Anul X I V . Arad, SâmbStă, 6І19 Noemvre Wr. 2391

?s № m 98 Ce» fi so ;am. 14 « Ta o ixmS 2-40 •

*«J :1t Ouaiineci Щ Dil «n ft Cor.

iiatn» România j ! Авм-ім 1Й Coc

№ âa ii pentrn Ho-aätt!« şl străinătate рэ

sis éö fraaei

D e » >*ег*»;«<«ітм SC-IWSFiiTSMKÏI.g

schi» aostfi fîecsre ч?т 20 (v-Чіаилаепіле ав •* kut>

?»>eicn pentrn oesj f* «omitvt SOS.

ïenim sănătatea poporului. J/j sânul poporului nostru bântuie un mare

număr de rele, cari primejduiesc tot mai muit atât sănătatea morală cât şi pe cea fizică. E, înainte de toate datoria preoţimei ţi a învăţă orimei de a veghea, ca aceste rele nu numai să nu prindă rădăcini şi mai adânci, ci ca ele să se stîrpea>că cu de săvârşire. Multe din ele s'ar putea înlătura pe lângă un dram de bunăvoinţă şi de energie.

In unele părţi ale ţării alcoolismul face ravagii înspăimântătoare. Averi întregi se prăpădesc din cauza acestei plăgi a civili­zaţiei, multe energii se cheltuiesc înzadar, o groază de crime se deslănţuesc şi pro­cese peste procese se poartă spre nespusa pagubă a înaintării noastre. Toate acestea s'ar putea evita dacă preoţimea şi învăţă-torimea ar premerge cu exemplul şi ar sta la orice ocazie gata cu sfatul şi cu îndem­nul. Din partea autorităţlor civile s'au luat adesea măsuri de îndreptare, dar ele n'au prins cum se aştepta, tocmai fiindcă factorii conducători ai poporului nu s'au întrepus, dupăcum le era datoria.

Socotim că e momentul potrivit a stărui puţin asupra alcoolismului, care subminează pe zi ce merge sănătatea poporului, ceeace se poate constata în fiecare an cu prilejul asentărilor, şi cu prilejul statisticilor relative Ia marea mortalitate a copiiilor noştri. Şi progresul îngrozitor, pe care îl face tuber­culoza, trebu e pus în mare parte, în con­tul alcoolismului, care nu-i face neoameni

numai pe cei atinşi de el, ci şi pe urmaşii acelora.

Cunoscând puterea acestui flagel, preoţi­mea şi învăţătorimea va trebui să lucreze pe toate căile, ca să stârpească molima aceasta păgubitoare. In primăriile comunale să stăruiască, ca cârciumele să se închidă în Dumineci şi sărbători, iar în zilele de lucru, când ţăranii noştri, în lipsa altor ocu­paţii, se simt îndemnaţi a se duce la câr­ciumă, să li-se dea mai bine cărţi de cetit din cari să se lumineze şi să se desfăteze şi chiar şi când se duc la cârciumă, acolo să nu fie siliţi a consuma numai rachiu, ci să li-se dea ocazia de a putea bea şi ceai, care nu e vătămător sănătăţii, şi e o beu-tură foarte plăcută. Să se caute ca cel pu­ţin birturile comunale să se prefacă încetul cu încetul în ceainerii poporale, în cari să se găsească în cel puţin câte un exemplar şi gazetele noastre poporale, cari cuprind o hrană sufletească atât de edificatoare. Vă atragem în acest scop atenţia şi asupra unor reviste poporale, cari dacă s'ar găsi cel pu­ţin în birturile noastre comunale, ar dovedi că suntem în adevăr un popor, care nu tră­ieşte numai pentru împăcarea necesităţilor corporale, ci pentru un ideal. Foarte bune reviste pentru popor sunt: * Albina-* din Bucureşti (5 cor. pe an) şi * Luminătorul* din Chişineul Basarabiei. Aceasta din urmă e o revistă de cuprins religios, foarte po­trivită pentru popor. Românii basarabeni, cari sunt într'o măsură cu mult mai mare, ne­ştiutori de carte, decât noi, o citesc cu o mare predilecţie. Deşi ea e tipărită cu literele ci-

rilce cunoscute de ţăranii noştri mai în vârstă, ea se poate ceti uşor şi cu mare folos.

Numai dând poporului ceva în schimb pentru alcool, îl putem abate delà acesta. Să nu credem că predicând necoitenit în contra acestui viciu îl vom putea desfiinţa. Cercând să-1 abatem pe popor delà băutură, trebuie să-i dăm în schimb un echivalent şi acesta nu poate fi alta decât o bună hrană sufletească extrasă din cărţi, reviste şi jurnale, fie că le citeşte direct, fie că le ascultă în şezători poporale, cari se pot or­ganiza la sate fără nici o greutate.

Tot un echivalent ar fi şi coisumul de ceai, cum se practică aceasta în multe ţări mai înaintate decât a noastră şi chiar şi în unele, despre cari sântem deprinşi a nu prea auzi lucruri mari. Aşa d. e. în Bul­garia se lucrează pe acest teren cu foarte bune rezultate. Un respectabil număr de sate bulgăreşti nu dispun de cârciume, în schimb fiecare sat are vre-o casă de cetire, unde se poate consuma ceai şi braga, şi aproape fiecare sat are reuniuni de tot fe­lul, cari îi abat pe ţărani delà lucruri slabe. Lucrând astfel, Bulgarii sânt într'un frumos proces de desvoltare; ei sânt un popor treaz şi harnic, care merită să servească şi altora de exemplu.

Pentru combaterea alcoolismului ar fi de dorit, ca să se organizeze pe sate şi aşa numitele lo/i de ale banilor templieri, cum e cea organizată nu de mult în Sibiiu sub numele de »Loji Andrei Şagma*., şi cea organizată în Arad, cari dau bucuros in-

POIŢA ZIARULUI . T R I B U N A . .

Senei. Zadarnic moiu azi pana în cerneală S'adun ale trecutului resfiăngert, Zadarnic vreau să cânt cu glas de îngeri Căci propriul meu suflet mă înşală.

Ca un nebun înfrânt de cruda-l boală Trec noaptea pe aleia de sub sângeri, Căci nici Erato cea cu ochi de plângeri Nu mi mai apare azi sentimentală.

Sub bolnava mea lampă pe mescioară Lângă portretul unei dragi copile Adoarme o cartea meşterului Kant.

Şi ca 'ndemnat de-o taină funerară Un glas pare că-mi zice dintre file : ^Prostul viaţa, o nul un neant /«

A. Cotrue.

Din lumea celor cari nu cuvântă:

Cfind s t ă p â n u l nu-i acasă . . . De Em. Gârleanu.

In odaie linişte. Lin şte şi-un miros I Pe poliţa din dreapta, pe o farfuria, stă uitată o bucată de caşcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbă­tut până la cel mai îngust colţişor ai casei. Şi din gaura lui, din gaura de după sobă, şoricelul nu-şi mai găNeşte locul. Parcă-I trage cineva de mustaţă, afară. Să iasă, să nu iasă ! Mai bine să se astâmpere Să se astâmpere, uşor de zis; dar caşcavalul? Vezi, asta i asta: Caşcavalul Să 'n-ch dă ochii. I-a închis. Prostul ! Dar ce, cu ochii miroase ? Şi brânza-i proaspătă. Mai mâncase aşa bunătate acum vre-un an Dar par'că nu-1 mo­mise într'atâta ca aceasta de acuma. Să 'ncerce. Face câţiva paşi mărunţei, până 'n marginea as­cunzătoarei Iui. Măcar s'o vadă. Unde-o fi? De unde I vrăjeşte, din ce colţ îl pofteşte cu atâta stăruinţă la dânsa? A! uite-o, colo pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni ! Dar cum ? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan Asa, bun! Pe urmă.. Pe urmă pe unde s'o ieie? Pe lângă du­lap? Nu. Pe după jilţul cela? Nici aşa. Atunci? Păi, lucrul cel mai abun e să se suie de adreptul pe perdea şi de-acolo să treacă pe marginea lăvice-rului din pereta, până la poliţă. Şi-odată la caş caval, lasă. n'are el nevoie să-1 înveţe alţii ce să facă cu dânsul. Dar motanul. E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Şi, Doamne, mulţi fiori i-a mai vâ ât în oase motanul cela. Dar poate nu era

în odaie Ha? nu era? Nu. Orişicum să mai aş­tepte puţin, să vază, nu se mişcă nimeni, nu-I pândeşte cineva?

Cum să nu-1 pândească ! Dar de când aşteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul şoricuţ. Daca nu mâncase el ca şea valu, căci mi osui cela îi sbârlise şi lui mustăţile, păi n u l mâncase toc­mai pemru asta; s ă i momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni şi lucioşi ca sticla cu mus ăţile întoarse, subţiri si ascuţite ca oasele de peşte, stă neclintit, după perna de pe divan, şi-aşteaptă L'a zărit. Uite-1, îi vede măgeiile ochilor. Iese ? Iese oare. Da, da ; aşa, încă un pas, încă unui, doi. aşaa!

Dintr'o săritură a fost cu laba de-asupra lui.

Bietul şoricuţ n 'avusese vremea nici să treacă d incoo de sobă. II apasă puţin cu unghiile, apoi, repede, îl ia Intre labele de dinaime, II strînge de drag cei , îl răsuceşte I< aer, şi-1 lasă ameţit pe podele. Şi I priveşte, gândind. Caşcaval ţi-a trebuit ! Poftm caşcaval I Doamne, ce bun o să mi pară mie după ce te oiu crănţăni. Dar mai întâi să se mai joace puţin, cu dânsui.

II pune pe picioare, îl lasă să se desmeticească, să 'ncerce să fugă şi i-ar v e a să-1 prindă In cleştele labelor. Dar ce s'aude ? Un dupăit gră­bit pe sală. Vai, e Corbici, cânele 1 Nu i vreme de pierdut. Din două sărituri motanul e In oc-mţa sobei, iar şoarecile, mirat că scapă, zăpăcit cum poate, o şterge în gaura lui. Corbici vine, nebun ca 'ntotdeauna ; în mijlocul odăii se o-preşte, adulmecă, lacom, mt osul de caşcaval, apoi, zărind motanul se repede fi latră cu înver-

Bag. i » ? R 1 B U Nâ« 1$ Noemwe a. I9i@

formaţii şi îndrumări ori cui le cere. Popo­rul suedez. în sânul căruia se află nenu­mărate loji de acest fel, e o dovadă, ce poate face pentru civilizaţia omenească un popor care se ştie reţine delà rele.

Dar şi şcoala ca institut de educaţie e datoare să contribuie la sanarea relelor so­ciale de cari sufere poporul. In legătură cu învăţământul despre natură să se arate in­fluenţa stricăcioasă a alcoolului, în legătură cu geografia să se arate ce fac anumite popoare şi anumite instituţii pentru păstra­rea sănătăţii lor sufleteşti şi trupeşti.

Ar fi de dorit ca să se organizeze chiar societăţi de şcolari abstinenţi, după mode­lul celei organizate la şcoala normală din Arad, iar între serbările şcolare de peste an să fie una, care să se ocupe cât se poate de intensiv cu problemei alcoolismului.

Lucrându-se sistematic atât în şcoală cât şi afară de şcoală, prin exemple vii şi prin stăruinţe necontenite, e cu neputinţă ca să nu se stârpească răul care ne aduce pa­gube atât de însemnate, nu numai nouă celor de azi, ci şi urmaşilor noştri.

P r o c e s d e «agitaţ ie*. Vineri, 25 Noemvre o., va avea ioc înaintea tribunalului din Săimar procesul de >agiisţie« pornit împotriva părintelui Constantin Lucaciu dia Dorolţi, pentru un dis­curs rostit pe vremea alegerilor.

Aplritorul dlul Lucaciu va fi dl Dr. Aurel Lazar, advocat In Oradea Mare.

împotriva părintelui Constantin Lucaciu se porneşte aceiaş goană care s'a pornit pe vre­muri împotriva tatălui säu, Dr. Vasile Lucaciu, »popa din ŞişeştU — apărător al românismului s'urgh'.unit în Sătmarul despoiat de drepturi.

»

Un episcop român care îşi înţe­lege chemarea. Zilele trecute s 'a des­chis în Lugoj prima cantină şcolară, o nouă instituţie care s'a înfinţat Ia stăruinţa damelor române din Lugoj şi e în func­ţiune de Luni. Ac?astă cantină dă prânz gratuit de рз acum Ia 33 elevi şi eleve delà şcolile române din Lugoj şi e susţi­nută de Reuniuaea femeilor române şi din contribuiri benevole.

sunare. Ar sări în ocniţă dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască de neliniştit ce-i, mârăie şi latră. Apoi, tace, şi cu ochii ţintiţi la motan aşteaptă să se scoboare. Numai uneori întoarce capul spre poliţa de unde brânza par'că 1 ademeneşte. Şi astfel câteşi trei duşmanii: şoarecele în gaură, motanul în ocniţă, şi cânele în mijlocul odăii, se pândesc munciţi de aceiaş gând.

Dar paşi apăsaţi cutremură sala. Ce ! Stăpânul ! Repede atunci: motanul se 'nghesuieşte şi mai în fund, iar cinele o şterge sub divan ; numai şoarecele, mic cum era rămâne Ia locul lui. Stă­pânul intră; obosit de muncă, îşi aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i-se face foame; se 'ndreaptă spre poliţă, ia felia de caşcaval, taie o bucată de pane, şi muşcând când din-tr'una când dintr'alta, mancă din plin cu poftă.

Şi din trei părţi, trei perechi de ochi îl urmă­resc cu pismă.

Intre cei dintâi cari au contribuit pentru scopurile acestei instituţii frumoase e tină rul episcop al diecezei Caransebeşului Dr. Miron E. Cristea, care a dăruit] suma, de 500 coroane.

Numele noului episcop al Caranstbe-şuîui îl vedem pomenit pretutindeni unde e vorba de alinarea suferinţelor celor să­raci şi sprijinirea instituţiilor cari muncesc pentru cultura poporului românesc. Che­mat d.'n încrederea poporului, în fruntea unei dieceze, acest cap al bisericii simte marea lăspundere ce-a luat o asupra sa şi nu se mărgineşte numai la sfaturi bune şi frumoase, ci merge înainte cu pilda fapte­lor pozitive.

Iată un episcop român care îşi înţelege chemarea !

P e n t r u >Voinţa Na ţ iona lă* . In пшѵ.йтій m*i recent al »Voirttsi Naţionale* afiăm, spre ma­rea noastră surprindere, un articol, reprodus din ziarul isgonit ia noi prin boicot. Şi facă unul dintre articolele, In сам organul fără convingeri din Budapesta, chipurile de a apăra pe » bătrâni* împotriva noastră, se Improviza tn apărătorul fără rezerve sl amblţllor seniie din viaţa noastiă poli­tică, împotrivi cărora se manifestă tocmai acum o reacţlune atât de puternică In cpîniunea noas­tră pubiică. Curios) Organul tinerilor cadre din partidul hberal, In înfrăţire şl comunitate de idei cu organul detracat din Budapest«, care, adm! ţând o analogie, îşi i n t e r u l tă reprezinte un tei de cadre vechi Ia noi, minus Iasă Îndreptăţirea morala şi intelectuală, ee le face să nu reziste comparaţiei. Confratele nostru dacă nu e sus­ceptibil Ia aceasta distincţi, ar II bine, tn orice ciz să fie mal precaut chiar In Interesul repu­taţiei stle. Atunci când In opiniunea noastră pu blici este declarată de o raş ine Insaş existenţi ziarului din chestiune, confratele nostru Îşi alege Intr'adevăr foarte nepotrivit timpul de a repro­duce articole dm e l Presupunând fireşte, că re­producerea s'a făcut numai la întâmplare şi n'au ajuns influenţe interesate de aici să seducă bu-nacredinţă confratelui bucureştean.

*

închiderea circiumelor In comita­tul Aradului. Acţiunea pornită de Ro­mâni în adunarea congregaţonala din urmă împoiriva alcoolismului Ia ţară începe a aduce roade. Propunerea dlui V. Goldiş, aprobată şi de şefii comitatului, începe a se pune în practică.

Reprezentanţa comunală din Mândruioc şi Cicir a ţinut ieri şedinţă şi la propu­nerea harnicilor preoţi locali au hotărît, cu unanimitate, ca pe viitor circiumele să stea închise ziua întreagă în Dumineci şi săr­bători.

Iată o pildă vrednică de a fi urmată ş' de celelalte comune din comitatul nostru şi toate celealalte comitate.

*

C o n s t e l a ţ i a po l i t i că în Croa ţ i a . Din Agram se anun ţ i : Luni, 21 Noemvre, In presară deschi­derii dietei croate toate partidele politice vor ţi-nra şedinţe pentru a hotărî auapra aiiiudiml lor. După ce Banul n'a putut să ajungă Încă Ia înţe­legerea cu nici un partid şi e hotărît să continue tratativele, îndată după deschiderea dietei Banul Tomasics va citi un nou autog af regal prin care şedinţele dk tu se sjurnează până citră m'jiocul lui Decern vre.

•î/s.* ' "'ir'j№fim*^.tr»,u9iW\i

Partid de radicale proba&I vor protesta împo« trlva ajurr?ăi.;*, cerând ?ă se oroeed>ze m*l nante U ѵеіИісг»ей тзг;ааЫос ş ; ak-gere! cel-r 40 ram-b i pei.tru Camera d . p ^ q i b v d'n Budapest», fiindcă până la alegerea noiior membri Croaţia e reprezintată In Camera din Budapasta prin

I membri vechi, fără considerare dacă au fost sau nu realeşi la alegerile croate.

Dacă Banul nici până In Decemvre nu va putea să-şi înjghebeze o majoritate Ia redstchl derea şedinţelor, va « п ш ф disolvarea dietei.

* Din d e l e g a ţ i u n e a a u s t r i a c ă . In şedinţa ds

azi delegaţii Austriei au adoptat budgetul arma­tei comune. Raportorul Delugan şi a sfârşit dis­cursul accentuând necesltetta dessrmafi ge­nerale,

Ministrul de ràzboi, Schönaich, r ïspunde la a'a.uriie c» i s'au adresat : Anunţa că s intentat proces zisruiui (Rekhspnsi*, pentru un articol d;fam.nt t e a publicat Ia adresa iul (Articoluldin »ReichsposU e In legătură cu svontuile despre d?m<sia baronului de Schönaich şi ata:u' ce cu­prinde, a fost provocat de atitudne», concesivă peairu aspiraţiile ungureşti, a mínisíruíui. In ciuda acestui proces adevărurile ziarului îRckhipost* nu vor fi răsturnate), Ce priveşte ssrviciui mul-tar de doi ani, a decUrat, râ tveb >*e să se facă în acest s:oo йпугйііс iuctărî pregătitoare. Mări­mea bugetului amutel зе explică şi prin mărimea cheltuielilor necesare pentru menţinerea ordlnei în internul monarhiei.

Delegaţiunea a primit budgdul . S'a trecut la discuţia budgetului marinei. So-

claü.vtul Nemec a protestat, împotriva clădirii a noul vase de război. După răspunsul amiralului Montecuccoli au msi vorbit delegaţii Stitz şi Kozlovsky.

mi — Ministrul de justiţ ie d e s a v u a t —

Elementele agrariene din diferitele par­tide ungureşti, mânà'n rnână cu partidul clerical, au pornit o violenta campanie de răzbunare tnnotriva ministíu-ui Székely. Ministrul S z é k e l y ars păcatul că e unul dintre rarii bărbaţi po'itiei ai Ungurilor pe cale de-a reveni la realitate din lumea transcendentala a visurilor ungureşti şi'n această nobilă pornire a sa a avut curajul să mărturisească credinţe mai puţin străine de principiile adevăratei democraţii. Fireşte că ministrul S z é k e l y e încă foarte departe de-a fi o personalitate curăţta de zgura prejudiţiilor ungureşti, a dovedit însă totuş Ufiele aptitudini da emancipare atât în chestiunea reformei electorale cât şi în do­meniul altor reforme democratice. Atâta vină nu se putea ierta în lumea credinţe­lor feudale şi tăpanerea Iui a fost hotărîtă îndată delà început. Şi iată că a sosit şi prilejul mult aşteptat, în acest scop. Minis­trul a prezintnt camtrii însemnata reformă a codului civil, o reformă ce prin nume­roasele ei dispoziţiuni sa ramifică asupra întregei jurisdicţiuni şi c-,re tocmai prin vastitatea sa imbie contrarilor ministrului, în multe din amănuntele sale, tot atâtea binevenite pretexie de atac. A mai interve­nit гроі şi amorul propriu al fostului mi­nistru de justiţie Plchz, care e adevăratul autor al vastului proiect şi care n'a putut

VOpsitOr şi CUrăţitor chimic Vopseşte şi earăfgşfs după sistemul scoale de specialitate din Germania!

de haine CLUJ—K0L0SYÄR, sír. Szentegyháza яг. 6,

Specialist în vopsirea hainelor de doliu.

Fabrica: str. Sörház nr. 1. ! ! Dési vopseşte, curăţeşte ! !

19 Noemvre a \Qiti itiMUMim—iii ii II ІІИЦІІИ Win II % m игетутжті iiiwifi • и и и

să lese fără obiecţiuni modificările ce a făcut în profect mirJstruI Székely. Şi fo:tul ministrul P1Ó9Z a găsit sprijinitori din prisos în năzuinţa sa dea restab li textul original zi reformei.

Conflictul a isbucnit pe tema paragrafu-lui 31. Prin dispoziţiunile cuprinse în acest paragraf ministrul a voit să puie cspăt competenţii, aşa numită a conturilor co­merciale, în baza căreia comercianţii ршези să pârască pe datoraşi la judecătoriile de pe teritorul unde îşi gveau prăvălia. D.s poziţiuniie din chestiune intenţionau să curme o mulţime de abuzuri uşoare de în­ţeles, ele însă erau rfesavantnjioasc nu numai pentru comercianţii necinstiţi, ci şi pentru cei cinstiţi. Ministrul, convir.gânduse de defeciuo Jtatea acestui paragraf, a consimţit h modificarea iui în scnzul că competenţa referitoare la conturile comerciale să se menţie numsi pentru cazul, când correr ciantul poate sa dovedească cu documente legile, că dator^şul a primit mărfurile co mandate ori şi numai că i-s'a expediat.

Dar nici prin modificarea aceasta nu a putut să împace ministrul Széktly pe po­trivnicii lui şi în conferenţa guvernamentală de alaltăieri şi în cea de ieri, s fost atacat cu violenţă.

Prevăzând pericolul ce-ar rezulta pentru unitatea partidului pe urma acestei diso nanţe acute din partid, a intrevenit Ia timp, în şedinţa de ieri, afâi şeful adevărat al partidulu', contele Tisza, cât şi însuşi pri­mul ministru, contele Khuen. Au intrevenit, în aparenţă pentru a salva situaţia mini­strului Székely, în fond însă pentru a-1 desavua. Căci prin caracterul său mai evo­luai, personalitatea minístru'ui de justiţie a »ji.'ns un balasi pţntru guvern, un clement eterogen în alcătuirea actualului cabinet, care nu e şi el decât cea mai nouă expresie a lumii feuil le ungureşti.

Cu multă perfidie, contele Tisza, a spus în şedinţa de ieri a partidului guvernamen tal, că ehest unea adoptării ori respingerii proiectului nu poate să dfgener^ze în ches­tiune de partid, în cameră are fiecare mem­bru sl partidului cea mai deplină libertate de vederi şi că chiar însuşi va vota împo­triva paragrafului 31. Contele Khuen a de­clarat dc asemenea că diverginţeie asupra paragrafului atacat nu pot să aducă nici o atingere unităţ'i de partid şi că respingerea proproziţiilor ministrului Székely, nu va forma pentru guvern o th?stiu e de desavunre.

E évident însă că tocmai prin declaraţiile cenţilor Khuén şi Tisz?, ministrul Székely, — care a insistat rault pentru modificarea arătată a paragrafului — a fost desavuat în partid şi că desavusrea lui în cameră e ca şi asigurată. Cavalerii lumii feudale, cle­ricalii şi agrarienii, au şi pornit acţunca de răsturnare împotriva ministrului şi şi dau bine seama că el va fi nevoit să şi tragă consecinţele dintr'o eventuală desavusre parlamentara.

Criza de cabinei devine deci eminentă şi e foarte probabil ca singurul element ce pre­zintă oare-cari garanţii de schimbare în sis­tem, va fi eliminat din cabinetul contelui Khuen.

Campania împotriva ministrului Székely, care e singurul om de convingeri în cabi­net, caraettiizeazä prea învederat adevăra­tele intenţii ale guvernului, cel gratificat cu atributul de «împăciuitor».

» T R I B U N Ä « Pag. 3

Delà Universitatea din Bucureşti.

Deschiderea cursurilor de istoria veche a litera­turii române. — Cauzele cari ne-au împiedecat

în desvoltarea noastră.

Bucureşti, 3 Noemvrp.

Dl /. Bianu şi-a deschis astăzi cursul de istoria literaturei remâne. Anunţând ma­teria, pe care o va trata anul acest* — istoria literaturei române delà primele ei începuturi până în secolul al 19-iea, ~~ dis­tinsul profesor a arătat importanţa studie-rei manifestărilor intelectuale ale înainta­şilor pentru cultura noastră individuală şi naţională.

Popoarele, ca şl Indivizii tant l upus t la eter neîe legi aie evoluţei. Ele sânt supuse Influen­telor, primesc anumite elemente culturale din aferS, sau, prin propria lor forţă desvoltă ele-meniele culturale moştenite delà cel vechi, până când ajung Ia o noui individualitate.

Fiecire popor îşi are aptitudinile sile condi-ţtenste de împrejurările Istorice şl geografice în care s'a desvoltat. Poporul roman, graţie împre­jurărilor istorice »pecfale, graţie spiritului tău practic s'a desvoltat cu totul altfel decât popo­rul elin. Pe când unul t'a distins pe teren prac­tic, ca organizator, ca cuceritor, celălalt a'a dis­tins ca întemeietor al unei culturi superioare. Fief are popor tinde spre o culturi proprie, spre o manifestare cât raai puternică a calităţilor sale sufleteşti.

Un ora cult trebuie să cunoască evoluţia prin care au trecut popoarele, cari au creiat cultura, din cire ne hrănim noi a s tizi. Şi aceasta spre a ne piítía aranja viaţa поазМ de azi şi spre a ne putea îndrepta viaţa noastră de mâne. Cu­noaşterea istoriei «sfe deci lndl*peniabi!ă pentru orice om cuit.

De regulă fn viaţa de toate zilele confundăm noţ'unea de om cult cu aceia de om invitat. Şi este o confuzie regretabilă. Oai învăţat este acela, care In anumite ramuri posede un capital mal mare de cunoştinţe ştienţ fice speciale. Acest ca­pital nu I îndreptăţeşte Insă a se numi om cult.

Clei aceste cunoştinţe nu-I pot face să înţe­leagă fvohţ 'a spiritului omenesc. N u l pot fsce să InţeleigS o operă de artf, să simtă In faţa ei emoţia estetică. Cunoştinţele speciale pregătese pe om pentru un meşteşug, dar nu i dau sufle­tului posibilitatea de emoţii estetice, de satisfacţii nobile.

Nu Invlţim In scoale limbile clasice spre a frege vre un folos practic din ele, ci spre a ne forma sufletul pentru înţelegerea operei de artă, pentru a putea gusta operele înălţătoare de inimi ale celor vechi. Istoria culturel este de o valoare extraordinară pentru orice om cult, care trebuie să ştie cum, pe b»za culturel greco-romane, po­poarele s'au ridicat din noaptea In care ajunse* seră In evul mediu, la o viaţă intelectuală, cum şi au refăcut această vUţă.

Intru cât priveşte Istoria culturel poporului no­stru, desvoltarea acestuia o vom Înţelege mai bine studiind şi istoria desvoliărel intelectuale a po« poarelor, cari su trăit alături cu noi.

Si nu pierdem Insă din vedere faptul că is­toria nu se ocupă decât cu acele popoare, cari au contribuit cu ceva Ia cultura generală, pe a-ce!e popoare, cari, In afară de viaţa strict mate­rială nu s'au putut ridica, istoria le ignorează.

Evul mediu a adus In viaţă popoarelor o mare criză. Impeiiul roman, care cuprinsese In hota­rele fait- îrlrfsga lume cur.oscutJ, se surpă. Din el i amâne vie numii opera de cultură şi civili­

zaţie, care ajută popoarelor europene să se ridice din starea, In care le a adus luptele şi invîimă-şala din timpul em'graţiunel.

Utorla popoarelor europene începe delà această dată. Tot de atunci începe şi istoria poporului român. Este curios faptul că pe când despre popoarele, cari i u trăit alăturea de noi, cari au acehş origină rommS, istoria vorbeşte, despre noi nici nu fice amintire. Noi nu n e a m mani­festat îa evul mediu aşa cum s'au tmnifeitat de pildă Francezii sau italienii.

Cauza nu este lipsa noastră de aptitudini cul­turale, ci ea trebuie căutată In împrejurările isto­rice, In cari a trăit şi s'a desvoltat poporul ro­mân. Având In vedere or ?glna noastră, nu se putea să nu moştenim cslitîţl şl sptitudinele cultural*. Căci după cura ştim atât strimoşli noştri Traci, cari ne-au dat tradiţia despre Orfeu, cit şl Romanii, cari i-au asimilat dupl cucerire, erau popoare cu aptitudini culturale excepţio nalej

Nu există nici un indiciu, după care Românii iă fl moştenit vre o incapacitate culturală. Din tot ce se ştie despre Tracii rezuită că aceşiia erau un popor cmlntmente artistic. C* azi, ei aveau aceleaşi calităţi sufleteşti ca şi popoarele italice, şi poporul grecesc, cu cari erau de aproape înrudiţi.

Din cauzele că Românii au rămas înapoi sunt cu totul altele. Pe când urmaşii barbarilor s'au ridicat repede, pe când Provanţa ne dă acea ml-numtă poezie bogată In subtilităţi, pe când Italia ne dă opera lui Dant?, noi trlîm cufundaţi în întunerec. Faptul se datoreşte împrejurărilor, cari ne-au împiedecat a ne manifesta însuşirile noa­stre sufleteşti.

După despărţirea imperiului roman noi, căzând sub Influenţa împărăţiei de răsărit am fost expuşi Ia toate relele de cari această impă'ăţie a fost bîntuită. Creştinismul î i apus a dat o nouă viaţi popoarelor. In Răsărit creştinismul n'a putut da putere crganizărel sociale. Da aici a urmat o serie de lupte şi zbuclumărl, cari au avut In-fluenţe covlrşitoare asupra vieţel noastre. Msl adăogăm la acestea şl cercurile străine cari au venit asupra noastră şi vom vedea îndată cauzele pentru cari nu ne am putut manifesta ca şi fraţii Italieni şi Francezi.

Alegeri coniregalionale, C o m i t a t u l Alba d e j o s .

Din Zlagna ni se scrie: Eri în 14 1. c. a avut loc alegerea memtmlor pentru congregaţie, în cercul nostru al ZlagneJ, cei mai măiestrit îm­părţit cerc al comitatului Aibei de jos, care se ex­tinde pe un teritor lung de peste 90 chilo-metri.

Preşedinte al alegerii a fost Moldovan Károly, şef-fo estier al pădurilor erariale din cercul Zlag-nei. De dimineaţă a voit să facă volnicii, nead-miţând membrii de încredere din partea noastră a Românilor ; abia, după multă şi stăruitoare ce­rere din partea noastră n e a primit un membru de încredere în persoana părintelui Ioan Fodo-rean din Galaţi.

Alegătorii români nu s'au prezintat în numSr mare ca de al ă dată, ceeace n e a cauzat o justă îngrijorare în ce priveşte reuşita noastră Cu toate acestea lista noastră a biruit cu o majori­tate de 39 voturi. Au fost aleşi: Enea P. Bota, preot în Şard, Dr. Victor Macavei, profesor de teologie in Blaj, losif Gomboş, preot în Abrud, Nieolae David, director de bancă în Bucium şasa şi Ludovic Giurca preot în Trîmpoele.

Foarte brav s'au purtat comunele: Valea-Do-

Pag. 4

sulu', Trîmpoele, Zlagna, Galaţi, Petrlnjeni şi Ş a d ; b inşo r : Feneş, Meteş şi Ampoiţa. Slab s 'au purtat alegătorii de dincolo de Dealui-Mare, de unde n'a venit decât preetul P. Piso din Cărpiniş ş' preotul din Sohodol : Oneţ cu 2 alegători. Din Musca nime; din cele şase Bu-ciumuri cu mai bine de 40 alegători, n'a venit nici un preot sau a>t cărturar şi nici un alegător, decât notarul şi birăul satului. Nici chiar candi­datul listei noastre Nicoiae David, din Bucium-şasa, director de bancă şl om avut, n'a ţinut să se prezinte la urnă.

Cauza ? Dar să nu facem incriminări, acum când sântem veseli că am biruit. Coresp.

« Din Vingard, nl se scrie: In 14 Noemvre st-

n. s'a săvârşii alegerea de membri congrrgaţio-nail !n cercul electoral al Vingarduiui, In comuna Vlngsrd. Deja dimineaţa la 8 ore erau adunaţi pe te 100 votanţi români înaintea cancelarie! co­munale. La nouă ore sosind preşedintele alegerii am înştiinţat din partea Românilor doi bărbaţi de încredere Tn persoanele dlor Valerlu Maior, preot In Şoroştin şi Petriche Marcu, preot In Páuce, la ce preşedintele a răspuns că bărbaţii de încredere II «lege publicul alegător. Roigft pubiicul a alege 4 bărbaţi de încredere. Se pro­pun din partea alor 100 de Români cei doi de sus, iar din partea contrară se propun alţi patru ai lor.

Era firesc ca preşedintele să declare aleşi pe cel doriţi de cei mulţi. Dar nu ! El a declarat aleşi pe 3 Maghiari şi pe Românul Patrichie M*>cu. S'a început alegerea a cărei sfâ şit s fost că Românii au întrunit 152 voturi, iar Ungurii au Întrunit 110 voturi. Deci aleşi de astădată pentru congregaţia delà Aiud 13 membri toţi Ro­mâni, cu o rrajonfate de 42 voturi, cu ь ate ca r r u ţ Români au fost respingi de la vot*re din cauza câ fn lista alegătorilor a fost numele lor scris schimonosit.

CH aleşi sânt: Vasile Suciu, Dr. Iustin Nestor, lacob Popa, Valerlu Maior, Sírneon AUmoresn, loan Morar, Moise Opriş, loan Spătar, I an Albou, Pompiliu Prtdovici, loan Neagu, loan Dese şi loan Băiâcui.

Un pas bun am făcut înainte, clei bravii preoţi ş'au disciplinat pe vrednicii alegători aşa, încât de fapt toţi erau coiştii de drepturile şi d«do­rinţa lor faţă de neamul lor. Şl şi au arătat iu­birea pentru ei votând frumos!... O singură în­trebare:

Oare pentru ce unii dintre > mărgineni « cari tră­iesc pe la noi şi printre noi, nu s'au înfăţişat la vo­tare ? Raportor.

*

C o m . H u n e d o a r a .

Din Dobra ni-se scrie: Azi, 17 Noem­vre n., a avut loc alegerea de membri congregaţonali în cercul Dobra.

Lista naţională a învins la Dobra. Am făcut pact cu meseriaşi, cedându le un loc. Au fost aleşi: Dr. Ş efan Chiriiovi iu, cand. de advocat, I sif Morariu, protopresbiter, Emanuil Şuiega, Pttru fiadan preoţi, A. Leşnican, direuor de bancă, Nicoiae Juga, Ntcodrm Ardelean, Dimitrie Datca, Nico-

. T R I B U N A » 19 Noemvre n, I f l f

Ізе Herbsy Bublea, proprietari, loan Oeş dean, croitor şi lacob Stigel, tălpar (şvab).

Şi poporul şi inteligenţa s'a purtat bine. Nelegalităţi nu s'au comis. Alegerea a decurs în ordine. Cor.

Gheorghe Şubu. Invăţătorul-director al şcolii de stat din

Micălaca, Szabó György, a abuzat de bu­nătatea inspectorului de şcoa'ă Varjassy A pad din Arad şi, dupice acesta îi gi ase câteva cambii mai mărunte, s'a pus de a falsificat numele lui Varjassy pe alte cambii mai mari, escomtându le la băncile din Arad. Se zice că valoarea cambiilor fa'şe trece peste 10000 coroane. Inspectorul Varjassy s'a adresat ministrului de culte, cerînd suspendarea nenorocitului învăţător, pe care patima cărţilor şi, se zice, a birtu­rilor 1 a mânat în braţele pierzării.

Cu înregistrarea aceasta seacă a cazului, am fi satisfăcut datoriei noastre de erorii-cr i , dacă cazul nu ni-ar prezintă o altă lăture, eare să ne opriască atenţiunea şi să ne pună pe gânduri.

Szabó György n'a fost întotdeauna Szabó György şi n'a fost întotdeauna în­văţător de stat în Micăbca. Pe vremuri, cu ani înainte, Szsbó György se chema Ohe-orghe Şubu şi era învăţător Ia şcoala ro­mânească dm Beregsău (comitatul Timiş). N'a fost însă mulţumit cu soarta modestă de sărman dascăl român, care numai o sin gură satisfacţie are : munca dezinteresată pentru poporul său. El a visat mărire mai mare, mumă mai uşoară şi s'a lésât ade menit de strâiucirea unei situaţi mai bune... Ş a sch mbat numele, a uitat de origina sa, dm Şubu s'a făcut Szabó, şi din b:et dascăl român a fejuns învaţâturdirector al unei şcoli de stat.

Şba că ţinând Ia neamul şi legea sa nu va putea ajunge favorit al stapânitorîlor şi s'a lăpâdat de toate..

Şi aceasta e laturea care ne pune pe gânduri. E corupţta urîtă pe care se înte­meiază întreg sistemul nostru de guvernare. Politica aceasta nenorocită care îţi cere să te lapezî de neamul tău dacă vreai să ajungi o soartă mai bună; politica aceasta care face pendentă acordarea unui drept delà un act de dispreţuire a tradiţiilor strămo­şeşti şi delà sch mbarea unui nume cinstit care sute de ani a trecut moştenire — poate singura moştenire, în afară de neca­zuri şi grijii — delà tată la fii; această politică nenorocită trezeşte în sufletele sbbe credinţa c i toate îţi sânt îngăduite, dacă te faci ungur.

Ne aducem aminte de preamărirea Iui Burdia de cătră un fruntaş ziar unguresc din Budapesta, a doua zi dupăce congre­gaţia comitatului Caras-Severin constatase mar: abuzuri săvârşite la comunitatea de avere din Caras-Severin. » Orice crimă ar fi săvârşit acest om — scria >Bud. Hnl p« — trebuie iertat; nu cunosc crimă pentru care am putea să 1 jertfim pe omul care

vreme de 25 de ani ne-a fo=t prieten sin­cer, a fost ungur şi s'a lă^ăiat de agita­torii naţionalişti...*

Şi sărmanul Şubu s'a lăsat ademenit şi el şi s'a făcut ungur, cu trup, cu suflet; a plecat din satul *ău, şi-a schimbat numele şi a rupt orice legături cu ai săi. Ajuns în­tre străini cari nu I înţelegeau sau poate îşi băteau joc de origna lui valahă; neavâ^d puterea si se desfacă din mrejele unei si­tuaţii materiale mai favorabile; suferind poate pe urmele amintirilor unui trecut cin­stit, îşi va fi ascuns durerea şi dorul după anii petrecuţi în satul său românesc, în mij­locul ator săi cari toţi purtau numele cin­stit Şubu — şi îşi va fi căutat uitare în băutură şi cărţi...

Şubu a nurit... Să trăiască măcar Szabó, cum va putea, chiar săvârşind crima falsifi­cării de cambii.

Sărmanul Şubu!

Şedinţa Catnerii. Budapesta, 18 Noemvre.

Ş'dintele camerii se urmează monotone în mijlocul unei generale lipse de interes. Se pare că instinctul adevărului le spune membrilor parlamentului actual că institu-ţiunea e mincinoasă în întreg organizmul ei şi că rostul acestui parlament simuheru nu poate fi decât formalismul sec. Orato-torul de frunte a şedinţei de azi a fost fai­mosul Polónyi, care e cea mai tipică crea­tură a parlamentarismului unguresc şi îm­prejurarea aceasta dă în de ajuns semnătura situaţiei politice ungureşti. De altfel s'a con­tinuat discuţia asupra reformei codului civil, în vreme ce animaţia a fost concentrată pe culoare, unde s'au discutat şanzele campa-nei îndreptate contra ministrului Székely, campanie a cărei importanţă o arătam în altă parte a ziarului.

Şednta s'a deschis la orele 10 şi jumliate. Preşedintele anunţă că ccne le de Wiekenburg

a fost n u m i guvernor al litoralului fiuman. După o limurire fără Importanţă a kissu hî-

siuiui K lemen şl după o replica In chestiune a lui Poió^yi ia cuvântul defţu t^îuî Szabd István (partidul micilor proprietar-): Constată ce reforma codului civil, introducând lărgirea pocedmei orale, aduce mari foloase poporului. E firesc ca advo­caţii deputaţi să combată această parte a refor­mei, de oarree ei îşi apără existenţa materiali. Detest* campsnia ».e s'a pornit împotriva para­grafului 31, care e menit să apere interesele păturei sărace, precum si interesele regus-tortlor cinstiţi. Ştie că ministrul de justiţie a fast membru al un»I societăţi, a cărei ţintă a fost tocmai luminarea şi ajutorarea poporului sărac Stăruie ca ministru! sâ menţină neschimbat pa­ragraful 31.

Polényi Oéza : Spune că p oieetul e de o ex­trema însemnătate, deoarece va retliza unitatea de drept. Raportorul proiectului, fostul miniatru Pósz , î s i a fost mal vrednic de ncunoştinţă decât ministrul actual, deoa^e-e n'a renunţjt ia punctul său de vedere original. Proiectul • fructul străduinţelor îndelungate ale partidului In« dépendis».

Un glas (de ве băncile guvernamentale) : Pen-t r u c nu i-a Inf ptu t pa-ridul ind.pendist?

Polónyi; Daca dl deputat ar putea să tnfáp-tuiasci fie şi nu^a i atâta cât * »nfsptuit o»rt ciul

C e i c a r i d o r e s c :

bune, = frumoase, ieftine, =

să se adreseze cu toată în­crederea fabricanţilor de B = = = = e mobile M » I

&zëk«*ly şi ftóti din (VItxr* >wv-AesAr-lii el V, (Piaţa. Sz«sobenyi

La cerere prezentăm ţi In provincie bogata noastră colecţie. La înţelegere aparte expedăm franco fn ori ce parte a Ardealului. - Atelier de primul rang. ™=™ Mare asortiment de mm* t r u s o u r i pentru mirese,

N ? , 2 3 9 — 1 9 ! O , » I Й I B ü N À c

«dépendis!, Iaşi considera drept un om mira­culos, care poate să facă mai mult decât ii Uni puterile.

Arată că psrt'dul guvernamental a fosl кессп-secvent ce priveşte proiectul. N'a fost consec­vent nici ministru?. întreabă pe mintsfru dată proiectul va putea să realizeze unitatea de drept ?

Vorbeşte până Ia sfârşitul şedinţii.

Cronica dramatică. — T e a t r u l N a ţ i o n a l . —

Bucureşti, 16 Noemvre. După câteva piese moderne ca Modelul, Necu­

noscuta şi altele, s'a jucat acum In urmă, Jude-latorul din Zalamea, scrisă de Calderon delà Barca, cel r a i dsiăvfrşiî dramaturg din epoca clasică a teatiuiui spaniol şi unul ointre cei mal mari scriitori de testai din toate vremurile. Ac­ţiunea nsivă pe alaiurea, îngrădită cu multă pu­tere de adevăr şi desfăşurată într'o álmosítră plină de poezie veche, nu i a prea încântai pe partizanii teatrului modern. Dar pentru sufkfcte ceri iubesc adevărul simplu, poezia curată, cinstra şi dreptatea, reprezentarea piesti lui Calderon a ioA o sdivă'aiă păce.-e de artă testra'ă. Prima noastră rCÎRă îşi îndeplineşte chemarea ei de şcoală, când r e dă din când în când astfel de piese din cari se pcate frsvăţa multe lucruri frumoase. »Jadecä^ tervi d<n Zalámra e o splendidă pagina despre lupta ţăr«nu!ui pentru cinste şi adevăr împotriva clisei nobililor şi militarilor îngimfaţi, uşuratici, iáiiféronl şi nesocotiţi.

Aprospe da Saviüe, în satul Zalamea, se opreşte o compsnle de soldsţ) sub conducerea generalului Don Lopa de Ffgueroa. Căpitanul companiei, Don Alvsro da Ats'jde, o fire aprinsă şl nebună, un fălos şi un încrezut, vede pa fata Iui Pedro Crespo, pe habela, o ţărancă de o rară frumu setă şl se înameresză de ea. Ca să-şi ajungă scopul porneşte s'o ademenească cu vorbe şl cu serenade, fata însă in naivitatea ei cinstită îl ţine Ia d stanţa cuvenită.

Pa căpitanul, care n'are nici o consideiaţie pcntiu oamenii deia ţ»r?, rezistenţa unei ţărăn­cuţe ca Isabeia îl îndîrjtşte şi mal mult şi se ho-tareşte s'o răpiască.

într'o seară pe când Isabels sta de vorbă cu iată! său şi cu vara ei Ines pe laviţa delà poar'ă, căpitanul, însoţit de câţiva soldaţi, se repede asu­pra lor, ia pe Isabeia pe sus şi o duce într'o pădure. Bă.rinul desrădăjduit se ia pe urma lor, e prins de soldaţi şi legat de un arbore. Un frate al isabelei dă peste ceata soldaţilor, intri în luptă cu el şl 1 răneşte pe căpitan. Isubela fuge... dar fuga ei e târzie; fusese necinstită de căpitanul Don Alvaro. In fuga ei disperată prin pădure găseşte pe fa*ă(-său pe bătrânul Crespo, legat de copac. II desface şi silita de acesta îşi povesteşte toată nenorocirea. Bătrânul ţăran clocoteşte de mânie mai cu seamă văzând că nu poate face nimic să se râs bun».

Când se întoarce Insă asasă i se aduce ştirea că sfatul satului S'a aies judecător. Acum av?a puterea în mână. Se duce la căpitan şi-i spune si-i ia fata de nevastă. Acesîa nici gând de aşa ceva. Bătrânul îi porunceşte şi la urmă îi şl roiga. Căpitanul nici nu vrea s'auză. Atunci bătrânul, acum judecător, îl condamna pe căpitan Ia moarte.

Sunt zadarnice toate intervenţiile generalului de 1 Figueroa. Căpitanul e ghilotinat şi când la sfâr­

şit vine regele Fiiip II să facă dreptate In chestia asta, găseşte dreptatea bună şi făcută ş! nu poate să-i zică nimic noului judecător, care І arată că după textul legii numat aşa putea să procedeze. Regele îl numeşte judecător pe viaţă In Zalamea. Iar când e întrebat despre Isabeia pe care o por­nise spre mănăstire, bătrânul tată cu inima sdrobltă răspunde : Şi a luat un mire înaintea căruia toţi sunt de opotrivă şi care nu se uită la trecut ! . . .

, Piesa în partea deia început e ţesută cu multe t părţi de comedie, iar deia răpirea Isabelei se pre-. schimbă într'o dramă puternică, înălţîndu-se până

la tragedie. i Don Pedro Calderon deia Barca a rămas cei

mai popular scriitor dintre clasicii spanioli şi câte-

va din piesele Iui se joacă şi au se să joace încă multă vreme pe scencie mari aia lumi?.

S'a născut Ы Madrid la primele zile ale anu­lui 1600 dintr'o fem lie nobilă. Tatăl său a ocu­pat funcţiuni înslte în administraţi. O soră mai mare a Iui Calderon, Dorothea, s'a fit eut cilugă riţJ. Aceasta, se zice, c'ar fi auzit pe frsie-îău ţipând de trei or), î i trei feluri pe când îi purta îrică maică-sa, înainte cu câte-va ziie de a se naşte. Aceste ţipete au fost pentru cei din casă semne că cel ce se va naşte are să fis un om mare.

înainte de a avea nouă ani Csi teron intră In colegiul imperial din Madrid, condus de Iezuiţi. Şl înainte de a împlini patrusprezece ani scrise o comedie cu titlu : »ei Carro d-.I Ge!o>, care ca şl multe altele, nu s'a msl găsi! prin operile lui, s'a pierdut.

Stud'ile superioare şi Ie-a făcut Ia universitatea din Sî 'a tmnque, supranumită imami ştiinţele U care s'au format şi alţii àin generaţia precedentă, între cari şl Cervantes. A învăţat tot ce se învăţa pe vremea aceea de tinerimea sosn ioă ; materna tica, geografia, cronologb, istoria politică şi sacră, dreptul civii şi canonic, filosofi», teologia etc.

In vremea «sta scria teatru şi la 19 ani când termină universitatea câîeya piese de ale lui se jucau рз principalele scene spaniole.

La 25 de ani ca toţi tinerii da familie intră în armată, cum făcuse msl înainte şl Cervantes şi Lope de Vegi. Acesta din urmă era acum re­gele teatrului spaniol şi în a r â n d (I aşeză şi pe Calderon printre poeţii de primul rang ai Sasniei.

După moartea lui Lope la 1636, P iip IV lea îl chemă pe Gsldsron la curte şl-i dădu direrţ'a seîbirllor, unde cu mici întreruperi, luând paris a câte o luptă, petrecu mai mulţi ani.

La 1651 intră îa mănăstire cum făcuse şl Lcp». Poate o înclinare firească I-a mânat aici, poate, şl mai probabil, şi a căutat refugiu! în religie şl poezie după ce-a văzut Spahls, atât de puternică sub O rol Qjlntul şi sub Fütp al Illea, căzută acum din grandoarea el în urma multelor lupte nenorocoase. Sufletul lui senzbil şi viteaz a re nunţat să mai servească unui steag um lit.

Aici In curând avu cinstea să fie invitat sä scrie pentru deferite se'bari bseficeşti nişti ptese ale­gorice numite i autos sacra mentales*, cari avură mare succes la Madrid. Toate oraşele principale ale Spaniei îl doriau pe Calderon să le scrie a-ceste piese.

Şi in ziua de 25 Mâi, 168!, In plină primă­vară, zi, în care în toate oraşele mari sie Spa­niei se jucau piessle sacre aie iul Calderon, poe­tul se sfârşia odată cu acţiunea din piesele lui şl cătră seară când cortinele se lăsau peste ope­rile lui, se lăsă şi peste viaţa lui cortina care na se mai ridică nici odată.

A scris 120 de comedii, 100 de »auios sacra mentales«, că e v * poeme, dintre cari, în unul a cântat pictura, în altul comedia, apoi un nu­măr nesfârşit de cântece, sonete, romanţe etc. .

Inrîurirea iui Calderon a fost imensă asupra teatrului european. D:n atmosfera lui s'au in spirat mulţi scriitori mari, ca Mol ère, Scribe precum ş! celebrul Oozzi italianul ; în Germania l-au tradus şi imitat scriitori foarte distinşi, poeţii foarte iluştrii, ca Goethe, Sehicgel şi alţii.

Gansul Iui Csideron a ferm«c&t popoare de ca­rs eter aşa de diferit şi a stírrtii dragostea şi ad­miraţia tuturora; cine nu iubeşte soarele?!

Odată cu Judecătorul din Zalamea s'a juc&t şi o farsă într'un act de cunoscutul ziarist bucu-reştean P. Lăcusteanu. A fost un debut frumos ai noului autor. Viaţa de birou a funcţionarilor mici e redată cu tot bana'ui şi ridicolul el. >Ne­vasta Iul Cerceluş* — acesta e titlul farse', are fericite jocuri de cuvinte şi situaţii foarte bine găsite. Artiştii s'au Întrecut în interpretarea acestei piese, care a ţinut publicul într'o continuă ila­ritate.

Autorul a fost chemat la rampă şl răsplătit cu aplauze meritate. Ii dorim şi mal mare suc­ces de acum înainte ! Z. Bârsan.

Dr. Stefan Tămăşdan, medic univ. specialist in dentură,

Arad, v i s à-vis cu casa comitatului , j Palatul Fischer Eitz. Poarta 11.

Consultaţii deia orele 8—12 a. m. şi 3—6 d. a. | -щ

Bin sfrăinăiaie* Criza constituţională engleză. In

momentul din urmă, lorzii au smerea i i n truc: au avut delà guvern sa prezinte Cí­merei J o i l o r rezoluţiile privitoare la drep­tul de veto pentru a ie lua în discuţie, lorzii au dorit să profite de discuţia a-ceasta pentru a amâna disolvarea parla­mentului şi a pregăti campania electorală.

Guvernul a cedat stăruinţelor opoziţiei şi a prezintat rezoluţiile, dar a declarai că nu admite nici o modificare şi nici o dis cutie. Ia acelaş timp a hotărît ca până ia votarea asupra rezoluţiilor să prezinte Ca­merei deputaţilor proiectul despre budge tu l anului viitor.

Că mînistrul-preşedinte A&qrith a c eds t cererii lorzilor şi a prezintat rezoluţiile, deşi e convins că vor fi respins?, e a se atribui intervenţiei Regt lui, care cerea un caz vAdit de conflict în t re Camera lorzilor şi Ca­mera deputaţilor. A :est caz de conflict va fi respingerea rezoluţiilor.

«Pali Mali Cbzstte» e de altminteri informat că Aiqiilth a primii deia Regele Gheorghe V nu nu­mai autorizaţia de a disolva parlamentul, ci chiar şi promisiunea că după alegeri va numi un nu­măr necesar de pairi (vre o 300), p e n t u a asigura guvernului majoritatea şi în Camera lorzilor.

Oiiciovjl «Westminster Gazette» spune ci gu­vernul e hotărît să disolve parlamentul, dar în­ainte va cere deia Camera depuiaţdor votarea budgetului, ceea.e se va face In timpul fn ca?e Camera lorzilor se va ocupa cu rezoluţiile despre dreptul de veto. Disolvarea se va face la 28 No emvrie, iar alegerile vor avea loc la începutul lui Decerovre.

Şedinţa de ?zi a Camerei deputaţilor e aş'ep-lată cu un deosebit intere?, pentru-că In aceasta şedir-ţi ministrul preşedinte Asq-iith va face de­claraţii cu privire la Intenţ'unile guvernului. Vor lua cuvântul şi Balfour, şeful opoziţiei, Redmond, şeft'l Irlandezilor, şj Barnes, şeful partidului so­cialist (labour pariy).

D i s o l v a r e a p a r l a m e n t u l u i b e l g ? a n . In Bel­gia decurge de ani de zile o luptă desnădâjduită între partidul clerical delà putere şi între libe­rali şi socialişti. In urma propagandei socialiste asidue partidul clerical slăbeşte mereu şi majori-tatea lui disparentă nu oferă nici o garanţie ade­menitoare pentru viitorul apropiat. In decursul stăpânirii clericale însă aceştia s'au gândit şi Ia împărţirea chibzuită a cercurilor electorale, ca să şi asigure isbânda, şi introducerea votului plu­ral n'a adus nici o schimbare în mersul trebiior ţării. Dar în vreme ce clericalii îşi făceau men­drele, liberalii progresişti şi socialişti au început o propagandă întinsă făcând şcoală politică eu poporul şi aşa s'a întâmplat că cu prilejui des­chiderii din urmă a parlamentului, partidele aliate au făcut o manifestaţie sgomotoasă cerând cu insistenţă disolvarea parlamentului şi introducerea votului universal.

Guvernul clerical prevăzându-şi sfârşitul în­cearcă cu orice preţ să-şi asigure privilegiile din bună vreme, înainte de ce ar fi scăpat puterea din mână. Şi după cum se anunţă din Bruxelles guvernul a hotărît disolvarea parlamentului — asigurându-şi o retragere cinstită, aşa fel ca să-şi asigure isbânda planurilor sale. Aceste planuri ar fi ca numărul deputaţilor din cameră cari până aci erau 160, câte unul de 4000 mii oa­meni, să se ridice în suma sporirei repezi a po­pulaţiei la 184 şi guvernul vrea ca cele optspre­zece mandate noui să Ie v're undeva în mijlocul

Fag. б

grosului de alegători clericali, prin o nouă îm­părţire a cercurilor electorale.

După cât se vede însă partidele opoziţioniste au prins de veste şi s'au pus pe lucru. Probabil deci ca această apucătură a clericalilor se însemne apusul lor de domnie.

*

Abdicarea Regelui Greciei. Din Atena ] se felegrafiază că din nou circulă svonuri despre apropiata abdicare a Regelui Gheor­ghe. Se afirmă chiar că astăzi, cu prilejul unei audienţe acordaie unui deputat, Re­gele ar fi declarat că va abdica în favorul fiului său. Motivul abdicării ar fi, că Re­gele s'ar fi convins că opinia publică din ţară îl învinovăţeşte că a procedat anticon­stituţional în ce priveşte rezolvirea crizei.

Cronica artistică. — Concertul d-şoareî Delavrancea în Lipsea. —

Lipsea, 16 Notmvre. Avem un nou luceafăr, cu care ne putem arăta

Ід Utas. D şoara Cella Delavrancea aduce numai laudă numelui de român. In turneul Întreprins de curând în oraşele germane, începând cu Viena şl sfârşind cu Berlinul şi Plauen, a secerat laude meritate pretutindeni.

Are să ne bucure faptul acesta cu atât mal mai mult, cu cât critica mtz'ca'ă germană e cu­noscută de foarte severă. Un exemplu r e va a-?ăta mii bine, cât de mult a fost apreciată D ra Cella Delavrancea. In 8 Noemvre n. a concertat în L'pscs.

Lipsea e cunoscuţi ca un focar muzical de prima ordine, spre care se îndreaptă multe sute şl mii de tslente şi semitalente, dar multe-şl ard aripele în concurenţa cea mare. D şoara Delà-vrsncea a ştiut captiva prin executarea progra­mului greu şi ales, pe cei mai de seamă critici muzical?.

Ssîa d'xla * Zentral theater» a fost plină de pu­blic. Romani vre o câţiva, cam puţini. Din criti­cele cari urmeiză — traduceri după criticele ger­mane — se va putea încredinţa şi publicul nos­tru că crltlcel'î româneşti asupra concertului din Sibiiu eau dhűr'aiíe oraşe ale noastre, n'au fost exagerate.

Romă'iii din Lipsea au dat expresie bucuriei lor Invitând pe d na Delavrancea, mama fericită, care însoţeşte pe tânăra artistă în turneul ei şi pe sărbătorita artişti, la o întrunire intimă, în lo­calul delà «Zentral theater». Cu cât a fost msi restrâns cercul, cu atât a fost mai animată con­versaţia. Am observat între cei prezenţi, pe d! şl d na Qhidionescu, di şl d n a Ştefănescu-Qoangă, poetul Cerna, d soarele conservstorid » Tarnovschi şi Ohermanl, Dr. Horia Petra-Petrescu, Virgil Madgearu, doctorand, şi alţii. Studenţimea a predat d-şoarei un frumos coşuleţ cu crizanteme.

Las să i'rmeze dăiile de seamă elocvente: Recensentul jurnalului »Leipziger Volkszeitung«: »Din serata de piano a dşoarei Cella Delavrancea

am putut să aud — cu părere de rău numai — două piese de Scarlatti şi Appassionata de Beethoven, pe lingă toată scurtimea observaţiilor mele însă, cred, că sînt îndreptăţit să spun, că se manifestă aici un ade­vărat talent.

Tinăra domnişoară are un simţămînt eminent mu­zical, o tehnică curată şi foarte respectabilă şi dis­pune pe lîngă toate acestea şi de o tărie, care te pune in uimire. Ceia ce e şi mai mult: e plină de muzică

» T R I B U N A«

şi ea însăşi, are temperament, simţămînt, deşi nu şi-1-a desvoltat încă cu desăvîrşire, totuş, are tendinţa con­ştientă, de-a se apropia cit mai mult de opera, care o execută. Dacă au figurat lucruşoarele cele două ale lui Scarlatti mai mult pentruca să-şi arate artista de-steritatea degetelor, a relevat în sonată o putere de con­cretizare impresionistă, plină de vigoare îndrăsneaţă, care nu scapă din vedere nici nuanţele cele mai fine ; a reuşit splendid (famos) mai cu seamă, spre pildă, cu retardarea domolă a timpului de cîteori reveneai» ideia principală din partea primă. Cum ara spus, aş fi auzit bucuros mai departe (alt concert 1-a chemat într'altă sală. — nota trad.) şi sînt curios, (gespannt) cum are să se desvolte de aici încolo tînăra artista.*

(9 Noemvre n. 1910). subscris rm. Recensentul delà »Leipziger Neueste Nachrichten»: »O natură marcantă de virtuosă, un temperament

plin de foc, care ar voi în puterea lui nepotolită să rupă cu puterea toate zăgazurile şi care se simţeşte, deocamdată, mai bine în Prestotempo şi în Fortissimo. Din punct de vedere tehnic nu mai are artista ce învăţa. Cine ne-a adus după o serată, care pretinde atîta oboseală, după o Appassionata de Beethoven şi »etüdele simfonice» de Schumann, Poloneza în As-Dur de Chopin cu atîta claritate tehnică şi cu atîta tărie, poate să figureze între cei mai desvoltaţi artişti din punct de vedere tehnic.

După cîteva observaţii cu privire Ia temperamentul, cu care au fost jucate unele piese, urmează:

«Toate in tot : seara poate să se considere ca o re­comandare pentru viitor, astfel, încît putem să urmă­rim cu atenţie o nouă cunoştinţă cu artista Cella D., după cîţiva ani.» A. Schi. (9 Nov. n. 1910.)

«Leipziger Zeitung», 260, din 9 Noemvre 1910. Tinăra Romîncă, care şi-a făcut studiile în Paris, se

poate lăuda cu un succes hotârît (entschiedener Er­folg). Am auzit mai întîi două piese de Scarlatti, re­date cu o tehnică şi accentuare ritmică facilă şi ele­gantă. Că posedă şi temperament, căldură sufletească şi un spirit muzical bun, a dovedit-o cu executarea corectă şi plină de elan, excepţionînd unele mici as­perităţi din cauza grabei, a «Appassionatei» de Beet­hoven şi a etüdelor simfonice de Schumann, una din cele mai superioare — nu numai din cele mai grele — probleme pentru un artist, care reproduce. Numai aceia vor putea să le redea bine, cari s'au adîncit, dînd uitării toată gloria de virtuositate, cu dragoste şi înţelegere matură în Schumann. Deşi ne-a rămas ceva datoare artista — şi nici nu este mirare la cei 18 ani ai ei — în privinţa fantaziei creatoare, a puterii spi­rituale şi-a pătrunderii adînc simţite, deşi n'a fost deci felul de predare în stare să te sguduie sau să te subjuge, totuş a ştiut să te ţină legat şi să te intere­seze vădit, în urma tipului bărbătesc — am putea zice — de interpretare. Nu domnea nimic spălăcit, ce să-ţi amintească o exuberanţă a simţămîntului, to­tul apărea reliefat şi curat. In program se mai afiau şi piese de Debussy, de St. Säens, de Faure, de Cho­pin, de cari nu ne-am putut bucura, cu părere de rău. Bucuros am fi ascultat, să ne încredinţăm dacă se pricepe să şi cînte la piano. Subscris E. M.

Corespondent .

N F O R I A T I U N I . r

A R A D , 18 Noemvre n, !QIQ.

— P e n t r u f o n d u l z i a r i ş t i l o r a dăruit dl Alexandru Lazar din Chişineu suma de 20 co­roane.

— La dineul de curie, dat de Maj. Sa în onoarea delegaţilor, Maj. Sa s'a adresat şi diui Dr. Iosíf Gall, membru al camerei magnaţilor, vorbind cu el despre afaceri de-ale acestei camere.

— învăţător romén suspendat. Din Sarcia-română nise scrie: Cu data de 15 Noemvre, comisia administrativă a comita­tului Toronta! a suspendat, prin hotărîrea sa Nr. ul 3726, definitiv din post pe învă­ţătorul nostru Iosif Nestorovici.

Motivele: purtarea bravă la alegeri şi »spor neîndestulător în propunerea limbii unguresti«.

19 Noemvre a 19 MU WIIRUTI -NNRNRR 11 N • iii 11 - N % IFTL IIWRE NW RTFL

— Vlfticu şi-а reluat zborurile. Ni se anunţă din Bucureşti : Inginerul Viaicu a repurtat pe ziua de ieri un nou succes.

Timpul fiind prielnic şi auzind că la aerodrom se fac pregătiri pentru zburat, aviatorul român s'a hotărât să facă o nouă vizită colegilor săi delà Kitila, cu care oca-z'e să-şi poată încerca şi motorul pentru zborul mai lung proiectat pe ds-asupra Ca­pitalei.

La ora 3 şi un sfert, aeroplanul este scos din hangar, iar peste zece minute, motorul este pus în mişcare. Aparatul se ridică în aer cu uşurinţă şi apucă spre sud de unde virează apoi spre dreapta şi ia drumul Kitilei, menţinându-se la înălţime de aproape 80 metri.

După 12 minute aeroplanul so eşte de­asupra aerodromului рз pista căruia se gă­seau pregătite pentru zbor aparatele lui Farman şi Wright.

Mu ţitrjfa prezentă face ovaţiuni aviato­rului român. Acesta însă nu se coboară şi dupăce face înconjurul aerodromului ia dru­mul Cotrocenilor unde nu ajunge la timp de oarece din cauza frigului carburatorul în­gheţase şi motorul ameninţa să nu mai funcţioneze.

întregul voiaj Cotroceni-Kitila, dus şi în­tors, a durat exact 26 minute.

In momentul când Viaicu ajunsese din nou pe câmpul Cotrocenilor, elevii şcoaleî de infanterie care se găseau la e»erciţii, entuz'asmaţi de splendidul zbor al aviato­rului român, au tras trei salve în onoa­rea lui.

— C o m i t e t u l «Asoc i a ţ l un ib din Sibiu, în şedinţa sa de la 3 Nov. a 1010 a hotărât, ca Irt vederea meritelor culturale ce şi Ie-a câştigat insti­tutul «Economul» din Cluj, prin acţiunile sale pa terenul economic, şl prin creaţiunea unor Insti* tuţiuni filantropice, — să depună s u n e m «si î i -sf-mnate din fondurile «Asociîţiunli» la acest Ins­titut.

Institutul «Economul», care stă ?n p;eajna ser­bării jubileului de 25 ani al existenţei sale, a ur­mărit tot mai potent *t scopul de a ridica nivelul cultural şi economic a! ţărănimii din circumferhţa sa de Ілсга e şi-a creiat pe lângă aceasta şl insti-tuţiuni filantropice de caracter general românesc

— I a r ă ş p a n g e r m a n i s m . In Viena există de multă vreme o societate * Verein zur Erhaltung des Deutschtums in Ungarn*, care urmăreşte ţinta de-a conserva şl promova elementul german din Ungaria. Această societate s adresat de curând un apel citră Germanii din Ibgaria, Invltândui să îmbr£ţiş*zs cariera de meseriaşi şi Industriaşi. Societatea s'a oferit chiar să găsească elevilor ger­mani locuri In marile fabrici de industrie din Austrii fetât de înaintată în ce priveşte industria.

Ministrul de interne a descoperit însă şi în această străduinţă economică «agitaţie» şi a oprit răspândirea In Ungaria a tuturor publicaţiilor a-cestei soc ie t ă ţ i . . . Atât a publicaţilor de până acum, cât şi a ceior din viitor.

— Cununie. Domnişoara Grâţiana Br> neu din Brad şi dl Silviu Beşan, profesor la pedagogiul român din Arad, îşi anunţă cununia ce va avea Ioc la 20 Noemvre n. în biserica gr. ort. română din Brad.

Felicitările noastre.

— Boafa lui Tolstoi. Marele Tolstoi zace şi acum în gara delà Astepovo, şi şti­rile ce sosesc sânt din ce în ce mai îngri-

€ 3 u 1 e шг 9»

Numai calitate bună. Marca lanţ.

suc. EMMER FERENCZ W e i s m a y v F e ^ e n o z

T i t n i ş o s u r a , , centra, strada Hunyadi

19 Noeravre ШО, » T R I B U N A« Pag. ?

Jííoare. Cu toate că e acum foarte slăbit, medicii nădăjduiesc încă în organismul lui puternic care a avut de multe ori să lupte cu puternice atacuri de cord şi a ieşit în­totdeauna biruitor. Contesa Sofia locuieşte într'un vagon de clasa întâi în gară şi nu şi-a văzui încă soţul, căci. acesta nu vrea s'o mai vază, dealtcum şi medicii au oprit-o s l intre la el. O mare parte a cauzei care a făcut р г Tolstoi să-şi părăsească familia

; o poartă şi fii săi, cari îi amarau zilele cu veşoicile lor pretenţii. Tolstoi le extrsdase de mult partea lor de moştenire, dar aceş­tia nu s'au mulţumit cu cele-a dat şi au ce­rut şi proprietatea asupra editării cărţilor lui Tolstoi. Tot ei au făcut pe cel mai bun prieten al tatălui lor, Cserkov, să fie dat peste graniţă.

I Din Petersburg se telegrafiază că sfântul sinod a ţinut o adunare secretă în care s'a ocupat de relaţiile dintre biserică şi Toljtoi. Ss vede cá sinodul vrea să repare ruptura

L care s'a ivit între To'stoi şi biserică şi să геѵозсе anatema aruncată asupra lui. Pre­supunerea aceasta o întăreşte şi făptui că episcopul de Moscova a plecat la patul de suierinţă al lui Tolstoi, iar mitropolitul din Petersburg i a trimis următoarea tele­gramă :

Din momentul în care D ta ai rupt cu biserica m'am rugat neîncetat şi mă rog şi azi ca Dumnezeu să se îndure şi să te rea-

! ducă iar la biserică. Se poate ca în curând să te cheme înaintea scaunului său. Te rog pe Dumneata, care zaci în suferinţe să te împaci cu biserica şi cu drept credinciosul popor rusesc.

Dumnezeu să-ţi ajute şi să Te milu­iască.

- S t ü d e ţll români în străinătate. Din München n i s e scrie: Sunt în München aproape

. de o iună. L'am ales anume firidei auzisem multe I despre acest oraş ai artelor. Mi-se spusese că

mai stud'ază aici mulţi tineri români. Ajuns aici a TI stat două săptămâni fără să întâlnesc pui de român. Abia intr'un târziu le am descoperit locui de convenire. Am aflat, spre bucuria şl spre sur­prinderea mea, că sunt aproaps Ia 60 de studenţi români fi ei. Aproaps toţi din România, numai vreo 5—6 din Ardealul nostru. Cei mai mulţi sâot Ja tehnică. Dar urmează câţiva şi ia pic­tura, Ia sculp'mă şi Ia economia politici. Au şi

l o societate » Patria« de vro 12 ani care exista. : Aseaiă (15 c.) s 'a constituit noul comitet al 1 acestei societăţi. S'au adunat vreo 20 de tineri. ' Şi în voie buna, cu glume şi cu veselie, s'a ales

noul comitat. Reşedinţe a fost proclamat dl Bu-nescu, student la pictură.

M'a surprins plăcut felul In care a decurs con-I venirea aceasta a studenţimei noastre de aici. Ti-! rerii, cari se ştiu înţelege, fără să se certe, cred

că vor şt! să desvolte o activitate rodnică, In • sânul societăţii lor. Dedat cu certurile tinerimei I noastre din Budapesta şi din Cluj, rai-a căzut

aşa de bine seriozitatea acestor tineri.

Cu vremea o să vă trimit mai multe veşti despre această tinerime, cum şi despre alte iu-

i crurl de aici. — Un student ardelean. i

I — Femei criminale. Ni se anunţă din Deva : că jandarmeria a arestat In comuna Hondol pe I femeile Pintea Maria, nevasta Iui Hatăş Augustin,

a iui Muntean Petru şi pe a lui Petru Topor. Cauza arestării e că pu (in mai înainte murise ţă-ranui Petru Topor, din Hondol. Lucrul nupSrea

У de loc curat, căci moartea I-a apucat fără de veste k cu toate că era sănătos şi voinic.

Autorităţile au poraît deci cercetări ş au des­coperit că femeile acesie împreună aa otrăvit pe

biital om. Inculpatele &u fost Internate Ia peni­tenciarul din Diva.

— Unguri d e c o r a ţ i d e Rege l e R o m â n i e i . Regele Carol a conferit următoarele decoraţiuni la diverşi funcţionari ai politiei din Budapesta.

Marea cruce a ordinului Coroana României in gradul de ofiţer consilierului ministerial Ladislau Szabo, şeful siguranţei din m nisterul de interne şl prefectului superior al politiei din Budapesta Desider Boda; Coroana ordinului Coroana Ro mâniei fn gradul de comandor suprefectului po­liţiei Franz Pckary; Crucea ordinului Steaua Ro­mâniei !n grariui de ofiţer secretarului ministerial din ministerul de interne Ludwig Szeszt; Crucea ordinului Coroana României în gradul de ofiţer, prefectului de poliţii Eugen Ciocan, şi Crucea ordinului Steaua României în gradul de ofiţer şefului detectivilor din Budapesta Koloman Kre-csanyl şi funcţionarilor de poliţie Vsnceni Mar-covlci şi Edmund Oarbitey.

— Exundări în Maramurăş. Din Si-ghetul Marmaţiei ni-se anunţă, că rîul Ta-raczk a exundat. In comuna Neagova şase-zeci de case şi drumul de ţară în lungime de 150 m. sânt acoperite de apă.

— R ă s p l a t ă negrilor. Mai ales fn vremea d!n urm» s'a observat o mare nemulţumire contra preşedintelui Taft că nu a răsplătit cu nimic cre­dinţa oolitic'anilor negri csri ca cetăţeni ai Sta­telor Unite au corteşit pentru ei pe vremea alege­rilor, însuşi Taft a recunoscut ind !gnarea Indrep tăţltă a negrilor şl Injelegíndu ss cu ministrul de finanţe a hoîărît ca se d?a unui ceîăţean ne­gru aşa dignitate cum n'a mai avut nici un îna­intaş ai lor de mai înainte. Această demnitate constă fn oficiul de secretar Ia justiţie care a fost conferit Iui Wiiiam Lewis, procuror în Ba­lon unul dintre cei mai talentaţi jurişti negri. Pe längs aceasta a mal numit pe doi negri vameşi In Toleda şi Washng 'on . Până acum încă purtau negri înşire slujbe în oficiile statului dar cinstea ce i s'a dat iui Lewis nu s'a mai dat nici unui cetăţean negru.

— Femei l e în armata franceză. Din Paris vine ştirea că generalul DaUtein a denumit pe doamns Legardelle institutoară milititară şi cu denumirea aceasta s'a înrolat cea dintâi femeie în armata francezi. Doamna Ltgardeiie e o forţă pedagogică recunoscuta, care a avat reuşită splen­didă cu instrucţia analfabeţilor adulţi.

In armata franceză încă e un număr conside­rabil de analfabeţi a căror instrucţie intimpina mari greutăţi din cauza culturei defectuoase; dreptaceea ministrul francez de război a hotărlt să predea doamnei Lagardelle instrucţia recruţi­lor, cărei îi vor organiza o catedră specială. In curând se va adeveri deci că cu b â i d e ţ e şi tra­tament omenos poţi instrua recruţi mult mal uşor decât cu brutalităţi şl înjurăturile ordinare aie gradaţilor.

— Un m u s a f i r extravagant. Scriitorul Vico Montegazza în cronica vesela a unei reviste ita Ilene ne prezintă tipul unui musafir extravagant care a atins recordul In exploatarea dreptului de bună primire. Lucrul a avut loc Incasa generalu­lui italian Lu ce ani, care s'a lisat de miiltârie şi a plecat la Londra, unde a înfiinţat o fabrică de oglinzi pe urmă s'a făcut bancher şi a câştigat milioane. Pe unul dintre cele mai elegante bule­varde si a ridicat apoi o vilă de un lux uimitor, în încăperile căreia ospăta bucuros lumea, mai ales pe membrii coloniei italiene. Toţi câţi ni­mereau pe la el pe vremea prânzului erau reţi­nuţi şi la masă, şl erau mulţi cari veneau la el luni dea rîndul, numai că ia masa lui se mânca splendid, dar între oaspeţii aceştia era unui că-păţinos csre ani dea rîndul se înfiinţa Ia masa generalului — deşi acesta nici nul cunoştea mai de aproape.

>Pe domnul acesta — zise gazda Intr'un rlnd, zîmbind binevoitor — l'am Invitat din întâmplare o singură dat», sânt vr'o trei ani acum, şi de a-tunci mănâncă în fiecare zi la mine. Se vede că invitarea e valabilă ad inffnttura«. Dî multe ori

I generalul era dus, sau din familie nu era nimeni acasă, pentru asidui musafir se aşternea însă masa regulat, iar când într'o zi nu se putea pre-

< zeato, din cine ştie ce motive, îşi scuza absenţa 1 la scris. Cu vremea insă se simjea ca acasă şi

începuse să terorizez» siug 1Î şi de nu i plăcem bucatele certa al dracului pe bucitar care Ia rîn­dul său ii făcea de frică toate poftele şi nu în­drăznea să mai servească nici odaU ce nu-i places»

— Vic t imele ge loz ie i . Intr'un hotel din Paris, calea Rue de Roure au găsit ieri dupa amiazi cadavrul barontsei Olivier d'Ambricourt soţia unui căpitan de marină în rezervă. Lumea a tre­cut uşor peste acest incident, mai ales în oraşul a cărui valuri a înghiţit zilnic sute de vieţi. Dar în aceiaş zi poliţia a primit o scrisoare delà că­pitanul Meinier, soţul baronesei, în care mărtu­riseşte că chinuit de gelozie şi-a înveninat ne­vasta, ne mai putând răbda supliciul când îşi vedea soţia adorată făcând altora ochi dulci. Poliţia s'a pus pe cercetări, dar până acum n 'a dat de urma căpitanului, se crede că s'a sin­ucis şi el.

— O a v e n t u r ă » s u s p e c t a r . »Gazetta del Popoloc povesteşte o întâmplare vaseiă care a avui loc în Tranl, între secretarul papal Pasquale Catacch'o şi nepoata episcopului din localitate. Secretarul era oaspe z Inie in reşedinţa episco­pală şl aşa s'a întâmplat că s'a îndrăgit de ne­poata episcopului cărei încă II căzuse drag tâ­nărul şi într'o bună zi au dispărut amândoi. Bietul episcop numai acum s'a desmatecit şi a văzut cum stau lucrurile, s'a das deci şi а tele-grsfîat pe loc ia oficiul sscretarlal al Papei: »Pas­cal Catacchlo care a piecat ia Roms, e suspect; luaţi 1 sub psză«. Lţ secretariat s'a crezut că menţionatul s'a contarninst de holeră şi toaie leacurile d n Trani erau aşteptale da medici ca să ia fn primire pe ce) bolnavi. *Suspectul< se­cretar însă n'a venit şi ziarele au scris ziua ur­mătoare despre aventura idilică a cărei sfârşii a fost căsătoria.

— C o n t e s a T a r n o w s k a . Ziarele italiene aduc ştirea că contesa Tarnowska, condamnată la cinci ani de puşcărie pentru instigaţie la omor, a înebunit în temniţă. Nenorocita contesă a fost transportată la un ospiciu de nebuni unde îşi va face restul de pedeapsă.

— O n o u ă f u n d a ţ l u n e a Iul C a r n e g i e . Zilele aceste Carnegie, Cresusul american I$i va serbători a şaptezecişicincea aniversară şi cu prilejul acesta a pus bază unui fond de cinci milioane pentru universitatea de ştiînţi din Pitts-burg. Se ştie că mecenatul Carnegie a jerifit în scopul ştiinţelor peste optzeci de milioane.

— N e b u n — mat r i c id . Miercuri in comuna Kajdacs din comitatul Tolna s'a întâmplat un caz. foarte eoroţonant. O fámee bătrână locuia îm-preunî cu feciorul său, care de mai multă vreme era nebun. Mlecuri feciorul cuprins de nebunie a iovii în cap cu scaunul pe mamăsa, care a căzut plină de sânge p? vatra casei. Nebunul la vederea sângelui, s'a înfuriat mai tare şi a căl­cat-o în picioare până a omorât o. Ucigaşul ne-bua a ieşit apoi in stradă şl se fiiia cu ce a făcut. El a fost prins şi arestai. Cadavrul nefe­riciţii bătrâne a fost sec(ionat şi s'a constatat, că ucigaşul a rănit în 30 de locuri pe татча-sa, dintre cari cele mai multa au fost de moarte.

— I n i m ă de m a m ă Ieri a fost înmormân­tată in Eperjes o femeie, nevasta unui pro­prietar, care a avut o moarte tragică. înainte cu câţiva ani îi murise un băiat de nouă ani şi da-atunci ea, ma fa, zilnic mergea să se roage la mormântul băiatului. In ziua morţilor la ro­mano catoli a stat ziua întreagă în cimiter şi fimd o zi friguroasă s'a răcit şi a căpătat aprin­dere de plămâni, care în vreme scurtă a şi omorît-o.

— Aten t a t zădă rn ic i t . In Calcutta la prân­zul de gală dat la onoarea plecării viceregelui lord Mmfo au fost prinşi şi arestaţi trei tineri Bengali, bănuiţi că voiau să atenteze la viaţa viceregelui. Doi dintre ei au ajuns la masă în apropierea lordului Mlnto şi a neveatei iui, iar al treilee a venit la prânz cu invitare falşă, însă ochii ageri ai agenţilor secreţi li-a zădărnicit pla­nul Infernal.

— Mot iv d e c ă s ă t o r i e . Ba'zac în cartea sa <Philologe du Manage> înşiră cincizeci şi nouă de feze ale motivelor cari fac pe bărbaţi să se căsătorească. Dm America însă vin? ştirea unui ai şaizedlea motiv încă necunoscut. Anume în statul Wisconsin, partidul republican a candidat

Pag. 8 » Y R I B U N & 19 Noemvre

!s sc;,uru! de guverpor pe un ar urne Frar ç*>h Gavernt, un burlac ret u no s. ut de mare aniife-menht. Dumner» trerută card-datul la seaun a luat parte la un banthr-t aranjat In cinstea Iul de рггНгапі. Unul dintre aceştia tnir'un diseur?, a tingând coarda sentimentală si a exprimat nidej dea că Ia raz de reuşită dl Oavsrnt se va în sur». Proiectul a fost aprobat sgomotos şi candidatul a declarat că de va reuşi la alegeri se va însura necondiţionat, dând prin aceasta o straşnică probă da gbnegaţie. Ce nu face < chestia de partid* !

— C a t e d r ă p e n t r u a v î a ţ l u n e . Din Bristol se anunţa că la universitatea din Bristol (Anglia) s'a înfiinţat un curs pentru aviaţiune de cinci luni. Cursul va fi ţinut de cei mai de seamă fi-ziciani şi meteorologi englezi, cari vor propune elevilor teoria sborului.

— N o u m e d i c r o m â n . Dl Dr. Cornelia Dă-rămuş, m<dic specialist în boalede femei anunţă, că şi-a început practica de medic în Alba lulia, piaţă, lângă farmacia dlui Virgil Vlad.

— C o m e t ă n o u ă . Profesorul M'.ilosevits, di­rectorul observatorului astronomic »CoÜegio Ro mano» din Roma a lăţit vestea, c i astronomul Vie Cerulli, proprietarul şi directorul observato­rului de lângă Teromo cu ajutorul unui aoarat fotografic a descoperit o cometă nouă. S'mbu-rele fiouîî ermeti: are formă de stea şi este în-cu n jurat de o mică negură. Ceruili a descoperit noua cometă în 8 Noemvre, Iar tn zHele urmă toare a examinat-o mai cu temelu.

Acum putem aştepta apariţia rumai a două comete, ursa numită Faye, care în 4 Iulie 1903 s'a văzut în jurul soa>etof, iar sita a lui Swff, care msi pe utmă s'a arătat în 21 Aug. 1895. Cometa pe care a descoperit o Ceruili nu este identică cu nici una dintre «ceste două. Noua cometă se af.'ă în zodia Taurului, iâ' gă steaua T, spre Nord delà pleiade. Sesra delà 6 ore se poate vedea în partea sud vestică a orizontului, dar nuirai cu ajutorul telescopului.

— Desvă l i r l s e n z a ţ i o n a l e î n c h e s t i u n e a Azev. Iiîb'un nu mir recent al ziarului «Frank furter Zeitung» s apărut un articol, în care sei ii torul rus Burzev, care trăieşte In Paris, cere în baza unor acte foarte compromiţătoare revizuirea procesului Azev. De altfel articolul este sdresat Iui Stoypin, care răspunzând la o interpelaţie d n Duma ruseasca în thestia Azev a declarat că nu s'a adus n'ci o dovadă care să arate vinoveţsa Iu Azev. Faţă de această declaraţie, Burz*v fn articolul său avertizează pe Siolypirt, că du că vo ieste dovezi, apoi să cetească rapoartele secrete ale ofiţerului de poliţie, care, dându se medic s'a furişat Ia patul bolnavului atentatorului rănit Sa­sa nov, ca să ascuite aiurările acestuia. Un singur nume amintea, pe sl lui Valentin Cuzmicl. Poli ţia ştia, că acesta era între revoluţionari pseudo­nimul lui Sasanov. Amintirea acestui nume dove­deşte c i «tentatul a fost p'ănuit şl exe utat nu­mai de Sastnov singur. Articolul se mai referă ia memoriul Iui Boziei Savincov, despre ucide­rea Iui Plthve. Acestea II vor putea convinge pe Stolypin despre rolul iui Azev la acest »Untat şi despre modul cum a omorât prin of teiul poli­tiei pe antecesorul său. Burzev citează dm un raport secret pasagiu), care spune, că Azev a fost acela, care a stăruit mai mult pentru ucide derea lui Plehve. In raportul acesta se mai spune şi aceia, că însuş Azev a condus pregătirile a-tentatului pentru care timp de zece zile a locuit în casa lui Savincov şi de aici dir j i munca con­juraţilor. Azev înainte de săvârşirea atentaţi-tui cu câteva zile numai a părăsit casa şi s'a dus Ia Wilna, ca să aştepte vestea morţii luiPithve. Burzev susţine autenticitatea acestor însemnări chiar fiind că ele iânt scrise de un astfel de om, care mai târziu trebuia să fl fost şi el tovarăş lui Azev la p'ănuirea atentatului contra marelui duce Sergu. Burzev îşi sfârşeşte articolul declarând solemn, că e gita să meagă la Petersburg pentru ca să prezinte actele p:rin cari se dovedeşte vinovăţia Iui Azev.

X La croitoria universală. I. Petraşcu, Sibiiu — Nagyszeben, Strada Cisnădiei Nr. 30, Telefon 721. Se pregătesc cele mai frumoase haine, după croială cu şic, pentru civili : fracuri, saloane, jachete, sacouri, pardesiuri, paltoane etc. Asemenea sà execută pentru oficeri şi voluntari, tot felul de uniforme, iar în de­pozit se află diferiţi articli pentru uniforme: săbii, Í chipiuri, portofee, mănuşi etc. Atrag deosebita atenţiune *

asupra reverenzilor preoţeşti, ce se pregătesc în ate­lierul meu, după moda cea mai nouă. Comandele se pregătesc în timp foarte scurt.

— *B«U,I costumat din Arad*. In fditura librăriei >Tnbuna« a apărat o se­rie de 6 cărţi poştale ilustrate, în culori, reprezintând costume şi grupuri dtla balul costumat dm primăvara aceasta. Bucata se vinde cu 24 fileri, se* ia de 6 bucăţi 1 cot, 20 fii. -f- porto poştal 10 fii., recom. 35—45 fii,

Comercianţilor şi vânzătorilor 50 bucăţi cu 9 cor., 100 bucăţi cu 16 cor. plus porto.

Venitul curat se va adăoga la fondul » Reuniunii femeilor române din Arad« pen­tru zidirea unei şcosle de fete.

Dentist rom un in Arad. fIKGIL ÜUMTEÄK Szabadság-tér Nr. 3 . Lânjă farm. Rozsnyay.

Dinţi artificiali în cauciuc delà 4 cor. în sus. Coroane de dinţi în aur 24 cor. Dinţi cu şurub in aur şi pla­tină 20 cor. Poduri în aur şi aluminium, cari nu se pot scoate din gură, în preţ cât se poate de moderat şi în ratt iunare. — — — Garantă până la 10 ani. Reparaturi la pieze făcute de mine se efeptuiesc gratis. Celor din provincie se efeptuiesc lucrările în aceeaşi zi.

Cronica sodili şi artistici Concert în Sălişte. Reuniunea română

de eântăti din Sâlişte invită la concertul ce va avea loc la 20 Noemvrie n., orele ? şi jumătate seara, în sala festivă a şcolii din Sălişte cu următorul program :

1. I Popescu Pasărea : «Cuvine-se cu adevărat». 2. O. Dima : a) .Sărrmna frunză»,

b) «Mândruliţa de demult». 3. Declamaţlune. 4. Mendelsohn : Trei cânteca poporale:

a) »Cu mine fugit, b) >0 brum'a dat*, c) »Pe al lor mormin te

5. Kirlac: a) »S'a dus cucul», b) «Morarul*.

6. Declamaţlune. 7. T. Popovici: û) «Fosie verde pup de crin*,

b) »Mama Arghrluşa*. 8. Méhül: »AuzÜ«.

După concert danţ.

ECONOMIE. In mi j locu l p o p o r u l u i . Imprletinlrea popo­

rului nostru cu tovărăşiile, minunata armă a or­ganizaţiei şt întăririi economice — credem că nu ne poate cere atâtea jertfe câte n'am datori să le facem.

Şi flndcă reuşita de până a:um ne a dovedit peste aşteptare, că la poporul nostru, in împre­jurările date, cea mai uşor de înţeles şi de primit este întovărăşia pentru asigurarea vitelor, »R«u-niunea propietarilor de vite din Orlştie* a ho-tărît să ţină din nou un şir de prelegeri eco­nomice în feluritele părţi ale ţării în care se va vorbi despre:

» însemnătatea şi alcătuirea tovărăşiilor* şl » Asigurarea vitelor.*

Acest întâi şir de prelegeri, va ft ţinut prin redaciorul »Toviraski« şi directorul Reuniunii pentru asigurarea vitdor dl Vasile C. O i va dă.

De data asta anunţăm următoarele prelegeri : La 20 Noemvre st. n. (Duminecă) se va ţine

prelegerea publică economică în Caransebeş. La 21 Noemvre st. n, (la Archangeli) se va

ţine prelegere In o comună din jurul Tlmlşoril. L* 24 Noemvre st. n. (Joi) se va ţinea prele­

gere în Biej. La 25 Noemvre st. n. (Vineri) se va ţine pre­

legere fa Ludoş (Maros-Ludas),

La 26 Noemvre st. n. (Disnrre è) se va ţinta in o comună din jurul Bistriţa.

La 30 Noemvre st. n. (Miercuri) se va ţine pre­legere în Şomcută-mare.

La 2 Decemvre st. n. (Vineri) sa va ţinea pre­legere în Butenl.

La 4 Decemvre st. n. (Dumineca) se va ţ ne prelegere în o comună fruntaşă din comitatul Timiş ori Torontel, — nu e încă sta'orit und?.

Amănunte asupra acesfor prekgsri (locui, ora la care se ţin) se vor da prin fruntaşii din par-tea locului şi întru cât va fi cu putinţă şi p i a gazetele de zi.

f1 j$a grânslor ûïn Artu;ui-Nou 17 Nav. 1910.

Vremea e favorabilă pentru economie. Din unele părţi vin ştiri despre mici îngheţuri. Griul şi seaara de toamnă răsar bine şi încurînd se vor sfîrşi şi ce­lelalte sămânături.

Tirgul de bucate e încă tot constrins.

S fi!'-: ţfi.fc 3000 m m . , "<?x шш. , г

tvrîr mm. , iteară mm, , . săpueoi 400 mm,

9 sa— le i t 6 5 0 - 6 60 7.30— 7 4» 6.6 ï - 6-70 4 4 50

Preţurile sunt socotite în coroane şi după 5 0 de chilograme.

B I B L I O G R A F I I La Librăria Tribunei se află de vânzare

-f- 10—20—30 fileri porto, de curînd apă­rute următoarele cărţi:

N. lor ga: Viaţa femeilor în trecutul românesc.

à 175 cor. Balada poporală românească.

Originea şi ciclurile ei. à 20 fil.

Redactor responsabil: ІиНю Giurgiu-Tribuna* institut tipografic, N ieh l« i l s o s « ,

D e n t i s t î n C l u j . I n

N A G Y J E N O :: specialist pentru dinţi artificiali fără pod în ::

C L U J - K O L O Z S V Á R . (La capătul străzii Jókai, în casa proprie.)

Pune dinţi şi cu p'ă'ire în rate pelângă garantă de 10 ari.

D e n t i s t î n O l u j .

Credit pe Ipotecă, pe cambta şi pentra oficianţi

mijloceşte

Herzog Sándo Á R A D ,

str. Weitzer János 15.

ffeltfon nr . S 7 6 .

Hr. 289 ÍVIG . T R I B U N A * Pag. 9 >Cassa de păstrare* (reuniune) • « g s în Sulişte. =

A V I S ! Se caută pentru stabilimentul electric

cu maşină de vapor şi cu motor de păcură (60 HP) ce se va construi în Sălişte, în primăvara anului viitor 1911, un

condacător de construcţie care e în stare după terminarea construc­ţiei să primească conducerea tehnică a stabilimentului.

Se reflectează numai la o putere de lucru rutinată şi energică, care e espertă în special în tehnica electrică şi de maşini şi coalificată pentru de-a conduce în mod. de sine stătător maşineriile din stabiliment

Acceptarea se face, după terminarea con­strucţiei şi punerea în lucrare a stabilimen­tului, deocamdată în mod provizor pe un an. La caz de convenire reciprocă respec­tivul va fi aplicat în mod definitiv.

Oferte, cu dovezile de coalificare, cu in­dicarea ocupaţiunei de până aci, a etăţii şi a pretenziunilor de retribuţiune, sunt a se adresa până în 15 Decemvrie a. c. st. n. la Cassa de păstrare (reuniune) în Să­lişte (lângă Sibiiu). Direcţiunea

Maşini de cusut dustriale, de cea mai bană fabricaţie.

biciclete * ramofoane

se pot cumpăra cu preţuri moderate

şi p 1 ă11 r e în r a t e favorabile la

B o d o r B é l a magazin de rraşini do cusut — şi biciclete la — ' VV:^

Făgăraş, Str. Honvéd Nr. 1 1 .

Cultivatorii devi i ! In interesul lor propriu Я fac atenţi, că

altoii de Ermelék •re g* ti ţi de oamenii mei specialişti excelenţi ie află deja la mine in cantitate obişnuita,

conform ordinului ministerial. —

Altoi de vilă americană aj europeană cu rădăcini şi netede precum ff nlădiţeie rene mite > Delaware« ca rădăcini şi netede, se vând pe lungă garantă cu preţurile cele mat moderate, iar comeceile pentru soiurile »Ömre« şi >Lovanna« rog i& se facă Încă de-acum. Catalog de preţuri bogat ilustrat, care conţine multe lucrări folositoare ie trimite gratis şi franco. Adresa :

Kágyi Szabó István, proprietarul coloniei de aHoi de Érmelék şi

proprietar d» vie I i Bihar- Diószeg.

RICHARD K R A M E R arhitect diplomat:

BISTRIŢA - BESZTERCZE. Planuri şi preliminare de cheltuieli, la do­rinţă se trimit gratuit şi porto franco. = »

• •

•

Darurile de nunta cele mai potrivite !

Foarte m*re asortiment de sticle, porţelană, maiolică, alpaca de Berndor', articli de argint Alpaca lampe, tacâmuri de masă paten­tate, s t i c l ă r i i pentra o elieri, pahare pentru beere şi vin, în cadrerea de icoane. Arzàtoarea Wolfram cu 70% econcmisiro

Comandele din provincie se execuţi prompt ş ! conştiinţios

H E C K E R şi KLUDSZKY urmaşii Iul Kaufmann Jakab prăvălie de sticlării şi porţelană Lugoş, Str. Széchenyi 1 1 .

(Vis-à-vis de fotog aful Naschitz.) Telefon interurban No 224. — —

î • •

Anunţ pentru licitaţie de lemne. Lemnele din pădurea comunei Forotic de pe

un teritor de 4 3 i jugh. cat., fosta proprietate a urbarialiştilor, în 12 Decemvrie n. 1910 după amiaz la orele 2 se vor vinde ia licitaţie publică la casa co­munală din Forotic (Forotik, Krassó-Szörény m.) înaintând totodată şi oferte în scris închise.

Conform preţuirii, se va vinde următoarele: Lemne de stejar, pentru zidiri şi pentru lucrat 2648 m. cubici. Lemne pentru foc de stejar, teiu, cer, şi carpin. 3730 m. cubici,

ă căror preţ în total face 78128 coroane. Ofertele, închise provăzute cu timbru de 1 cor.

să se trimită mai târziu până la 12 Decemvrie n. 1910 la 2 ore d. a. la preşedintele urbarialişti­lor în Forotic, u. p Kákova; în ofert preţul de cumpărare pentru grupa de lemne de pe teritor să se însemneze cu cifre şi cu litere, ca să se vadă că oferentul cunoaşte|condiţiunile de licitaţie şi a contractului şi se supune acelora.

Deodată cu ofertele să se trimeată la adresa preşedintelui urbarialiştilori un vadiu de 10°/o d n preţul de exclamare, sau să se depună înainte de începerea licitaţiei publice.

Ofertele necorăspunzătoare condiţiilor de mai sus, neasigurate cu vadiul recerut precum şi cele întârziate sau făcute pe cale telegrafică nu Se iau tn considerare.

Condiţiunile contractului şi a vânzării se pot vedea la preşedintele urbarialiştilor în Forotie, sau la curatoratul silvanal cercual reg. ung. din Vâr-şeţ (Vcrsecz).

Oările mai apropiate de pădure sunt Surduc (Szurduk) şi Forotic (Forotik) adecă cale de 4 chim.

Staţiunea poştală, telegrafică şi gara la Forotie. Dat în Forotic luna Nesmvrle 1910.

Pavel Iova preşedinte urbarial.

a a и и я a |

CROITOR ROMÂN. I

I

1 4

Am onoare a aduce la cunoştinţa onoraţilor domni, preoţi şi învăţători, precum şi întregului public român, că mi-am deschis în Pâncota (Pankota) Str. Principală o

croitorie modernă unde pregătesc tot-felul de ha ine bărbăteşti , precum : saloane, sacouri, paltoane uşoare şi de iarnă, pardesiuri etc. Mai departe efeptuesc şi prenoesc: odăjdii bisericeşt i precum: prapori, patrafiri, геѵегепЛ ş a.

Rugând binevoitorul sprijin al on. public român, semnez cu deosebită stimă:

Gheorghe Drăgălina, e r o i l o r . 1

I Serviciu conştiinţios 1 | wm mm hr"

Societatea pe şefii

pentru asigurarea vieţii. [Aigemeene Maatschspij van Levensverzekerîng en Lijírente)

j \ m s t e r e ! a m . Direcţiunea pentru Ungaria:

B u d a p e s t , Hollandi-udvar, (palatul propriu, Piaţa Kálvin, Strada

Baross şi Calea Üllői-ut.) La f inea anului 1909 au fost s u m e l e

as igurate

peste 358 milioane Cor. Suma totală rezervei premii lor 107 mill.

216 324-96 Cor. A plătit as iguraţi lor până în prezent 9 6 mill. 370.016-33 Cor.

Premii le cele ma i ieftine. Prospec te sau alte desluşiri dau cu plă­

cere Direcţ iunea pentru Ungaria în Buda­pes ta şi reprezentanţi i societăţi i din ţara întreagă precum şi

Dirigenţa pentru Ardeal : Fritz Prediger jun. B r a ş o v , Str. Neagră 14, şi Agentura pentru Sebeşul -săsesc ( S z á s z ­

s e b e s ) şi jur : joan Pavel şi Heinrich Schunn, învăţători-

Nou magazin de blănărie. ~ j Am onoare a aduce la cunoştinţa stimatului

public din loc şi jur că, amdesch i s un magazin de specialitate, bine asortat, după cele mai moderne cerinţe

tn pslatul contelui Nádasdy din Arad stradă Forray.

Ars în depozite : şaluri şi biäni pentru femei, căciuli şi manşoane, apoi pentru stradă şi haine de călă­torie etc. Pr imesc din a est ram orice lucrări noui şi reparaturi, în-grij re pen*>u vsrâ etc.

Scopul meu e să servesc on. clientele marfă şi lucru bun, pe lingă preturile cele mai moderate.

Cerind sprijinul on. pu­blic, semnez

cu distinsă stimă:

3?

î Щ A

b l ă n a r ,

I n v e n ţ i e n o u A l I n v e n t t o n o u A ! M o a r ă d e o £ o l pentru întrebuinţare

în economie şi acasă, macină exselent orzul, cucuruzul şi grâul, se învârte su mâna, puterea de munc i a unui băiat de 6 ani, i kilogram pe minut - pe lângă garantă şi numai într 'o mărime.

Prefal 14 coroane . F a c a p a r a t e p e n t r u d e e f a -

c e r c a s u m á n f e i de lucerna şi tnfoiu de mânat cu puterea ori cu mâna, de splica în maşina de îmblatit ori de sine stătătoare Preturile să se întreb*.

Kádár Gyula fabrică de aparate de desfăcut să­mânţa trifoiului şi atelier de repa­

raturi de maşini O R A D E A - M A R E

N a g y v á r a d ) Vilanytelep mellett.

P i f , î O »f 11 B O N Д« H l . 289 — 1911

ш ш ш ш ш ш т

JOHAN GENSTHALER giuvaergiu fi ciasornicar,

în Orăş t i e . S z á s z v á r o s . І г і 1 і л 1 Л i n S z á s z s e b e s .

Vânzare de j u v a e r e, de aur şi argint şi ceasornice pe & lângă garanţie şi preţuri moderate. -Să fac orice reparatuti de juvaere şi ceasor­nice de aur, repede precis şi ieftin. — — Serviciu conştiintios. :-

^ т ш т ш т ш т ш ш т

In magazinul de

maşini de cusut b i c i c l e t e

m. Iui

Kalmár Mihály Cluj—Kolozsvár, Czertörö-u 56. se pot cumpăra orice maşini de cusut pentru gospodărie şi indu­strie, deasemenea biciclete d°ipl u echipate, plă­tim* lunar, în r a t e avanta-gioase.

G E I G E L T AHDRAS — t i n i d i i e r (b&cliga.r'} — Mare magaz in de vlefre de

timi ( şpa rche r tu r i ) C i î i j - K c r l o s s v â F , Óvár,

Strada Mátyás király. Comandele

şi reparaţiile

se primesc Ша̂*̂^ şi execută prompt şi 8£ШВШ!№?&*:

cor şliinţios Pretori

convenabile.

foibep = m ă n u ş e r

Heltauer g. 57. SIBIIU. (Nagyszeben.) « .

I M a r e d e p o z i t de m ă n u ş i da p i e l e g l a c é , s v e d e z ă , n a p p a ţi alte pieluri fine. D a n t e l e d e m ă t a s ă şi zăbranic, mănuşi . Totfelnl de bandage pentru hernie simple şi duble, diverse centurione de tot felul, b a n d e g l i , apoi c i o r a p i de bărbaţi şi de femei şi rufe, A p a r a t e p e n t r u î n d r e p t a ­rea c o r u l u i p l a cop i i ş i fe te , cordoane

pentru băr­baţi, delà cele mai simple până la cele msi fine, iri gatoire, ma­turi de cau­ciuc, jeturi de c a u c i u c şi p e r i n u ţ e de cauciuc pr t ru călătoria în tren, c i o r a p i d e «auc luc , d ferite arti­cole igienice de eauciue din F r a n ţ a pentru băr­baţi şi pentru femei. Toate

fiind numai ds ealitatca cea mai bună şi în preţurile cele mai ieftine. — —

M o a ş e l e SLXX p r e ţ u l r e d u e !

Horváth k á n fabricant de instru­mente muzicale în

Budapesta, Rákoczi-ut 51. Recomandă pe lângă preţuri moderate

pianuri, cimbale, pia­nine, vi ol ini , flaute, h a r m o n i c a , precum şi tot-felul de instrumente muzicale. Preţul scoale! Kulif-fay pentru învăţatul cimbalei 7 cor. Ţin în depozit piese româneşti pentru cimbală. Catalog (ilustrat) de preţuri la dorinţă te trimite gratis şi franco

Fanta István Premiat la Paris ta anul 1908 cu diplomă

~« . de croitor. „..fA.

croitor de baine bărbăteşti în =

Cluj—Kolozsvár, Szentegyhàz-u. No 1. îşi recomanda

atelierul de croitorie pentru bărbaţi

corespunzător cerinţelor moderne de tzi, unde se vând cele mai moderne materii de haine din ţară, scoţiene şi engleze. Pregăteşte cu preţuri ief­tine pardesii, paltoane uşoare şi de iarnă, precum şi cojoace (bonzi) pentru oraş, ş. a.

J O S E F J1KEL1, Sibiiu, str. Cisnădiei Nr. 47. - Telefon Nr. 190. negustorie p. articlli de sticlă, porcelan ?! metal ; farfurii şi blide Înflorate, rame p. icoane, jloburi şl lămpi, oglinzi ţ&le de sticlă.

Recomandă scule bisericeşti : Cupă *$i vas de botez ; IPotire ar­gintate c i pe clin â vin tr vi aurite ;

C ă d e l n i ţ ă ; Căldăruşe pentru apă sfinţită; Candele de părete de bronz ; Candele argin­tate; Cruci; Sfeşnice de altar şi Candelabre. Ieftin de tot : £ф* C a n d e l a b r u a vi r i t , pentru 6 luminări, in mijloc cu vas pentru unt-de-lemn şi glob ===== de sticlă roşie cu prisme de sticlă cu tot K 43 — • — La d o r i n ţ ă s e r v e ş t e cu c a t a l o g g r a t i s şl f r anco . —

№tf> <гѵэ e*® yje вдо сгю ЗДФ е л о*ч

* h n h h

»

6

In atenţia onoratelor damei In s a l o n u l d e m o d ă p e n t r u

p ă l ă r i i s p e c i a l e d e d a m e , deschis In S i b i i u , F l e l s che r -gas se Nr. 7—9,

al d-пѳі Johanna Jekelf, se găsesc în bogat asortiment cele mai noi m o d e l e d e P a r i s , atât gata cât şi forme numai. I n t r a r e a e l i b e r ă şl n e o b l l g ă t o a r e , preţurile cele mai moderate.

Se primesc to t fe lu l d e r e p a r a t u r i şi transformări; pă lă r i i d e d o l i u s e fac g a t a în 24 o r e .

Se află în depozit tot-felul de r e t l co l e , g e n ţ i p e n t r u d a m e , moderne şi prima calitate.

A t e l i e r u l de f o t o g r a f i a t a lu i =

Csizhegyi Sándor •

•

•

•

•

Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26. ів__цц (bungA farmacia lui Hinte), в з а

Àici se fac şi se măresc cele mai frumoase fo­tografii, deasemenea acvarele, picturi în olei, specialităţi pe pânze ori mătase cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj—Kolozsvár, piaţa Mátyás király-tér зб , lângă farmacia lui Hintz. • Rcferindu-Tă la „Tribuna" veţi avea favor în preţuri.

ЯАІAAAAAAAAAAAAA 4A АААААААІ

» î H î È O N Â. Рч li

Zorger György îăcătar artistic şi pentru clădiri Nagyvárad, Körös-utca 9 .

Pregăteşte orice lucrări dio acest ram, cât şi reparaturi ca scări, coridoare, cerdacuri, grllage, căminur),porţi , ferariepentru portaié у | | П el clădiri, deasemenea repararea şl №£Ь prefacerea cagelor yerthelmlanô etc. WtM

aranjament pentru - ттшт riö de met il arauja-măcelării şi căsăpii, 2 5 5 5 mente pentru biserb-l basreliefurî, strungă- ШШаШШ ш execuţie splendidă. ra Desemnurl фі prospecte ee tr-i«ait gratuit, ssa

Dacă volţi să cumpăraţi mezeluri şi şuncă din loc curat şi pregătite gustos

Să vă adresaţi :

către fabrica de măcelărie şl cămătărie cu putere eltctică (fond. ta a. Iö79) a lui

L Á S Z L O C Z K Y T E S T V É R E K CLUJ—KOLOZSVÁR, Mátyás király tér 23. (Iparospalota)

uude se pot căpăta zilnic următoarele mezeluri : i Pariser — — I Crinolin — — I Extra - —

Caş de oerne — Caş ca m ăeş — Câm&ţi p. văiători

Cârnaţ sania Roliui şuncă Rusesc — Rollat rusesc Paranen —

гѳеѳ

Gal antin de mai Mfts&ic — — Picior umplut Mortadella — Gottha — — Mensel — —

Carnaţi cu sl. p. vânăt Caş rece de măie? — Caş de limbă Sa'amft de va vă Pastete de sânge Caş de porc 1 Caş de porc II Câţi І9 urechi Cartaboş n*gru

efhgêù?

m fi F-*Í2*A A

ѵШ.

Pastete de mai — Rollni de pept — — cu felurite umflaturi s.a. ca sänge, mai, limbă. Tortà de carne — Сгазоѵѳад — —

Sângereta eu slaină, — Limbă umpluta — — Roliui ds carne — — Gâlanliu de viţel — — Pastete de ciuperci —

— — Pastete de mai de gâscă

Comandele, atât cele din pro-vinţă cât şi cele dia loc, se execută prompt şi ta calitate Deexcepţionabilă,

Recomandăm preparare pro­prii, precum şi şunce de Caşovia şi Praga, carne fină, slănină albă, afumată, ardeată, fiartă şi pen t ru u n s o a r e şi u n s o a r e proas-petă de porc.

Cărnuri proaspete, ş. a. earne de vită, de viţel mare şi sugător zilnic carne de porc şi de miel dimineaţa delà orele 6—1 şi d. a delà, 8 — 8 7 2 .

— Telefon peatri «rai şl eeaütat Kr. SIS, ,—a*_

A t e l i e r u l s p é c i a l d e r e p a r a t a.1 renumitei firme:

Tem esvár-jóezefváros, Bonnáz-u. 14 Primeşte tot-felul de reparări şi transformarea mo­toarelor cu benzin, gaz şt uleiu brut, absorbitoare de gaz, locomobile cu benzin şi uleia brat şl Arla-puri p. trierat. Bastimente cu benzin, pumpe-motor. Maşina de fabricat ghiată. Montări specialiste de mori cu preturi moderate, precum şi reparări de automobile, bastimente şi biciclete-motor. Depozit de artielii tehnid. Fitile magnetice. Unsori. Material de cond«nsa(iune. Arzătoare cu acetilén. Material pentru instalări cu electricitate. Ceraţi catalog de preturi at prospect gratuit. — Serviciu conşu'intios — Tefefon pentru oraş fi comitat Nrul 818. —

frimai «teuer кгавіе&в aranjat et putere electrica peatra • •«№•• '.' pietrelor şi fabrică de pietrii тонвтегЛаІ. —

S E I S T E N B I E I N TAMÁS ts TAUSA E S № £ Atílieruí «entrai al magazinéi: Kolozsvár , ІВбжзші-^, ШЬ

Magazin úc pietrii monumentale, fabricate proprii dia i marmoră, labrador, granit, lieait etc. Kolozsvár, Ferenc* József-út 23.

Biroul Centrali Nagyszeben, Fleischergasse 17.

Futai t ; Déva, Nagyvárad.

C u p l ă -tire ín rate!

Arme űe vânătoare şirevolvere mare asortiment la loan Kalsnla,

Oradea-mare (Nagyvárad) lângă biserica Holdas. Telefon In legatară cu întreg comitatul 245.

• A r te fac te le de Gran i t ? é şi p e a t r ă de V a r . •

1 Kiitt József, Majdan, f • •

Prima fabrică Lugoşană de Cement şi întreprindere pentru lucrări de Beton. = întreprinzător de clădire, ™ •• T e l e f o n n r . 1 1 9 . = = = = =

9 Cancelaria Fabricei de Cement şi clădire:

LUGOŞ, str. Buziaşului, vis-a-vls de casa vamei. Artefactele mele s u n t a r a n j a t e c u c e l e m a i n o u ă maşini s f ă r m ă t o a r e , p r e l u c r ă t o a r e ş i l u s t r u i t o a r e d e p e a t r ă şi întreprind ori-ce l u c r ă r i de p i e t r â r i e in g r a n i t s a u în p i a t r ă de r a r . Pe comande furnisez în cel mai scurt timp pietrii şi l e s p e z i d e p e a t r ă prelucrate. Lucrări de S C U l p t o r i e se pregătesc după desem-nuri cu cea mai mare punctualitate. Furnisez : b o l o v a n i , p e a t r ă c i o p l i t ă , p r u n d de g r a n i t si s f ă r î m ă t u r i de g r a n i t pentru prunduire de drum, precum şi la tot felul de lucruri de par-dositor, pietrii de acoperit şi mărginit.

• • • •

Рщ 11 >? Ш I Ѣ U M A« Mr. 289 — !Ö16

Avi»! La >FAGEŢANA« institut de credit şi de economii ca societate

pe acţiuni în Făget (Falset), contra unei rate săptămânală de 1 coroană şl a unei taxă de asigurare minimală (nişte Jderi) îşi poate asigura tot natul (bărbaţi şi Jemei), care e în etate între 20—60 ani şl întră ca membru în secţiunea >Depuneri încopciate cu asigurare de viaţă* îniro dusă la susnumitul Institut —, suma de

1000 coroane adecă u a a m l i e co roane . Primirea atârnă însă, dtla rezultatul vizitării medicale. — Plutirile

ac solveac săptămânal sau pe mai multe săptămâni înainte, şi din partea imitatului se manipulează ca depuneri şi se fructifică cu 4% interese. — Acestea depuneri orisicând se pot abziae şi în acest caz — cu considerare la regulamentul referitor Ia acest ram de operaţiune, suma depusă, se estradă deponentului cu interese cu tot. — La cazul că deponentul în decurs de 15 ani îşi plăteşte ratele regulat, la Jtnea anului al 15-lea — după Jieiare rată săptămânală de 1 coroană, primeşte cute 1000 coroane delà susnumitul institut. — Iar la cazul, că intervalul de 15 ani orişlcând ar înceta din viaţă, chiar să Ji plătit şi numai o singură rată, —- după Jlecare rată săptămânală de 1 coroană, primesc următorii lui legitimi, sau persoana în favorul căreia s'a asigurat, câte 1000 de coroane, lu 30 zile după documentarea încetării din viaţă a deponentului. — Suma scadentă cu încetarea din viaţi a deponentului e asigumtă de cea mai mare societate de asigurare Olaneză »Algemeene MaatschapiJ van Lebensverzekírlngen Líjfrente*, din Amsterdan (reprezen-tanţia pentru Ungaria în Budapesta) şi se plăteşte prin >Făgeţana* In­stitut de credit şi economii în Facset. — Depunerea minimală e săptă­mânal i coroană, contra căreia se asiguri 1000 coroane şi depunerea maximală e B&ptămân&l 50 coroane, contra căreia se asigură 50.000 coroane pentru ajungerea teraiiauiui da 15 ani, sau pentru cazul de moarte înainte de împlinirea actstai termin. — Deci contra unei de­puneri săptămânală minimală, la tot natul i-se dă prilejul de o parte la acela, ca să şl agonisească o sumă considerabilă, cu care îşi poate asi­gura traiul liniştit în viitor, iar de altă parte acela că la cazul dc moarte, familia sa, să aibă capitalul de lipsă pentru traiul vieţii.

P e baza ace&tor depuEeri institutul „Făgeţaua* acoardă şt îm­prumuturi . — Femei şi bărbaţi, tot o forma de taxă de asigurare plutesc. — Membrii din provincie pr ior»c cecuri cu cari pot plăti gratuit taxele. — Informaţiuni msi detailate, la cerere se dau gratuit .

„Făgetana" institut de credit şi economii fn Facset.

P r u v u l i e TV o v i A Ï

*3

0

г o

H ! A U

Unicul specialist în cadrare de icoane. Arad, Strada Salacz Gyula No. 3.

în ateliernl propriu efeptuiesc cu punctualitate încadrarea icoanelor. Primesc pe lângă preţurile cele mai moderate tot-felul de lucrări In branşa ateasta.

Lucrările de sticlărie le txecut prompt. Rugând binevoitorul sprijin sunt

cu stimă: Freimann József.

P r ă v ă l i e IV o vi a !

1

0

г o

Gramofoane şi piaci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui Tóth, József, Szeged, Könyök-u. = N o u l arii r o m â n e ş t i , à fl. 150. 3 buc. fl. 4. 6 buc f. 7-50. 12 buc, fl 14. Cereţi greiult prospectul de preţuri.

Se cautâ. revânzâtori.

toţi se îngrijesc de câştigarea celui msi u^o? mod de Inhalait şi zădaiQic ai lemne multe, da;'.ă cuptorul ţ;-e rin, pentru-că cu un cuptor bun se economiseşte

5 0 ° | o d e lemno. Deci, daeă voieşti sa ai

Cnptor bun pentru încălzit cu lemne sau cărbuni, să bineroiceti a oeteni până la fierăria Iui

Pdbm János vîs-k-vis de statuia martirilor, unde pe lângă preţu­rile cele mai moderate poţi căpăta cuptoarele cele mai bune şijmsi frumoase.

Magazin stabil bogat asortat cu

maşini sistem „Jahn" pentru spălat cu aburi

cu cari se economiseşte 75 °|0 timp de lucru şi material de încălzit.

UMONATA KRISTÁLY = j v;f ZSEBBEN ; -^А*. : - riO.RDHAtcV

зе poate purta In buzunar. e cea mai ieftină şi cea mai bună llmonată.

Limonată contractată în praf. Se poate foarte comod purta în buzunar. O porţie 6 fileri. O cutie pentru turişti cu 12 porţii 80 fileri. * Face bune servicii în escursii la sporturi şi militari la exerciţii. Se găseşte in orice prăvălie de delicatese şi coloniale. Discompusă cu orice apă dă o limonată ireproşabilă. — O pregăteşte

fabrica de limonată Kristály a lui

R T È S Z farmacist în SZABADKA, 103 Tr. =