educatia pentru protectia copiilor in cay de cutremur clasele iii + iv

8/14/2019 Educatia pentru protectia copiilor in cay de cutremur clasele III + IV

http://slidepdf.com/reader/full/educatia-pentru-protectia-copiilor-in-cay-de-cutremur-clasele-iii-iv 1/27

EDUCAŢ IA Ş I PROTEC Ţ IA ELEVILOR

ÎN CAZ DE CUTREMUR - Partea a II-a –

Cunoştinţe şi recomandări pentru eleviidin învăţământul primar

- Clasele III - IV -Text şi postere

MTCT – INCERC2006



2

România

ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT IN CADRUL PARTENERIATULUI

dintre

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUIşi

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

COORDONATOR:

M.T.C.T. - DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢIIDIRECTOR ing. Cristian Paul StamatiadeRESPONSABIL TEMĂ: dr. ing. Gabriela Ionescu

ELABORATOR:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII SIECONOMIA CONSTRUCTIILOR – INCERC

DIRECTOR GENERAL - Prof. dr. ing. D. LunguDIRECTOR DEPARTAMENT PROTECTIE ANTISEISMICA – Conf. dr. ing. D. Georgescu ,ŞEF PROIECT: dr. ing. E. S. Georgescu, şef laborator evaluarea riscului seismic şiprevenirea dezastrelor

Colectiv de elaborare INCERC :- Dr. ing. Emil-Sever Georgescu, Mat. Ioan Sorin Borcia, Ing. Daniela Dobre, Dr. ing. Iolanda

Craifaleanu, Ing. Cristian Grigoraşenco, Sing. Ecaterina Petrache, Tehn. pr. Maria-JanaMoraru, Tehn. pr. Luminiţa Petrescu

Colaboratori la documentare:- Ing. Takashi KAMINOSONO, Expert JICA pentru Proiectul româno-japonez pentru reducerea

riscului seismic la clădiri şi structuri, derulat prin MTCT-Centrul Naţional pentru ReducereaRiscului Seismic

- Ing. Koichiro Miyara, Expert JICA pentru Proiectul româno-japonez pentru reducerea risculuiseismic la clădiri şi structuri, derulat prin MTCT-Centrul Naţional pentru Reducerea RisculuiSeismic

Colaboratori la elaborarea ilustraţiilor:- Dra. Mai KAMINOSONO- Dra. Ana OPRIŞ, student arhitect, Universitatea de Arhitectur ă şi Urbanism “Ion Mincu”,

Bucureşti

CONSULTANŢI PE ASPECTE SPECIFICE EDUCAŢIEI :

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII – M.Ed.C.:- Prof. Liliana Preoteasa, Director General, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar - Prof. Rodica Diana Cherciu, Inspector General, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar - Prof. dr. Cătălina Şerban, Inspector de specialitate geografie – geologie, ISMB- Prof. Gabriela Penescu, Director Şcoala nr. 93, Sector 4, Bucureşti- Dna. Carmen Cazan, Institutor Metodist învăţământul primnar, Şcoala nr. 195, Sector 3,

Bucureşti



3

ELEVII Ş I CUTREMURULCunoştinţe şi recomandări pentru elevii

din învăţământul primar - Clasele III - IV -

Ce este un cutremur şi cum îl simţimCutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foartescurtă durată ale unor por ţiuni din scoar ţa (crusta) terestr ă sau de subaceasta.

Undele seismice care se produc în interiorul Pământului, într-o zonă denumită focar, denumită epicentru la suprafaţa de deasupra acestuia, setransmit spre suprafaţă ca vibraţii sau oscilaţii ale terenului.

Oscilaţiile produse de cutremure se înregistrează cu aparate denumiteseismografe sau accelerografe.

Magnitudinea este o modalitate de a aprecia mărimea sau energia

seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumitcutremur are o singur ă valoare a magnitudinii. Cu cât un seism este maiputernic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare.

Intensitatea seismică măsoar ă efectele cutremurelor oriunde ajungundele seismice pe suprafaţa Pământului. Cu cât un seism produce oscilaţiimai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc estemai mare.

Intensitatea aceluiaşi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificată)sau Scara Europeană EMS, poate să varieze în diferite locuri din ţar ă şi sereduce treptat la distanţe mai mari

Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea,lângă munţii Carpaţi, dar mişcarea seismică se simte puternic la sute dekilometri depărtare.

Aproape toţi oamenii se simt neajutoraţi şi chiar speriaţi în caz decutremur, deoarece clădirile încep să se legene puternic şi se pot avaria.

Când balansul din clădiri creşte, este greu să stai în picioare sau să mergi, de aceea nu este recomandabil să încerci să ieşi din casă sau clasă.

De multe ori, în orele sau zilele de după şocul principal se produc şialtele, de regulă mai mici, denumite replici, dar care sunt mai puţinpericuloase.

Cum ne protejăm în caz de cutremur Acasă sau la şcoală, părinţii, învăţătorii - institutorii şi profesorii au grijă

ca în caz de cutremur să nu fim loviţi sau r ăniţi. În acest scop, clădirile maipuţin rezistente trebuie consolidate.



4

Planul familial de protecţie pentru cutremur Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, părinţii

şi copiii vor face din timp un plan familial de protec ţ ie, cu privire la diferitelesituaţii posibile şi locuri în care ne putem afla în caz de cutremur.

Protecţia în casă sau apartament În casă sau apartament, trebuie să ne protejăm de căderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot să cadă la seism, mai ales învecinătatea locurilor unde ne facem lecţiile sau care sunt circulate.

Vom face împreună cu părinţii un plan al fiecărei camere din casă încare există astfel de pericole şi le vom cere părinţilor să mute sau să fixezemobilierul şi obiectele grele.

Planul unei bucătării, cu pericolele posibile în caz de cutremur

Părinţii ne vor ar ăta locurile din casă unde ne putem proteja cu toţii,

adică unde este tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, care sunt mesele dinfiecare camer ă sau dacă biroul la care ne facem lecţiile este destul derezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu părinţii despre cumne putem proteja şi atunci când vom fi în altă situaţie (în vacanţă, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.).

Părinţii ne vor ar ăta locul unde se află stingătoarele de incendiu dedimensiuni mici şi ne vor învăţa cum să le folosim.

Fiecare familie va avea pregătit şi la îndemână un rucsac de urgenţă, încare să se găsească apă şi câteva obiecte de primă necesitate pentru cazul



5

în care ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp. Vom lua exempludintr-un poster special de la şcoală despre ceea ce ar trebui să avem înrucsac.

Toţi membrii familiei trebuie să ştie că atunci când se va produce unseism, cei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:

- mama are grijă de cei mici ; - tata are grijă de copiii mai mari; - fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori; - părinţii vor îndepărta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea

cădea. Elevii trebuie să discute cu părinţii ce vor face, cum vor lua legătura cu

ei şi cum se vor întâlni dacă un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la

şcoală sau în timp ce sunt pe drum.De asemenea, părinţii vor stabili cine îi ia acasă pe elevi dacă un seism

important se produce în timp ce elevul este la şcoală, şi vor comunica decizia învăţătorilor.



6

Protecţia în cartier şi pe drumul spre şcoală Cu ajutorul părinţilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va

reţine în memorie particularităţile cartierului şi împrejurimilor casei saublocului, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la şcoală.

Planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii

Părinţii vor ar ăta pe teren copiilor eventualele pericole care trebuieevitate, reprezentate de:

o căderea unor păr ţi din clădiri (căr ămizi, tencuieli, ornamente, coşuride fum, cornişe, parapeţi, etc.), spargerea şi căderea unor geamuri,la clădirile înalte;

o căderea unor obiecte de pe clădiri (ex. antene de radio, TV, antenede satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.);

o incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;o alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, pericole care pot

apărea pe drum şi în mijloacele de transport către şcoală sau chiar lalocurile obişnuite de joacă.

Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare şi protecţie încazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoală sau spre casă, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea şise va proceda potrivit recomandărilor care urmează.

P ărinţ ii vor ar ăta copiilor unde este un loc sigur de lâng ă casă unde toţ i membrii familiei se vor întâlni după seism.



7

Protecţia în clasă Împreună cu învăţătorii – institutorii şi profesorii vom întocmi un mic

plan al clasei în vederea protecţiei în caz de cutremur.Mai întâi vom identifica mobilierul şi obiectele grele care sunt lângă

bănci sau atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea peste acestea.Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra

deplasării sau mutarea astfel încât să nu ne pericliteze viaţa sau integritateacorporală în caz de oscilaţii sau cădere. Astfel de obiecte sunt : televizoareleşi calculatoarele, lămpile grele, unele materiale didactice, tablourile şioglinzile mari, vasele şi vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturietajere, etc.

Cu înv ăţătorii - institutorii, profesorii şi părinţ ii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţ ii de urgenţă.Rucsacul se va păstra acasă (în camer ă ori lâng ă ieşire), sau/ şi la şcoal ă (în dulapul clasei; conţ inutul recomandat este redat separat). Acesta seva folosi numai după un cutremur cu urmări deosebite.

Vom cunoaşte locul unde se află trusa de prim-ajutor şi modul deutilizare a conţinutului acesteia.

În clasă şi pe coridor, vom cunoaşte locul unde se află stingătoarele deincendiu de dimensiuni mici şi ne vom instrui cu privire la alte metode simplede a stinge un început de incendiu.

Protecţia în şcoală Vom cunoaşte drumul pe care ne vom deplasa cu învăţătorii –

institutorii şi profesorii în situaţii de urgenţă (după seism, în caz de incendiu)şi a locului de adunare din incinta sau curtea şcolii.



8

Cum ne putem proteja în timpul unui cutremur

Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur Acasă sau la şcoală

1. Păstr ăm calmul şi liniştea, f ăr ă a intra în panică, indiferent de alte zgomotedin jurul nostru !

2. Acasă ne protejăm unde ne aflăm, individual şi împreună cu părinţii, aşacum am învăţat în planul familial de protecţie:

- mama are grijă de cei mici, tata are grijă de copiii mai mari; - fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori; - părinţii vor îndepărta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea

cădea;

- părinţii pot deschide uşa de ieşire ca să nu se blocheze.



9

3. Părinţii sau fraţii mai mari vor opri cât se poate de repede maşinile de gătitcu gaze sau electrice, vor căuta să stingă orice început de incendiu !

4. În timpul seismului, evităm să fugim pe uşă sau să sărim pe fereastr ă, să alergăm pe scări sau să utilizăm liftul.

5. Dacă stăm în picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom protejamai bine sub banca de clasă, sub o masă sau birou, dacă specialiştii şiprofesorii ne-au spus că sunt rezistente.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot mişca, se recomandă să neţinem bine cu mâna de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului.



10

6. Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot spargeşi ne pot accidenta, departe de pereţi exteriori, obiecte, mobile suprapuse,lămpi ! Dacă avem o pernă sau o carte, ne putem proteja capul cuaceasta.

7. Dacă este întuneric, aşteptăm să ne protejeze părinţii şi să treacă seismul,f ăr ă să alergăm prin casă. Suntem atenţi la câine sau pisică, pot devenineliniştiţi sau chiar agresivi.

8. La şcoală ne protejăm individual şi cu colegii, sub îndrumarea învăţătorilor - institutorilor sau profesorilor ! Cadrele didactice se pot proteja sub toculgros al unei uşi ori o grindă solidă, dacă specialiştii au spus că suntrezistente şi pot lua şi copiii cu ei. Dar învăţătorii – institutorii sau profesoriipot deschide uşa de ieşire ca să nu se blocheze.

9. Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, ne vom proteja pringhemuire, în genunchi şi pe coate, lângă un perete interior, de ex. pecoridor, protejându-ne capul cu palmele.

10. Dacă suntem în curtea şcolii, ne deplasăm imediat, calm şi ordonat câtmai departe de clădiri, spre un loc deschis şi sigur. Ne ferim de tencuieli,căr ămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente, fire electrice carede obicei se pot pr ăbuşi.



11

Pe drum1. Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să

oprească într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă,dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Stăm înăuntru.

Ne ferim de firele de curent electric şi orice cabluri care pot să cadă peste

noi.

2. Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe locpână se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şisă deschidă uşile, dar nu este indicat sa ne îmbulzim la coborâre sau să spargem ferestrele.

3. În metrou ne păstr ăm calmul şi ascultăm recomandările personaluluitrenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, f ăr ă a păr ăsi vagoanele.

4. Dacă ne aflăm într-un loc public cu aglomer ări de persoane (teatru,cinematograf, biserici, stadion, săli de întrunire), stăm calmi şi ne protejămpe loc, până se termină mişcarea, f ăr ă să alergăm către ieşire.



12

În localitate, în afara clădirilor 1. În afara clădirilor, ne deplasăm calm şi ordonat cât mai departe de clădiri,

spre un loc deschis şi sigur, f ăr ă maluri care pot aluneca. Ne ferim detencuieli, căr ămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente, cablurielectrice care se pot pr ăbuşi.

2. Oriunde am fi, suntem calmi, număr ăm rar şi calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfâr şitul mişcării seismice !

Ce trebuie să facem imediat după cutremur 1. Suntem calmi, r ămânem în clădirea în care ne-a surprins seismul !

2. Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, aşa cum ne

spun învăţătorii – institutorii şi profesorii.

3. Pentru a nu fi r ăniţi de căderea unor căr ămizi sau tencuieli cr ăpate, şipentru că nu ştim starea scărilor după seism, nu fugim pe uşă, nu sărim pefereastr ă, nu alergăm pe scări, nu utilizăm liftul !



13

4. Acordăm mai întâi primul ajutor celor r ăniţi sau afectaţi de seism. Calmămpersoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii mai sensibili.

5. Îi ajutăm pe cei r ăniţi sau prinşi sub mobilier sau alte obiecte. Nu mişcămr ăniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical de către cei de laambulanţă.

6. Ascultăm şi urmăm profesorii, care vor verifica mai întâi scara şi drumulspre ieşire spre a nu ne expune la pericole. Dacă la ieşire sunt uşi blocate,profesorii vor solicita ajutor pentru deblocare.

7. Prevenim r ănirea provocată de căderea unor tencuieli, căr ămizi, etc. laieşirea din clădire punând un obiect protector (geantă, ghiozdan, căr ţigroase, etc.) desupra capului.

8. La plecare toţi vom fi încălţaţi pentru a nu ne r ăni în cioburi şi vom avea îmbr ăcăminte potrivită cu starea vremii de afar ă. Atunci când este frig,

plouă sau ninge, conducerea şcolii ne va ar ăta o clădire sigur ă. Dacă avem rucsacul de urgenţă, îl vom lua pentru a face faţă situaţiei de după cutremur.

9. Vom r ămâne în curtea şcolii, într-un loc liber, indicat de profesori şi careprezintă siguranţă. Dacă este vreme rea, conducerea şcolii ne va îndrumacătre o clădire sigur ă. Este recomandat să dăm telefoane doar pentrucazuri de urgenţă, pentru a nu aglomera şi bloca liniile.



14

10. Profesorii ne vor da informaţii dacă în zona învecinată nu sunt alte

pericole (incendii, inundaţii) şi pot decide plecarea către case a elevilor mai mari.

Elevii mai mici vor fi preluaţi de către părinţi.

11. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stâlpi şi panouri electrice căzutela pământ.

12. Dacă am fost învoiţi să plecăm de la şcoală, ne întâlnim cu familia înlocul pe care l-am stabilit dinainte.



CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR

Suport curricular la EDUCAŢ IE CIVIC Ă, ŞTIIN Ţ ELE NATURII lectur ă suplimentar ă - la clasele III-IV

EDUCAŢ IA Ş I PROTEC Ţ IA ELEVILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din învăţământul primar

MTCT-INCERC2006



CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR

Suport curricular la EDUCAŢ IE CIVIC Ă, Ş TIIN Ţ ELE NATURII lectur ă suplimentar ă - la clasele III-IV

Cutremurele sunt fenomene naturale care se întâmpl ă din când în când în multe ţări, între care se număr ă şi ţ ara noastr ă.

Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea,de la curbura munţ ilor Carpaţ i, dar mi şcarea seismic ă se simte puternic lasute de kilometri depărtare. Aproape toţ i oamenii se simt neajutoraţ i şi chiar speriaţ i când începe să se legene puternic cl ădirea în care se afl ă.

La începutul seismului se simte o vibraţ ie şi un zgomot surd, ca şi când ar trece un camion foarte greu pe strad ă. Este posibil să se legene dejaşi lampa din tavan.

Balansul pe care îl simţ im în cl ădiri creşte, iar planşeul se mi şc ă subnoi. Este greu să stai în picioare sau să mergi, dar nici pe scaun nu este uşor să te menţ ii. Parc ă ar fi ceva asemănător cu mersul pe biciclet ă pe un drumaccidentat…!

Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de împrejurare nu sesperie şi se comport ă cumpătat. Ei au înv ăţ at c ă este foarte important şi folositor să se protejeze în timpul cutremurului ca să nu fie lovi ţ i sau r ăni ţ i de diferite obiecte care cad.

Când simţ im un cutremur trebuie să fim calmi, deşi poate vom simţ i oanumit ă senzaţ ie de r ău în zona stomacului, emoţ ie, temperatur ă şi chiar fric ă. Dac ă în înc ă perea în care ne afl ăm este un foc deschis, cei mari trebuiesă caute să îl opreasc ă.

Ca să ne protej ăm, speciali ştii recomand ă să intr ăm imediat sub bancadin clasă, sub o masă sau un birou, dac ă speciali ştii le-au evaluat c ă sunt

rezistente, departe de ferestre care se pot sparge.Vom sta ghemui ţ i pe genunchi şi coate, ridicând braţ ele pe lâng ă urechi ca să ne protej ăm capul cu palmele. Dac ă banca, masa sau biroul semi şc ă, ne vom ţ ine cu o mână de picioarele acestora.

Înv ăţătorii – institutorii sau profesorii, ori părinţ ii se pot proteja subtocul gros al unei uşi ori o grind ă solid ă, despre care ştiu de la speciali şti c ă sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei.



La fel se protejeaz ă cei din Japonia, S.U.A. şi toate ţările din zoneseismice.

Cutremurele nu dureaz ă decât 1-2 minute, în cazul celor mai puternice,deşi nouă ni se pare, de obicei, o veşnicie. Este bine să număr ăm rar şi calm

până la 100 ca să ajungem cu bine la sfâr şitul mi şc ării seismice.Cât

ţ ine mi

şcarea seismic

ă, se întâmpl

ăca diferite mobile zvelte

şi

obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazelecu flori, unele materiale didactice să se dezechilibreze şi chiar să cad ă pe

podea lâng ă noi.Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra cl ădirilor şi

mobilierului. Din vecinătate se pot auzi cum cad unele coşuri de fum dinc ăr ămid ă pe acoperi şul casei vecine sau unele calcane.

De aceea este bine să ştim c ă afar ă sunt multe pericole şi trebuie să ne protej ăm singuri, mai întâi în interior !

După ce mi şcarea înceteaz ă, în jurul nostru se aşterne parc ă o lini şteciudat ă.Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine să ne gr ăbim să ieşim afar ă

din clasă sau apartament.Înv ăţătorii - institutorii, profesorii sau părinţ ii vor verifica cu grij ă dac ă

în clasă sau în apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie să îl stingem, sau dac ă afar ă sunt alte pericole în urma cutremurului puternic,care a avariat unele zid ării, tencuieli, coşuri de fum, ornamente şi geamuri.

De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem mege încet şi

f ăr ă să aglomer ăm scara, c ătre ieşire. Vom fi bine îmbr ăcaţ i, în func ţ ie deanotimp şi vreme, dar întotdeauna ne vom înc ăl ţ a, ca să ne ferim de cioburi.Este bine să avem rucsacul de urgenţă cu noi, ca să avem apă, ceva demâncare, haine etc.

Când ajungem afar ă din cl ădire, vom merge într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul al ăturat sau terenul de sport, mai departe de cl ădiri sau alte ziduri. Dac ă este un anotimp rece sau plouă, conducerea şcolii ne vaîndruma c ătre o cl ădire sigur ă.

După un timp este posibil să mai fie ni şte mici cutremure. Dar deoareceam înv ăţ at cum să ne protej ăm, data viitoare nu ne va mai fi atât de teamă.



Cum ne preg ătim pentru ne proteja

în caz de cutremur

- acasă - în clasă - în localitate

1. Citim broşurile şi afi şăm posterele despre educaţ ia şi protec ţ ia la cutremur

2. Discut ăm cu părinţ ii planul familiei pentru cutremur şi desenăm planul pericolelor din casă şi vecinătate

3. Înv ăţăm să aplic ăm cu colegii planul pentru cutremur 4. Preg ătim rucsacul de urgenţă al elevului

5. Înv ăţăm să d ăm primul-ajutor şi să stingem incendiilemici

6. Înv ăţăm ce să facem şi cum să ne protej ăm în timpul şi după un cutremur puternic

7. Participăm la fixarea unor dulapuri şi materialedidactice şi la exerci ţ iile de protec ţ ie din şcoal ă

Oriunde ne-ar surprinde un seism,dacă am învăţat din timp,

vom şti să ne protejăm !



RUCSACUL DE URGEN ŢĂ AL ELEVULUI pentru clasele III – IV

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (în camera sa ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesaredupă un cutremur cu urmări deosebite : - 3 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabil ă / mineral ă, pahare plastic, 3

pachete x 200 g biscui ţ i simpli;

- trusa de prim ajutor cu o rol ă de faşă / bandaj sau 6 pansamente la plic,

o rol ă leucoplast, dezinfectant lichid sau pudr ă – Saprosan/ Sapromed ;

- să pun, prosop mic, şerveţ ele de hârtie, hârtie igienic ă, past ă de dinţ i;- lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezerv ă

utilizabile în caz de urgenţă pentru trei zile;

- un pulover, o c ăciuli ţă, mănuşi, un şal sau o pătur ă subţ ire şi o pelerină

de ploaie cu glug ă, pliabil ă, 3 perechi ciorapi / 3 dresuri groase, 3

tricouri, 3 perechi chiloţ i ;

- un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor ;

- un carneţ el şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude,cheia de la casă, bani.



EU ŞTIU CE S Ă FACÎN CAZ DE CUTREMUR !

Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze….

…Tu ai învăţat ?

DAC Ă A ÎNCEPUT MI Ş CAREA SEISMIC Ă:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ !

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELESUSPENDATE ŞI DE FERESTRE !

ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII !



Ce facemîn timpul unui seism

- acasă - în clasă

R ămânem peloc şi ne

protej ăm !

Evit ăm s

ă

fugim spresc ări sau să

intr ăm în lift !

Ascult ăm părinţ ii,

înv ăţă

torii - institutorii şi profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstr ăm calmul,ne protejăm şi nu intr ăm în panică !




- acasă - în clasă

R ămânem pe loc şi ne protej ăm !

Evit ăm să fugim spresc ări

sau să intr ăm în lift !

Ne protej ăm submasă sau sub banc ă !

Ne ferim de obiecteleînalte, de cele

suspendate şi de ferestre !

Ascult ăm părinţ ii,înv ăţătorii - institutorii

şi profesorii !




C e f a c e m

î n t i m p u l u n u i s e i s m

- d a c ă n e a f l ă m

î n s ă l i l e d e c l a s ă

N e p r o t e j ă m s u b b a n c ă

s a u s u

b m a s ă !

N

e f e r i m d e s u r s e l e d e f o c ş i a p a r a t e l e

e l e c

t r i c e !

N

e f e r i m d e m a t e r

i a l e l e d i d a c t i c e c

a r e

p o t s ă c a d ă !

A s c u l t ă m c a d

r e l e d i d a c t i c e !

O r i u n d e n e - a m a

f l a , n

e p ă s t r ă m c

a l m u l , n e p r o t e j ă m ş

i n u i n t r ă m î n

p a n i c ă !



C e f a

c e m

î n t i m p u l u n u i s e i s m

- d a c ă n e a f l ă m

î n i n c i n t a

- c u r t e a - ş c o l i i

N e î n d e p ă

r t ă m d e c l ă d i r i !

S u n t e m a t e n ţ i l a c o ş u r i d e f u m

,

z i d u r i , g e a m u r i , c o r n i ş e , t e n c u i e l i ,

f i r e e l e c t r i c e !

A c ţ i o n ă m c a

l m , f ă r ă a a l e r g a

!

S t ă m î n l o c u l i n d i c a t d e î n v ă ţ ă

t o r i

– i n s t i t u t o

r i ş i p r o f e s o r i !

O r i u n

d e n e - a m a

f l a , n e p ă s t r ă m c

a l m u l , n e p r o t e j ă m ş

i n

u i n t r ă m î n

p a n i c

ă !




- pe strad ă - lâng ă cl ădiri - în mijloacele de

transport în comun

Ne îndepărt ăm decl ădiri !

Mergem într-un loc sigur !

Evit ăm să producem

aglomeraţ ie !

În vehicule r ămânemîn interior !

Coborâm numai după oprirea în staţ ie !

Ascult ăm indicaţ iile personalului din

vehicule !




Ce facemdupă un seism

puternic

- acasă - la şcoal ă - în localitate

Suntem calmi, r ămânem pe loc !

Evit ăm uşa, fereastra, sc ările sauliftul !

Ascult ăm şi urmăm părinţ ii,înv ăţătorii – institutorii şi profesorii, care vor verifica mai întâi drumul spre ieşire !

La plecare toţ i vom fi înc ăl ţ aţ i şi îmbr ăcaţ i pentru a ne proteja. Vomlua rucsacul de urgenţă !

Ne protej ăm capul cu o geant ă,ghiozdan, c ăr ţ i groase, etc. !

Dac ă este vreme bună, r ămânemlâng ă casă sau în curtea şcolii, într- un loc deschis, sigur, cunoscut !

Direc ţ ia şcolii va decide dac ă şi când elevii pot pleca sau vor fi preluaţ i de c ătre părinţ i !

Dacă a încetat mişcarea seismică,au trecut şi emoţiile…putem pleca ordonat,

f ăr ă panică !



2006

educatia pentru protectia copiilor in cay de cutremur clasele iii + iv

Documents