Electrochimie si Coroziune - Stratul DubluElectrochimicAcest curs prezinta Electrochimie si Coroziune - Stratul Dublu Electrochimic.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 49 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: ppt.

ExtrasStratul dublu electrochimic

Stratul dublu electrochimic = componentă esenţială a sistemelor electrochimice

Apariţia SDE are loc datorită existenţei unor forţe care conduc la rearanjarea particulelor electrice din celedouă faze în contact

în ansamblu, interfaza rămâne neutră din punct de vedere electric

Modele ale stratului dublu electrochimic

Modele adoptate a căror valabilitate a fost testată prin determinări experimentale, bazate pe fenomeneelectrocapilare.

Fenomenele electrocapilare exprimă relaţia între tensiunea superficială s, şi diferenţa de potenţial din zonainterfazică.

Modelul Helmholz – Perrin (al condensatorului plan-paralel)

Helmholz (1853) asimilează interfaţa metal/electrod cu un condensator plan capabil să acumuleze energie.

Modelul SDE al condensatorului plan-paralel Helmholza) structura SDE; b) variaţia potenţialului cu distanţade la intefaţă

Dezavantajele modelului:

nu poate lămuri cauzele care modifică sarcina suprafeţei la un potenţial dat

nu ia în considerare decât adsorbţia electrostatică, neglijând adsorbţia specifică (de contact)

nu explică variaţia capacităţii condensatorului funcţie de potenţial şi de concentraţia ionilor în soluţie,variaţie constatată experimental

modelul are o valabilitate limitată la soluţiile concentrate de electroliţi

Modelul Gouy-Chapman (1913)

vine în scopul perfecţionării modelului Helmholz.

i-a în considerare dependenţa capacităţii condensatorului de potenţial şi de concentraţia electrolitului.

Acest model a primit şi numele de modelul stratului dublu difuz.

Modelul stratului dublu difuz după Gouy-Chapmana) structura SDE; b) variaţia potenţialului cu distanţa dela interfaţă

nici teoria Gouy-Chapman nu este bine verificată în practică;

cu excepţia soluţiilor foarte diluate, capacităţile măsurate experimental sunt mult inferioare celorcalculate.

Acestă neconcordanţă apare deoarece teoria G-C face abstracţie de dimensiunile proprii ale ionilor,considerându-i ca puncte materiale ce nu posedă decât sarcini electrice.

Modelul G-C tratează însă corect zona difuză a stratului dublu electrochimic, adică zona în care semanifestă adsorbţia electrostatică.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 49 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro