CuprinsMetoda trafo-etalon3Metoda compensrii3Msurarea rezistenei nfurrilor4Metode de determinare a rezistenei nfurrilor4Verificarea grupei de conexiuni5Domeniul de utilizare a grupelor de conexiuni6Metode de verificare experimental a grupei de conexiuni7ncercarea la funcionare n gol9Verificare pierderilor i a tensiunii de funcionare n scurtcircuit11ncercarea la scurtcircuit brusc12Metode generale pentru ncercarea mainilor electrice rotative13Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor mainilor electrice rotative14ncercarea la nclzire15Determinarea experimental a rezistenei de izolaie16Eliminarea umiditii din izolaia nfurrilor16ncercarea la supratensiune17ncercarea la funcionarea n gol a MA17Separarea pierderilor la fc n gol.19Calcularea pierderilor Joule n stator.19Metode de determinare20ncercarea la funcionarea n scurtcircuit M.As.21ncercarea la funcionarea n scurtcircuit Trafo21Incercarea la functionarea in sarcina22Metoda Stroboscopica22Determinarea caracteristici de functionare ale masinii asincrone23Determinarea caracteristici de functionare prin incarcare directa23Metoda ampemetrului24Studiul experimental al masinilor sincrone25Ridicarea caracteristicii de functionare in gol ca generator26Ridicarea caracteristicii de functionare de generator in scurtcircuit27Determinarea caracteristicii randamentului prin metoda caracteristicii separate28Ridicarea caractersticii de funcionare n sarcin la factori de putere nul inductiv29Determinarea reactantei sincron transversale30Determinarea reactantei sincrone longitudinale31Determinarea raportului de scurtcircuit32Convertorul electromecanic de cc32Determinarea reactantei suprea prin metoda static33Mijloace de imbunatatire a comutatiei34Verificarea experimentala a comutatiei si reglajul polilor auxiliari35

Metoda trafo-etalon Se utilizeaza un trafo-etalon la care se cunoaste raportul de transformare (Ke) cu o precizie foarte mare. Transformatorul de incercat si transformatorul etalon se alimenteaza de la aceeasi sursa de curent alternativ. Se masoara tensiunile secundare ale celor 2 trafo si tensiunea diferenta Du, raportul de transformare Ki al tranformatorului de incercat rezulta din aplicarea th K III.VVTiTeUU2iU2eV

Metoda compensrii Este cea mai folosit datorit preciziei Determinarea se face printr-o punte prevzut cu compensare. Schema se compune dintr-un condensator n c.a. la care nfurarea de joas tensiune a transformatorului este compensat cu o parte a tensiunii de pe partea de nalt a aceluiai transformator obinute de la un divizor rezistiv de tensiune.GAaXxRRv

Pentru transformatoare cu sunt necesare . Astfel schema se completeaz cu transformatoare cobortoare de tensiune, de precizie ridicat.Msurarea rezistenei nfurrilorTransformatoarele electrice de putere au rezistena electric a nfurrilor foarte mic. Constanta de timp a circuitelor nfurrilor este de ordinul zecilor, sutelor de secunde.ncercarea transformatorului de determinare a rezistenei nfurrilor definete majoritar calitatea unui transformator. Comparaia dintre rezistena indicat n fia transformatorului i cea msurat, d informaii i permite urmtoarele: Controlul calitii Cu/Al privind rezistivitatea i seciunea Verificare calitii sudurilor/lipiturilor la conexiuni Verificarea calitii contactelor de la comutatorul de reglaj al tensiunii Depistarea ntreruperilor / scurtcircuitelor n bobineLa transformatoarele trifazate se compar rezistenele msurate pe fiecare faz iar abaterea nu trebuie s depeasc 2-3%.Cnd transformatoarele sunt complet montate i au nfurrile n stea / triunghi cu neutrul inaccesibil, s msoar rezistena ntre bornele de linie accesibile, dup care se face calculul rezistenei pe faz.ncercarea trebuie s se execute cu transformatorul n stare rece.Pentru egalizarea temperaturilor n transformator acesta trebuie s fie scos de sub tensiune ntre 3-10 ore nainte n funcie de puterea transformatorului. Pentru recalcularea rezistenei se folosete relaia:

Metode de determinare a rezistenei nfurrilor Metoda Voltmetru Ampermetru: Este cea mai utilizat datorit simplitii

nfurarea creia trebuie s i determinm rezistena se alimenteaz n c.c. la o valoare mare a curentului, aproape de curentul nominal pentru a evita msurarea unor rezistene de contact mari. Msurarea se face pe fiecare treapt de reglaj. Metode de punte: Msurarea se face cu puntea simpl Winston sau cea dubl Thomson Winston se folosete pentru rezistene > 1 Ohm Thomson pentru rezistene miciVerificarea grupei de conexiuninfurrile primare, respectiv secundare ale transformatoarelor trifazate se conecteaz n stea / triunghi sau zigzag. Stea Schema de conexiuni n stea are simbolul Pentru nalt tensiune Y Pentru joas tensiune y

Triunghi Schema de conexiuni n triunghi are simbolul Pentru nalt tensiune D Pentru joas tensiune d Aceast schem se realizeaz conectnd sfritul unei nfurri de faz cu nceputul altei nfurri de pe o alt faz.

Zigzag Schema de conexiuni n stea are simbolul Pentru nalt tensiune Z Pentru joas tensiune z Se realizeaz din dou nfurri identice dintre care una e conectat n stea dup care se leag cu cealalt jumtate conectnd sfritul unei nfurri de pe o coloan cu nceputul altei nfurri de pe o alt coloan

Bornele nfurrilor de nalt tensiune se dispun pe capacul cuvei transformatorului dup latura mare, avnd conservatorul pe partea stng. axAXacABabbCcnABCN

Transformatoarele pot avea diferite conexiuni ale nfurrilor de faz pe partea de nalt tensiune n raport cu nfurarea de joas tensiune. De modul n care se realizeaz conexiunile nfurrilor depinde defazajul tensiunilor de linie, defazaj msurat ntre bornele analoage pe partea de nalt tensiune, respectiv de joas tensiune. Defazajul tensiunilor de linie la transformatoarele trifazate poate fi un multiplu de 30 de grade. Numrul care multiplicat cu 30 indic defazajul dintre tensiunile de linie a dou faze omoloage reprezint indicele grupei de conexiuni.axAXaxAXUAXUAXUaxUax

Considerm grupa de conexiuni Y y. Presupunem c att nfurarea de nalt tensiune, ct i cea de joas tensiune sunt bobinate n acelai sens, iar conexiunea stea se realizeaz fie la nceput, fie la sfritul nfurrilor (pe aceeai parte i pe nalte i pe joase

Domeniul de utilizare a grupelor de conexiuni Grupa de conexiuni Yy0 se utilizeaz la transformatoare de putere relativ mic cu flux forat, destinate utilizrii n reele electrice cu sarcin secundar echilibrat.La transformatoarele de puteri mari i foarte mari se poate utiliza aceast grup de conexiuni doar n cazul n care transformatorul este echipat cu o nfurare teriar conectat n triunghi, cu rol de a amortiza fluxurile sinfazice.Grupa de conexiuni yz0 se utilizeaz la transformatoarele de distribuie de putere relativ mic pentru iluminatul electric, deoarece aceast grup permite o ncrcare asimetric ntre nul i faz.Grupa de conexiuni dy0 se utilizeaz la transformatoarele de distribuie din staiile electrice. Grupa de conexiuni yd se utilizeaz la transformatoarele ridictoare din staiile electrice.

Metode de verificare experimental a grupei de conexiuni1. Metoda directSe noteaz cu cosfimetru monofazat cu bobina de curent conectat la bornele nfurrii nealimentate printr-un reostat de limitare a curentului. Bobina de tensiune se conecteaz la bornele nfurrii alimentate. Reostatul R se regleaz astfel nct prin fazmetru s circule un curent mic (I < 5A). Se recomand folosirea unui cosfimetru cu 4 cadrane cu diviziuni din 30 n 30 de grade, notate de la 1 la 12, iar gradaia indicat reprezint exact grupa de conexiuni. Este indicat a se efectua cel puin 2 msurtori pentru 2 perechi de borne de linie corespunztoare.Metoda prezint avantaje n cadrul verificrilor de serie mare la transformatoarele de putere mic i mijlocie.

2. Metoda celor dou voltmetreVerificarea grupei de conexiuni prin metoda celor dou voltmetre se realizeaz printr-o ncercare de mers n gol a transformatorului la tensiune redus, nfurarea primar i secundar avnd dou borne omoloage legate mpreun. Tensiunea de alimentare trebuie aleas astfel nct tensiunea indus de nfurarea de nalt tensiune s nu depeasc tensiunea nominal la bornele nfurrii de joas tensiune.

a) Se msoar tensiunile de linie UAB, uab, UBb, UCc. Se calculeaz raportul UBb/UabSe calculeaz K=UAB/UabApoi dintr-un tabel se poate determina indicele valorilor de conexiunib) Se msoar toate tensiunile de linie din primar i secundar UAB, UBC, UCA, Uab, Uca, UbcSuplimentar celelalte tensiuni: UBb, UCb, UBc, UCcSe construiete apoi triunghiurile tensiunilor de linie din primar i secundar i se msoar unghiul dintre 2 tensiuni de linie omoloage.Multiplul unghiului de 30 de grade ne d indicele grupei de conexiuni3. Metoda alimentrii n curent continuuSe bazeaz pe stabilirea sensului tensiunii electromotoare induse n nfurare la conectarea sau deconectarea unui curent continuu de valoare redus ntr-una din cele 2 nfurri.Aparatul folosit la determinarea sensului poate fi orice voltmetru magnetoelectric cu un domeniu foarte mic (100mV 3V) Iniial legm voltmetrul n primar pentru determinare polaritii bornelor, apoi legm voltmetrul n secundar i dac la conectarea ntreruptorului K: acul voltmetrului deviaz n sensul scalei, grupa de conexiuni este 12 (Desen 2) acul voltmetrului deviaz n sensul opus scalei, grupa de conexiuni este 6 (Desen 3)Metoda se utilizeaz pentru determinarea indicelui grupei de conexiuni la transformatoarele monofazate.

ncercarea la funcionare n golSe alimenteaz transformatorul pe partea de joas sau de nalt tensiune de la o surs de tensiune alternativ de frecven i tensiune nominale. Curba tensiunii trebuie s prezinte o form sinusoidal.Pierderile la funcionarea n gol i curentul de funcionare n gol trebuie msurate dac ncrcarea se face pe priza principal n nfurarea alimentat la frecven nominal i la o tensiune egal cu cea nominal dac ncrcarea se face pe o alt priz tensiunea de alimentare trebuie s corespund acesteia, toate celelalte nfurri fiind deschiseFluxul magnetic n miezul transformatorului are valoare nominal, n miez apar pierderile datorate fenomenului de histeresis i curenilor turbionari. Se adaug i o valoare mic, neglijabil a pierderilor Joule, datorate curentului I10 de funcionare n gol.Toate aceste pierderi constituie pierderile la funcionarea n gol care reprezint pierderile n miezul magnetic al transformatorului.La transformatoarele trifazate de putere mare prezint dificultate: realizarea unei surse cu un sistem simetric de tensiune msurarea puterii active la un factor de putere mic cu o precizie foarte bun

Deoarece curentul de mers n gol e deformat, aparatele de msur e bine s fie electrodinamice.Wattmetrele utilizate pentru msurarea puterii active sunt construite pentru un factor de putere redus pentru a crete precizia msurtorilor. Trebuie acordat mare atenie respectrii polaritii la conectarea wattmetrelor i transformatoarelor de msur. n funcie de factorul de putere a transformatorului ncercat, n schemele cu 2 wattmetre, unul din ele poate s indice o putere negativ.Din aceast cauz, pierderile msurate se calculeaz ca suma algebric:

Deoarece pierderile la funcionarea n gol variaz cu ptratul tensiunii, erorile de msurare a tensiunii se reflect n valoare dubl a erorii de msurare a pierderilor. Voltmetrele utilizate trebuie s fie ntr-o clas de precizie ct mai ridicat. Odat cu determinarea pierderilor i a curentului de mers n gol, se verific i capacitatea transformatorului de a funciona sub tensiune nominal, Calitatea miezului prin nivelul de zgomot al transformatoruluiDac condiiile de ncercare nu permit determinarea cu precizie a frecvenei nominale se admite ncercarea la o frecven diferit de cea nominal dar cu maxim 3%.

Verificare pierderilor i a tensiunii de funcionare n scurtcircuit Una din nfurri (frecvent cea de JT) se conecteaz n scurtcircuit iar cealalt nfurare se alimenteaz de la o surs reglabil de curent alternativ. Dac transformatorul are prize de reglaj ncercarea se face pe priza nominal.Desen

Se regleaz tensiunea astfel nct nfurarea alimentat s fie parcurs de curentul nominal al nfurrii. Se msoar: puterea activ, tensiunea de alimentare, temperatura nfurrilorPentru a evita nclzirea transformatorului trebuie ca durata ncercrii s fie ct mai scurt.Tensiunea nominal de scurtcircuit este tensiunea ce se aplic pe priza nominal a uneia din nfurrile transformatorului la temperatura convenional de lucru, cealalt nfurare este scurtcircuitat astfel nct curentul prin nfurarea alimentat s fie cel nominal.Temperatura de calcul este de 75 de grade pentru nfurrile din clas A,E,B 115 grade pentru cele de clas F, H, CMsurtorile se fac foarte rapid pentru ca nclzirea produs n transformator s nu introduc erori suplimentare. Acestea se pot face i la un curent oarecare dar nu mai mic de 50% din curentul nominal corespunztor prizei pe care se fac ncercrile.

ncercarea la scurtcircuit bruscDeterminarea rezistenei transformatorului la scurtcircuit brusc este o verificare special pentru transformatoare cu o putere mai mare de 40 MVA i este o ncercare tip la cele cu o putere mai mic de 40 MVA.Se consider c un transformator rezist la scurtcircuit brusc dac dup efectuarea ncercrii sunt ndeplinite urmtoarele condiii: Temperatura nfurrii atins s nu depeasc limita admisibil pentru clasa de izolaie respectiv nfurrile i sistemul lor de consolidare inclusiv conexiunile i comutatorul de prize s nu se deterioreze sau s se deformeze sub aciunea forelor electrodinamice radiate i axialencercarea stabilitii termice i dinamice la scurtcircuit brusc are un caracter distructiv atunci cnd transformatorul nu corespunde cerinelor impuse. n mod deosebit la nfurrile cilindrice stratificate sub aciunea forelor de scurtcircuit, principalul pericol l constituie alunecarea conductoarelor alturate din acelai strat, suprapunerea i/sau ruperea lor nsoite de strpungerea izolaiei i apariia unor defecte electricencercarea rezistenei dinamice trebuie mereu corelat cu cea a stabilitii termice. Stabilitatea termic la scurtcircuit reprezint capacitatea transformatorului de a suporta o anumit valoare eficace a curentului de scurtcircuit, un anumit timp fr a depi valorile admisibile ale temperaturii.Stabilitatea electrodinamic la scurtcircuit reprezint capacitatea transformatorului de a rezista aciunii mecanice a amplitudinii celui mai mare curent de scurtcircuit, numit curent limit dinamic, fr s produc deteriorri sau deformri permanente sau s mpiedice buna funcionare a transformatorului.

Metode generale pentru ncercarea mainilor electrice rotative

1. Metode dinamice 2. Metode statice

Modul de realizare a cuplului rezistent de ncrcare astfel nct n orice punct pe caracteristica mecanic , regimul s fie staionar Maina de ncercat funcioneaz n regim de motor. Pentru ncrcare se folosete un generator de curent continuu sau o frn cu cureni turbionari. Exist 2 metode de ncrcare a generatorului: Generatorul de curent continuu ncrcat pe o rezisten

Variaia cuplului de frnare se poate obine prin reglarea fluxului la rezisten de sarcin constant sau prin modificarea fluxului, respectiv a rezistenei de sarcinMetoda are dezavantajul c pe poriunea 2 3 a caracteristicii cuplu funcie de turaie, regimul este instabil. Metoda NU este economic deoarece energia disipat pe rezistena de sarcin are valori mari Generatorul de curent continuu ncrcat n sistem recuperativ pe o reea de curent continuu cu tensiune variabil

Metoda de determinare a cuplului de rotaie la arborele mainii:1. Prin msurarea forei electromagnetice i a braului Msurarea direct a forei se realizeaz prin crearea posibilitii statorului de a se roti astfel nct s apese pe un cntar (dinamometru) prin intermediul unui bra2. Prin msurarea cuplului de torsiune la axul mainii

Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor mainilor electrice rotativeRezistena de izolaie a nfurrilor este constituit din rezistena izolaiei dintre nfurri i dintre nfurri i masa mainii.Rezistena de izolaie se definete ca raport ntre tensiunea aplicat i curent.Curentul are dou componente: Curent de fug (la suprafaa izolaiei) Curent de volum (din interiorul izolaiei) acesta are 3 compoente1. Curent capacitiv Are amplitudine mare De scurt durat2. Curent de absorbie (de polarizare) Are o variaie de la o valoare relativ mare la conectare tinznd ctre 0 pe msur ce materialul dielectric s-a polarizat3. Curent de conducie Valoarea rezistenei de izolaie a nfurrilor mainilor electrice rotative depinde de tipul materialelor izolante folosite n construcia mainilor dar i de modul de asamblare a acestora. Valorile msurate a rezistenei de izolaie sunt influenate de urmtorii factori: Starea suprafeei Materialele strine (ex: praful de crbune) determin scderea rezistenei de izolaie influennd n mod deosebit comportarea mainilor de curent continuu. Dac rezistena de izolaie este redus datorit polurii cu praf sau a umiditii, aceasta poate fi adus la valoare normal prin curarea i uscarea nfurrilor Umiditate Indiferent de starea de curare a suprafeei nfurrilor, dac temperatura este sub valoarea punctului de rou se va forma o pelicul de umezeal care determin reducerea rezistenei de izolaie Mainile electrice care nu au funcionat ar trebui nclzite pentru a se asigura nfurrilor o temperatur mai mare dect valoarea corespunztoare punctului de rou Temperatur Rezistena de izolaie variaz invers proporional cu temperatura pentru marea majoritate a materialelor dielectrice folosite n mainile electrice Pentru a compara valorile rezistenei de izolaie determinate la diverse temperaturi, se recomand raportarea acestora la temperatura de referin, de 40 de grade Rezistena de izolaie se dubleaz la scderea cu 10 grade a temperaturii Tensiunea aplicat ca valoare/durat Msurarea rezistenei de izolaie este o ncercare de tensiune i deci trebuie fcut la o valoarea apropiat de tensiunea nominal a nfurrilor Pentru mainile asincrone cu Un < 500V U ncercare = 500V Pentru mainile asincrone cu 500V < Un < 1000V U ncercare = 1000V Pentru mainile sincrone cu Un < 500V U ncercare = 500V Pentru mainile sincrone cu 500V < Un < 3000V U ncercare = 1000V Pentru mainile sincrone cu Un > 3000V U ncercare = 2500V Rezistena de izolaie a nfurrilor crete cu durata de aplicare a tensiunii. Creterea este rapid la aplicarea iniial a tensiunii, dup care se stabilizeaz. Creterea valorii rezistenei de izolaie se face timp de 10 15 minute. Dac nfurarea este umed sau murdar stabilizarea valorii rezistenei se face de regul dup 1-2 minute de la aplicarea tensiunii de unde rezult c panta curbei constituie un indiciu asupra strii izolaiei Modificare rezistenei izolaiei cu durata aplicrii tensiunii folosete la aprecierea gradului de curare a nfurrii Raportul dintre valoarea rezistenei de izolaie msurat la 10 minute de la aplicarea tensiunii i cea msurat la 1 minut reprezint coeficientul / indicele de polarizare. Sarcina electric rezidual din izolaie Sarcina remanent duce la valori eronate ale rezistenei de izolaie. Pentru a evita acest lucru, naintea efecturii msurtorilor, nfurrile trebuie complet descrcate de sarcinile electrice reziduale prin legarea la mas.

ncercarea la nclzireSub aciunea cldurii se produc procese chimice care conduc la degradarea proprietilor fizice ale materialelor electroizolante din componena transformatorului. Altfel spus, izolaia mbtrnete termic.La transformatoarele cu ulei ce au nfurrile izolate cu hrtie, o depire permanent a nclzirii de 8 10 grade C, reduce durata de via a transformatorului cu 50%, de aceea nclzirile din transformator sunt limitate astfel: Transformatoare uscate: A 60 grade C E 75 grade C B 80 grade C F 100 grade C H 125 grade C Transformatoare n ulei: Dac circulaia agentului este natural, temperatura maxim este de 65 grade C Dac circulaia este forar, 70 grade CTemperatura uleiului n partea superioar este de 60 de grade pentru transformatoare cu i de 55 de conservator de ulei grade pentru cele fr conservator de ulei.ncercarea la nclzire a determinarea nclzirii uleiului n partea superioar a cuvei i determinarea nclzirii fiecrei nfurri.Temperatura uleiului n partea superioar trebuie msurat cu ajutorul unui termometru aezat ntr-un loca transformatoarelor umplut temperaturii cu ulei i aflat pe capac sau pe racordurile de admisie. ncercarea se continu pn la stabilizarea cuprinde n straturile superioare ale uleiului.

Determinarea experimental a rezistenei de izolaieSe recomand determinarea rezistenei de izolaie a fiecrui circuit independent din main.Msurarea rezistenei de izolaie se face: direct folosind megometrul indirect prin metoda A V Tensiunea folosit la msurri trebuie s fie constant n timp ceea ce impune stabilizarea sursei i o putere corespunztoare a acesteia. Normele recomand valori limit pentru: rezistena de izolaie indicele de polarizare (n funcie de clas) A 1,5, B 2 Cnd indicele de polarizare este redus datorit umiditii i murdriei, acesta poate fi adus la valoarea normal prin curarea i uscarea nfurrilor Cnd se folosete uscarea izolaiei, indicele de polarizare este util pentru a stabili momentul ncheierii acestui proces Dac apare o reducere a valorii indicelui de polarizare la o temperatur ridicat se recomand determinarea sa n jurul temperaturii de 40 de grade Celsius pentru a se determina starea normal n care se gsete izolaia

Rezistena de izolaie s msoar n starea rece a mainii naintea nceperii ncercrilor mainii respective dar i n starea cald la o temperatur corespunztoare regimului nominal de funcionare. La msurarea rezistenei de izolaie cu megometrul, se folosete coeficientul de absorbie pentru aprecierea umiditii:

Dup efectuarea msurtorii fiecare circuit independent s conecteaz la masa mainii. Durata meninerii legturii la masa mainii ar trebui s fie de: 15 secunde pentru maini cu P < 1000kW 1 minut pentru maini cu P > 1000kW

Eliminarea umiditii din izolaia nfurrilor Uscarea mainii se poate realiza aducnd cldur din exterior sau alimentnd nfurrile cu o tensiune redus. La uscarea mainii prin aport de cldur din exterior, se amplaseaz nclzitoarele astfel nct cldura s fie distribuit pe toat lungimea mainii. Dac maina este deschis, scuturile se obtureaz pentru a evita pierderea de cldur. nclzirea este considerat suficient dac temperatura la suprafaa nfurrilor nu depete 80 90 grade Celsius. Pentru a evita distrugerea izolaiei, creterea temperaturii trebuie realizat cu 5 grade Celsius pe or. Procesul uscrii nfurrilor se urmrete prin intermediul indicelui de polarizare urmrind ca valoarea msurat s fie corect la temperatura de 40 de grade Celsius.

ncercarea la supratensiuneCare se efectueaz cu scopul de a verifica Rezistena Mecanic a prilor n micare ale mainii electrice rotative, solicitri datorate forelor centrifuge. Aceast ncercare este prevzut a fi att o ncercare de tip ct i de serie. Maina electric trebuie s suporte aceast ncercare o durat de timp prevzut n normele de ncercare fr s se deterioreze sau s se deformeze prile metalice i izolaia nfurrilor. Dac maina este construit pentru mai multe turaii ncercarea se efectueaz pentru turaia cea mai mare. ncercarea se efectueaz prin alimentarea mainii de la surse de tensiune adecvate mainii sau prin antrenarea rotorului de la un motor auxiliar.La M.As. i cele M.S. supraturarea se poate face prin creterea frecvenei tensiunii de alimentare. MCC pot fi supraturate prin creterea tensiunii de alimentare, prin diminuarea fluxului inductor sau simultan ambele. ncercarea la supraturaie prezint pericole datorit riscului ruperii sau desprinderii unor pri din rotor cum ar fi: tole de ventilat, bandaje, pene de cresttur, poli sau chiar bobine.Pentru a evita aceste pericole tipurile de rotoare care pot genera aceste fenomene se ncearc n tunele de supraturaie construite special n acest scop. Dup efectuarea ncercrii se impune verificarea minuioas a mainii prin msurarea btilor la colector sau inele colectoare msurnd amplitudinea vibraiilor din main.ncercarea la funcionarea n gol a MARegimul n care nfurarea statoric este conectat la un sistem simetric de tensiune nfurarea rotoric este nchis, cuplu rezistiv la arbore este nul iar turaia rotoric este apropiat de turaia de sincronism, poart denumirea de regim de funcionare n gol a motorului.Sub aspect energetic puterea atciv absorbit conine o component pentru acoperirea pierderilor din nfurarea statoric, o component pentru acoperirarea pierderilor n Fe i o component pentru acoperirea pierderilor mecanice P10= Pcm+PFe+Pm.Curentul absorbit n acest regim reprezint ntre 20%-50% din curentul nominal i deci pierderile prin efectul Joule din nfurarea statorului nu pot fi neglijate. Pierderile din circuitul feromagnetic al mainii numite pierderi n fier sunt constituite din pierderi principale i suplimentare. Pierderile principale prin Histerezis i cureni turbionari sunt localizate n nfurarea statoric a circuitului feromagnetic. Pierderile suplimentare sunt datorate existenei creterilor pe armaturile mainii ceea ce duce la modularea n amplitudine a fundamentalei inductive din ntrefier.Pierderile n Fe n limitele sarcinii nominale sunt practic independente de ncrcarea mainii.Pierderile Mecanice sunt datorate frecrilor cu aerul a prilor fixe i mobile de maini i a frecrii n lagre i la inele.Trasarea caracteristicii de mers in gol ca motorSe alimenteaz nfurarea primarului de la o surs trifazat de tensiune variabil la frecventa nomnial prin intermediul unui transformator reglabil sau un generator sincron. Maina funcioneaz n gol la turaie apropiat de turaia de sincronism.

La maina cu rotorul bobinat nfurarea rotoric se scurtcircuiteaz la inele. Ridicarea caracteristicii este ntotedeauna precedat de un redaj n gol la Unom. Durata rodajului este funcie de puterea mainii.

La motoarele electrice echipate cu lagre cu rulmeni durata de efectuare n gol poate fi redus la jumtate.Se impune ca sistemul trifazat de tensiune s fie perfect simetric. Nesimetria sistemului determin inegalitatea curenilor de linie ceea ce duce la o cretere a pierderilor.Inegalitatea curentului poate fi determinatp i de cauze interne a motorului: numrul diferite de spire pe faze sau nntrefier neuniform.Diferenierea cauzelor se determin comutnd circuitul din fazele motorului. Dac inegalitatea curenilor trece din faz n faz odat cu permutarea comutatorilor este din cauz extern (sistem nesimetric).Dac inegalitatea se menine pe acele faze atunci cauza se datoreaz construciei mainii.Una din cauzele externe care determin asimetria n sistemul de dimensionare a motoarelor o constituie transf cu fluxuri forate. Se recomand deci alimentarea mainii asimetrice pt ncercarea de mers n gol direct de la un generator. Diferena dintre valoarea nominal a frecvenei i valoarea frecvenei folosite la ncercare nu trebuie sa depeasc 2%. Deoarece factorul de putere n acest regim este redus se recomand utilizarea de wattmetru pentru factorul de putere redus. Pentru msurarea puterii la maina asincron de putere medie i mare se poate utiliza metoda celor 2 wattmetre n timp ce, pentru msurarea puterii mici, se recomand metoda celor 3 wattmetre. Dup efectuarea rodajului ncercarea de funcionare n gol se realizeaz prin reducerea treptat a valorilor tensinuii aplicate ncepnd cu valoarea maxim pn la valoarea minim.Valoarea maxim a tensiunii este de 1,3 din Un. Dac circuitul magnetic este puternic saturat valoarea maxim a tensiunii la care ncepe ncercarea de gol se poate reduce la Un. Tensiunea de ncercare se reduce pn la valoarea la care curentul de funcionare n gol ncepe s cresc ceea ce arat o cretere mare a alunecrii.La motoarele asincrone cu mai multe trepte de turaie ncercarea de funcionare n gol trebuie fcut pentru fiecare turaie n parte.Datele de ncercare se reprezint, caracteristica de funcionare n gol I10 = f(U10); P10= f(U10); cos 10 = f(U10).

Separarea pierderilor la fc n gol. Calcularea pierderilor Joule n stator.

Cnd turaia mainii rmne constant n timpul probei pierderile mecanice sunt constante. Volumul acestora se obine prin extrapolarea curbei Pfe+PM+Venti pn la intersecia axei ordonanelor. n acest punct Ufiind nul, pierderile PFe fiind nule n acest punct. Dac la ridicarea caracteristicilor de funcionare n gol U este diferit de Un valoarea mrimilor se calculeaza corespunztor lui Un f fN

Componentele active i reactive I10a = I10 cos 10 I10r = I10 sin10

Metode de determinarea) Metoda diminuarii trifazate succesiv a nfurarii statorice (nfurarea rotoric fiind deschis)b) Metoda diminuarii trifazate succesiv a nfurarii statorice si rotoricec) Metoda diminuarii trif succesiv a unei faze a nfurrii statorului.a) Este metoda cea mai utilizat i const n dimensionarea nfurrii statorului cu un sistem trifazat simetric de tensiuni (nfurarea rotoric fiind deschis). Reostatul de pornire fiind deconectat iar rotorul este imobil.Se msoar cele 3 tensiuni de linie la bornele nfurarii statorului i la inelele de contact din rotor.La MA cu Un pn la 660V U aplicat poate fi Un a mainii dar la maini cu UN > 660V U aplicat este o tensine redus ntre 10 20% din Un. Raportul de transmisie se determin cu relaia US- media aritmetic a tensiunii de faz din nfurarea statoricUk- media aritmetic a tensiunii de faz din nfurarea rotoricEroarea de determinare este datorit cderii de U pe impedana de dispersie. U1= -Ue1 +Z1I10b) Se determin mai nti raportul de transformare ca la metoda precedent alimentnd statorul cu un sistem trifazat de tensiune. Se dimensioneaz nfurarea rotorului cu un sistem trifazat de tensiune, rotorul fiind imobilizat.Se msoar cele 3 U de linie la bornele nfurarii statorice i la inelele de contact. Normele admit ca la motoarele asincrone cu Un a nfurarii rotorice 660V se aplic la inelele de contact 15% din Un. Cu tensiunile de linie msurate la bornele rotorice i statorice se calculeaza

Raportul de transformare prin metoda dimensionrii succesive a nfurrii statorice i rotorice se determin ca medie aritmetic a celor 2 valori obinute.n acest mod se reduce eroarea datorit neutrilizrii electromotorului a nfurrilor.c) Se dimensioneaz o singur faz a nfurrii statorice cu o tensiune sinusoidal, celelalte 2 faze de nfurare statoric sunt nedimensionate, nfurarea rotoric fiind deschis iar rotorul fiind imobil.Curentul care alimenteaz prima faz creaz un flux magnetic care va induce n celelalte tensiuni electromotoare Uev, Uew.innd cont de decalajul geometric faze Ue din fazele nealimentate ar trebui s fie egale i s reprezinte jumtate din U alimentat adic:

Fluxul magnetic creat de schema fazei U va induce n fazele rotorului Ue a cror valuare depinde de poziia relativ dintre axele acestora i axa fazei inductoare.De regul fazele nfurarea rotoric sunt conectate n stea i ca urmare se poate msura U de linie la inele n rotor.Pentru determinarea raportului de transformare este necesar cunoaterea valorii Uem induse ntr-o faz a rotorului cnd axa geometric coincide cu axa geometric a fazei urmtoare.ncercarea la funcionarea n scurtcircuit M.As.Regimul de scurtcuircuit a mainii asincrone corespunde regimului n care nfurarea rotoric este scurtcircuitat, maina este colat (rotor imobil) iar nfurarea este alimentat cu un sistem simetric de tensiuni. Din punct de vedere energetic puterea absorbit n regim de scurtcircuit are o component egal cu Pj din nfurare i o component egal cu Pfe mainii.

Pierderile n Fe sunt localizate att n rotor ct i n stator dar sunt mici deoarece fluxul magnetic este redus.ncercarea la funcionarea n scurtcircuit TrafoUna din nfurrile se conecteaz n scurtcircuit iar cealalt nfurare se alimenteaz de la surs reglabil de c.a.Dac trafo are prize de reglaje ncercarea se face cu trafo pe priza nominal.

Se regleaz tensiunea astfel nct nfurarea aminetat s fie parcurs de curentu nominal al nfurrii se msoar:1) Puterea activ2) Tensiunea de alimentare3) Temperatura nfurrilorPentru a evita nclzirea trafo trebuie ca durata ncercrii s fie ct mai scurt.Tensiunea nominal de scurtcircuit este tensiunea nfurrii trafo la temperatura convenional de lucru, cealalt nfurare este scurtcircuitat astfel nct curentul prin nfurarea alimentat s fie cel nominal.Temperatura convenional sau de calcul este de 750 pentru nfurrile din clas A,E,B.1150 pentru F,H,C.Msurtorile se fac foarte rapid pentru ca nclzirea produs n trafo s nu introduc erori suplimentare.

Metoda bratului de parghie Pe o semicupla fixata pe capatul unui ax al motorului se monteaza o bara simetrica in raport cu axa masini, un capat al barei apasa pe un cantar.Lungimea dintre axul masini si punctul de aplicare al fortei este foarte bine determinata

Masurarea fortei se face simultan cu celelalte masuratori in cadru incercari de functionare in regim de scurtcircuit. Pentru cresterea preciziei masurate pe platoul cantarului se poate plasa un cric hydraulic pe care sa apese bratul parghiei. Pentru fiecare punct al caracterului de scurtcircuit se aduce parghia pe reperul 0 cu ajutorul cricului Si apoi se fac masuratorileIncercarea la functionarea in sarcina Are ca scop verificarea comportarii masini din punct de vedere tehnic si electro-magnetic corespunzator serviciului nominal tip. Pentru stabilirea performantei sub aspect tehnic este necesara cunoasterea supratemeperaturilor subansamblelor masini. Performantele electro-magnetice se evidentiaza determinand caracteristicile de functionare corespunzatoare serviciului nominal tip.Metoda Stroboscopica Se fixeaza pe capatul liber al arborelui masini un disc impartit intr-un numar de sectoare egale cu dublul numarului de poli ai motorului.Se vopsesc aceste sectoare astfel incat sa alterneze un sector alb cu unul negru. Discul este iluminat cu ajutorul unei lampi stroboscopice alimentata de la aceeasi sursa de tensiune ca si motorul. Intensitatea luminoasa a lampii variaza cu dublul frecventei sursei de alimentare.La sincronism ,s=0 in timpul unei jumatati de perioada care desparte 2 luminozitati maxime de lampi, rotorul se deplaseaza cu un pas polar. Rezulta ca in acest interval de timp un sector negru se substituie un sector negru urmator in sensul de rotatie al masini. Din cauza persistentei luminoase pe retina sectoarele par imobile ca si cum discul ar sta pe loc.Daca motorul avea o viteza mai mica decat x sincronism in timpul unei jumatati de perioada un sector negru nu mai are timp sa ocupe pozitia precedent a sectorului negru urmator ci ramane in urma acestuia cu un alfa cu atat mai mare cu cat diferenta n1-n2 intre viteza campului invartitor. Sectoarele dau impresia ca se rotesc in sens contrar rotatiei motorului cu o viteza cu atat mai mare cu cat sarcina motorului este mai ridicata. Daca intr-un interval de timp t masurat in secunde masuram numarul de rotiri ale discului vom avea diferenta:

Determinarea caracteristici de functionare ale masinii asincronePrin caracteristicile de functionare a masini asincrone se intelege dependenta dintre curentul de linie absorbit, puterea absorbita, factorul de putere, alunecare si randamentul functie de puterea utila absorbita la arbore la si -nominala.

=)

Din aceste caracteristici de functionare se determina valoarea. randamentului,factorul de putere si alunecarea corespunzatoare puterii utile nominale verificandu-se corespondenta cu valorile date de producatori.Caracteristica de functionare in sarcina se determina prin incercarea directa la motorul asincron cu P>500kW.Se admite,atunci cand nu se dispune de utilaje corespunzatoare,ca aceste caracteristici de functionare sa se determine prin metoda indirecta.

Determinarea caracteristici de functionare prin incarcare directaRidicarea caracteristici de functionare se face la cateva valori a puterii utile cuprinse intre(0.25-1.25).In timpul incercari de incalzire sau imediat dupa aceasta incercare astfel incat subansamblelor masini sa fie cat mai apropiate de corespunzator functionarii in serviciul nominal tip.Caracteristicile se ridica incepand de la sarcinile mici catre cele mari.La motoarele asincrone cu mai multe trepte de turatie caracteristicile se ridica pentru fiecare turatie nominal.La ridicarea caracteristicilor de functionare se masoara U-alimentarea,frecventa,curentii de linie,puterea absorbita si aluneacarea.In cazul in care alunecarea motorului se face cu o masina dinamometru sau prin intermediul unei cuple tensiometrice,in timpul caracteristici de functionare se masoara si cuplul la arbore.

Metoda ampemetrului Se utilizeaza doar la motoarele asincrone cu rotorul bobinat. Se bazeaza pe faptul ca forta curentului rotoric este foarte mica si variatiile intensitatii curentului rotoric pot fi sesizate prin deplasarea acului indicator al unui ampermetru montat in circuitul rotoric.Daca utilizam un ampermetru magneto-electric cu nulul la mijlocul scalei se obtine cate o bataie a acului indicator pentru fiecare perioada a curentului rotoric.Numarul de batai al acului indicator masoara numarul de perioade.Daca notam cu n numarul de batai ale acului indicator intr-un interval de timp T si tinem seama de relatia putem determina alunecarea: In mod practic pentru f=50Hz este suficient a masura timpul in care acul indicator al ampermetrului executa 50 de batai, alunecarea rezultand := Daca ampermetrul utilizat este un aparat electro-magnetic sau electro-dinamic care actioneaza atat la valoare pozitiva cat si la cele negative vom obtine cate 2 batai ale acului pentru fiecare perioada in acest caz, n din relatia precedenta, trebuie sa reprezinte jumatate din numarul de batai inregistrate in t. Metoda ampermetrului da rezultate foarte exacte pentru alunecari mici pana la 5%.Peste aceasta valoare nu se mai pot urmari oscilatiile acului indicator datorita frecventei ridicate a curentului rotoric. In cazul Motorului asincron cu rotorul in scurt circuit se poate utiliza o bobina asezata coaxial cu rotorul la bobinele careia se conecteaza ampermetrul. Cu datele obtinute in urma masuratorilor incercarilor in sarcina se determina valoarea marimilor ce defines caracterul de functionare.Curentul de linie se determina ca medie aritmetica a celor 3 curenti absorbiti. Puterea absorbita este suma algebrica a puterilor masurate Factorul de putere Randamentul se determina prin metoda pierderilor separate

Studiul experimental al masinilor sincroneLa prezentarea tehnologiei incercarilor cat si la prelucrarea rezultatelor si reprezentarea caracteristicilor masinii sincrone se vor adopta urmatoarele prevederi:

1. La masinile trifazate determinarea parametrilor se face conform schemei de conexiuni in stea a infasurarilor indusului. Daca schema de conexiuni este realizata triunghi, valoarea parametrilor se recalculeaza conform schemei in stea a infasurarilor.1. Toti parametrii se vor calcula pe faza la exprimarea lor in valori relative, ca marime de raportare se ia valoarea nominal a tensiunii si puterea aparenta.

Curentul nominal Impedanta

1. Ca marime de raportare a curentului de excitatie se utilizeaza valoarea curentului de excitatie corespunzator tensiunii si turatiei nominale la functionarea masinii in regim de generator in gol.1. Temperatura infasurarii trebuie sa fie masurata in toate cazurile in care parametrii care se determina depind de temperature sau cand cunoasterea temperaturii este necesara pentru securitatea masinii.1. Pentru ca parametrii masinii sincrone depind de saturatia circuitului magnetic, valorile acestor parametri se determina pentru regimul saturat si pentru regimul nesaturat.

Ridicarea caracteristicii de functionare in gol ca generatorCaracteristica reprezinta dependent dintre tensiunea la bornele indusului si curentul de excitatie la functionarea masinii in gol cu turatie constanta.

Tensiunea electromotoare indusa de campul magnetic invartitor la turatie constanta este proportional cu fluxul magnetic care la randul sau este functie de curentul de excitatie.La cresterea curentului de excitatie creste fluxul magnetic ceea ce determina cresterea tensiunii electromotoare Uea.Caracteristica de functionare in gol ridicata experimental prezinta o ramura pentru curentul de excitatie crescator si o alta ramura pentru curentul descrescator. Caracteristica de functionare in gol este media celor doua fuctionari.Pentru ridicarea caracteristicii de functionare in gol rotorul se adduce la o turatie de regim, se creste curentul de excitatie de la 0 pana la 1,5. Apoi se descreste la 0 pentru fiecare punct de incercare se masoara in acelasi timp curentul de excitatie, tensiune la borne si turatia sau frecventa.Daca frecventa difera de cea nominal se recalculeaza corespunzator frecventei nominale cu relatia: Valorile determinate ale tensiunii electromotoare recalculate la frecventa nominal si ale curentului de excitatie se reprezinta grafic.

Ridicarea caracteristicii de functionare de generator in scurtcircuitCaracteristica de functionare in regim de generator in regim de scurtcircuit simetric permanent reprezinta prin definitie dependent dintre curentul din Indus si curentul de excitatie atunci cand infasurarea indusului este scurtcircuitata iar rotorul se roteste cu turatie nominal.Curentul debitat de generator este practice pur inductive avand in vedere ca rezistenta infasurarii indusului este mult mai mica decat reactanta indusului in aceste regim de functionare.Ca urmare fluxul resultant din intrefier este foarte mic, folosind doar la inducerea tensiunii electromotoare egala cu caderea de tensiune pe reactanta de scapari si rezistenta indusului.In acest regim masina functioneaza cu regimul magnetic nesaturat si ca urmare caracteristica de scurtcircuit va fi o dreapta.Pentru ridicarea caracteristicii de scurtcircuit trifazat simetric infasurarile indusului se conecteaza in stea iar ampermetrele se conecteaza pe fiecare faza in mod direct.

Scurtcircuitarea infasurarilor se face cat mai aproape de borne in cazul in care infasurarea indusului este conectata in triunghi se masoara curentii de linie in locul celor de faza. Caracteristica scurtului trifazat simetric reprezentand dependent curentului de linie a indusului functie de curentul de excitatie.

Determinarea caracteristicii randamentului prin metoda caracteristicii separate; ; ;

Pierderile in miez ferromagnetic statoric se determia in incercarile de mers in gol a Motorului Asincron prin metoda separarii puterilor.=sP;

Pm Pierderile mecanice se determina tot printr-o incercare de mers in gol deoarece turatia variaza putin cu sarcina, Pm le consideram constante.Psuplimentare is sarcina se adopta ca fiind 0.5% din P absorbita

Dupa efectuarea calculelor pentru fiecare valoare a Puterii absorbite la care s-au facut masuratori. Se reprezinta graphic in functie de puterea utila, marimile: obtinandu-se astfel caracteristica de functionare a masinii asincrone.Cu valorile astfel obtinute se compara corespondenta dintre ele si cele impuse in norma motorului. In functie de tipul motorului sunt indicate in standarde limitele abaterilor de la normele impuse. Pentru a asigura un grad de precizie ridicat al determinarii. Se impune ca imediat dupa ridicarea caracteristicii de functionare sa se verifice corectitudinea determinarii alunecarii.

Ridicarea caractersticii de funcionare n sarcin la factori de putere nul inductivCaracteristica de functionare in sarcina reprezinta prin definitie dependenta dintre tensiunea la borne si curentul de excitatie la functionarea masinii sincrone in sarcina trifazata simatrica curentul din indus si factorul de putere avand valori constante.Caracteristica in sarcina nominala este o caracteristica determinata corespunzatoare curentului nominal din indus si factorului de putere nominal (cos ).Caracteristica se ridica in regim de generator conectat pe o retea de putere activa reglabila sau pe o impedanta inductiva care permite reglarea inductivitatii.La ridicarea caracteristicii in regim de generator puterea debitata trebuie sa fie nula.Caracteristica de sarcina se ridica la IN.

Din analiza ecuatiei solenatiei rezulta: Q=Q0+QrQ0 camp exitatieQr camp rezultant cos

Solenaia cmpului de reactan a indusului este in opozitie de faza cu solenatia inductoare.Solenaia rezultata Q va crea fluxul din ntrefier care va asigura tensiunea la borne si tensiunea electromotoare corespunztoare cderii de tensiune pe impedana infasurarii statorului.innd cont ca pentru ridicarea caracteristicii se modifica solenaia indicatoare determinata de curentul de excitatie, solenaia de reactanta ramane constanta, rezulta alura puternic cazatoare a caracteristicii pt. tensiuni mai mici decat tensiunea nominala, motiv pt. care nu pot fi ridicate decat cateva puncte in acest domeniu.

Pt. ridicarea caracteristicii generatorului se aduce la turatie nominala si se conecteaza la sursa de tensiune reglabila, se stabilizeaza in infasurarea indusului curentul nominal actiunea asupra curentului de excitatie a generatorului, se asigura simultan factorul de putere nul.

Se mentine constant factorul de putere, frecventa si curentul.Determinarea curentului de excitatie la factor de putere nul inductiv se face ducand paralele la axa .Determinarea reactantei sincron transversale Metoda excitatiei negative. Principiul metodei consta in a realiza o deplasare relative controlata a rotorului masini sincrone in raport cu campul magnetic in intrefier. In acest scop se conecteaza masina de incercat la un sistem simetric de tensiune a carui valoare se pastreaza constanta in timpul determinari(sarcina la arbore fiind nula) Curentul de excitatie se reduce progresiv pana la 0 dupa care se schimba sensul si se mareste pana cand masina iese din sincronism.In timpul incercari se masoara .

tens. de linie in momentul iesirii in sincronism. tens. electromotoare corespunzatoare curentului de excitatie curentul din infasurarea indusului - curentul la care masina a iesit din sincronism

Precizia se face intre axe si campul invartitor din intrefier.Reglajul se face cu valori mici si lente astfel incat regimul electro-magnetic sa fie unul stationar in orice moment.Determinarea reactantei sincrone longitudinale- se folosesc datele din caracteristica de: - functionare in gol - scurt permanent Se obtine caloarea nesaturata a reactantei sincrone longitudinaleUem+Uer=R2 I2+U2Uem tens. rez. ind. in statorI2 curent fazaU2 tensiune de faza

In ecuatia de tensiuni a generatorului sincron pt. regim de scurt trifazat simetric se tine seama de particularitatile de regim.Curentul debitat de generator este pur inductiv deoarece rezistenta invelisului indusului este mult mai mica decat reactanta.

Fluxul rezultat in acest regim este foarte mic deci si solenatia este foarte mica.Circuitul magnetic este masurat reactanta xd corespunzatoare campului longitudinal este nesaturata.

Determinarea raportului de scurtcircuitDefinit ca raportul curentilor de mers in gol/de scurtcircuit la in unitati relative.Curentul capacitiv este mic dar sunt mai ieftine.Marirea .... conduce la micsorarea lui Xd si deci la cresterea valorii K,cresterea stabilitati la functionarea in paralel si la variatii de sarcina.Dimensiunile de gabarit cresc rezulta cresterea pretului de cost.

Convertorul electromecanic de cc

Reactia indusului si comutatia la MCC.La functionarea MCC in sarcina solenatia indusului poate influenta distributia se valoarea campului magnetic principal din intrefierul masini.In ipoteza ca masina are o caracteristica magnetica liniara prin aplicarea teoremei superpozitiei se compune din camp magnetic invartitor cu excitatie si camp magnetic de reactive al indusului obtinand camp magnetic resultant dintre intrefier.

Determinarea reactantei suprea prin metoda staticSe efectueaza in urmatoarele conditii: Se scurtcircuiteaza infasurarea de excitatie Se aplica intre 2 faze ale infasurari indusului,care este in stea,o tensiune alternativa cu valoarea cuprinsa intre 20 si 70% din la frecventa reteleiSe roteste rotorul aducand-ul succesiv in 2 pozitii principale: Pozitia in care curentul de excitatie este maxim(cuplajul magnetic dintre stator si rotor este maxim) Pozitia in care curentul de excitatie este minim practic 0 cu axele perpendiculare

Valorile Imax si Imin sunt valorile curentilor din indus masurate corespunzator valorilor max si min ale curentului din infasurarea de excitatie.Determinarea pierderilor intrefier si a pierderilor mecanice se face printr-o incercare de mers in gol la un factor unitar.Motorul sincron este alimentat la o tensiune trifazata de f si U variabile de la aprox.1,3 pana la valori cat mai mici la care masina continua sa se mentina in sincronism.Infasurarea de excitatie se alimenteaza de la o sursa separata.Se regleaza intensitatea de fiecare data astfel incat sa se mentina factorul de putere unitar.Se masoara puterea primita de indus,U la bobine si u faza.Se reprezinta grafic pierderile in fier si cele mecanice functie de U.

Mijloace de imbunatatire a comutatieiPrezenta scanteilor la periile colectoare duce la modificarea suprafetei colectorului si deteliorarea lui.Se deosebesc mai multe categorii de scantei la colector tinand seama de provenienta si efectele acestora: scanteile mici de culoare alb albastruie sau rosiatica , nu sunt periculoase ele provin adesea de la incalzirea unor particule desprinse din perie sub forma de pulbere. scanteie de culoare galben portocalie sub forma unor perle, conduc la innegrirea colectorului, acestea se datoreaza unor cauze electrice care au ca urmare incalzirea uneori pana la incandescenta a unor portiuni din perie care se desprind si formeaza scanteile sub forma de jet.In cazul in carea are loc o intrerupere accidentala a contactului dintre perie si collector se produce arcul electric de culoare caracteristica albarosiatica are produce perlarea colectorului.Scanteile la coletor pot fi produse si de cauze independente de procesul de comutatie, dintre acestea cele mai fregvente sunt urmatoarele : vibratii ale periilor si colectorului datorate dezechilibrari rotorului si a cuplajului mecanic necorespunzator intreruperea infasurarii indusului contacte defectuase ale racorurilor la colectorSe procedeaza laechiparea masini cu mijloace sulpimentare pentru imbinatatirea comutatiei:1. Mijloace constructive pentru reducerea tensiunii de autoinductie: Numarul de spire pe sectiune se allege cat mai mic Capetele de bobina se consolideaza cu bandaj prin fibra izolanta1. Mij constructive pentru reducerea tensiunii induse de campul magnetic de reactive transversalCampul de reactie transfersala depinde de largimea intrefierului si saturatia indusului, iar ptr a reduce se iau urmatoarele metode: largimea intrefierului in poli principali sa fie mai mare in zinele laterale

masina se echipeaza cu o infasurare de compensatie asezata in presele polara ale polilor inductor si care se conecteaza in serie cu indusul mjloace de compensase a tens induse in sectiunile aflate in procesul de comutaite1. La masinile de puteri mici se decaleaza perii din axa neutral in sensul de miscare la generator si in sens invers la motor1. Mijloace de limitare a curentului de surtcircuit din sectiuni.

Verificarea experimentala a comutatiei si reglajul polilor auxiliariSe verifica comutatia pentru a determina zona de cumutatie in raport cu solenatia polilor auxiliari si raspunsul polilor de comutatie la o variatie cu panta data a curentului de sarcina.Masina de cc este antrenata din exterior de un motor si adusa la turatia nominala de functionare in regim de generator, este indicat ca incercarea sa se efectueze cu masina conectata in sarcina variabila de gol la sarcina nominal.Incercarea se efectueaza dupa ce periile au fost pozitionate correct in axa neutra avand periile pozitionate in axa neutra, infasurarea polilor auxiliari este almentata suplimentar de la o sursa de cc reglabila si independenta in raport cu masina de incercat.Metode de variatie a solenatiei polilor auxiliari:1. Cu ajutorul sursei exterioare de cc care se conecteaza la bornele infaspolilor auxiliari conectati in circuitul masini

1. Cu aj sursei exterioare de cc care alimenteaza infasurarea polilor auziliari , aceasta infas fiind deconectata de restul circuitului masinii.

1. Cu aj unei infasurari temporare asezata pe polul auxiliar alimentata de la o sursa exterioara.Daca nu se despunde de o sursa auxiliara infasurarea se poate efectua cu aj unei infasurari suplimentare asezata pe polii de comutatie avand un numar variabil de spire si care se poate conecta in serie aditionar respective diferential in raport cu infasurarea acestora.

2