educatia si provocarile lumii contemporane

8/16/2019 EDUCATIA SI PROVOCARILE LUMII CONTEMPORANE.

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-si-provocarile-lumii-contemporane 1/13

EDUCATIA SI PROVOCARILE LUMII CONTEMPORANE

,, Omul nu poate deveni om decat prin educatie”- spunea Kant, prin urmare omul nu se naste om: ,, tot ceea ce

constituie umanitate: limbajul si gandirea, sentimentele, arta, morala – nimic nu trece in organismul noului

nascut”- fara educatie

Menirea educatiei este aceea ,, de a inalta pe culmi mai nobile de viata omul, comunitatea etnica si

umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului”.

Educatia este unul dintre fenomenele care a aparut o data cu societatea umana, suferind pe parcursulevolutiei sale, modificari esentiale. De la actiunea empirica de pregatire a tinerei generatii pentru viata sociala

educatia a parcurs un drum lung devenind o adevarata stiinta cu statut propriu. Epoca actuala a informatiarii,a

calatoriilor interplanetare, a interdependentelor culturale, economice sau de alta natura, pune probleme cu care

omenirea nu s-a confruntat niciodata in istoria sa. Obiectivata in cele trei ipostae !formala, nonformala si

informala", educatia este c#emata sa formee personalitati usor adaptabile la nou,creative si responsabile.

$ealitatea contemporana demonstreaa ca rolul scolii nu numai ca nu s-a diminuat, ci a devenit tot mai

comple%. &deile libertatii si descatusarii, umanismului si creativitatii in educatie ne indeamna sa distrugem idul

de nepatruns al gandirii materialiste care ani in sir a creat stereotipii eronate. &n actualul conte%t, avem nevoie

de o educatie dinamica, formativa, centrata pe valorile autentice. &n societatea actuala, caracteriata prin,mobilitate economica, politica si culturala, noua ordine educationala nu se concepe fara avangarda miscarii

pedagogice teoretice si a pra%is-ului educational. Specialistii sunt de acord cu patru teze pe care trebuie sa

se bazeze actiunea constructia!

educatia este azi in centrul preocuparii tuturor popoarelor"

inata#antul trebuie sa $ie considerat in orice societate% ca un ansa#blu o#o&en% care sa re$lecte

neoile societatii si #i'loacele de care dispune pentru satis$acerea lor"

criza e(istenta se #ani$esta pe doua planuri! decala'ul e(istent intre aspiratiile indiizilor si neoile

societatii% pe de o parte% si capacitatile

siste#ului de inata#ant% pe de alta parte% si prapastia e(istenta intre tarile in curs de dezoltare si

cele industrializate)

Marile probleme cu care se confrunta omenirea cer o reolvare urgenta, prin folosirea celor mai eficiente

mijloace si forme de educatie. 'e considera ca abandonarea valorilor traditionale ale educatiei, lipsa unui sistem

a%iologic de educatie prin valori si pentru valori si cria de constiinta morala si spirituala a adus scoala si

educatia in fata imperativelor lumii contemporane.

'-a considerat ca devoltarea nu poate fi autentica fara pace, ca pacea nu poate fi autentica fara

respectarea drepturilor omului si asigurarea libertatilor fundamentale, ca, la randul lor , aceste libertati si

drepturi sunt iluorii acolo unde domneste mieria, foametea si analfabetismul. (ceste evolutii l-au condus pe

(urelio )eccei la introducerea unui nou concept, acela de problematica a lumii contemporane.

(. *offler afirma ca trebuie create +consilii ale viitorului” care au nevoie de planificatori profesionisti,

dar si de studenti, de tineri care cauta responsabilitatile si le vad ca fiind aducatoare de beneficii si satisfactii.

onceptul s-a impus si este folosit astai in mod frecvent. El pune in lumina tocmai caracteristicile

acestei problematici, care se impune atat colectivitatilor nationale, cat si grupurilor si in cele din urma

persoanelor.

Pe ansa#blu% proble#atica lu#ii conte#porane prezinta!

caracter universal, in sensul ca nici o tara de pe glob si nici o regiune nu se poate plasa in afara

acestei problematici



caracterul global, in sensul ca ea afecteaa toate sectoarele vietii sociale, constituind o sursa de

probleme desc#ise si, in unele cauri, de dificultati atat pentru sfera vietii materiale, cat si pentru cea a

vietii spirituale

o evolutie rapida si greu previibila, in sensul ca oamenii se vad pusi in fata unor situatii comple%e

pentru care nu sunt pregatiti, pentru abordarea carora nu au metode sau solutii adecvate

caracterul pluridisciplinar, adica cu cone%iuni puternice si numeroase in fata acestor demersuri

epistemologice oamenii, tentati sa foloseasca demersuri unidisciplinare si nu pluridisciplinare, se vaddeorientati

caracter prioritar si presant, in sensul ca presiunile e%ercitate asupra comunitatii mondiale si a fiecarei

comunitati nationale sunt puternice, de neeludat, cerand raspunsuri prompte, ingenioitate si deseori

eforturi financiare importante.

/iitorul educatiei constituie o prioritate a comunitatii mondiale natiunile au nu numai dreptul, dar si

datoria de a se sprijini reciproc pentru ca prin educatie, cultura si stiinta sa ajunga la pace, progres si

prosperitate si nu la #aos, la deumaniare, la disperarea provocata de un mediu in continua

degradare.

'e afirma pe buna dreptate, ca unul dintre elementele definitorii ale societatii contemporane estesc#imbarea. 0oul mileniu in care pasim a mostenit insa multe probleme sociale, economice si politice, care,

desi au marcat in mare masura ultima jumatate de secol, sunt departe de a-si fi gasit solutiile. Dintre aceste

probleme mentionam: terorismul international, rasismul, cresterea numarului saracilor, a analfabetilor si a

somerilor, etc.

(nalfabeti nu sunt doar cei ce nu stiu sa scrie si sa citeasca, ci si cei care au deficiente in cunostintele de

baa, vorbindu-se de analfabetismul functional, iar mai nou si de cel computerial.

Educatia cauta sa contribuie la a#eliorarea acestor proble#e prin actiuni speci$ice de preentie)

Datorita esuarii in a &asi solutii pute# spune ca educatia se a$la in situatie de criza) Prin criza se intele&e

decala'ul dintre rezultatele inata#antului si asteptarile societatii) Dintre solutiile speci$ice si &enerale

&asite enu#era#!

- inovatii in conceperea si desfasurarea proceselor educative

- introducerea noilor tipuri de educatie in programele scolare

- intarirea legaturilor dintre actiunile scolare si cele e%tracurriculare

- formarea initiala si continua a cadrelor didactice

- conlucrarea dintre cadre didactice, elevi, parinti si responsabili de la nivel local

- organiarea de sc#imburi de informatii intre statele europene

- regandirea procesului de educatie in vederea integrarii cu succes a tinerilor in viata profesionala si

sociala.

&mpasul in care a intrat scoala contemporana a fost provocat de trei categorii de e%ploii: e%ploia

cunostintelor, e%ploia demografica si e%ploia aspiratiilor. Datorita devoltarii stiintei si te#nicii, s-a acumulat

o imensa cantitate de informatie care depaseste posibilitatile de asimilare oferite de te#nicile de instruire din

trecut.

&n vederea facilitarii adaptarii la sc#imbare, ideal este ca educatia sa asimilee directia, continutul si

ritmul devoltarii sociale, sa-si prefiguree continutul in functie de e%igentele societatii viitoare, sa pregateasca

omul pentru a se adapta la sc#imbare, prevenindu-se sau limitandu-se stresul sc#imbarii.



)rin urmare, modul de devoltare a lumii contemporane este legat, in mare masura, de modul in care

educatia poate sa satisfaca cerintele acestei devoltari.

$aspunsurile educatiei se situeaa pe doua mari planuri: unul al largirii ariei si continuturilor educatiei si

altul constituit din inovatiile in conceperea si efectuarea proceselor educative. &n primul ca se impune o

elaborare riguroasa a educatiilor, iar in al doilea ca se impune problema regandirii procesului de educatie, in

privinta orientarii, dimensionarii, instrumentaliarii elementelor de continut, in vederea integrarii tinerei

generatii in viata sociala prin intermediul profesiunii. Proble#ele lu#ii conte#porane au i#pus constituirea unor noi tipuri de educatie dintre care!

educatia relativa la mediu !educatia ecologica "

educatia pentru pace si cooperare

educatia pentru participare si democratie

educatia pentru sanatate

educatia interculturala

educatia in materie de populatie sau demografica

educatia economica si casnica moderna

educatia pentru drepturile omului educatia pentru sc#imbare si devoltare

educatia pentru comunicare si mass-media

educatia nutritionala

educatia pentru timp liber.

0oile educatii s-au impus intr-un timp foarte scurt, dat fiind faptul ca ele corespund unor trebuinte de

ordin sociopedagogic din ce in ce mai bine conturate.

1ara indoiala, lista noilor educatii nu se inc#eie aici. )roliferarea lor creeaa dificultati autoritatilor in

ceea ce priveste includerea lor in planurile de invatamant.

ontinuturile, finalitatile si obiectivele noilor educatii propun un demers prin care educatia incearca sa

raspunda e%igentelor lumii contemporane si sa produca o sc#imbare a actului educativ in favoarea educatiei

baata pe invatare inovatoare, societala si adaptabila.

Noile educatii sunt de$inite la nielul pro&ra#elor si a reco#andarilor UNESCO ca raspuns la

i#peratiele lu#ii conte#porane) )rocesul declansat stimuleaa trecerea de la demersurile specifice la

abordarile globale, interdisciplinare si permite aprofundarea unor probleme sociale care cer solutii concrete:

democratia, pacea, mediul,alimentatia, sanatatea etc. aceste educatii trebuie sa fie gandite in conditiile

optimismului pedagogic, putand facilita descoperirea raspunsurilor la problemele cu care se confrunta fiecare

generatie.

Modurile de a grupa sau preenta noile tipuri de continut variaa, dar obiectivele lor sunt aceleasi.

'coala contemporana nu mai poate ocoli aceasta problematica interdisciplinara care este a tuturor profesiunilor

si a tuturor cetatenilor capabili sa-si indeplineasca rolurile sociale, etice si politice care le revin. Introducerea

noilor educatii se $ace prin inter#ediul a doua strate&ii! a"pri#a strate&ie vieaa promovarea unor noi

modele consacrate diferitelor educatii mergand pana la crearea unor noi discipline mai cuprinatoare !educatia

civica, educatia cetateneasca, educatia globala etc."

b"a doua strate&ie presupune infuia de elemente noi in continuturile traditionale, strategie adoptata in multe

tari, inclusiv in tara noastra.



&n ciuda situatiei parado%ale in care se gaseste, in pofida obstacolelor cu care se confrunta, educatia este

invitata sa pregateasca intr-o maniera activa, mai

constructiva si dinamica, generatia viitoare. &n aceste conditii noile educatii vin sa pregateasca un

comportament adecvat, adica rational care sa atenuee in parte socul viitorului.

*)+) Educa,ia -i prooc.rile lu#ii conte#porane / cadru teoretic"*)0) Noile educa,ii)

6.1 . Educaţia şi provocările lumii contemporane - cadru teoretic

O problem2 important2 a studiilor de prospectiv2 a educa3iei o constituie cea a factorilor care determin24i influen3ea2 cursul educa3iei de m5ine:

• Evolu3iile demografice

• 'c#imb2rile economice

• 'c#imb2rile social-politice

• Muta3iile culturale 4i progresele 4tiin3ifice

• )roblematica lumii contemporane !/2ideanu, 6788, citat de 'tanciu, 6777".

)roblematica lumii contemporane !caracteriat2 prin universalitate, globalitate, comple%itate 4i caracter prioritar" demonstrea2 tot mai pregnant c2 solu3iile cele mai eficiente nu se g2sesc prin demersuri 4i angaj2risecven3iale, ci e nevoie de o viiune #olistic2 9n decantarea 4i studierea celor mai eficiente mijloace de reolvarea marilor probleme cu care se confrunt2 omenirea.

*r2im 9ntr-o epoc2 9n care resursele umane !inteligen3a, creativitatea, adaptabilitatea" au trecut pe prim plan, devenind resursele c#eie ale unei devolt2ri care integrea2 diferitele sale dimensiuni – pacea, economia,mediul 9nconjur2tor, justi3ia social2 4i democra3ia !0E'O, Strategie a moyen terme 1996-2001, citat de'tanciu, 6777".

'tudiile de prospectiv2 educa3ional2 sugerea2 urm2toarele coordonate esen3iale !/aniscotte, citat2 de'tanciu, 6777":

• şcoala laborator – a c2rei finalitate esen3ial2 o constituie prelucrarea 4i transmitarea e%perien3ei

culturale a omenirii

• şcoala-model de întreprindere – out-put-urile oferite de 4coal2 trebuie s2 fie performante 4i capabile

de concuren32

• şcoala integrat într -un ecosistem socio-cultural – 4coala particip2 la via3a cet23ii

• şcoala îndreptat ctre te!nologii – ar conduce la multiplicarea locurilor 9nv232rii

• şcoala ba"at pe pedagogiile di#eren$iate – introducerea diferen3ei.

)entru a face fa32 provoc2rilor lumii contemporane, se conturea2 urm2toarele direc3ii de restructurare arealit23ii educa3ionale !'tan, ;<<6":

• asigurarea unui ec#ilibru optim 9ntre dimensiunea informativ2 !cuno4tin3ele 4i informa3iile transmise9n cadrul procesului educa3ional" 4i dimensiunea formativ2 !construc3ia 4i devoltarea unor atitudini,valori sau comportamente"

• introducerea unor noi tipuri de educa3ii

• asigurarea unei reparti3ii judicioase 4i a unui ec#ilibru 9ntre cele dou2 tipuri de 9nv23are: de men3inere

4i inovatoare

• impunerea progresiv2 a principiilor noii paradigme educa3ionale !=urt, 677;, citat de uco4,

6777"



• e%tinderea actului educativ la nivelul 9ntregii vie3i a individului.

Principiile ec1ii paradi&#e educa,ionale Principiile noii paradi&#e educa,ionale

(ccentul cade pe con3inut, pe 9nsu4irea deinforma3ii

(ccentul cade pe 9nv23area 9nv232rii permanente, pe receptivitate fa32 deconceptele noi, pe modul accesului lainforma3ii, cuno4tin3ele nefiind niciodat2

definitive( 9nv23a este un reultat, o sosire ( 9nv23a este o evolu3ie, un proces, a cale

f2r2 destina3ie'tructur2 ierar#ic2 4i autoritar2,conformismul e recompensat

)rincipiul egalitarist, toleran32 fa32 deimpar3iali, elevii 4i dasc2lii se privesc caoameni

'tructur2 rigid2, program2 analitic2obligatorie,

'tructur2 relativ fle%ibil2, disciplineop3ionale, metode de lucru alternative

uno4tin3ele se 9nsu4esc 9ntr-un ritmobligatoriu separarea v5rstelor

$itmurile 9naint2rii 9n materie pot fidiferite, fle%ibilitatea 4i integrarea

v5rstelor)rioritatea randamentului, a reu4itei )rioritatea sinelui, a individului care

generea2 valorile'e acord2 importan32 lumii e%terioare E%perien3a interioar2 este considerat2

factor de coeiune&nstitu3iile 4i ideile care se abat de laconvingerile generale sunt deaprobate

&nstitu3iile 4i ideile care se abat de laconvingerile comune sunt promovate

(ccentul cade pe g5ndirea linear2, analitic2 (ccentul cade pe 9mbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare , baate peintui3ie

(precierea elevilor se baea2 pe etic#et2ristricte care poate conduce uneori lastigmatiare,

Etic#eta este limitat2 la un rol au%iliar,descriptiv, nefiind necesar ca acesta s2devin2 valoare fi%2

)reocupare fa32 de norme )reocupare fa32 de performan3eleindividului raportate la poten3ialul propriu

(ccentul este pus pe cuno4tin3ele teoretice ompletarea cunoa4terii teoretice prine%periment 4i e%perien32

'2lile de clas2 se proiectea2 potrivit cuscopul 4i destina3ia lor special2

)reocuparea pentru ambian3a 9nv232rii see%tinde asupra condi3iilor de iluminat, decromatic2 a interioarelor, de aerisire, de

comoditate fiic2ondi3ionare birocratic2 reisten32 fa32 de propunerile colectivit23ii

)ropunerile colectivit23ii g2sesc sprijin

'e 9nva32 pentru preent, nu pentru viitor 'e 9nva32 mereu pentru viitor>ncredere cresc5nd2 9n mijloacele te#nice,deumaniarea 9nv232m5ntului

tiliarea strict instrumental2 a unor mijloace te#nice adecvate, dasc2lul uman,rela3iile dasc2l-elev sunt de ne5nlocuit

'ens unic al flu%ului instructiv-educativ!profesorul emite".

$eciprocitatea 9nv232rii.



*abelul nr. 6: $ela3ia dintre vec#ea 4i noua paradigm2 educa3ional2 !dup2 =ur, 677;, citat de uco4, 6777,'tan, ;<<6" .

E%perien3a societ23ilor devoltate, evolu3ia societ23ilor postcomuniste demostrea2 leg2tura dintredemocratiarea 9nv232m5ntului 4i democratiarea societ23ii.

2ile de democratiare a 9nv232m5ntului sunt !'tanciu, 6777":

• dimensiunea cantitativ2 – accesul unui num2r tot mai mare de copii 4i tineri pe diverse trepte de 4colariare,

e%tinderea 4i diversificarea ofertei de educa3ie, repartiarea optim2 a rela3iei 9n teritoriu• dimensiunea calitativ2 – calitatea celor educa3i este valoarea fundamental2 4i criteriul suprem de evaluare a

eficien3ei unui sistem educativ

• descentraliarea procesului deciional 4i cre4terea gradului de autonomie local2 a 4colilor 4i universit23ilor,

pe baa unui cadru juridic clar

• democratiarea rela3iei profesor-elev

• dmplicarea mai mare a elevilor, p2rin3ilor, organia3iilor sindicale, non-guvernamentale 9n organiarea,

proiectarea 4i realiarea activit23ilor din cadrul procesului de 9nv232m5nt, transformarea elevilor tot mai multdin obiect 9n subiect al ac3iunii educa3ionale, rela3ii de parteneriat 9ntre 4coal2 4i ceilal3i factori

• m2suri concrete de sprijin pentru cei defavoria3i din punct de vedere social, fiic 4i intelectual !4colilealternative, ac3iuni de prevenire, de sprijin al elevilor afla3i 9n dificultate 4i de sus3inere pedagogic2"

• dispoitive de educa3ie global2

• organiarea unor programe compensatorii

• reconsiderarea statutului intelectualului 9n societate

• perspectiva educa3iei permanente.

$ealitatea contemporan2 demostrea2 c2 rolul 4colii a devenit tot mai comple%, datorit2 necesit23ii corel2riifunc3ionale a acesteia cu segmente din social.

>n condi3iile libert23ii de e%presie, ale democrati2rii vie3ii sociale, ale liberei circula3ii, educa3iei 9i revin

sarcini inedite 4i dificile.

6.2 Noile educaţii

(nalia problematicii contemporane a condus la consituirea unor r2spunsuri specifice, prin poten3areanoilor educa$ii:

• Educa3ia pentru pace 4i cooperare

• Educa3ie ecologic2

• Educa3ia pentru participare 4i democra3ie

• Educa3ia demografic2• Educa3ia pentru sc#imbare 4i devoltare

• Educa3ia pentru comunicare 4i pentru mass-media

• Educa3ia nutri3ional2

• Educa3ia economic2 4i casnic2 modern2

• Educa3ia pentru timpul liber

• Educa3ia pentru democra3ie 4i drepturile fundamentale ale omului

• Educa3ia pentru o nou2 ordine economic2 interna3ional2



• Educa3ie intercultural2

• Educa3ia pentru te#nologie 4i progres

• Educa3ia sanitar2 modern2

• Educa3ia cu voca3ie interna3ional2 !uco4, 6777, 'tanciu, 6777".

'e cunosc mai multe modalit23i de introducere a ?noilor educa3ii”:a" demersul in#u"ional – presupune efortul tuturor educatorilor 9n promovarea con3inuturilor noilor

educa$ii, diseminarea informa3iei prin intermediul disciplinelor de 9nv232m5nt. )rincipalul avantaj reid29n faptul c2 nu este nevoie de modificarea planurilor 4i programelor 4colare b" module integrate – deosebit de avantajoase, singura problem2 care apare este preg2tirea suplimentar2

special2 de care au nevoie educatoriic" discipline speci#ice – 9n planul de 9nv232m5nt figurea2 educa3ia pentru democra3ie 4i drepturile omului,

educa3ia sanitar2 modern2, educa3ia casnic2 4i nutru3ional2, educa3ia ecologic2d" sinte"ele interdisciplinare %team-teac!ing& - cea mai promi32toare 4i interesant2 modalitate, aceste

sintee pot completa demersul infuional, sau pot constitui activit23i didactice de sine st2t2toare!'tanciu, 6777".

/om analia succint, c5teva din noile educa3ii, doar cu titlu de ini3iere.

'arcini de lucru:

• ce considera3i c2 s-ar putea 9ntreprinde pentru ca societatea s2 devin2 educativ2@ 'c#i3a3i un posibil programde ac3iune.

• face3i un ?inventar” al marilor probleme ale lumii contemporane 4i 9ncerca3i s2 g2si3i locul educa3iei 9nsolu3ionareaAameliorarea acestora.

• poate educa3ia interveni pentru solu3ionarea problemelor lumii contemporane@ (rgumenta3i r2spunsulB• poate e%ista o societate f2r2 4coal2@ (rgumenta3i r2spunsulB

precia3i rolul jucat de educa3ie 9n scoaterea unor 32ri din s2r2cie 4i descurajare, 4i 9n propulsarea lor 9nr5ndul statelor dinamice. Da3i e%empleB

• educa3ia pentru familie pote fi o nou2 educa3ie@• cum s-ar putea introduce con3inutul noilor educa3ii 9n cadrul disciplinei pe care o preda3i@

Obiectie

Educa,ia cu oca,ieinterna,ional.

Educa,ia pentrude#ocra,ie

Educa,iaecolo&ic.

Educa,ia pent-i #ass

uno4tin3e 6. egalitatea popoarelor;. men3inerea p2ciiC. devoltarea global2 4i

sectorial2. sistemul O0. dimensiunea interna3ional2

a educa3ieiF. problematica lumii

contemporane.

6. democra3ia;. stat de dreptC. drepturile 4i libert23ile

individului. confrunt2ri

contemporane de idei. drepturile minorit23ilor.

6. mediul din perspectiv2 sistemic2;. interdependen3aom-mediuC. caue 4i manifest2riale degrad2riimediului. cultur2 ecologic2.

6. acumulareade ba2

;. formele deC. regulile

istorice. particularit2

diferitelor comunica3i

. elementenoilor



comunicare.(titudini 4ivalori

6. respectul de sine 4i respectulfa32 de altul

;. grija fa32 de mediuC. ata4ament fa32 de pace 4i

dreptate. desc#idere spiritual2 4i

solidaritate interna3ional2

. sim3ul datoriei 4i alr2spunderii

F. 9n3elegerea 4i respectulvalorilor 4i civilia3iei altorna3iuni, etnii

G. umanismul.

6. respect fa32 de valoriledemocratice

;. acceptarea pluralismului valoric

C. atitudinea umanist2. asumarea vie3ii

personale, grupale 4i

societale. protec3ia unor grupuri

4i persoanedefavoriate !cu nevoispeciale".

6.evitarea”analfabetismului”ecologic;. respectarea legilor

naturiiC. judecat2 de tip

ecologic2,

responsabil2.

6. atitudine fadiferitelor

;. evitarea:- discursurilo- vulgariare- impunerea 4

anonimatul

- infla3ia verbma%im2 red

- nereciprocit- generaliare- iresponsabil

cuv5ntul ro- con4tiin3a n

)riceperi 6. a contribui la reolvarea problemelor comunit23ii 4i32rilor lor, ale lumiicontemporane

;. con4tiin3a preen3ei active9n lume.

6. a asculta opiniilealtora

;. arta dialoguluiC. a face propuneri 4i a da

r2spunsuri. a-3i argumenta opiniile. a ini3ia sc#imb2riF. a se ap2ra 9mpotriva

campaniilor de propagand2 abuiv2.

6. respectareaconsim3it2 anormelor degestiune a

bog23iilor naturale;. a lupta 9mpotriva

diferitelor manifest2ri aledegrad2riimediului

C. a g5ndi la solu3iide perspectiv2.

6. 9nsu4irea nocomunicare

;. capacitateamesajele su

aspecte !cocodurile culmodurile dede difuare

C. for3a t2cerii. profunime

9ntreb2rilor. a se ap2ra d

bombardaminforma3ion

ompeten3

e

6. spirit critic

;. cooperareC. imagina3ie. afirmare de sine. toleran32F. participarteG. conservarea patrimoniului

cultural universal8. capacitatea de a se

interrela3iona cu al3ii.

6. comportament

participativ;. responsabilitateaC. libertatea individual2 4i

grupal2. luarea deciiilor. lupta 9mpotriva oric2rei

discrimin2riF. lupta pentru afirmarea

9n practic2 a drepturilor 4i libert23ilorindividuale

G. solidaritatea.

6. legate de diferite

ac3iuni dediminuare adegrad2riimediului.

6. capacitatea

4i prelucra;. a e%prima c

proprii unrecep3ionat

C. competen3e9n procesuleducativ

. autoformaread5ncirea ccrearea unei perspective

unei capacitreflec3ie"

. comunicarefolosirea alt!limbaje staaudioviual

Modelecomportamentale

6. participarea activ2 la via3asocial2, politic2, economic24i cultural2

;. a participa la deciiile

6. participarea la vot;. comportament

democratic 9n rela3iileinterumane

6. realiarea uneigame variate deac3iuni pentrumen3inerea 4i

6. utiliarea raselec3ia cancalit23ii infotransmise p



referitoare la problemelemondiale

C. comportament 4icompeten32 de cooperare

. a ini3ia sc#imb2ri. a 9nv23a continuuF. a efectua sc#imburi

culturale, c2l2torii, e%cursii.

C. respecatrea opiniiloraltora

. grija fa32 de om 4inevoile sale

. protejarea unor grupuri4i persoanedefavoriate.

ameliorareaec#ilibrului ecologic.

media;. evitarea vio

pornografie propagandenuan3e realimedia.

*abelul nr. ; (nalia de con3inut a ?noilor educa3ii” !dup2 'tanciu, 6777



Noile educa,ii 23) V.ideanu% +4556 sunt noi laturi ale educa,iei care reprezint. r.spunsurile$eno#enului educa,ional la trans$or#.rile societ.,ii 7n ansa#blul ei) Dar educa3ia nu are doar rolul de areac3iona la transform2rile sociale, ci mai ales de a anticipa 4i preg2ti acele transform2ri benefice pentruindivid 4i grup.

• (stfel societatea industrialiat2 cu efectele ei negative, de poluare a mediului a generat necesitateaeduca3iei pentru mediu.

• 'istemul de conducere democratic ca fiind cel mai eficient dintre toate sistemele de conducere, dar 4i

cel mai greu de 9nv23at a condus la necesitatea educa3iei pentru democra3ie 4i participare.• Hocul viitorului determinat de vitea sc#imb2rilor produse 9n societatea postindustrial2 a generat

necesitatea apari3iei educa3iei pentru sc#imbare.• re4terea caracteristicilor conflictuale, negative ale rela3iilor inter-umane 9n general a condus la

cercetarea fenomenului conflictualit23ii 4i c#iar la studiul reolv2rii conflictelor !'.$.." ca obiect de9nv232m5nt care este inclus 9n planurile de 9nv232m5nt de la gimnaiu, liceu, facultate.

E(ista doua #odalitati $unda#entale pentru realizarea noilor educatii!

• dispersia continuturilor in cadrul altor discipline !e%emplu: pentru educatia ecologica biologie si

c#imie" deavantaj: continutul e fragmentat, distorsionat

• introducerea orelor, disciplinelor ca atare deavantaj: elevii au un orar prea incarcat si mai apare si

problema cadrelor care sa predea noile educatii.

Educatia ecolo&ica Educa3ia pentru mediuObiectivul : oamenii trebuie sa inteleaga ca ei si mediul sunt inseparabili si ca tot ce face un om asupramediului are consecinte asupra vietii sale. )rin educatie ecologica se urmareste ca elevii sa dobandeascacunostinte despre mediu si despre modalitatile de reolvareAmentinere a unui mediu nepoluat. (cesta esteobiectivul cognitiv. Obiectivul actional: elevii sa se implice in lupta pentru pastrarea unui mediu curat.are ca scop! - con4tientiarea pericolului de distrugere a mediului 4i implicit a speciei umane - identificarea mijloacelor 4i metodelor de ap2rare a mediului 9nconjur2tor la nivel geografic, biologic,

uman - elaborarea unor strategii coerente de protec3ie a mediului 4i aplicarea lor la toate nivelele 4i gradele9nv232m5ntului.Obiectiele co&nitie ale educa,iei pentru #ediu pot $i:- transmiterea 4i asimilarea informa3iilor necesare despre mediu 4i comple%itatea lui, despre poluareafiic2, c#imic2, biologic2, moral2- formarea 4i devoltarea acelor structuri mentale comple%e de prelucrare corect2 a informa3iilor despremediu: spiritul de observa3ie asupra efectelor negative ale activit23ii omului asupra mediului compara3iadiferitelor tipuri de mediu 9n trecut 4i 9n preent !distrugerea p2durilor, a studiului de oprire dispari3iei unorspecii"- interpretarea acestor efecte negative pe termen lung 9n perspectiva rela3iei lor cu omul

Obiectiele a$ectie ale educa,iei pentru #ediu sunt!- receptarea corect2 a transform2rilor negative produse de om asupra mediului- sensibiliarea, elaborarea unor tr2iri poitive ci privire la mediu- decentrarea omului ca persoan2 sau grup de pe interesele personale immediate 4i centrarea pe interesele dedurat2 medie sau 9ndelungat2- valoriarea corect2 a mediului, acceptarea lui ca valoare 9n rela3ie cu fiin3a uman2 Obiectiele psi1o/#otorii ale educa,iei pentru #ediu:Devoltarea capacit23ilor perceptive 4i orientarea lor c2tre mediu1ormarea 4i devoltarea deprinderilor, priceperilor 4i abilit23ilor de a proteja mediul.III>n domeniul educa3iei relative la mediu s-au elaborat studii interdisciplinare, s-au lansat programeinterna3ionale, s-au organiat conferin3e regionale 4i na3ionale furni5nd 4colilor module 4i programe

didactice care pot fi folosite 9n mediul rural sau urban, 9n one 9mp2durite sau de de4ert, 9n 32ri puternicdevoltate sau 9n curs de devoltare.



Educatia pentru sanatate

'cop: formarea si cultivarea capacitatilor specifice de organiare rationala a vietii in conditiile reolvariiunor probleme specifice:comportament nutritional-alimentar corectcomportament igienic general corectcomportament de autoterapiecorect

comportament motric si sportiv corectcomportament se%ual corect.Moduri de realiare: e%emplul oferit de adult, discutii, evaluare propriului comportament etc

Educatia pentru de#ocratie Educa3ia pentru democra3ie 4i participareDobandirea informatiilor cu privire la formele de guvernare democratice prin comparatie cu celenedemocratice, cunoasterea istorie, cunoasterea principiilor democratice, cunoasterea cadrului juridicinternational si national, al dreptului, libertatilor si indatoririlor, formarea atitudinii de toleranta politica,etnica, religioasa sau fata de diferite opinii.

Democra3ia nu 9nseamn2 libertate absolut2, lipsa oric2ror reguli 4i constr5ngeri, revolt2 tuturor 9mpotrivatuturor.Democra3ia !gr. Demos J popor 4i Kratos J putere" este o form2 de guvernare organiat2 pe principiul

potrivit c2ruia puterea apar3ine poporului. Democra3ia !burg#e2" proclam2 egalitatea cet23enilor 9n fa3alegii, libertatea cuv5ntului, a presei, a 9ntrunirilor, introduce institu3ii democratice ca parlamentul, votuluniversal etc.Obiectiele co&nitie ale educa,iei pentru de#ocra,iei -i participare sunt: 6. 9n3elegerea no3iunilor de democra3ie 4i participare 9n opoi3ie cu cele de dictatur2, dar 4i de #aos ;. aplicarea acestor cuno4tin3e la mediu 4i situa3ii diferite 9n mod adecvat de e%emplu: democra3ia politic2,

economic2, cultural2 9n 9nv232m5ntC. analia fenomenului democratic 9n func3ie de epoca istoric2 9n care se devolt2, dar 4i diferen3ierea unorelemente comune general valabile ale democra3iei !e%emplu: egalitatea 9n drepturi" 4i sintetiarea lor 9ntr-unsistem conceptual unic. evaluarea aspectelor poitive, benefice ale democra3iei !ap2rarea intereselor de grup 9n rela3ia cu celeindividuale, dar 4i ale celor negative – ritmul lent al transform2rilor democratice".obiectie a$ectie speci$ice!

6. formarea 4i devoltarea la subiec3ii educa3ionali a dorin3ei de a 9n3elege democra3ia autentic2, a interesului4i aspira3iei c2tre participarea democratic2;. acceptarea democra3iei autentice ca o valoare 4i angajarea pentru realiarea acestei valori

C. organiarea unui sistem de valori 9n care democra3ia s2 fie un element integrat.obiectiele psi1o/#otorii sunt semnificative pentru realiarea educa3iei pentru democra3ie 4i participare.6. formarea deprinderilor democratice elementare: de a asculta, c5nd cineva vorbe4te, de a evita vorbirea 9ncor;. devoltarea obi4nuin3elor democratice, de e%emplu: de a-3i e%prima propria p2rere atunci c5nd este caul,de a-3i ap2ra drepturile prin modalit23i 4i mijloace adecvate, f2r2 a 9nc2lca drepturile celorlal3iC. elaborarea abilit23ilor democratice, de e%emplu: de a te adresa unor institu3ii specialiate pentru ap2rareadrepturilor proprii la proprietate, la via32, s2n2tate etc.1iind comple%2 4i dificil2 educa3ia pentru democra3ie 4i participare implic2 o categorie de obiective neglijate

de 4coala actual2, obiectiele oliti/caracteriale) (cestea ar putea fi:6. devoltarea capacit23ilor deciionale adecvate, a for3ei de a decide 9n cuno4tin32 de cau2 4i la timpul

potrivit;. devoltarea constant2 a particip2rii democratice p5n2 c5nd aceasta devine o tr2s2tur2 de caracter



C. integrarea acestei tr2s2turi de caracter 9n profilul moral al personalit23ii 9n unitate 4i acord cu celelaltetr2s2turi ale personalit23ii.

Educatia interculturala

>n tarile in care fenomenul migratiei este o problema, interculturalismul poate fi un instrument eficient pentru a lupta impotriva intolerantei si %enofobiei. Multiculturalismul european este o bogatie potentiala cuconditia sa nu diminuee sau sa anulee identitatea fiecarei culturi. 'arcina scolii de astai este de a forma

elevilor o constiinta europeana. &nca din clasele primare este de dorit sa se cultive respectul si solidaritateafata de cultura unor popoare.5teva valori-c#eie: aspiratia catre democratie, respectarea drepturilor omului,a drepturilor copiilor, justitia sociala, ec#ilibrul ecologic, toleranta si pacea, traditiile culturale etc. Educatiainterculturala are rol terapeutic !poate stinge unele conflicte" si preventiv !poate preveni unele conflicte".

Educa,ia pentru sc1i#bare

(.*offler introduce termenul de ?4ocul viitorului” dup2 o cercetare comple%2 a societ23ii americane de lasf5r4itul anilor F<. El arat2 c2 dup2 cel de-al doilea r2boi mondial societatea american2 cunoa4te muta3ii de

propor3ii ca urbaniarea rapid2, superindustrialiarea care au efecte poitive, dar 4i negative ca poluarea,

rasismul, alienarea.$eali5ndu-se progrese te#nologice 9ntr-un ritm foarte rapid s-a constatat c2 societatea nu se poate adapta lafel de rapid la aceste sc#imb2ri, mai ales 9n domeniul mentalit23ilor.Educa3ia 4i 4coala rom5neasc2 pot pune la dispoi3ia subiec3ilor educa3ionali strategii comple%e de dep24irea 4ocului viitorului, de adaptare la sc#imbare.Obiectie co&nitie ale educa,iei pentru sc1i#bare pot $i!

6. asimilarea de c2tre subiec3i educa3ionali a unor concepte noi ca sc#imbarea, cu caracteristicile ei, caregenerea2 stresul de adaptare !vitea sc#imb2rii, atitudinile subiective 9n fa3a sc#imb2rii, acceptareasc#imb2rii".;. devoltarea capacit23ii de anali2 a sc#imb2rilor de e%emplu dup2 6787 comparativ cu perioadaanterioar2 anului 6<87.C. devoltarea capacit23ii de sinte2 a sc#imb2rilor poitive sau negative 4i e%trapolarea lor 9ntr-un nousistem, cu noi tendin3e viitorologice.. devoltarea capacit23ii de evaluare, de diferen3iere a sc#imb2rilor petrecute 9n domenii diferite: economic,

politic, cultural, 9n etape social-istorice diferite.Obiectie a$ectie ale educa,iei pentru sc1i#bare ar putea $i!

6. devoltarea receptivit23ii fa32 de sc#imbare.;. acceptarea sc#imb2rii nu ca pe un dat fatal, ci 9n rela3ie cu reflectarea ei subiectiv2.C. devoltarea tr2irilor poitive fa32 de sc#imbare ca: 9ncrederea 9n capacitatea subiectului educa3ional de a

face fa32 sc#imb2rii, anticiparea 4i preg2tirea afectiv2 pentru sc#imbare.Obiectie psi1o/#otorii sunt!

6. 1ormarea 4i devoltarea deprinderilor necesare pentru adaptarea la sc#imbare dac2 9n mod normaldeprinderile se formea2 prin e%erci3iu, prin repetarea unui ansamblu de ac3iuni, acum, 9n mod parado%aleste nevoie de e%erci3iul de sc#imbare a unor ac3iuni ineficiente.;. 1ormarea 4i devoltarea abilit23ilor pentru sc#imbare, renun3area la vec#ile deprinderi 4i obiceiuri 4ielaborarea unor abilit23i noi de succesObiectiele oliti/caracteriale repreint2 de asemenea o categorie special2 a educa3iei pentru sc#imbarecare ar consta 9n:

6. evitarea 4i dep24irea prejudec23ilor de toate felurile economice, politice, culturale;. devoltarea structurilor de personalitate ec#ilibrate 9ntre substructurile sale, 9ntre cerere 4i ofert2, 9ntredrepturi 4i datorii, 9ntre sine 4i mediu



C. devoltarea capacit23ilor deciionale capabile s2 contribuie la adaptarea la incertitudine considerat2 ca ofa2 a certitudinii

Educa,ia pentru bun. 7n,ele&ere -i pace 94i propune promovarea dialogului 4i a cooper2rii, ameliorarearela3iilor inter-umane 9ntre indivii, grupuri 4i na3iuni 4i formarea oamenilor ca ap2r2tori activi ai p2cii.Educa,ia de#o&ra$ic. care 9n unele 32ri !#ina" figurea2 9n orarul 4colar, preg2te4te popula3ia pentru aface fa32 e%ploiei demografice, pentru a evita efectele negative ale acesteia.Educa,ia econo#ic. -i casnic. #odern. preg2te4te subiec3i educa3ionali pentru gestionarea resurselorfinanciare proprii, pentru amenajarea locuin3ei, pentru via3a de familie.

>n concluie, noile educa3ii vin 9n prelungirea educa3iilor clasice accentu5nd caracteristicile lor permanente!educa3ia permanent2, multi 4i interdisciplinaritatea" r2spun5nd 9n acela4i timp la noile cerin3e ale societ23iimoderne, 9n sc#imbare.

educatia si provocarile lumii contemporane

Documents