i)or,";**"i, u I l'1 I ncru CRtsrg,,n\

ffiN {h'J #se L-J

',vNcfrtdfi st cDery"a//l

.1.sLrcl i., (t<,t.tpl'o unJT c'redgii m"ri *'tci

1,1.,drrr lrter af,tro, r.om..1 nd

#A"5',rf,fcdRt.rcuR.EsTi

20i s

#r

ttunl tumii rarge steaguri tricoloare,

)Puna ce-i poporul mare, romanesc,

:1lo t:**ut sacru candida-i valvoare,

uulce Rolxenie, asta ti_o doresc.

I:1Tut

Trili' inserul de pace,

I'e altarul Vesror ,. _ _

,_*r rdrnrc surAzAnd,

::o:*i,*^ slorii sd orbeascd{ face,

:::, .: lanrpa-i

zboara tumea tuminAnd,

llol t]""n^.Bin

ince sd coboare,t uste fericrrea raiului ceresc/luil strange-n 6rate, tu ii fH altare,uulce Rornenie,

asta fl_o doresc.

;H:::::'ie, du,ce Romanie !

_*.q, hamd cu amor!tttttdi triiascenumai

in frdtieca a nopliistglg

ca a zilei zori,vnli in vecie,

$orii, bucurie, .

Alrne cu tfuie, suflet romAnesc,Vls de viieiio r".,,r.y rqrd sl mAndrie,uulce Romalis,

asta fl_o doresc!

Mihai EurNrscu

Dot,io,lul f,"] i,on f,,,tea f.in"r.u viaLa sr opera

CUPRINS

NOTA EDITORIALA

I. VIATA

II. OPERA

III. 1NCHEIERE

CE{I DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE

39

103

109

t

$!iitI

Llrarea se incheie P\tr-o serie de concluzii valo-

toasgrdabile p^n" astdli ceqro'" az1intr-obund mdsurd

finiiledlectoare trasate de cihe Titu Maiorescu, fondato_plemhescologiei, in privtrrlq ;r,"rpretdrii operei mareluipetnalional. Totodatl smtprezentate mai multe clarifi_clrirelahl'ela rurentul affie\inesciary ce incepuse deja sd

lemanilestein epoc5, avhndrr.l drept intemeietor pe cano_

nculronano-catolic Alexandq, 6ru-a, originar din Banat.intre meritele acestei bio*ru6i se numird faptul cd

mhceadintAi lucrare acadeq1.d dedicatd personalitdlii gi

0peiluiMihai Eminescu, {irnd publicati la doar gaptenl]idelatrecerea la cele ve$aice a poetului. De asemenea,lloprlaunui ardelearr care treia in afara granilelor deilncialeRomAniei, susfnut{ in fafa elitelor academicedlnludapesta monografia Fatriarhului Miron CristealNflldntlodovadd de rretd$iduit a patriotismului viito-'iltluiimrh,care a ficut pentq

Orima oar6 cunoscutd per-i mai importar\, reprezentant al literaturii

europene'

lnmncluzie, pe talgi fqptul cd reprezintd o lucrare

in domeniul Qrninescologiei, monografianinla 7i opera' Studir, orupro unor crealii mai noinmfrnd prezifih ssntinte valabile pAnd astdzioprovidenfiald lsgeturd intre patriotismul gi

fa$ de limba pn{n' a doud personalitdfi de

ii romAnelpoetul nalional Mihai Eminescupatriarh al Romalei, Miron Cristea.

\!ot-iarl, lY i'on C' ,..,

I

VIATA

Mdref pluti-aa printre zteacuri

Maes tr ul dul ce, Emines cu,

Iar gos, cu-allui bagaj de fleacuri,

Toncescu fi-aa tot Toncescu!

(Rdspuns la o cronicd rimatd,

A. VraHu1.4,)

Multe vreme, nici locul, nici anul naqterii poetului

n-au fost cunoscute cu Precizie.

ln 189t, studenlii din RomAnia au hotdrAt sd fon-

deze in amintirea poetului o gcoald in comuna lui natald'

Pentru descoperirea locului naqterii, l-au trimis la Botogani

pe studentul N. D. Giurescu.

Acesta, pe baza registrului matricol al Catedralei

llspenia, a stabilit cd poetul Mihail Eminovici s-a ndscut la

L5 ianuarie 1850 in Botoqani gi a fost botezat tot acolo la 21

ianuarie in acelaqi an'

Se trdgea din strdmoqi bogafi 9i de neam bun' Nici

pdrinlii lui nu au fost la inceput sdraci, dar datoritd multor

greutdfi au sirdcit.

Tatdl, Gheorghe Eminovici, care a murit la 8 ianu-

arie 1884, se ocupa cu agricultura; mama, Ralu, ndscutd

Juragcu, se trigea dintr-o familie bolndvicioasd. Una

dintre surorile ei, Fevronia juraqcu, fosti cdlugdrifd la o

[-inur.u viala si opera

{

mdndstire din Botogani, a murit de tuberculozd. Faptul

e atestat gi de sora lui Eminescu, Henriette, intr-o scri-

soare (LI) citre doamna Emilian Cornelia, tr care scrie:

,ifuberculoza este ereditari la tofi cei din familia noastri;

ne atacd la orice vArstd gi tofi murim din cauza ei" .

Se poate deci presupune cd de la mama lui, care qi ea

a murit devreme, va fi mostenit Eminescu germenii bolii

care, datoritd gi viefii lui dezordonate, s-au dezvoltat gi au

grdbit incd din primivara viefii apropierea catastrofei.

Despre viafa gi mai ales despre adolescenfa luiavem pu[ine date.

Redactorul qef al revistei Conaorbiri literare, Iacab

Negruzzi, a adunat informalii care, sub titlul Eminescu,

alcdtuiesc un capitol aparte al operei sale, intitulate

Amintiri de Ia lunimea, daq dupd gtirea noastrd, aceastd

lucrare nu a iegit incd de sub tipar.

in lpotegti, cale de trei ore de drum de la Botogani,

pdrinlii poetului au avut o mogie gi case. Acolo gi-a petre-

cut Eminescu o parte a copildriei.

Linigtea gi libertatea viefii de la !ard., frumusefea

dealurilor - pe care aga de frumos le-a cdntat in ver-

surile sale, - singurdtatea pddurilor gi, in general,

contactul direct cu natura au avut o influenfd adAncd

gi permanentd asupra lui gi, de timpuriu, au dezvoltat

in el adAncimea cugetirii gi indlfimea zborului minfii,

amAndoud atAt de prezente in minunatele sale poezii.

Q"L,i",lul f'l i'on f ristea

mlnistire din Botoqani a murit de tuberculozd. Faptul

e atestat qi de sora lui Erninesc,, Henriette, intr-o scri-

soare (LI) citre doanna Emilian Cornelia, in care scrie:

,lubuculoza este ereditard la toti cei din familia noastrd;

neatacdla Orice vArsti gi tolimurim din cauza ei,, .

Sepoate deci presupune ci de la mama lui, care gi ea

nmulil{evreme, va fi mo$tenit Eminescu germenii boliicare,datoriti $i vietiilui dezordonate, s_au dezvoltat gi au

plbitinci din primivara viefii apropierea catastrofei.

Despre viala qi mai n1s, despre adolescenla luial'emputjne date.

ng{actorul gef al revistei Conoorbiri litersre, Iacob

\regruzzi, a adunat informa$ care, sub titlul Eminescu,

alcltuiesc un capitol aparte d operei sale, intitulatelmintiifuln lunimen, dar, dupd stirea noastrd, aceastd

1ns1n1sru a ieqit ins; {e sub t1pq..

lnlpotegti, gals de trei ore de drum de la Botogani,

ptrriniipoetului au aflrt 0 moqie qi case. Acolo gi-a petre-

ilil [11in$cu o parte a copiliriei.

Linfitea gi lifsilatea vie]ii de la lar6., frumusefea

rlmlurilor - pe care aga de frumos le-a cAntat in ver-

ruilh sale, - singuritatea pddurilor gi, in general,

11111nstn1 direct qn nlura au avut o influenfi adAnci

f plrmanenti asupralui gi, 4u timpuriu, au dezvoltat

111lfif,ncirnea cugetdrii $i indltimea zborului minfii,illlfindoui atAt de ptezente in minunatele sale poezii.

D,t'i.,nl, ,, Yl i"on f"istea f .in.r.u viala st opera

Tr5ind in sAnul qi in singuritatea naturii, iubind singu-

rdtatea, nu s-a putut sustrage de sub influenla acesteia;

aqa s-a dezvoltat una din trdsdturile esenliale ale fiinlei

lui: sensibilitatea fafd de frumusefile naturii care, in toiul

suferinlelor de mai tdrziu, i-a adus multe mAngAieri. in

poeziile sale gdsim cele mai frumoase descrieri ale natu-

rii. Ele ni-l infdliqeazd pe poet ca pe un adAnc observator

al naturii. incd din copildrie a legat prietenie cu codrul

gi numai aici s-a simfit cu adevdrat bine. i|;J.ai tdtziu,

nemulfumit de lume gi de propria lui viafd, va suspina

cu nostalgie dupd acele vtemuri, in care a fost atAt de

fericit in mijlocul naturii prietenoase.

Exclama cu durere:

Unde eqti copildrie

Cu pddurea tn cu tot!

$coala primard a inceput-o pe meleagurile natale, la

Botogani, de unde s-a transferat in 1860 la Cerndufi. Acolo,

dupd absolvirea claselor primare, s-a inscris la gimnaziu.

in acest timp activa aici Aron Pumnul, renumi-

tul purist gi fonetist romAn. La Cerniufi locuia qi sora sa

Aglaia, solie a profesorului I. Drogkli.

Ca gcolar nu s-a remarcat printr-o ambifie gi

sArguinfd deosebiti. Fafd de limba maternd insd a mani-

festat de timpuriu o mare dragoste gi talent deosebit.

in clasa a II-a de gimnaziu a rimas repetent gi a tre-

buit sd se inscrie din nou in aceeagi clasi dar, mAnat de

visurile lui adolescentine, spre altceva, nu a mai putut su-

porta viafa monotond a gcolii gi, in 1863, - prim5vara -a pdrisit gcoala. Avea de gAnd s6-gi dea examenele la sfAr-

git de ary folosind sistemul fird frecvenfd.

S-a reintors in casa pdrinteascd din Botogani,

dar pentru pufin timp. Aici a f5cut cunogtinfd cu cAfiva

membri din trupa artisticd a doamnei Tardini gi a fralilor

Vlddicescu. AsistAnd la spectacolele lor, a fost captivat atAt

de acestea, cAt gi de viala plind de satisfaclii gi bucurii a

artistilor.

A simfit o mare atracfie fafd de teatru. Aga se explicd

faptul cd impotriva voinfei pirinfilor, s-a hotdrAt si plece cu

aceastd trupi la Cerndufi unde, in primivara anului 1864,

artigtii fuseserd invitafl si prezinte un ciclu de spectacole.

Dupd ce gi-aepuizatrepertoriuf trupa a pdrdsit Cernduliul

gi s-a reintors la Botogani. Eminescu, firegte, i-a urmat.

Astfel il intAlnim din nou in sAnul familiei. Interesul

pe care l-a stArnit trupa artistici romAneascd in societatea

din Cerndufi, l-a impresionat foarte mult. S-a hotirAt sd

devind actor, cu toate cd gtia ci nu va primi consimfdmAntul

pdrinfilor. Acegtia doreau ca el s5-gi continue studiile gi sd

imbrdfigeze o carierd mai sigurd.

El insd, manifestAnd o anumitd indiferenfd fald de

trebuinfele sale de orice fel, nu gi-a prea bdtut capul cu

P"L,ia,Eul ['l ;'on Iristea

in clasa a II-a de gimnaziu a rdmas repetent qi a tre-

buit sd se inscrie din nou in aceeagi clasi dar, mAnat de

visurile lui adolescentine, spre altceva, nu a mai putut su-

porta viafa monotond a gcolii qi, in 1863, - primivara -a pdrdsit gcoala. Avea de gAnd sX-gi dea examenele la sfAr-

git de ary folosind sistemul fird frecvenfd.

S-a reintors in casa pdrinteascd din Botoqani,

dar pentru pulin timp. Aici a fdcut cunogtinli cu cAliva

membri din trupa artisticd a doamnei Tardini qi a fralilor

Vlddicescu. AsistAnd la spectacolele 1or, a fost captivat atAt

de acestea, cAt gi de viafa plind de satisfaclii qi bucurii a

artigtilor.

A simlit o mare atracfie fald de teatru. Aga se explicd

faptul cd impotriva voinlei pirinlilor, s-a hotdrAt sd plece cu

aceastd trupd la Cerniufi unde, in primdvara anului 1864,

artigtii fuseserd invitafi sd prezinte un ciclu de spectacole.

Dupd ce gi-a epuizat repertoriuf trupa a pirdsit Cerndufiul

gi s-a reintors la Botoqani. Eminescu, firegte, i-a urmat.

Astfel il intAlnim din nou in sAnul familiei. Interesul

pe care l-a stArnit trupa artisticd romAneascd in societatea

din Cernduli, l-a impresionat foarte mult. S-a hotdrAt sd

devind actor, cu toate cd gtia cd nu va primi consimfdmAntul

pdrinfilor. Acegtia doreau ca el sd-gi continue studiile 9i sd

imbrifiqeze o carierd mai sigurd.

El insd, manifestAnd o anumitd indiferenfi fafd de

trcbuinlele sale de orice fel, nu gi-a prea bitut capul cu

viitorul siu, iar in cele legate de existenla zilnicd s-a mul-

tumit intotdeauna cu foarte pufin.

Viala lui Eminescu intre anii 1864-1868 este foarte

greu de urm5rit gi clarificat. Datele de care dispunem au

mari lacune. Ceea ce este sigur insd, e cd a colindat prin

multe orage din RomAnia, cu acegti actori de rangul doi,

suportAnd cu indiferenfd lipsurile cele mai mari.

in cele din urmd a ajuns qi la Bucuregti unde a intrat

in slujba trupei artistice a lui Pascali. Fratele acestuia a

devenit prieten intim al poetului.

Locuiau impreund intr-o camerd intunecoasd in care

nu aveau nici micar paturile care ar fi fdcut-o omeneascd.

Se pare cd tatil seu nu l-a mai ajutat cu nimic, supd-

rat pentru cd nu-gi continuase studiile.

Nu Etim precis, dar deducem dintr-o poezie cd,

inainte sau dupd aceste peregrindri, a mai trecut prin

Cernduli ca elev la fdrh frecvenfd. Aceastd deducfie este

intiritd gi de faptul ci la moartea lui A. Pumnul (1866),

a scris prima poezie care a apdrut tipirit5, intr-un caiet

cu titlul: Ldcrimioarelel inaaelaceelor gimnoesiagti de-n

Cernaeuli Ia mormhntul prea iubitului lor profesoriu Arune

Pumnul, poezia lui ocupAnd locul al doilea. Poezia, plini

de durere, de exaltare gi de simf nafional, a fost remarcatd

atAt datoritd formei cAt gi confinutului. A fost semnatd

1 Caietul confine 7 poezii. Dintre acestea, doui suntin limba germand.

E-,".r.u ttora sl op.rt

M. Eminovici, elev la fdrd frecvenfd, gi a atras atenlia

publicului asupra lui.

insuflefit de acest succes, a trimis mai multe poezii

pentru a fi publicate, revistei de literaturd Familia care api-

rea in acel timp la Budapesta. Redactoml gef al revistei, care

era gi membru al Asocialiei Kisfalady, I. Vulcarg dAndu-gi

seama de originalitatea talentului acestui tAndr, s-a grdbit

sd-i publice poeziile trimise la redacfie. Prirna poezie:

De-agi aaea gi eu o floare

Mhndrd, dulce, rdpitoare ...

a apdrut in numdrul 6 al revistei Familia (1866) cu

urmitoarea notif6:,,Deschidem bucurogi coloanele revis-

tei noastre acestui tAndr de 1,6 ani, care cu primele incer-

c6ri de poezie, ne-a produs o surprizd pldcutd". Aceastd

descoperire onora pe redactorul acum veteran.

Poeziile apdrute timp de 2 ani la Familia (incepAnd

din1866), au fdcqt cunoscut intr-un cerc mai larg numele

lui F.minescu2.

Se pare cd gi-a dat gi examenele gimnaziale primare

la Cernduli, deoarece mai tArziu il gisim inscris la Blajir:r

clasa 6-a de gimnaziu.

'? Iosif Vulcan gi-a permis sd romAnizeze numele poetului in Eminescu.

Aceasti schimbare a fost adoptatd gi de Eminescu, cu atAt mai mult cu cAt

9i iubitul lui profesor Pumnul avusese aceeagi dorin(d.

rB Q"Lio,lul fvl i'on Q.,i,L"o

M. Eminovici, elev la fbrd frecven!5, gi a atras atenlia

Publicului asupra lui.

insuflefit de acest succes, a trimis mai multe poezii

pentru a fi publicate, revistei de literaturd Familia care apd-

rea in acel timp la Budapeota. Redactorul gef al revistei, care

era gi membru al Asociafiei Kisfalady, I. Vulcary dAndu-gi

seama de originalitatea talentului acestui tAndr, s-a grdbit

si-i publice poeziile trimise la redacfie. Prima poezie:

De-agi aaea gi eu o floare

Mkndrd, dulce, rdpitoare ...

a apdrut in numdrul 6 al revistei Familia (1866) cu

urmdtoarea notifd:,,Deschidem bucurogi coloanele revis-

tei noastre acestui tAnhr de 16 anl care cu primele ir:rcer-

cdri de poezie, ne-a produs o surprizd pl6cut6". Aceastd

descoperire onora pe redactorul acum veteran.

Poeziile apirute timp de 2 anila Familia (incepAnd

din 1866) au fdcut cunoscut intr-un cerc mai larg numele

Iui Eminescu2.

Se pare cd gi-a dat gi examenele gimnaziale primare

la Cerndutu deoarece mai tArziu il gdsim inscris la Blaj in

clasa 6-a de gimnaziu.

2 Iosif Vulcan gi-a permis si romAnizeze numele poetului in Eminescu.

Aceasttr schimbare a fost adoptatd gi de Eminescu, cu atAt mai mult cu cAt

$i iubitul lui profesor Pumnul avusese aceeagi dorinfi.

l)o'l',iorlul lt'l i'on f i,t.,

Dar viala plind de peripelii din teatru l-a atras din

nou. $i-a pdrdsit studiile gi s-a aldturat iardgi actorilor.

Despre perioada aceasta nu avem izvoare vrednice de

ctezate. Un actor l-a informat pe Ion Luca Caragiale cd

prin anul 'J.868, l-a gdsit pe Eminescu la Giurgiu ca ser-

vitor in curte la un hotel. Trdia intr-o foarte mare sirdcie,

dar citea cu ambilie mai ales pe Schiller qi, cu lacrimi de

bucurie, recita din versurile acestuia. Actorul, dAndu-gi

seama de talentul lui Eminescu, l-a luat cu el la Bucuregti

gi l-a angajat ca sufleur3. tn aceastd calitate a rdmas doi ani

in trupa lui Pascali, care, in douh rAnduri, a dat spectacole

gi la noi in mai multe orage. Atunci l-avdzut Vulcan pen-

tru prima oard.

Cu toate cd nu mai urma sistematic cursurile gim-

naziale, totugi invdla pe cont propriu. Era sdrac lipit

pdmAntuluii nu avea decAt o valizi pe care o folosea gi

drept perni. Era insd plind de cdrli in limba germand din

care citea cu sArg, imbogdfindu-gi astfel cunogtinlele.

Tatbl sdu nu qtia nimic despre locul gederii sale 9i

intreba peste tot ingrijorat.

intre timp s-a intors la Botogani. A fost primit cu

bucurie gi dupX un scurt timp petrecut in casa pdrinteascd,

tatdl sdu l-a trimis spre instruire mai inaltd la Universitatea

din Viena. Aici s-a inscris la cursurile de filozofie fdcAnd

3 Yezi Constitulionalul, Bucuregti, 1889.

[.in.r., vtaLa st opera

studii temeinice. in special il interesau clasicii. il delectau

scriitorii greci, pe care ii citea in original. El insuqi zicea:

,,Dacd md apucd gAnduri negre, md inveselesc cu o pagind

din Sophocles". Dintre scriitorii latini ii iubea in special pe

Horafiu, Virgiliu 9i Ovidiu.

Cum Viena a fost intotdeauna centrul migcdrii cul-

turale, Eminescu a avut aici posibilitatea sd facd cunoq-

tinli cu diferite orientdri filozofice si literare, fafi de care

simfea o deosebitd atracfie.

Tot aici a avut gi posibilitatea de a-gi satisface inte-

resul pentru arta teatrald. Se vede cd frecventa adesea tea-

trele vieneze, cdci in timpul gederii aici a dedicat actrifei

Baudius o micd poemd in limba germand, pe care A.D.

Xenopol a tradus-o in romAnegte. S-a ocupat gi cu astrono-

mia, precum rczultd din numeroasele aluzii pe care le face

la aceasta in opera sa. Aceste talente native i-au permis sd

se ridice spre cele mai inalte sfere ale gAndirii.

in acea vreme, la Viena se giseau la studii un mare

numir de tineri romAni, fiind grupafi intr-un cerc literar

gi linAnd legdtura cu tinerii romAni din celelalte centre

culturale. Ei aveau ca fel suprem, pe de o parte cdutarea

acelor mijloace prin care sd contrabalanseze inrAuririle

strdine care ar fi putut altera gustul, limba gi simfirea

romAneascS, pe de altX parte cdutau sd inldture toate acele

conceplii care ar fi putut pune in pericol puritatea spiritu-

lui original romAnesc.

poL,,'nl, | ['] i'on C'i,t"o

studii temeinice. tn special il interesau clasicii. il delectau

scriitorii greci, pe care ii citea in original. El insuqi zicea:

,,Dacdmd apucd gAnduri negre, mi inveselesc cu o pagini

din Sophocles". Dintre scriitorii latini ii iubea in special pe

Horafiu, Virgiliu gi Ovidiu.

Cum Viena a fost intotdeauna centrul migcbrii cul-

turale, Eminescu a avut aici posibilitatea sd facd cunog-

tinld cu diferite orientdri filozofice gi literare, fali de care

simfea o deosebitd atracfie.

Tot aici a avut gi posibilitatea de a-gi satisface inte-

resul pentru arta teatrald. Se vede cd frecventa adesea tea-

trele vieneze, cdci in timpul gederii aici a dedicat actrilei

Baudius o micd poemd in limba germand, pe care A'D.

Xenopol a tradus-o in romAnegte. S-a ocupat 9i cu astrono-

mia, precum rezultd din numeroasele aluzii pe care le face

la aceasta in opera sa. Aceste talente native i-au permis si

se ridice spre cele mai inalte sfere ale gAndirii.

in a."u vreme, la Viena se giseau la studii un mare

numdr de tineri romAni, fiind grupafi intr-un cerc literar

gi finAnd legitura cu tinerii romAni din celelalte centre

culturale. Ei aveau ca fel suprem, pe de o parte cdutarea

acelor mijloace prin care sd contrabalanseze inrAuririle

str5ine care ar fi putut altera gustul, limba 9i simlirea

romAneascd, pe de altd parte cdutau si inldture toate acele

concepfii care ar fi putut pune in pericol puritatea spiritu-

lr.ri original romanesc.

| ), t.n,rr'[',,1 [Y ito,, (]ti'1..,

Sediul central al organizaliei tineretului romAn era

la Viena qi Eminescu era secretara. intr-o vreme - deci cu

un sfert de veac inainte - ei au inifiat o miqcare de organi-

zate a unei comemordri a lui $tefan cel Mare, la mormAn-

tul sXu de la Mdndstirea Putna.

Eminescu impreund cu Slavici, nuvelist de mare

clasd care se afla in acea vreme tot la Viena, se striduiau ca

la aceastd comemorare sd participe cAt mai mulli romAni.

Activitatea lor a fost incununati de succes, pentru cd au

fost atAlia participanli incAt Eminescu, Slavici, Ressu gi alqi

doi tovardgi, din lipsd de camere, au dormit pe fAn Proas-

pdt in tinda bisericii.

Dupd ce s-a terminat manifestafia, tinerii au finut

o Eedinfd intr-o chilie a mdnistirii, discutAnd asupra

aceloragi puncte mai sus amintite. Programul pe care

gi-l propuneau a fost prezentat de Eminescu gi el avea in

vedere publicarea de cdrfi populare ieftine, de reviste de

specialitate, infiinlarea unui ziar, etc.

Discufiile au scos la iveald gi unele divergenfe, ceea

ce a impiedicat o hotirAre finald unitar5. Cu toate acestea,

ele nu au fost de prisos, cdci mulfi tineri gi-au orientat acti-

vitatea dupi acest program care pAnd astizi este de folos

culturii romAnegti.

a Yezi Corespondenla romhnd, 1.894, cap. 40.

[.in.r., viaLa si opera

ln timpul cAt a stat la Viena, Eminescu a activat gi

pe tdrAm literar. De aici a trimis in1,870 Venere gi Madondla

redacfia revistei Conaorbiriliterare din Iagi care, spre deose-

bire de irrcercdrile de laFamilin, prezentau un progres consi-

derabil. I. Negruzzi, dAndu-gi seama de talentul autorului,

a firceput sd corespondeze cu el. Din aceastd corespondenfd

reiese caracterul ferm gi lipsa de ambifii degarte ale poetului.

Negruzzi ii cerea cAteodatd voie sd corecteze unele versuri

mai nereusite, sau si completeze unele lipsuri. Eminescu

igi dddea ?ntotdeauna consimfdmAntul cu obignuita luimodestie, zicdnd:,,... cd gi ceea ce rdmAne are o valoare nein-

semnatd". Aga a fost el intotdeauna. Nu-i pldceau laudele

precum nu se sinchisea nici de ura cuiva. El insugi spunea:

De-oi urma sd scriu in uersuri, teamd-mi e ca nu

cumaa

Oamenii din ziua de-astdzi sd md-nceap-alduda.

Dacd port cu ugurinld gi cu zkmbet a lor urd

Laudele lor desigur m-ar mhhni peste mdsurd

(Satira lI)

Membrii asociafiei Junimea ardtau un interes din ce

in ce mai viu fa!6 de talentul tAnirului poet, dezvdluit prin

poeziile publicate in Cont:orbin, mdrindu-i celebritatea gi

ridicAndul cu timpul deasupra tuturor poefilor romAni de

pAnd acum.

QoL,ianlul fli'on C'i,tea