enciclopedia vizuala a copiilor: corpul uman - clare hibbert · 2019. 12. 2. · gapitolul l: din...
TRANSCRIPT
:l
82t"""""' """"""""xopu1
921"""""', """""""resolc
V21"""""" """"""'luorlSuoc utldop ed tlSetptl pg
221"""""' """'ea[eugtlPg
02t"""""' otlttle1 eP eiet71
g LL " """' "' Pllnpe elsrPn
911 """""' ""'eiuecse;oPY
V11"""""' reup;tdoc ole alueyodt-ut ede13
Ztt' """"' """" |nSn|eqoq tS eerelSep
01t """""' roln ul
gOL """""' pnou pfetn o edeculgOL ""' ' 'elecnpo.tdor op oloualsls90 L """ """" "" """""!rferr e;edetf :ln ;n;o1rde3
V01"""""' "'eaJeuoprooc tS InlqtltL.lcf
201"""""' lngsnO tS ;nsottyl
001 """""' ;nzne tS oltL{corn
86 """' " " eoJopo^ 16 llqco96 "' ' t;tlcel rrtoldeceg
v6""""""' so^Jou Inuolsls26""""""' """""""oseoruou olalnloc
06 """"""' "" rnlnJoraJc eererler6oUeC
88" """ " lnlnlolaJc InJollolul ul
98'"'' ""'Ppueuocelgg' ' "' """'e;;.rnfurs rS ;nrererC :n 1n;o1;deg
,B' """"" """""""Jeluautle lnut6ey28 """"""' eutln tS llt,lclulu
08 """' "' Inlecrl8/ " """""roptiuotrlnu etfqlosqy
9/ ""' "" """" aloullsalul
V/""""" ceulols ul ptn6 ut6
2L""""""' """"""'Plecnq ealell^ec ul
0L """"""' """"'atlsa6Ip ep alosocoJd
89 """ ' ' " 'plerqrlrr.loe erlegueut;e ggg " " "' ' "at6teua pp euerH
gg " """"e11se6rp rS e;fegueulV:nl pnloltde9
V9""""""' """""""tnte6ugs eurcrpoli1
z9 " 'leplos-olalnla3
09 """"""' eleOugggg '"' "'cerpreclnlclc
99""'"' """"""""eullul
?9 """"""' rn;e6ugs erfe;ncrr3
29""""""' eOugs op olasen
Og" '' """'rolru?urpld;nrorregur u;
8t " "' """" etieltdseg
9V""""""' rruguupld rS euuru;
9V"""'e;a6ugs rS eurur '!!ugurpld :;;; ;n1o1rde3
tv""""""' qutqcs op asatd
2V""""""' """""""lnlndroc eororpnls
0V""""""' elrrq0un rS lnrp4g0 ............. ...............e414td
9e """"""' eerecSryl
Vt""""""' rtqcSnpl
2t,""""""' """'e;ttfe;nctpy
0e ' " "' ' """""""oloseo csolc LUnc
gz" " """ orlseou aloseo
92" "' lnlaleqssgZ " ' " 1n;ndroc ernlcnrls :;; 1n1o1rde3
V2""""""' ""eoJeounuoc rS lnlequrrl22""""""' pluerlSuoc eolury!
0z""" '' """"""oJelrpaJoarolcerecgL """"""' ln-NOV rS e1eue9gL ' """ eue6ro op oruolsrs
Vt """"""' "" "" " e;eue6rg
21""""""' """"'e;tlnlnsel
01""""""' """"'elslnlac pr^rp es urnc
I "" " """"""olelnlocg "''''dJocurpocrurL1colaluotuolfg " ueun ;ndroc lrnlpcte olsa ac ulg :l ;n1o1;deg
v """""' ' ""'aJacnporlut
SNIUdNJ
NVHII] -TNdUOJ
E
rolrrdor B p1m;rut^ slPedolclrug
De mii de ani, marii gAnditori ai lumii s-au intrebat ce sunt
oamenii. La iel ca toate animalele, avem un corp uimitor,care a er-oluat de-a lungul timpului. Dar avem si unele
caracteristici care ne diferentiazd, de animale.
O familie rispinditf pe tot globul
Regnul animal
Oamenii de gtiinln impart fiinlele in grupuricu caracteristici comune. Corpul nostru
are coloani vertebrald.rasa cI facem parte
dintre vertebrate. Respirlm aer, avem p5r
9i ne ahptLm bebelusii, asa cI suntem
mamifere. Inteligenta noastrl, degetele
flexibile, unghiile gi ochii indreptati infalI ne plaseaza in rindul primatelor.Dimensiunile mari si lipsa cozli ne sit:eazd.
lAng[ maimutele antropoide.
Copiii au nevoie de ingrijire un timp maiindelungat dec6t puii celor mai multe i,:
mamifere M0njii pot sd meargd laaproximativ o ord, iar uneori la cdteva
Negri sau albi, inal[i sauscunzi, slabi sau rotofei...
suntem diferi[i, darapa(inem toti aceleiagispecii, Homo sapiens.
'rr-P
a d eza1e*e,-u,," o'lli;::rHil ;ffi:'I1T;::zp'rriurur ap riplrcuduJ elseou eJlurp eleun
plurzatd alepurruv'e]ellu ellntu rS rrjouaellJeJlp urirurs ps'urrlururz eu Es 16 upip,rug
zs'rrnuzld ureJzJ ps'aualgord urprrlozar ps
ualnd 'rnlnJereJJ e arzsacord ep zalulrczdec
ep grnurisns alse ursueueruo uiue8rterul
uiuetrlelul
erzrcerd pllnLu nc rJnrc.as.ro^rp ?ugtu uJ ueuri gs
uelnd pc eSe'ele6ep o];Ep: i.;rqezodo olso areu ln1ee e 1
'?Jn]"]sE]
pursoloJ nes aJerJOS'uesep ur.rd
dle nc ilun LuEJIunuroJ us
alnlr eu ps 16 rrnrcnl esrelrp
elrodsuz;] ps'e11aun ElsuesoloJ
ES eraqrl ]uns aJlsEou eIuryurBeeru aC[ 'EIErruer arirzod
ul pduq ]ot Sreur a-rzr
ateruud elern8urs luns iluaruzo
areq[ IIIIgHI
'n:lsou p:ni u1 rldtugrul as ef, Eeaf,
BI ]Blrapu poru ul apundsp: z n:luad r-rnjurrs ap
Jlezru try apriz u-r: ogu r otz ot at 5 o s o1o3 nrts ou
InJeraJC 'rnl ?JEJE ul atso eJ ]o] no godz-r ur
nJlsou rnlnd.roc vr.frzo d' uivrlre tE rS nrqrpqca
ep BeJEls'zerernp'p31:g rS z.rnppc uedacrad
ps lrurad au eJzlueurrldns aprniurls 'lllrz]piturs 15 prsn8'lnsorru;'1nzne'l*pn : erlseou
roprniurs prolnlz nc rnl ulp Eerunl tuel6uoun3
pniursredng
'arzrcard nc rq::;-e nrlued rS als:-un rsgO e nrlua:
'nps rn;ndroc eri:- :op eueas ep s-:
nrlued rn; a;unfur s =-?zeozeq es uoc-= _
nc recsad 1se: -
&'
*q
{
Gapitolul l: Din ce este alcituit corpul uman
Elementele c
Corpul este un ansamblu de sisteme complexe de organe si tesuturi, care, la rdndul 1or,
sunt alci.tuite din celule. Ca intreaga materie, celulele sunt construite din elemente
chimice. Elementele sunt substante chimice formate dintr-un singur tip de atomi. incorpul omului se intilnesc aproape jumltate din cele 118 elemente chimice cunoscute.
Ingrediente elementare
Cele mai multe elemente din corp sunt microelemente (numite si oligoelemente) gi
se glsesc aici numai in cantitlti infime. Printre acestea se numlr[ metale ca
magneziul (0,05 %), fierul (0,006 o/o),irncuJ (0,0032 7o) 9i cuprul (0,0001 %o).
Un adult trebuiesd bea cel pulin 6-8pahare de apd pe zi,
HTDROGEN (9,5 %)Hidrogenul se gisegte in apd gi intoate moleculele organice (lipide,proteine, carbohidra[i gi acizinucleici).
AZOT (3,2o/o)Azotul se gdsegte in proteine,folosite pentru aproape toateprocesele din celuld, gi in aciziinucleici care alcdtuiesc ADN-ul.
CARBON (18,5 %)Carbonul se gdsegte intoate moleculele organice.
chiar mai mult, dacdduce o viati foarte
activi.
ales in apa din corp. Unatom de oxigen (O) seleagd de doi atomi dehidrogen (Hr), formdndo moleculd de apd (HrO).
REALIZAREIMPORTANTA
Om de gtiinti: John Dalton
Realizare: teoria atomului
An: 1803
Continut: John Dalton a afirmat ci totul este format din atomi, cd atomii
sunt indivizibili gi indestructibili gi cd toti atomii dintr-un anumit element
au aceleagi proprietdli. El a observat cd printr-o combinatie intre doi sau
mai multi atomi diferiti (de exemplu, oxigen gi hidrogen) se poate forma un
compus (in acest caz, apd).
6
4.,t
L
L
'oleclplloueo} unleroduial el olslzol PS
oleod o.rec ]uauala un 'nlcllls opelelsuc urp ellnlPcle luns elolulu
oJec uJ PJeutoeul euinl o Ppol Pletop erierlsnll 'uoqJec od alezeq lunsolnesounc Pler^ ep atuJoJ oloJn6uls
'rJralJnu
vne PrvurloJ '{lruoJSoJ 16
Ir.}ozz'lnue8txo'1nu e8o:pig nc
16 laureto.rd puVLuJoJ '1n)oze rS pua8rxo
'lnuaSorprg nr i(16z18 wne) aPIdI rS (aprcn18)
rierprgoqrzf, pugluroJ'lnua8rxo r 6 pu e8o;prg
nf, Eulqluol es 'ellqEls elnf,elolu rnlErP 3
nrluad'elueurela elIJeJIp nc rrntp8al azaulloJ ES
alrrurad II uoqftJ ep rnlnuro]E urn-]rn:ls 'uogluf,
uriuoo IIA aleruslue8ro urp eFlalour elptr\l
II ralJeluru ((ellzrruvtuJ"'!r.uole
rf;e nc undtl a1;nLu
reLU op un1p6e1
ezotuJol ps eleod'rouelxo lnlells
u1 ruorlcele nlledore acaleoac
'uoqJe9 ep luoleun gzee6tiglul
puerDetp plseocv
'e;erod.roc oprnI lo]le ;e tS teuttn'rn;e6ugs ;e ;edrcuud lnlueuodtuoc
alse r5 1;npe tnun tn;ndtoc ealelnerDulp % 09-99 glurzeldet edY
e
Oamenii de stiinta nu pot s[ spun[ exact
cAte celule conline corpul uman, dar ei
estimeaza ci. numarul lor ar fi in jur de
37,2 brhoanel Celulele sunt structuriminuscule care reprezintl unitltile de
bazi a1e ruturor organismelor vii.
Pn4ile componente ale celulelorCele mai multe celule pot fi viz;ute
doar la microscop, dar sunt incredibil
de complexe. Ele contin masini chimice
numite organite, care indeplinesc
diferite funclii.
iru tureRtonuL UNEIcELULE UMANE
1 Nucleul contine ADN-ul.2. Membrana nucleari este strdbdtutd de pori.3. Nucleolii produc substantele din care se for-
meazd ribozomii4. Reticulul endoplasmatic sintetizeazd gi depo-
zileazd proteine.5. Mitocondriile asigurd energia celulei prin
procesele de oxidoreducere a mono- 9i poliza-haridelor, proteinelor gi lipidelor.Aparatul Golgi depoziteazd substan[e sau lepregdtegte sd pirdseascd celula.Ribozomii sintetizeazd proteine (vezi paginile1 8-1 9).Peroxizomii descompun toxinele, aminoacizii gi
lipidele (acizii gragi)Lizozomii descompun reziduurile.Centriolii sunt implicali in diviziunea celulei.Citoplasma este o substan[5 gelatinoasd.Membrana celulari protejeazd celula.Prin pori moleculele pdtrund in celulS sau ies din ea.
REALIZAREIMPORTANTA
Om de gtiin[i: Camillo Golgi
Realizare: identificarea aparatului Golgi
An:1898Continut: Savantul italian Camillo Golgi a inventat o tehnicd de colorare in negru
a celulelor pentru a putea sd examineze neuronii la microscop. Colorarea a pus
in evidenld un sistem de ,,discuri" in interiorul celulelor - organitul numit acum
aparatul Golgi. Ulterior, Golgi a primit Premiul Nobel pentru cercetdrile sale asupra
creierului.
8.
9.10.11.12.13.
6
7
11
'lcund rnun eouluPr.uap uec else 'lnln^o 'Plnlac eJetureur eac 'urur 920'0 ap InrleLuelpere ilpeLu runrsuotulp ap Plnloc o
Cfl-fNtntnrHSsnNftv ltntlc
(uoun=u)YSVOAUfNvrnrrc
(=rrvn=r)
=rSou iln80te
vsvosovrnrfc
'e}?rlrJ af,IJPUIII3 nus aJrJPuIIrr
'acrgnc'elqd g tod eleplet'Egu as
epun 1nlol ep ericun; uI'eurelulalauu8ro rS a8ugs ep elasu^'zelard
zc mlndroc ep aie;zrdns predocz
aprlelrde elaplel'nldurexe eq'arioun;
Ellrunuz o n;lued ]rrurlod purg drr
arucarJ'a1n1ec ep rrndn ep elns ure V
ewztvlreds rricung
E
tr/Q
E.b
Corpul uman produce celu1e noi pentru a asigura cresterea, dar si pentru a
inlocui celulele deteriorate sau moarte. Durata de viatl a celulelor este diferit[.Unele leucocite supravietuiesc numai c6,teva ore, in schimb celulele epitelialeclprugesc intestinele trliesc circa cinci zile. Cristalinul ochiului dureazd, toati vi
Copiazi,asta!
Cele mai multe dintre celulele noi din corp sunt produse
printr-un proces numit mitozd.,din care rezult[ copiiexacte ale materialului genetic. Celulele sexuale (pagina
108) constituie o exceptie. Ele trebuie sd. realizeze
,jrmdttrt|" de c6pii, aga cd. folosesc o metodl diferitl,numit[ meiozd..
Aceastd imagine ne prezintdo diviziune celular5. ln
fiecare minut, circa 300 demilioane de celule din corpul
nostru se divid.
Fiecare celuli-fiiciva avea propria samembrani giva fi
plini cu o substantigelatinoasi numiti
citoplasmS.
[n cadrul diviziuniicelulare, aceasta
este denumiticeluld-mamd.
Ea se va divideform6nd doud
1. Celula contine ADN (vezipagina 18) sub forma a 46 decromozomi individuali.
2. inainte ca celula sd se dividd,i9i copiazd in nucleu ADN-ul,produc6nd 46 de cromozomidubli.
3. Membrana care inconjoardnucleul dispare, in celul5se formeazd fibre fine gicromozomii se aliniazd inregiunea centrald a celulei.
4. Cromozomii care s-auduplicat se separd gi sedeplaseazi de-a lungul fibrelorspre polii opugi ai celulei. SeIormeazd o membrand noud injurul fiecdrui set de cromozomicare s-au separat.
5. Celula se imparte, ddnd- nagtere la doud celule noi.
Fiecare dintre acestea are unnucleu care con[ine un setidentic de 46 de cromozomi.
'ulncolul ol arec nc olnlac op 000 0t-000 Oe alle uocnpord rep '(lllold efeleldns el ap 1
prur'aitd'e utp olnloc op 000 0, ls 000 0e orlut u,aprord lnulu olecol; ul a"'YC ;y'.f5
'nPs lna :- -u! ln-Ncv l3: -:
'a;ES tarue- =
Flcexa atdo: : ::s;Pcru-Plnlas ts,?l4i:
',,JU" PUtueOsU! oJec so,;ltu csecerD
lnlugnnc el ap'Plelnlac aunlzl^lp ep ;nsecold ?zoltw llunuap e 6uttut'ue;3
'(alcexe ttdoc nera pc 1n1de1 rS nu rep) lou alnloc Pnop oloc erlui eltJ-tpdu't1
nete (ttu.tozotuo:c) eulollllJ allJnlcru]s Pe leruosqo V 'plnlp os olEc u1 lnpou tS
pJpueuteles ap alolnloc lelpnls e 6uttutuell Joqlleg ueule6 1n6o1o19 :lnulfuog
8L8L :uV
oleulue el ezollL! lelocJac e :aJez!lesu
6urr-uue;3 raqlleM :gfu;115 aP uO
YINVrUOdtilrf uvzl'1v3u
'eclulelndrS r6un; luns ';e11se rede
erec 'e;dp1 elunfue-1'loJl elgc csele;du1 esua6e;oc ap olelncoloU\
ul eP n?s rolaFlel
InJOrJeluI uI Il.uolu
L eJ?f, euleloJd
'etle el Elnle3 o
IIJNJJNJ}S
eleun'auretord
elrunu aiuzlsqns uriuoc elelnlac
eJruJelnd au1a1or4
Celulele sunt fragile, dar cind se unesc, formdnd fesuturi, capdtd,
rezistentl. Cele patru tipuri principale de lesuturi sunt: lesutulmuscular, ce1 epitelial, cel conjunctiv 9i cel nervos. Toate lesuturileau nevoie de un aport de singe pentru a primi nutrienfi. Cele maimulte lesuturi au si fibre nervoase care le permit s[ simt[ durerea.
Funcliile fesuturilorT-esutul muscular ne permite sL ne miscim sau sI ne menfinem
pozi;ia.T,esutu1 epiteJial acoper[ organele noastre si le protej eaz[.
Jbsutul conjunctiv (oasele, cartilajele, lesutul adipos gi singele)
susline celelalte lesuturi gi le protejeazl. Jesutul neryos este
alcltuit din neuroni, care transmit mesaje intre celule, gi celule
gliale, care transporti nutrienti si oxigen citre neuroni.
TESUT MUSCULAR NETED
,
TESUT CONJUNCTIV
REALIZAREIMPORTANTA
Organele sunt formate dinmai multe tipuri de lesuturi.
Stomacul contine tesutmuscular neted, epitelial,
conjunctiv, neryos gi sangvin
STOMAC
TESUT EPITELIAL
Membrana mucoasieste formati din lesutepitelial. Addpostegteglande 9i celule care
secretd mucus.
Realizare: a fondat histologia (gtiinta care studiazd tesuturile)An:1800Gonfinut: Anatomistul trancez Marie-Frangois-Xavier Bichat a fost unul dintreprimii oameni de gtiinld care au sugerat cd organele sunt formate din tesuturisimple ce au func{ii diferite. in lucrarea sa Tratat despre membrane (1800) a
identificat 21 de tipuri de tesuturi. Totugi, Bichat nu a folosit microscopul, a9a cd
nu 9i-a dat seama cd lesuturile sunt formate din celule.
Aceastd imagine SEM - realizatdcu un microscop electronic cuscanare (Scanning Electron
Microscope) - ne prezinta lesutulcare cdptugegte jejunul (o parte a
intestinului subtire).
TESUT NERVOS
12
gt'alrlqns Inullsoluluud pleleolP eueJLl
aEurdutl poleu JelncsnLll
lnsel ep leJls ufl'Jelncsnu
lnlnsol op pzeax4 l!rS 1er1e1;da lnlnsol
PzBoluau!lEnrlcunfuoc lnsef
op lerls un
{
'nrlcunluoc lnselrS galau tqcSnu utp tleulol
luns e6ugs ap tolesen lliale4'docso.tcttu el tcle lnz-enelse tS ro;asel InJottalu!
ul pUB es utn6ues lnlnsel
d.,,.,:l''
'rnlndJof, 3 elu?lsuo3 IJnl?JedLUa:
reun EeJeuliueur 16 adarcxa eP JolesnPorc
p 16 royiuelrlnu fluodsuzr] Erpurnu 3:
IicunJ eps eleldllpur erlulrd'qzee:crrluof, ar? leFlel eP lrndl] ellnur IEIrr UIP ]ln]ElTE else !tr nrluec
]nsei ltrePlsuof, else (I9-09 alrur8ud IZe^) ale8ugq
PIIITII lnsel