările si aspirarile vdstre inal te si pa­triotice."

D'a drépt'a si d'a stang'a tronului se 'nal-tiau dóue gradare in forma piramidale po cari erau asiediate c'o arta si unu gnstu nespusu semnele tuturoru sciintieloru, tuturoru artiloru: Aci istori'a naturale, represoutata in tote ra­murile ei, si totu aci instruminte necesarie sci­intieloru esacte, spuneau spiritului cà acolo unde este constatarea, verificarea, prob'a, intu-nericulu si presupusulu desparu. Dincolo belele art i : sculptura, pictura, musica, spuneau animei cà natur 'a a indiestratu pe omu cu elocinti pote mai mari inca de catu ace'a a vorbei. Nu erá o carte deschisa, o cartio indouita, unu obiectu aruncatu, care se nu vorbésca spiritului, inteli-gintiei si animei. In ambele anghiuri din fundu .ale salei se inaltiau dóue piedestale măreţie, a-coperite de flori pe cari erau asiediate dóue busturi ale lui Stefanu celu Mare; d'acoloprin­cipele omu mare, părea a dirige totu si a veghiá asupra destinateloru. Nu mai vorbimu d'acele frumóse manunche de flori asiediate in vase pe nesce console elegante, unite intre ele dc ghir­lande de verdétia si de flori; d'acea mulţime de mici obiecte si amenunte cari incantau privirea pr in art 'a cu cari erau arangiate, si a caror'a frumusetie se simtu in anima dar se perdu a fi descrise. In fine, pentru a lasá imaginările se presupună ceea ce perde a fi descrisu, vom adauge cà d. V. A. Urechia a ingrigitu de tóta arangiarea salei.

Se revenimu inse la siedinti'a solena a societatei. Candu toti membrii fura presinti si unu publicu alesu umplu sal'a, corulu Conser-vatoriului, cu acompaniare de orcestra, intona imnulu nationale. Dupa cântarea imnului d. V. A. Urechia dete citire diferiteloru relatiuni de­spre membrii ce n'au sositu anca, si unui mare numeru de felicitări si urări adresate societatei din tote părţile Romanimei. Dete apoi citire si dârei de séma a inaugurarei societăţii. Dupa acést'a domnulu Ministru alu Instructiunei pu­blice, D . Brateanu, luà cuventulu si anuncià societatei si publicului cà M. Sa n'a venitu pentru cà nu s'au intrunitu inca toti membrii societatei literarie si e'au remasu totu acei-a cari erau la inaugurare, dar cà M. S. tiene

multu a veni indata ce toti membrii vor fi în­truniţi. D-sa se adresa apoi catra membrii so­cietatei si, multiumindu-le c'au ascultatu vocea României si s'au intruni tu în capitale, tienù

unu discursu de care ne vom abţine a dá séma, pana lu vom poté publica in intregulu seu, (vedi-lu mai la vale); totu ce potemu dice pana atunci, este cà d-nulu D. Brateanu erá in nesce mominte d'acea inspiratiune patriotica, care esaltéza si inaltia d'asupr'a sublimelui, în-spiratiune care se comunica din anima in ani­ma, producendu o emotiuno poteriea caro lo unesce pe tote intr 'unu senguru scopu, acel'a alu oratorelui inspiraţii care vorbesce; in fine aerulu era inca;catu d'acelu santu fioru caro descépta simticmintole cele mari, le pune chiaru în sufletele ce nu le-au cunoscutu nici o data; aplausele cari au întrerupţii de mai multe ori pe dnulu Brateanu si cari au isbucnitu candu sfirsi, erau ca unu tunetu, unu cutremura caro se prelungi multu t impu; ele nu mai erau in-tusiaste, erau frenetice.

Dupa d. ministru d. Cipariu se urcà la tr ibuna si facù istoriculu limbei romane. Modulu in care d. Cipariu facù acestu istoricu probéza iscusinti'a, aduncimea studieloru si cer­cetări loru dumisale in asta materia. Cele mai simpatice si caldurdse aplause spuseră dlui Ci­pariu iubirea si inalt 'a stima ce resimtu toti pentru dni'a sa. Intr 'unu numeru viitoru vom publica interesantulu discursu alu dlui Cipariu.

D. Ileliado Radulcscu se urcà apoi la tri­buna si definî limb'a, deosebitele ci alterări, modificări, perfectiunari si decadintie, din tote puntele de vedere si cu cunoscut'a d. salo cu­noscintia in asta materia. Caldurdse aplause respunsera cuvînlcloru dlui l leliade.

Aci se facù o pausa iu care dluBalabanu, elevu alu Conservatoriului, cânta, acompaniate pe piano, cantulu lui B.tlccscu murinte, cuvinte de d. V. Alessandri, musica d. d. Mizzotti; d. Balabanu care are o fdrte frumdsa si simpatica voce, cânta intr 'unu modu fdrte placutu acésta frumdsa aria si fu aplaudatu cu căldura.

D. T. Laurianu a luatu apoi cuventulu si a aretatu cà domni'a sa a sustîenutu inca din 1859 necesitatea societatei literarie. Dupa ace­st'a trateza si domni'a sa matorî'a despre care a vorbitu si d. l lel iade si este aplaudatu cu căldura.

Emininti 'a Sa Archiepiscopulu dc Buzeu a luatu apoi cuventulu si a demutratu valdrea unei limbo si cum inaltiarea seu scăderea unei naţiune se resimte din gradulu dc cultura séu decadintia a limbei ei; astu-felu la noi s'a ve­diutu fdrte adese limb'a stramosiloru parasita si cea gréca cultivata si vorbita de toti Romanii cei mai instruiţi: limb'a gréca erá limb'a sald-neloru si se priviá ca o înjosire vorbirea fru-mdsei limbo romanesci; acum do catu-va timpu limb'a franceso a inlocuitu pe limb'a gréca, si limb'a romanésca totu despretiuita! in saldne nu se vorbesce de catu frantiuzesce si molipsi-roa a trecutu chiaru in poporu. Ore atatu de josoritdre, intréba P r è S. Sa, se fie limb'a stra­mosiloru noştri? Merita ca dre se fie atatu de despretiuita? Nu; ea începe acum a fi pretiuita cum merita, si societatea literaria o va pune la înălţimea ce i se cuvine. Apoi P . S. de Buzeu amintesce ca d. Laurianu in discursulu seu, a disu cà bibliotec'a lui Constantinu Cornescu Oltenicianu, care contienea monuminto remar­cabile pentru limb'a si l i teratura romana s'a perdutu. Nu s'a perdutu, dloru, dise S. Sa, ea este la mine si sunt fericiţii d'a o poté pune la despusetiunea societăţii literarie. Acestea din urma cuvinte fura primite cu cele mai entusi-aste si prelungite aplause.

Solenitatea se sfirsi prin nemoritdrea cân­tare a lui Andrciu Muresîanu „Descépta-te Ro­mane."

Dupa acésta cântare d. l leliade declara siedinti'a conferintiei închise; dsa esplicandu pentru ce a numitu societatea conferintia, dise cà M. S. Domnitoriulu Carolu T, la prandiulu ce a avutu bun'a vointia a oferl membriloru so­cietăţii in ajunsu, vorbindu despre societatea li­teraria a numitu-o Congresu, si ce dieu Domnii, devine lege.

Membrii societăţii si toti asiştintii esira apoi din sala, in scomotulu celoru de pe urma aplause. (Rom.)

Eca discursulu d-lui D. Brateanu despre care am vorbitu mai sus.

Domniloru Membri ai Societăţii Literarie Romane! Mari'a Sa Domnitoriulu m'a insarci-natu se vi spunu cà-si réserva fericirea d'a veni in mediloculu domniloru-vdstre candu vor sosi

si ceia lalti membri ai societăţii, asceptati cu atat'a impaciintia.

Acum, domniloru, permiteti-mi se-mi im-plinescu o plăcuta detoria depunendu in ma­nile d-vostre dosariulu cu tdte actele privitóre la fondatiunea societăţii literarie si la donatiu-nile cu cari ea se gasesce indiestrata.

Mo simtu foricitu, cà sum eu chiamatu a vi face acestu pretiosu depositu, càci sum se-curu cà elu are se fecondeze in manile vóstre. Me simtu si mai foricitu, càci am o incrodoro nemărginita, am credinti'a nestrămutata in ma-retielo resultate ale lucrariloru vóstre. Ceea ce-mi da acésta credinţi», este scopulu sacru care v'a intrunitu aici; sunt sciinti'a vdstra, ta-lintele vdstre, patriotismulu vostru; si mai pre sus de tdte, ceea ce face credinti 'a mea, est.î in-stinctulu poporului, care nici odată nu so in-siéla; csie este acesta as-ceptare generala; viu'a ndstra euio-t iune, surecitatiunea spiriteloru, . . . . trasarirea animeloru, farmeculu, . . . . este, este, . . . . spuneţi ce este! — Eu nu sciu ce nume se-i dau; dar simtu cà esto unu ce mare, marc; . . . . profundu, poterieu, totu de odaia îngrozitorii si incantaioriu . . . . se simte, s'aude. Ascultaţ i , ascultaţi adencu! Auditi vuetulu, auditi vuetulu misterioşii co ose de subu albiele riuriloru si de sub radccinelomun-tiloru este cutremurulu pamentului? Nu! nu! este vocea Romanimei, este palpitarea animiloru tuturoru Romaniloru; sunt rugclc, sperantiele, credinti'a, bucuri'a loru ; este stri-gatulu urariloru ce ei trimitu vda, representan­tii loru. Dar, voi sunteţi adeveratu loru repré­sentent! ! . . . . Representanti politici? . . . po litici! inse nu acei politici care, dupa timpi si împrejurări , intindu séu restringu frontariclc ri constitutiunile popdreloru. Voi sunteţi repre­sentantii politicei celei mari, politicei eterne, totu-déuna si 'n totu loculu aceea-si; reprezen­tanţii politicei lui Domnedieu care voiesce ca cei co au suptu lapte de la aceea-si mama, ca cei co au acelc-si simtiaminte, acelea-si cugetări, accl'a-si nume, se aiba aceea-si limba.

Cu acésta credintia, ca ministru, in nu­mele Măriei Sale, Domnulu Romaniloru si alu guvernului scu,dechiaru sesiunea Societăţii Li­terarie Romane pentru anulu acest'a deschisa. Ca Romanii, rogu pe Domnedieulu parintiloru noştri ea poteric'a sa mana se diréga tdie lu­crările vdstre; càci ele sunt viéti'a, ele sunt mărirea intregei Naţiuni Romane. — Se trahi fratiloru!

Orsiova 10/22 augustu 1807.

Onorata Redactiune! Ieri dupa prandiu sosindu in Rusei ucu (Turcia) vapor ulu compa­niei austriace „Germania," se avisa de catra d. consulu generale din Rusciucu căpitanului de la numitulu vaporii cumca nu are a caletori mai departe pana nu se va faco o cercetare in vaporu de catra autorităţile turcesci. Candu se inoepù a se cerceta pasapdrtclo oaletoriloru a-flati pre acestu vaporu, desi se dovedi' cà toti sunt provediuti cu paspórte legale, totuşi — precum afirma insusi capitanulu vaporului — se ordonà lui cà doi tencru aflaţi pe vaporu au se se predee in manile turciloru, pentru care scopu si sosiseră 30 de infanterişti turcesci. Tc-nerii, unulu cu numele Stoian supusu princi­pelui serbescu éra ccl'a laltu supusu romanu (RUI-i scimu numele), se opuséra a esi din va­poru, cà nu cunoscu se fie facutu undeva veri o crima, cà ei nu caletorescu pentru Tur­cia ci pentru Serbia scl. inso nimene considera escusarile loru, se dete ordinu a pune man'a pre ci, si a-i dá afara. Tcnerii vediendu-se in asiè periclu cà vor fi maltrataţi de catra turci, se împotriviră cu revolverele ce aveau la ei, fa­cendu pre ostaşii turci a esi afara, éra ei intrară in salonulu vaporului. In t re acestea mai sosiră 300 de turci. Se dete ordinu a esi din vaporu toti caletorii. Turcii ocoliră vaporulu si înce­pură a descarcă puscele in salonulu unde se aflau aceşti nenerociti. Foculu din pusei si re-volvero causa ameticla multoru ca le tori. In fine turcii se servira si cu topóra la tăiatulu fene-streloru pana ce puscele se descarcău neconte­nitu si se incredintiara cà tcnerii morira cu desaversire. Scoticndu-i din vaporu, martori o-culari spunu cà graiulu omului nu e in stare a esprime crudclitatea comisa de fierosii turci pe cadavrele acestea cari cu baionetele si iataganele se măcelăriră in bucati. Acestea tdte cu scirea dlui consulu austriacu si sub ochii dsale. Mulţi caletori fugiră cari in catro, partea cea marc remasera pre la alte staţiuni, cei putieni sosiră aici cu capitanulu vaporului si ni spuseră a-

cestu tristu evinementu petrecutu pe unu te­renu neutru si pro unu vaporu austriacu, unde caletorii credeau cà se afla in securitate.

V.

L i t e r a r i i i

Nascerea si lăţirea diurnalisticei politice.

Sub acestu titlu d. bibliotecariu supr. proies. Dr. Grasse in Dresd'a publica unu ar-ticlu interesanţii in „Dr. Jour ." din care — lasandu afara partea antaia cea curatu archeo-logica — impartesimu urmatóriele:

Originea diurnaleloru politice tipărite in Europa se reduce pana la inceputulu istoriei artei tipografice. Se intrebuintiá acésta arte a t ipări si enará pe senguratecelo foi volante e-vineminlele senguratece mai importante pen­tru publiculu mai mare. Asemene tipariture iu Franci 'a de comunu portau titlulu „Discours" ..Nouvelles" „ Histoire " „ Recueil « „Récit" „Lettres nouvelles" si inca astadi sunt acolo rarităţile cele mai cercate de catra iubitorii de cârti. Cele mai vechi sunt din anii 1492—1495 si mai tdte se referescu la speditiunile regelui Carolu V I U in Italia. Asemene scrisori volan­te, mai toldeun'a in octave séu terţine, erau in Italia, mai alesu in Florentia séu Veneţia, de la finea soclului 15, tipărite pe 2 séu 3 foi, cu coldne si pro vediu te cu un'a séu mai multe si-lografii. Estea den urma paru a fi remasu ne­cunoscute dlui Hatin. Mai avuta e totuşi litera-tur 'a nemtiésca in asemene produplc. Aici por­tau titlulu „S)ÎCIUC BettllUO," si contieneau nu numai cvîncminte politice, ci si alte obiepte de interesu, precum istorii despre cutremuru de pamentu, despre strigoi, monştri, inundatiuni scl. si de comunu erau inzestrate cu silografii. Nascerea loru se reduce la tdta intemplarea pana la 1457, totuşi esiomplariulu celu mai ve­chiu cunoscutu don asemene scrisviri volante e nu­mai din 1494 si pdrta urmatoriulu titlu:

ünb mit iucídjeiíet) fjeritjfcit tmb foicntpiiite« ten. Slud) btivcŞ SifcŞofe, puclatcn, Surften tinb §erren. S)afj begeugnifk tmb drantien et-t»ait nou bep oEferbiifdjlQudjtigftcn grofmed)' tigfteu Süifteii ünb Seiten,-Seiten Sriberidjê befs l;etjligeit 9íömifd)eu 9teid)eê Aetjferê; 311 j ungem Äonigee 2c. tmb ©i-tyjjci^ogeii 31t Oefferreid) 2C, üitferö Mcrgnebigfteu §eiTeit mübefj feligeS ünb löbliches gebed)tm{? gefjal-ben, nerbraeijt üub begangen fct;. ßt;p£ti! 9JI. Ütlb Irjrntj ilt 4t0." Acestu opu nu porta inca titlulu de „Wellie âeitutig" care mai antaiu apare la „(Eoüta btX 9letüen 3etJ* titttg auê Şcefilg ßaitbt." la capetu: „©e-tl'Ücft zu Augspurg durch Erhard öglin v. J . (1505) in 4to. Unii bibliografi o considerau de reportu despre calctori'a Iui Amerigo Vespucci, éra acum lu tienu do unu documentu apocrifu si parodia la relatiunile numerose ce de la des­coperirea Americei esira despre acestu nou el­dorado.

O specia dcsclinita de asemene diurnale era in diumetatca prima a seci. 16 pamfletele politico-religidse, cari apareu in forma do co-municatiuni istorice, astfelu o satira de la Dr. Martinu Lu the r contra mdsceloru pdrta titlulu: „Neue Zeitung vom Rein anno 1542." Mai multe de acestea se afla in cartea lui Carolu Hagen : Deutschlands literarische und religiöse Verhältnisse im Reformationszeitalter (Erlan­gen 1841 I I I tom.) si l lor t leder (nu Hortdollcr cum l'a numit I lavin) inca are multe do aces­tea in opulu seu despre batalia'a de 30 de ani. O lista de title pentru asemene numir i : Neue Zei tung ni dà Wel ler in Serapeum 1859 nr. 13 si urmatóriele, 1860 nr. 17 si urmat. 1862 nr. 1 si urmat, cari totu acolo le intregescu dd. Oppel si Tobias (1863 nr. 10 si Anz. B. nr. 6) altele se gasescu in Catalogo bibi. Rhe­n e Traject. T. I. p . 1073 si urmat.

Pro acestu timpu cade nascerea primeloru anale istorice. Cea d'antaia fu „ Mercure fran-çois" 1611—1648 redigeata mai antaiu de Jean Richer, apoi de Olivier de Varennes si in fine de renumitulu Theophraste Renaudot si propriaminte erá continuarea de la „Chronolo­gie novennaire" (1589—1598,) si „Cronologie scptennaire" (1598—1614) de istoriculu fran-/ cesu Palma Cayet. Cârti istorice do astu felu erau „Mercurius Gallo-Belgicus" (1587—1650) „Theatrum Europaeum" (1617—1695) „Dia-, rium Europaeum scl. in Germania. Aici s'a nascutu la finea seci. 16 asiè-numitulu „Post-rcuter" unu felu de almanacu in care se cân­tau tdte evinemintele mai de frunte ce s'au pe­trecutu in decursulu anului . Celu mai vechiu almanacu cunoscutu de feliulu acest'a e din

1590 *) sî durat 'a loru se estinde cam la una suta de ani, dupa carea sc prefăcură în foi do luna séu de septemana. P r e acelu timpu catra 1590 esira la Francofurt 1. M. „Relationes se-mestrales" latinesce si nemtiesce mai antaiu de Conradu L(a)utenbach sub nume do Jacobus Francus (1590) dupa mórtea acestuia se conti-nuara de Teodoru Maurer. Cu tdte cà acésta întreprinderea avea de basa unu planu prè estinsu, capeta totuşi aplacidare asiá de maro in catu nu numai cà se retipăriră opurile d'antaiu, ci la .1595 trebui se se retiparésca éra numerii d'antaiu de pe 5 ani de la inceputu. Acésta fdie periodica porta in frunte acésta devisa superba: „Duce Deo comite Veritate." Firesce cà tdte acestea erau numai încercări, unu diariu ade­veratu in scnsulu nostru inca nu esistá. Spre sfersitu istorîculu anglesu, Georgiu Chalmers (1794) credea cà a afiatu in patri 'a sa angusta primulu diariu adeveratu; elu descoperi adeca ia museulu britanicii intr'o grămada dc diarie veclii 3 numeri (50, 51 si 54) dcntr'o foia ce avea numire: „The English Mercurie publis-iied by Authori t ie for the prévention of false reports Whi tehal l Ju l i 23d." Acelea tratau de-tj i\' purced crea armatei spanice si despre o lo­vire ce o dede Sir. Francis Drake flotei spa-r.î e, si lui i se părea cà ele ar fi fostu in­spirate chiar de regimulu anglesescu. A-cum'a dupa părerea lui Angl ia erá asecu-rata cu antaietatea in inventiunea diaristicei po­litice, fatia cu cele lultc tieri. **) Dara unu diregatoriu dc la museulu din Britania diu Th. Watts descoperi cà acestu diariu, numitu celu mai vechiu au fostu opulu unui falsifica­tor u intentiosu den seclulu 18 : acést'a dovedi elu cu form'a t ipariului, cu stilulu si cu unele anachronisme (smintéla in numerarea timpului.) Totu asiá de nesecuri suntemu cu nrlu 14 alu avisiunei relatiunci despre ce'a ce s'a intemplatu in 1612 in Germania, Italia, Ispania, Nider-lanJia, Anglia , Francia s. a. care (nr.) se pre­tinde cà odinidra aru fi fostu proprietate profe­sorului Grel lmann, ce acum inse nu se mai pote demustrà. Asiá dara „Oberpostamts-Zei-tung" care o tipărise (1G15) librariulu Emiliu Egenolph den Francofurtu la Main, pe spesele proprie, remane in felin de continuare aloru „Relationes semeslralcs" ca prim'a trupina cc le pdte adeveri a diaristicei nemtiesci. De se-uru c-à curundu dupa ast'a a urmatu Fulda, si

^smintiţii a urmatu Hildesheiro (1619) si Her­ford (1630) s. a.; era daca pe timpulu acest'a degiá s'au tiparitu diarie in Lipsea (Leipzig), p se scie; se pomenesce numai de dre-caro Za­charias Thalbitzer ( t 1679) care in anii 1632 —1635 a studiatu teologi'a in Lipsea, cà acest'a pentru ca se se sustiena mai bine, s'a ocupatu cu scriere de avisari. Diariulu ce csista si astadi: '„Leipziger Zei tung" s'a iutemeiatu la 1660 si ibonatii la acesta fdia primiră, cu ocasiunea «rbarei jubi leului la 1 januariu 1860cate unu numeru retiparitu in facsimile de la 1. januariu 1660 si de-la 1 jan. 1760, in semnu de suve­nire. Doci dara Germaniei i remane meritu ne-disputabilu cà ea a fostu lcganulu diaristicei politice, în catu diariulu svedieu den 1606, de care vomu face amintire mai la vale, inca se inveluie in dre-carc dubietate.

Mediculu Theophrastc Renaudot ( Lon­dra 1584 — 1653) «are primise de la a-miculu seu, renumitulu gencalogu d' IIo-zier, corospundintielc numerdse din internu si străinătate spre a lo ceti in estrasu bol-naviloru, — fu in Francia celu d'antaiu bar­batu care a venitu la idea se faca speculatiune ou pung'a bolnaviloru si sanetosiloru curioşi facendu tipăriri periodico den aceste scrisori. Proieptulu seu Iu impartesi cardinalului Riche­lieu si acest'a si-l'insusi curundu pentru cà a recunoscuţii folosulu inmcnsu ce trebuia se-lu «duca sistemului seu de guvernare , daca publi-rului se voru dá in mana impartesirile politice ce esu numai de sub inspeotiunea si ingrigirea lui. I dede privilegiu se rédige unu diariu, si ie scie oà in acésta „Gazette" ce s'a tiparitu de ji 1631, in fie-care septemana in 4to pe cate 8—12 foi, se afla articuli esiti den pén'a atot-potintelui cardinalu, ba chiar si den alui Lu-iovicu atu X I I I . Urmatoriulu lui concese ase-lienea favoru pentru acésta fdia, cra redactiu-Bea ei trecù la fiii sei Isacu (f 1680) si Eusebe (f 1679) Renaudot. Ce se atinge de arangia-mentulu diariului, elu aparca — dupa cum s'a ipusu — in fie-care septemana in ddue impar-|iri numite : „Gazette" si „Nouvelles ordinaires

.*) Vedi Prutz, T. I. fdi'a 179 si una. **) Vedi d'Israeli, Cuvios, of Uterat: Paris 1853. T. I.

pag. 128 s. U.

I

de divers endroits," in fie-care luna apărea pa­na in 1634 unu adausu in brosiura: „Relations des nouvelles du monde reçues dans tout le mois" si de la 1634 erau aceste suplimente re ­presentate pr in brosiure voluntarie, numite: „Extraordinaires." De la 1726 primi acestu diariu titula do „Gazette do France," si dupa ce do la 1 maiu 1792 tcndinti'a ei fuse curatu republicana, se numi „Gazetta nationale dc France" incependu den a 15 di alui august 1792 pana la 19 diecembre 1797; in tempulu imperialistiloru candu érasi si a luatu numele vechiu, „Gazette dc France" nu avea neci o coldre, dara de la restauratiune pana in diu'a de astadi a deveniţii, ca mai nainte, aperatdrea zeldsa a legitimităţii si a imperalismului. For-matulu ci (in folio) den presontu l'a luatu in 1805, pana atunci a aparatu in patrariu de cdle (4°.) In t re altele Renaudot, tatalu, întemeia totodată cunoscuta „Anzeige- oder Intelligenz­blatt" càci elu infiintiasc, inca nainte de ce a-paruse „Gaz." unu eamtoru intelectualu, acarui aretari le publica intr'o fdia deosebita ce se nu­miá „Bureau d'adresse et de rencontre" si care dupa parère, 3e vede a fi aparutu pentru prim'a

data l.i 1633. Nesmintiţii cà diu Prutz (Tom I. pag. 241) se insiéla afirmandu din unu nru alu T ,Gazette" i de la 1631 ce se afla in bibliotec'a reg. publica din Dresda, cà acest'a are meritulu a fi fostu primulu diariu.

Acest'a dara a fostu inceputulu slabu alu diaristicei din Francia. Abiá la 1789, candu acolo s'au stersu privi legiele si monopdlele, a inceputu ca se se desvdlto mai liberu, si pana ce la anulu 1779 csistatu in Parisu cu totului-totu 27 dc diarie diferite, se urca numerulu loru in 1789 pana la 250, éra la an. 1790 chiar pana la 350. Asiá dura pana la anulu 1800, candu consulatulu incatenà pres'a, supri-mendu 73 dintre cele ce se reduseseră pana la 86 diarie, si mai remasera numai 13. De la re-tornarca Bourboniloru érasi se urcà numerulu foiloru publice; la 1818 erau in Parisu, 150 de foî la 1835 erau 347, la 1860 erau 500 si in fine, la 1866 se aflau 800 de diarie. Nume­rulu generalu alu diarieloru ce s'au publicatu in Francia la 1 januariu 1866 erá 1637, din-tro acestea 330 politice (7 mai putienc de catu in 1865), din contra pres'a nepolitica se înmul­ţise mai pe jumetate, càci numerulu tuturoru foiloru periodice ce apăreau in Francia la 1 jan. 1865 erá 1098. Int re tdte diariele ce apăru de presentu in Parisu celu mai cetitu este „Pe­tit Moniteur," la 1 martiu 1866 s'a tiparitu in 130,000 osemplarie; dupa elu vine „Siecle" cu 45.000 (la 1861 cu 55.000) , „Patr ie" cu 16.000 ( 1 8 6 1 : 32,000), „Presse" cu 15,000 (1861 : cu 28,000) «Constitutionnel" cu 13,000 (1861 : 24,000) „Journal des Débats" cu 9000 ( 1 8 6 1 : 12,000), „Opinion nationale" cu 15,000 (1865: 18,000) esemplarie s. a.

Se venimu la Germania, vedemu cà aici incepe er'a diaristicei politice abiá la 1775 , candu a eruptu rovolutiunea americana: Fcde-ricu colu Mare dedo libertate neconditiunata in scriere presei den statele sale, pentru mai multu tempu, dicendu cà diariele atunci abiá ar fi in­teresante, candu n 'ar fi genate ; dara curundu si schimba acésta parère, càci nu multu nainte de mortea sa scrise catra d 'Alembert: de locu ce s'a abusatu de libertate, press'a si diariele trebuiescu supuse censurei, pentru dà altumin-trolea compromitu securitatea generala si ferici­rea societăţii.,Se intielegedesinecàinsecululu tre­cutu si lainceputulu celui presontu numerulu dia-reloru ce apăreau in Germania a fostu micu, darala 1833 erá acel'a de 780 in statele ce se ticneau de confederatiunea nomtiesca, la 1846 erá degiá 836, la 1849, 1561 ; la 1855 ,1600 (nesocotindu 860 de foi literarie), De cumva aducemu in a-semeiiare unicele state cu numerulu locuitori-loru loru, résulta cà Austria avea la 1846 mai putiene diaric de catu tdte tierile,càci pe77.000 de suflete so venia 1. diariu; Sassonia in contra avea cele mai multe, càci se veniá la 13.300 capete 1-nulu, pana candu in Virtemberga se venia 1-nulu cate la 33.000 si in Prusia 1-nulu cate la 34.000 suflete.

Diariulu celu mai vechiu den Niderlan-dia a aparutu in Antwerpen la 1605, candu tipografulu Avramu Verhoeven a primitu pri­vilegiu de la arciducii Albrecht si Isabella: „de a tipări si grava tdte tierile sub domnirea loru, tdte noutăţile, învingerile, posessiunile ce nu­miţii princi le voru face séu dobândi.

Acestu privilegiu a fostu renoitu in anulu 1620, si de acum'a in colo aparù diariulu seu (in limb'a flamica) mai regulatu si mai desu ca mai nainte, cam 3 numeri la septemana. Numerulu celu mai vechiu ce se afla in biblio­

tec'a reg. din Brusela este inse numai de la a-nulu 1616. P e urma aparù la 1643 „Le postil­lon ordinaire" in limb'a francesa si „Den ordi-narissen Postillon" in limb'a flamica si in fine „Courrier véritable des Pais-Bas", numita si „Relations véritables" de la 1 6 4 9 — 1 7 9 1 ; celu d'antaiu se publica in Antwerpen, césta din urma in Brusela. In cele 9 provincii ale regatului de astadi,Bclgiu,esîstau la anulu 1756 numai 5 diarie politice, dintre cari 2 in limb'a flamica, 11 esistau la 1813, 61 in anulu 1842, 122 la 1847, 244 la 1856 si 262 la anulu 1858. Diariulu celu mai insemnatu, care se pdte numi dîariu de lume este si astadi „Indé-pendence Belge."

In Olandia se parc cà a esistatu unu di­ariu la anulu 1617 ori 1619, ce apărea de 2 ori in septemana; den anulu 1619 se citéza di­arie den Leyden si den Haag, dara bibliotec'a reg. din césta den urma cetate posiede numai unu esemplariu de ele den 1626; se afla inse la 1639 in Amsterdam unu diariu redigeatu in limb'a francesa. Cea mai vechia fdia politica este „Haarlemschc Courant " ; la 8 januariu 1656 redese Avramu Casteleyn numerulu d'an­taiu alu „Weckelijke Courante van Europa." Nu tardiu dupa acestea titul'a i se schimba in Haarlemsche Courant éra la 8 januariu 1856 serbà numit 'a fdia jubileulu ei do 200 de ani, la care ocasiune editorulu presentu, Job . En­schende si Eiiu, presentara abonatiloru unu facsimile den numerulu d'antaiu de la 1656. In bibliotec'a reg. den Dresda se mai afla cate unu numeru de ' / 2 cdla in 4° den 2 foi olandese din acel'a-si anu, cu titul 'a: Advysen 1656 ins Graven Hage voor den authour: by Calaminus ende men verkoopse b y Henricus Hondius si Vrydaeg8ePosttydingen uyt's Gravenhage 1656. Primulu diariu francesu apărea in Olandia ca „Gazette ou nouvelles politiques de Leide" re ­digeatu dc fraţii Stefan u si Ioane Luzac. In anulu 1828 erau in Olandia 26 diarie politico si 57 nepolitice si de tdte erau la 1858cam 210.

Cumca Angl ia nu este léganulu diaristi­cei, pe cum se credea mai nainte, am aretatu degiá. P r in acea inse nu a voitu cineva se dica cà acésta tiéra nu ar fi avutu asiá-ceva inca fdr­te tempuriu, adeca nisce foi in asemenare dia­rieloru noi nemtiesci.

Ele aduceau tot deuna cate o insciintiare politioa do insemnetate. Asia "d. e. museulu den Britania posiede urmatdriele bucati : „Joyfull newes froni the new found world, of things used in physick, brought from the West lnd ies (Londra 1580), Newés from spain and Hol­land (1593), Newes out of G e r m a n y ( l 6 l 2 ) s.a. La 1622 o societate de editori incepù a rédige o fdia de septemana cu titul'a: „The certains news of the présent week." Numerulu celu mai vechiu cunoscutu se datéza la 23 maiu cele urma-tdrie (den 30 maiu 1622) mai au adausulu : tra-dusu din limb'a olandesa, ce'a ce aréta originea. De la 23 augustu (dara nu abiá de la 25 sept.) figuréza ca redactoru dre-care Nathaniel Butter care pana acum'a publicase diarie scrise, dara este batatoriu la ochiu cà in tdteaceste foi peri­odice, ce urma un'a alteia, nu se afla neci unu cuventu despre Anglia , ce'a ce s'a intemplatu den fric'a camerei „stelate" (parlamentu se dice acuma). In 1640 so perdulu urmele acestei „Week ly News" ce candu si candu aveau si titul'a laterala de „Mercurius Britannicus" dara sistandu-se camer'a stelata si intrandu in viétia parlamentu lungu numitu, începu se prospere si in Angl ia er'a libertăţii do presa pentru afa­cerile interne, càci de la 1641 pana la readu­cerea Stuardiloru se pdte u rmăr i „Diurnal Occurrences in Par l iamentu" dea rendulu. Lan­ga aceste diarie oficidse resarira la 1643 20 do diarie politice, cari firesce cà in cea mai mare parte aveau forma si cuprinsu de pamfletu, si pana la 1660 se născură si périra peste 2 0 0 de diarie de tot feliulu de colori. Candu C a r o l u I I érasi s'a urcatu pe tronulu strabuniloru sei, micsiorà numerulu diarieloru, dara ca desdau-naro câştiga in partea sa o fdia ce esistá cam de 10 ani, „The Politik Mercury" si a folosit'o ca foia guvernamentala. Pentru ca sc aiba pen­dant (contrarietate) pentru „Gazette de France" mediloci se se rédige sub supraveghiarea unui vice secretariu de statu fdi'a „Oxford Gazette" incependu de la 7 novembr. 1665, acésta fdia esi pe urma de la 1 febr. 1666 regulatu cu numirea de „The London Gazette." Ea erá ti­părita numai pe o parte a cdlei si aducea, afara de insciintiari politice den strainetate, inca ici-colè cate o anunciare. Doi ani mai nainte a a-dusu Roger L'Estrangu — bine cunoscutu din istori'a literaturei anglese, portandu titula de „Surveyor of imprimery and pr int îng presses"

— in diariulu seu ce avea numirea: „The king-doms's Intelligencer of the A'ffaîrs now in agi­tation in England, Scotland and Ire land" re­gulatu anunciari de cârti si in nru lu 1 chiar o notitia despre retipărire. Pent ru acea emise Carolu I I la 1680 o stricta „Proclamation for suppressing the pr int ing and publishing unl i -censed Newsbooks and Pamphlets of News." Acum istorisesce diu Hat in cà pe acel'asi tempu dre-care Moranville a publicatu in Londra o traducere francesa den „London Gazette" care a aparutu de 2 ori in septemana ca dia­r iulu anglesescu, dara fiindu cà si-a permisu schimbări însemnate in testu, se pare a fi fostu suprimata. Cu revolutiunea den 1668 incepù si er'a ndua pentru diaristic'a politica anglcsa, si de aici se datéza curagiulu ce pana in momentulu de fatia caracteriséza diaristic'a anglesa. Pe acestu tempu apăreau in Londra 18 diferite foi politice-periodice, dentre cari cea mai cetită si vediuta erá „Postman", o fdia re-digiata de unu fugaritu franoescu in limb'a an-glesésca, si apărea de 3 ori in septemana, ca cele lalte. In anii următori nu se înmulţiră aceşti numeri ; la 1731 esistau numai 19, dara treoerea loru se totu mariá in proportiune. Asiá d. e. la 1753 vendeau tdte diariele den Londra 7,411.757 esemplarie, la 1790 14,035.739, si la 1792 chiar 15,005.760. La 1822 se urcà n ru lu diarieloru anglesesci la 280, dintre acestea erau in Londra 57, 130 in comitate si Wales, 31 iu Scoţia, 54 in Ir landia si 8 in insule. I n L o n d r a s e tipariau 16,254,634 esemplare, in provinoie abiè 8,525.252, dara darea anuala de timbru se urcá cam la 10 mi-lidne de franci. Capitalulu inmensu ce se rece-rea in Angl ia pentru a întreprinde unu diariu nou, esplica caus'a de ce in anii do la 1821—31 numerulu diarieloru in Angl ia s'au inmultitu numai cu 14—15; acésta causa domnesce si astadi estmodu, cà numai unu diariu nou „Daily News" (intemeiatu la 1846) a fostu in stare a se lati si sustiene. Scăderea dârei de timbru ce se facù la 1836 si suspinderea totala a ei den 1856 provoca mare schimbare in dia-ristica; tdte diariele perdura den abonenti, es-ceptiunandu „Times" si: „Advertiser" càci pana ce la 1831 se numerau numai 295 diarie engl, se facura la 1841 degiá 472 , la 1851 5 6 3 , la 1861 1102 si la inceputulu 1866 erau 1257 (intre acestea apăreau in fie-care di 78 , 537 esiau brosiuri la f / 4 anu, intre cari 196 teologice); acestea erau asiá împărţite cà veniau pe Londra 226, pe provincie 707, pe Wale.« 43 , pc Scoţia 130, pe Irlandia 128 si pe insule 14. Diariele de di se tipariau in 248.000 esem­plarie, face la septemana (dominec'a nu esiau) 1,488.000, lu anu : 77,376.000. Dentre diariele mai vechi se mai sustiene „The London Ga­zette" „The Stamford Mercury" (de la 1695), „The Morning Clironicle" (de la 1760), „The Morning Post" (de la 1772), „The Morning Hera ld" (de la 1780) si in fine „The Times" (de la 1785).

- (Va urmá.)

Econeiuia. Tergulu de Viena.

Pret iuri le negdtieloru sunt :

centenari ulu (marge, mage)

Bwmbacuht Egipt ianu 100 fl. 110 fl. „ Nordamer. middl. 7 7 — 5 0 „ „ Grecescu 68 „ „ „ Levantinu 1. 60 „ „ „ Persianu 50 „ 53 „ „ Ostind. Dhol. fair 55 „ „ „ „ Surate fair „ „

Cânepa de Apat in 19—21 „ „Ttal i 'a , curăţite fainc62 fl. 80 fl. „ „ ,. mittf. 50 „ 60 „ „ „ Poloni'a naturala 17 „ 18.50 „ , „ „ curăţita 25 31

Jnulu natural de Polonia 18.50 21 „ „ Moravia natural 25 35.50 „

Mierea de Ungari 'a naturala 18 1 8 ' / 2 „ „ „ Banatu alba — — „

„ Ungari 'a galbena 1 8 % 1 9 % ,

Senienti'a de trifoiu din Stiria cea roşia curăţita 30 —

„ „lucerna i ta l iana30 „ „ „ „ francésca40 „ 42 „ „ n n ungurésca26.50 27

curăţita 28 „ 29 „

Talp'a lucrata (Pfundleder prim.) 86 „ 90

„ ( „ Corametti)77 „ - , daca

i

Pelea de bou, uda ou cdme, oea din Poloni'a de 8f 2 1 — 2 3 cr.

„ din Ungari'a de 8f 24—25 „ „uscata cent. 5 1 — 5 4 fl.

» vaoa „ „ 53 „ 55 „ v i t i e l u „ „ fora capetine 130 „ 137 „ cu capetine 119 „ 123 „ din Poloni'a 89 96

»

» Cleiul pentru templari celu negru 13 14

celu brunetu 17 „ 19 celu galbenu 19 21

Oleuh, de inu 32 3 3 % „ „ rapitia (rafinatu) — „ - „ „ terpentinu galitfanu 13 % 1 4 % „ „ rusesou 15 „16 „ „ „ austriacu 19.50 20

Cohfoniu. 7 „—• 7 % 8m6Va négra 5 % „ 5 % „ Unsôrea de cenuşia dinIliri'a 18 % „ 1 8 %

„ „ Ungaria (alba) 1 5 % 15»/ . „ „ „ „ (albastra 14.00 14.50

Rapiti'a din Banatu, metiulu „ „ austriacu

Perulu de capra din Romani'a 26 fl. 28 fl.

Laria de die, cea de ierna 115 „ 120 „ —

5.00 „ 5.37

»

véra » » » „ mielu „ die din Transilvani'a 115 „

110 „ 120 „ 190 „ 200 „

„Brail'a,Jalomiti'a80 „ Romani'a mare 76 ,, n n »

„ „ „ „ mica 70 „ 72 „ — „ „ tabaci (Gärber) din

Romani'a 78 „ — — „ „ die din Banatu, cea

comuna, grdsa 65 „ — — „ „ die din Banatu tigai'a 75 „ — — „ „ véra din Besarabi'a — „ —

Unsôrea de porcu 38.50 „ 40

Slanin'a afumata 4 3 „ —

Cêr'a din Banatu si din Un­gari'a, cea galbena 125 „ — 127 — cea nălbită , — —

Prunele uscate, din 1865 25 „ — 26 Zaharulu Raffinade 30.50 31.50

Melis 29.50 30.50 „ Lompen 28.50 — 29

Graulu din Banatu 89 fif metiul 5.60 cr. Ordiulu .72 „ „ 2.90 „ Ovesulu din Ungar. 50 „ „ — 2.12 Seulu de die din România — — Coltidni (Knoppern) I. din 1866 14.00 15.00

„ „ II. „ 1866 13.00 14.00 Dirdie (Trontie) Unguresci, albe 10.50 10.75

„ — „ jumetatc albe 8.25 9 „ — „ obele — 6 6 % „ — „ ordinare — 5.25 5.50

V i e n a , 26 aug. 1867.

Tendinti'a deprimatdria a daraverii nu facù naintare, dara se cam sustienùpana la sfer-situlu septemanei. A contribuitu multu la a-cést'a si reulu ce isvorl din lontrulu tierii nds­tre, aretandu-se pretutindenea impedecarea es-portului dîn causa oà medilocele de oomunica-tiune nu ajungu se satisfacă recerintii. In bur-s'a de astadi a bucateloru cercarea incepù a fi mai viua. Strainetatea a inceputu a întreba dupa grâu, asemenea facu si morile, luandu din tergu cam 50.000 meti de grâu si platindu unu m. ou 1 0 — 1 5 cr. mai scumpu ca in sep-teman'a trecuta. Ordiulu inca va se fie maioer-catu pentru cà fabricele de vinu-arsu incepu la lucru. Farin'a avù trecere cam bunisidra in de­cursulu intregu alu septemanei. Morile au in­ceputu tdte la lucru. La farinariile din Unga­ria sosescu multe procurări din strainetate.

însemnările oficiale ale pretiuriloru sunt: Graulu de Banatu, 88 /89 U cu fl. 5.60, de 86 /89 af den Viena, fl. 5.70. Secar'a den Un­garia 79 /80 Sf fl. 3.50—60, in Viena. — Or­d i u l u de Ung. 72 U cu fl. 2.90. — P a p u -s i o i u l u 3 fl. — O v e s u l u nou, fl. 1.70—1.90.

Pesta, 2 3 august.

Astadi avù graulu cercare cam buna, fi­indu cautatu pentru esportare si din partea consumatoriloru. Pretiurile rcmasera neschim­bate. Mai multu se cercau soiurile de grâu medilociu de 84, 85 si 86 U si trecură cam 10,000 centenarie ou fl. 4 .90—5.10 . Soiurile mai grele inca fusera considerate. — S e c a r a mai putienu ceroata, pretiulu cu 5 cr. scadiutu.

— Ordiulu cu 2 fl. 5 — 1 0 cr., trecere putiena. — P a p u s i o i u l u in marfa efectiva*erá mai placutu, trecură cam 5000 meti cu 3 fl. 10 cr. — Ovesulu dede putienu de terguitu.

A r a d u , 24 aug. n.

Secet'a duréza ne'ntreruptu si pe di ce merge devine totu mai apasatdria si sentîtdria. Este momentulu celu mai decidîatoriu pentru papusioiu si vinu, si daca catu de curundu nu ni va dá ceriulu o pldia buna, vom suferi scă­dere in numitele ddue ramuri ale economiei. — Altcum în decursulu septemanei trecute re-mase pretiulu grauntieloru cam neschimbatu si inca se ascépta o tendintia mai firma pentru cercarea loru. Se vendura mai multo mii de meti de grâu curatu ou fl. 4 .50—64 de meti. Alte partite mai însemnate trecură la curtea calei ferate cate cu fl. 4 .40—4.45 . In tergulu de ieri nu erá mare imbuldiéla de bucate si deosebitu de grâu curatu. Cea mai frumdsa marfa erá de 4 fl. 30 si 35 cr. la metiu. S e-oar'a este mai reu cercată, se vinde cu 2 fl. 60 — 7 0 cr. O r d i u l u este putienu, trece cu 1 fl. 7 0 — 7 5 or. celu nou. P a p u s i o i u l u incepe a fi cercatu, pentru cà la celu nou nu au prè multa sperantia. Muresiulu e tare secatu.

Temis idr 'a , 23 august 1867.

(Reportulu de septemana a Loidului din Temisiôr'a.) — Tendinti'a parte nefavo­rabila parte nesigura a piatieloru străine, pre­cum si daraverea de totu rea din piati'a de la Pesta, dara mai multu lips'a mediloceloru de transportu oare impedecá totalu spedarea buca­teloru adunate, tdte acestea influintiara supra pretiuriloru grauntieloru, scadiendu la bucatele prompte cate 2 0 — 3 0 cr. la metiu. — Din cau s'a calamităţii causate prin impedecarea comu nicatiunii se caută mai putienu marfa prompta de oatu cea la terminu. Grâu la terminu pro sept. opt. 84—89 % U cu 4.10, 86—89 cu 4.25—30, 87—89 V , cu 4 . 3 5 — 4 0 .

Din caus'a scăderii pretiului se si aduseră in acesta septemana mai putiene bucate, ca in septeman'a trecuta, abiè veniseră vr'o 10.000 meti. Ordiulu, acarui calitate buna este cercată, se aduce fdrte putienu la piatia. Ovesulu, sca­diutu fiindu-i pretiulu, n'are cercare asia de buna, cum avea in septeman'a trecuta.

Notàmu:

G r a u l u , oaparile, 86 /89 U cu fl. 4.40— 0.00; 87 /89 8f fl. 4 .25—4.35; 86 /89 V , & cu 4 fl. —4.10 cr. — Secar'a 78 /80 U cu fl. 2.50—0.00. — C u c u r u d i u l u cu fl. 2.60— 2.65. — O r d i u l u 6 6 / 7 0 U cu fl. 1.70—1.75. O v e s u l u 46 /48 Sf cu fl. 1.20—1.30. si 1 0 % .

Usuare pre anulu 1867.

Comitetulu bursei din Vesta de marfe si efecte — intielegendu-se cu comitetulu loidu­lui den Temisidra — a decisu greutatea mini­mala (cea mai mica) a calităţii grauntieloru pentru anulu curgatori u, in urmatoriulu modu:

Pentru grâu 83 gf p. v. metiu aust. „ secara 77 gf „ „ „ „ „ ovesu 44 8f „ „ „ „

In vertutea decisiunei făcute la 23 1. o. in siedinti'a comitetului loidului din Tem. s'a primitu greutatea usuala de sus, dandu-i validi­tate si pentru piatiulu d'aici; asiá in catu tdte otaririle cuprinse in usuariele loidului din Te­misidra — esceptiunandu § . 1 9 — remanu in valdre.

Temisidr'a, 24 augustu 1867. Comitetulu loidului din T.

S e c u s i j i u 12 augustu v. 1867.

Traeratulu grâului s'a finitu, si au respla-titu agronomiloru, càci graulu a fostu fdrte ro-ditu. Pretiulu bucateloru nu e stabilu, si in locu de a se urcá, oam scade, — cucurudiulu s'a palitu, desi erá fdrte frumosu si promitea rodu imbucuratoriu la tempulu seu; — caldu-r'a mare l'a vatematu fdrte. Tempulu peste di e frumosu, inse fdrte oaldurosu. Pamentulu e uscatu fdrte, doresco pldia. Ndptea e serinu cu fdrte putiena rdua: — viile inca suntu frumdse, dara prin caldur'a mare se vatema.

D . M a r g i n e a n t i u .

I V A R I E T Ă Ţ I

= Necrologu. Iuliana Beldeanu, năs­cuta Grigoroviciu, prè amat'a soţia a multu sti­matului oatechetu gimnasiale Ioano Beldeanu den Suoéva, repausà dupa o pătimire îndelun­gata de pieptu în 7/19. augustu a. a. lasandu in urma-si pe prè tristulu seu sotiu si trei copi­laşi frageti. Fie-i tierin'a usidral

= Afaceri din Croaţia. In nrulu trecutu aretaramu ca fdi'a natiunala croata. „Pozor" este suspinsa pe 3 luni de dile din partea regimului magiaru. Acuma cundscemu si căuşele din care regimulu s'a aflatu silitu la procedur'a aratata. Ele suntu: In nrulu 184 atitiare si ura contra regimului fiindu oà se dice intr'o corespundintia cà naţiunea (croata) va trebui se afle scutire la rusi, de cumva nu i se va dá dreptulu ce i compete. In nrulu 185 unu corespundinte din Lipicu (Slavonia) se încerca a înnegri regimulu. In 186 unu corespundinte din Pozega se inoérca a inpropá respeptulu di regatorieloru publice si alu organeloru loru, cautandu a desvoltá ura religiunaria. In nrulu 189 unu coresp. din Zagrabia predica ura si despretiu supra regimului, acusandulu pentru nemicirea materiala a fondului tierii. — Fatiacu acésta procedura magiara, partit'a natiunala se ingrîge8ce de venitoriulu ei, si nu voiesce se remana fara organu natiun. A voitu deci mai antaiu se faca ca se reapară „Sviet" (proprie-tariulu ei erá cunoscutulu Voncina, din ataculu avutu cu comisariulu Cseh), dara li se paru cà nu voru poté reesi contr'a legiloru de presa. Deci se decise part. nat. a redige o fdia in străi­nătate care catu de curundu va avo se apară; orasiulu inca nu e cunoscutu.

= Mişcări in Sirmia. La 21 1. c. de oise adunarea numerdsa comitatensa din Buco-var se rdge pe contele Rauch oa se-si revdce sprimarea ce o facu fatia cu dcputatiunea den Sirmia: cumca poporatiunea den Sirmia ar avé tendintie periculdse de statu, càci acésta afirma tiune o privesce poporulu de vatemare si a pro-dusu mare amaratiune in tiéra.

= Adresa de neîncredere se prega-tesce — dupa cum pretinde a sei o fdia din Viena — deputatului Schindler den partea ale gatoriloru, pentru conversatîunea ce o avu cu ocasiunea audientiei la Imperatulu Napóleoné in Salisburgu.

= Den Atena s'a telegrafatu, la 23 1 c. cà nai'a grecésca „Arcadion" a fostu atacata de nài turcescî. „Arcadion" fu aprinsa den par­tea barbatiloru proprii de pe ea si s'a afundatu.

= Deposite de sare in Ungaria. Ministeriulu de finantie alu Ungariei a emisu catra comitatele Ungariei: „Pentru ca pras-torii de vite se pdta primi sarea de la mana d'antaia, ministeriulu a facutu dispusetiuni ca, pe langa cele 11 deposito principale de sare ce acum se afla in Ungaria, se se mai zidésca inca 36 deposite filiale. Comitatele voru face con-scriptiuni in cari trebuie introduşi cu numele locuitorii oetatiloru, proprietarii mai mari si co­munele sateloru un'a cate un'a. Pe bas'a ace­stei conscriptiuni ce este a se impartesi admini-stratiunei de la depositulu respeptivu de sare cei îndreptăţiţi a cumperá precum si comunele voru poté oumperá calitatea respeptiva de sare numai daca li o va avisa diregatori'a comita­tensa, respeptive de statu; despre acestea ad-ministratiunea depositului de sare va face în­semnare acurata. Pretiurile sării pentru vite se voru vedé in unu registru ce-lu va avé fie­care depositu. Se adeveresce prin date statistice oà folosirea sării de fertu a scadiutu in mesura asemenea precumu s'a urcatu folosirea sarei de vite, si cumca celu putienu % den sarea vite-loru — oam 700.000 centenarîe — s'a folo-situ la mâncare, scadiendu prin acést'a venitulu monopolului de sare in Ungaria cu 2 mil. de fi. Deci ca se se delature aceste abusuri, ministe­riulu se ocupa cu planu a scade pretiulu sarei, dara mai antaiu poftesce deslucire despre urma-tdriele: despre medildcele prîn cari s'ar face se încete abusulu cu sarea pentru vite; despre numerulu viteloru si trebuinti'a de sare cate intr'unu comitatu, despre modulu a otari spe­sele transportului, si daca pentru tiér'a intréga si pentru tdte soiurile de sare se pdteluá unulu, si-acel'asi pretiu; si in fine cum s'ar poté pro­cura mai lesne sarea pentru tdta tiér'a fara se scadă venitulu tierii."

= Emisu. Ministeriulu de interne alu Ungariei a emisu ordinatiune catra mai multa comitate, do la marginea tierii, apoi catra mai multe cetati libere, si catra cele 16 cetati sepu-

á

siane din Ungaria in caus'a persecutării facato-} riloru de reu cari fugu den tieri austriaco ce nu se tîenu de cordn'a santulni Stefanu pe teritoriulu Ungariei. In acelu emisu se dico: Ministeriulu de interne in contielegere cu c. presidiu alu ministeriului den Viena au otaritu a concede organeloru de securitate den amen-ddue tieri oa se persecute îndividii ce au cal-catu legea penala séu drecare alta lege dc se­curitate, estindiendu-se activitatea acelor'a (or­ganeloru) si pana in comitatele séu cercurile de langa granitia den tiér'a vecina. Acést'a inse are se se intemple asiá, ca cu ocasiunea perse­cutări loru organele de securitate se se tienj strinsu do legea ce domnesce pe teritoriulu re­speptivu, avendu totodată activitatea loru a s estindc numai supra calcatoriloru de lege.

= D. Boţea redactoru foii „ Elevul u pa trîotu" a sosi tu in Viena. „Debatte" dice „Elcvulu" représenta interesele israelito Romani'a. Precepemu cà domnulu Moritz d< la „Deb." are mare simpatia pentru conatiuna Iii sei ovrei, ne induoimu inso in cele ce ăia despre „Elevulu".

= Fiiulu lui Napóleoné i", ducele d< Re.chstadt, immormentatu la Viena, va fi dust la Francia. Spre acestu soopu — scrie „Li Presse" — va veni dîn Franci'a la Viena « comîssiune de demnitari carea va primi po re pausatulu.

C o n c u r s ă . La staţiunea invetîatoreşca din S i ciot

(Comitatulu Aradului) cu care sunt împreunaţi urmatdrîele emolumintc: 150 fl. v. a. — 20 cn bule de grâu, — 10 cubulo de Cucurudiu, -6 orgii de lemno de focu, — 20 magi de fenu si cortelu liberu cu gradina de legume. —

Voitorii de a ocupa numit'a Staţiune, suni avisati recursele loru, instruate cu debuintidseli documinte, si adresate catra venerabilulu con sistoriu dieoesanu din Aradu; pana in finea lu nei curinte, a le transpune la subscrisulu ii Chitichazu. —

Datu in C h i t i c h a z u (Kétegyháza) 2 augustu 1867.

Petru C h i r i l e s c u m. p

protopresbit. Chisîneolaî 4 [2—3] inspect. distr. scol.

Cursurile dia 26 aug. 1867 a. sér'j (dupa aretare oficiale.)

I m p r u m u t e l e d e s t a t u t Cele cu 6% in val. austr. n n contributlunali n n nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 500 franci)-Cele natiunali ou 6% (jan.)

„ metalloe ou 6°/o n u n maiu—nov.

» 4«/,% » ••••• « fi 4 % » n n 3 % »

E f e p t e d e l o t e r l » : Sortile de stat din 1864 n n n 1860Vs i n o e " e intrege n n „ » i/j separata • • • n TI 4 % din 1864 • • • • » n din 1839, >/5

n baneei de eredet n soc ie t. vapor, dunărene eu 4 % • • n imprum.priucip. Eszterházy à 40 fl. n n n Sal m & „ n n cont. Palffy à n » n prino. Clary à „ » » cont. St. Génois à » r> n prino."Windischgrätz à 20 n » cont. Waldstein à n n n Keglevioh à 10

O b l e g a t i i r a i d e M a r e i n a t ó r e d e p a m e n t u t

Cele din Ungaria » Banatul tem. • • •' „ Bucovina • n Transilvania

62-60 68-10 88-30 80-75 66-80 67-50 69-50 49-50 44-83-25

A c ţ i u n i t A banoei natiunali

n de eredet n n scont n anglo-austriaoe

A societate! vapor, dunar. » n Lloydului

A drumului ferat de nord. » n n stat n n n apus (Elisabeth) n n n sud n u n langa Tisza n TI »Lemberg-Czernowitz

B a n i : Galbenii imperatescl Napoleond'ori Friedrichsd'ori Suveranii engl. Imperialii rusesci Argintulu

77 84 88 73

139 126 84' 94 29 24 24' 23' 17 18 12

70-67-64-64-

691-180-610-106-488-181-170 237' 139. 188' 147' 174.

30

52-80 68-30 88-60 81 -26 67-67-59-70 6 0 — 44-50 33-75

77-40 84-41 88-50 7 3 «

140— 126-71 86-61 97 — 29-U 26 -25 96 — 33-75 18— 19-M 12-Í0

70-M 67-H 66— I 64-M

18O-50 612-106-50 489-1 8 2 -170-î 238-139-71 188-7) 147-a 175-51

5-97 10-02 10-45 12-56 10-30

122-85

5-10-03 10-511 12-66 10-36

123-25

Editor: Vasi l ie Grigorovitia* In tipografi'a Mechitaristiloru. Redactoru respundiatoriu : Giurgiu Popa (Pop).