Credinfa cre~tinli stli la baza

civilizafiei medievale europe-ne. Dar pe parcurs ce biserica

devenea tot mai puternicli si

privilegiatli, au aplirut tot mai

multe revolte cauzate de

disensiuni, intensificate de o

serie de dispute interne,

scandaluri ~i separliri.

O Sf. Vasile (329-79), care a stabilitcea mai populars ~irsspindits re9ulsmonastics in bisericacre~tins de est.

AI n sec. al X-lea, Europa cre~tin~ a Inceput

s~-~i anihileze inamicii ~i s~ se extind~..Pentru o perioad~ de timp acest lucru era

valabil, In mod egal, pentru ambele Europe, ~icea de vest, dominat~ de cre~tinismul catolic~i pentru cea de est, unde biserica ortodox~ liconvertea pe slavi Intr-un ritm constant. Celedou~ biserici sunt deja separate, l~i creez~traditii diferite, de~i Incerc~ri de reunificare aucontinuat s~ fie f~cute.

Cele dou~ biserici aveau In fat~ viitor cutotul diferit. Asupra bisericii ortodoxe se exe-cuta o presiune tot mai mare din cauza extin-derii islamismului. jn vest Ins~ urm~toarelecateva secole vor deveni "epoca religiei", Incare biserica ~i religia influentez~ toate do-meniile vietii.

Atrac~ia imediataAu existat multe motive pentru aceasta.Atractia religiei a avut un impact imediat ~i evi- :d~nt 1ntr-o lume bruta~ ~i nesigurn. Majoritateaoamenilor din epoca medieval~ duceau o viata

O Sf. Benedict curegula lui monastica,ce cuprindea o sche.ma pentru rutina zil-nica, facand clare

responsabilita~ilefiecarei persoane din

comunitate. Includeajuramantul de stabil-

itate, care lega panala moarte fiecarecalugar de casacareia i s-a alaturat.

O Manastirea franceza din Cluny a pornit

reforma monastica ~i a devenit centrul

primului ordin religios adevarat.

cand Sf. Benedict ~i-a conceput regulilemonastice.

Secolul X ~i XI sunt martore ale unei maiprofunde reinvieri, incepand in 910 cu inte-meierea in Franta a m:ln~stirii Cluny. Cur~ndaceast~ mare m~n~stire a devenit un modelpentru altii, ~i in cateva decenii au ajuns s~ fie1500 de m~n~stiri care i-au urmat exemplul.Influenta cluniana: a fost resimti~ in comuni-tatea cre~tin~ din vest, inspir3.nd biserica s~curme abuzurile ~i s~ impun~ o disciplin~ uni-forrrul asqpra membrilor s~i.

, Puterea Papalita~iiIn secolul XI, multe ordine monastice noi aufost fondate, inclusiv cel al cistemienilor foartedisciplinati. Papalitatea a "detronat" dominatiasfmtilor imp~ratiromani ~i a continuat s~ luptepentru dreptul s~u de a controla evenimenteledin cadrul bisericii. Frntia Viermilor a adusaceas~ dispu~, Investitura controversa~, la oconcluzie cu succes. Intre timp, prima cruciada(1096-99) condus~ de Papa Urban al lI-lea aridicat prestigiul papal la noi irulltimi. In sec.urrrultor, papalitatea deja functiona mai mult caun juc~tor in politica europeana: decat ca oforta spiritual~. Secolele XII ~i XIII sunt v~zute

grea cu multe neajunsuri. Acest ' lucru a fi1cut

din promisiunea cre~tirul a unei etemiti1ti plinede bucurie, un lucru, 1n particular, foarteatragi1tor, iar biserica detinea cheile unei vietieteme. Preotimea efectiv a monopolizat sis-temul educational -doar cativa dintre profanierau chiar 1nvi1tati -~i nurnai ei puteau citi ~i1ntelege versiunile latine, grece~ti ~i ebraice Incare era scrisi1 Scriptura. Pomind de la fie~areaspect -~i mai presus de toate cand liturghia afost celebrati1 de ci1tre un preot -biserica adevenit un factor indispensabil 1n a realizacontactul dintre Durnnezeu ~i omenire. Carezultat, religia a devenit centrul vietii oame-nilor si treptat, preotimea a ajuns si1 fie consid-erati1 ca persoane superioare -In cel mai buncaz o eliti1 spirituala, iar 1n cel rnai r;lu caz ocasti1 privilegiati1.

~ Elita spirituala:3 La Inceputul evului mediu majoritatea oame-~ nilor au adoptat viziunea "elitei spirituale".~ Acest lucrt:i era, In special, adevarat In ceea$, ce-i prive~te pe calugari ~i pe maici. Acest fapt~ a fost vazut ca cel mai dorit fel de viati1] cre~tina, ~i astfel monastismul a luat amploa-~ re, a Inflorit la Inceputul secolului al V-lea,

65

EPOCA RELIGIEI

00 Calugari medie-vali atingand un copac(stanga) ~i o biserica in

localitatea St. Albans.construita sub ochiiregelui Offa (dreapta).Activitatea fizica era oparte esen~iala a regu-lei monastice stabilitede Sf. Benedict.

~£,::;

~.~>

~

cina, ~i astronomia. Deasemenea, ei au creatproblemele de intelect, deoarece adesea apa-reau contradictii Intre 1nvataturile antice ~i celeale biseficii. O sefie de mafi ganditofi medie-vali cunoscuti ca filozofi 1nvatati au abordataceste probleme. Cea mai remarcabi1a figura,cea a Sf. Thomas Aquinas (c. 1225-74) a scfislucrarea Summa 1beologia intentionand saaduca credinta ~i ratiunea la acela~i nivel, faptcare ~i astazi reprezinta baza filozofiei catolice.

Saracia sfantaUna dintre cele rnai atractive figufi medievalea fost un italian, Sf. Francisc de Assisi (1182-1216) care ~i-Sl abandonat viata plina de bel-~ug pentru a trai "sfanta saracie". Caldura luiumana ~i dra:gostea pentru 1ntreaga creatie -vazuta In scene ca predica lui catre pasafi -au introdus o noua viziune 1n cre~tinatate care1nainte lua 1n ras lumea rnatefiala. De aseme-nea, Sf. Francisc a Intemeiat Ordinul Francis-can al calugafilor, dedicati saraciei, castitatii ~isupunefii, dar traind 1n lume ca ~i cer~etofi,predicand ~i efectuand lucrafi bune. Printr-ostransa legatura cu Sf. Francis, Sf. Clare a fon-dat ~i el un ordin similar pentru femei, numitOrdinul celor Saraci. Un alt ordin al ce~eto-filor, cel al Dominicanilor a fost de asemeneafondat la 1nceputul secolului XII.

ca punctul cer mai inalt al civilizatiei medie-vale, iar istoricii Evului Mediu sunt inclinati saspun:l ca Ren~terea din secolul XII a fost multmai importaI;tta decat ultima ~i mai renumitaRena~tere italiana. O cre~tere a populatiei, oimbunata1;ire a metodelor din agricultura, dez-voltarea ora~elor precum ~i comertul au dat unnou imbold societatii europene.

intemeierea universita~iiUn prim rezultat al acestei expansiuni gen-erale, a fost o cre~tere mare de oameni edu-cati (de ex., ca ~i administratori, secretari, ~iavocati), iar acest lucru a dus la o dezvoltarea unei noi institutii de invatamant superior -universitatea. Universitatea din Bologna, fon-data in 1158, a fost prima, urmata de cea dela Paris, Oxford, Cambridge ~i Heidelberg.Prin secolul XIV universitatile erau de gasitpeste tot in Europa.

In acela~i timp au fost traduse texte aleautorilor greci care pana atunci nu au fostcunoscute. Aceste texte au fost conservate ~itransmise de catre lumea islamica. Limba incare au fost traduse este limba latina, limbainvatatilor din vest. Ei au deschis noi drumuricatre materii cum ar fi: logica, geometria, medi-

in ochii unora silrncia si u~ilinta SfantuluiFrancisc, atat de supus Evangheliilor, au puso luminil nefavorabilil asupra splendoni ~ibunastilni lume~ti de care beneficia Papali-tatea ~i Biserica. Pe la mijlocul secolul al XIII-lea Papa a devenit un stilpan tentorial InItalia, ~i de asemenea capul unei largi organi-zatii intemationale cu propni ei administratoriinstruiti ~i cu propriile instrumente de colectattaxele. Peste tot biserica avea o pozitie privi-legiatil, fiind sustinutil de 1naltele tribunalespeciale, singurele institutii cilrora li d:ldeausocotealil, unde pedepsele erau considerabilmai u~oare decat cele imputate profanilorpentru ofense comparabile.

Acestea ~i multe alte resentimente au de-venit tot mai man cand ora~ele au 1nceputsilInfloreascil ~i sil se Imbogilteascl, iar nurrulrullaicilor bogati cu ~tiintil de carte ~i bine infor-mati cre~tea. Profanii erau extrem de pio~i ~inernbdiltori sil participe tot mai mult la viatareligioasil.

Printre altele, entuziasmul lor s-a arntat 1nclildirea marilor catedrale catolice de la jurrulta-tea sec. 12, fapt care ar fi fost imposibil de rea-lizat filrn fonduri furnizate de orn~eni de-~ lun-gul multor generatii. Era implicatil evlavia, pre-cum ~i mandria civicil, iar o parte din impulsulde a construi catedrale cum nu s-au mai vilzut

clunic canonic al ordinuluiSf. Augustin

benedictO Papa !nocen1iu a!

O Ve~mintele pur-tate de o parte dinmembrii ordinuluimedieval. Regulabenedictina era flexi-bila, putand fi adap-tata fara o rupturatotala de tradi~ia dintrecut. CaseleClunice erau bazatepe regula benedicta,dar erau parte dintr-o ierarhie vastaavand modelul Clunyin frunte.

66

11-lea intr-o picturiide Giotto, visand laajutorul din parteaSfantului Francisc dea sus,ine biserica dela ciidere. Sf. Francisa fondat ordinul

franciscanilor.

era fara lndoiala o dorint:l de a lntrece altecomunitati. Ca ~i rezultat al acestui amestec demotive, turlele bisericii ~i catedralei erau domi-nate de linia cerului din aproape toate oraselepana In secolul XX -lucru elocvent ~i durabilce aducea aminte de Epoca Religiei.

La cea rnai lndepartata extrema a sa, disen-siunea cu biserica s-a aratat In sine in procesulde deZvoltare a ereziei -forme ale credinteicre~tine In contradictie cu doctrina catolicaexpusa de papi. La lnceputul secolului 12 oputernica erezie a luat na~tere In Provence(sudul Frantei), unde Catharii sau Albigenzii audevenit atat de puternici lncat Papa Inocentiual III a proclarnat o cruciada impotriva lor; aufost exterminati de catre regele Louis al VIII-lea~i de catre nobilii din nordul Frantei caroraac~asta datorie pioasa le-a adus recompensernateriale precum ~i politice.

Credin,e diferiteCatharii detineau ni~te doctrine -de notat eracredinta In natura rea a lumii -care cu sigu-rant:l nu putea sa fie de acord cu catolicismul.intr-un numar de alte secte, de ex. walden-sianismul, accentul era pe intoarcerea la oviat:l caracterizata de o simplitate biblica, cacea pe care Isus ~i discipolii $ai au trait-o -~icu sigurant:l nu condusa de papa ~i principi aibisericii., De fapt se sugerau acelea~i idei din viata Sf.

Francisc, care a ramas In cadrul bisericii ~i adevenit unul din sfmtii ei. Dar dupa moarteasa, franciscanii s-au reorganizat in linii rnaiputin comunitare ~i au fost luate masuri fermeimpotriva adeptilor sfantului Francis care do-reau ca ordinul sa ramana fara avere. Prinsecolul al XIII-lea atitudinea bisericii fat:l deeretici s-a inasprit, iar in 1232 a fost infiintatacelebra Inchizitie pentru a-i investiga ~i eradicape cei care aduceau ofense la adreasa bisericii.

in timpul acestei perioade papalitatea aatins culmea puterii sale politice, In cele dinunna innabu~ind lncercarile Sfintilor imparatiRornani de a controla Germania ~i ltalia.O~ricum, au aparut noi adversitati aproapeimediat. Pe la lnceputul sec. al14-lea Monarhiiau format natiuni-state cum ar fi Franta ~iAnglia. De~i loiali bisericii Monarhii au hotarat

franciscantemplarcarthusian cistercian O lIustra~ie dintr-un manuscris din secolulal Xlll-lea care prezinta manastirea carthu-siana La Grande Charteuse. Regulile stricteale cartusienilor pretindeau un regim greu de

munca ~i ra~ii mici de mancare.

O Tradi~ia monastica s-a dezvoltat in contin-

uare in secolele XII ~i XIII, cu apari~iacalugarilor franciscani, cistercieni ~icartusieni, ~i ordinul militar al Templilor.

s~ nu mai penni~ amestecul Papali~tii 1nviata bisericilor nationale; iar clerul lor, carelncepea s~ formeze imaginea unei bisericinationale, a avut tendinta s~ li sustin~. inmomentul cand Papa Bonifaciu (1294-1303) ~iexprima marea sa pretentie asupra dreptului lapapalitate -de fapt, dominatia peste toti con-duc~torii -puterea papali~tii o luase pe dru-mul declinului care cuclnd deveni catastrofal.

Acest lucru s-a 1nt.1mplat 1ntimp ~ntificat-ului (domnia papei) lui Clement al V-lea (1355-14), care a devenit un prizonier virtual alregelui Frantei, Philip al N-lea. in 1307 papaClement a fost obligat s~ colaboreze la distru-

l'i7

EPOCA RELIGIEI

moment ce papii care existau au refuzat sarenunte la cererile lor, acest lucru a lnrautatitsituatia ~i mal mult: pentru o perioada de 8ani au existat nu mai putin de 3 papi rivali. jncele din urma, Marea Schisma a luat sfar~itdupa Conciliul de la Constanz 1n 1417, candtoti cei 3 papi au fost lnlaturati ~i Martin al v-lea a devenit ocupantul necontestat al tronu-lui papal. jn mod remarcabil, acest scandallung ~i fara precedent nu a lmpiedicat papali-tatea sa-~i recupereze autoritatea.

Separarea a fost lncheiata de o 1ntrun:ire aconciliilor generale reprezentante ale lntregiibiserici, ~i la un moment dat se parea ca ase-menea concilii, In viitor, vor fi autoritateasuprema. Dar dupa o lunga lupta, Conciliul dela Basel (1413-49) a fost manevrat de catrepapa Eugeniu al IV-lea, ~i din acest momentConciliile erau lntotdeauna subordonate papei.

Provocarea bisericiiDe-a lungul timpului, cele mai semnificativeevenimente au fost dezacordurile totale dindiferitele parti ale Europei. jn Anglia, ]ohnWycliffe (c. 1330-84) a atacat bogatia 1n caretraia biserica ~i a pus accent pe biblie (ma! multdecat pe legea bisericii) ca sursa de autoritate.Mai tarziu, ]an Huss (c. 1369-1415) a 'inaintatni~te idei derivate de la Wycliff 1n 1ndepartataBohemie (In prezent vestul Republicii Cehe).

Semnificativ, cei doi au fost implicati In tra-ducerea Scripturii 1n limba nationala (engleza~i ceha). Ideea de ada voie tututor oamenilorsa citeasca Scriptura -~i, In mod implicit, sa ojudece pentru ei ~i~i- a fost revolutionara,

gerea Cavalerilor Ordinului Templului (Templi-erilor), un vechi ordin cruciadic care deveniseextrem de bogat. Arestarile In masa, tortura ~iconfesiunile foI1ate au facut ca Templierii sa fieacuzati de o varietate de lucruri rele, de practi-ci ciudate ~i conspirative, care, de fapt, au pututavea sau nu un temei adevarat. Multi au fostexecutati, iar averea lor data regelui.

Papalitatea discreditataIn 1309, Clement s-a stabilit la Avignon, lagranita cu Franta, ~i aceasta a continuat sa fierezidenta papala pana In 1377. In timpul aces-tei "Captivitati Babiloniene", papii au fost,inevitabil, vazuti ca ~i marionete ale. Frantei,iai intrigile politice ~i pretentiile financiare aleunui papa de mai demult, loan al XXII-lea(1316-34) aproape ca au servit la discreditarea

papalitatii.Dar,.totp~i urma sa vina ceva ~i mai mu:

doar la un an de la ihtoarcerea lui Grigore alXI-lea la Roma, existau 2 papi. Alegerea papeiUrban al VI-lea (1378-97) nu a fost pe ptaculFrantei, ~i In consecinta un grup format Inmare parte din cardinali francezi ~i-au ales pro-priullor papa contracandidat, papa Clement alVI-lea (1378-97). Acest lucru a determinatInceperea Marii Schisme care a durat 40 de ani.Franta ~i aliatii sai l-au sustinut pe Clement, pecihd Anglia, Sffintul Imperiu Rol)1an ~i aliatiilor l-au sus:tinut pe Urban.

Rivalitatea lor a fost continuata de catresuccesorii lor pana In 1409, cand un consiliuat bisericii a hotarat sa ii Inlature pe ambiipapi ~i sa numeasca unul nou. Oricum, din

amenint3-hd s~ sirbmineze pozitia special~ aclerului $i absoluta autoritate a bisericii asupradoctrinei. Majoritatea adeptilor ideologiei ,luiWycliffe au fost v3-nati $i exectuati. Huss a fostprins In curs~ la Conciliul de la Constanz $iars: dar In loc s~ fie intimidat, Bohemianismuls-a rnsculat. Nea$teptat, au Invins cruciadalansat:! Impotriva lor, dar au fost 1mp~cati princoncesiunile obtinute la Conciliul de la Basel.Pe la )urrultatea secolului al XV-lea se pare c~In final biserica supravietuise tutoror crizelorprecedentilor 150 de ani.

O O imagine dinsec. al XI-Iea ara-tandu-1 pe Sf. Martintaindu-~i haina indoua ca sa o impartacu un cer~etor tre-murand. Martin esteun mare exemplupentru calugarii dinvestul Europei.

O Calugar medievallucrind la un manu-scris. Intre 1050 ~i11 50 manastirileerau centre impor-tante de invata~i. pecand Europa ie~eadin Epoca Intunecata.

..~

68