ŞedimtĂ guvermuiu! ; pe. adevĂr' -...
TRANSCRIPT
ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUMSCE DIN IUDETUICIUJ
ANUL II. NR. 245 SÎMiSAXA-LUNT 10—12 NOIEMBRIE 1990 4 PAGINI l LEU
Ani fn şir nl s-a repetat cu obstinaţie că „lumina vine de Ja răs;’iril“i nn adevăr elementar ce trebuia Să acţioneze insâ ca o dogmă, ca un simbol cvasl- mlstlc. de rtatură să ne subjuge total conştiîtiţdo ţi voinţa, ducîn.d la supunere un neam întreg, EI a fost corelat cu importul masiv-do ideolog!®.'-de practici şl structuri organizatorice străine tradiţiilor şi firii poporului nostru,,import urmărind desfiinţarea■ noastră naţională şi îndobitocirea omului sub raport uman. Cercetat mal atent, enunţul Îşi vădea şl falsitatea, atribuirea unCÎ ealifâţi necuventte, .lumina*4 în cauză venind pentru noi nu atît dinspre răsărit, cît dinspre nor-? dul gheţos. Răsăritul era mal departe, mult mal departe, dacă e să*1 situăm geografic, dnr şi spiritual, şi această simplă constatare nu ne-a obligat niciodată să devenim noi înşine „orienta- liţtl", „asiatici11, chiar dacă om admirat şi preţuit întotdeauna străvechile focare de cultură şi civilizaţie.
M E M $ Â M .S D M L EJaponia tşi spune singură, „Ţa
ra Soarelui Răsare* şi, cu strln- gere de inimă- îmi amintesc că aici a „răsărit" intr-adevăr un „soare1*, cel mal devastator din istoria omenirii, soarele de cîteva> secunde ce-a trînt cerbicia urnii popor altfel greu de îngenun:- cheat A fost o tragedie, dar şl o renaştere miraculoasă din propria cenuşă, ţara reînviind într-un timp uimitor de scurt. Şi alţii au reînviat, după o zdrobitoare înfrîrigere, şi au , ajuns să-şi depăşească economie învingători), dar acolo o contribuţie esenţială au avut-o . ajutoarele, investiţiile din afară, 1 mobilul propagandistic. Japonezii au găsit în , ei Înşişi: .resursele ac&esarc: n u -în . solul şi subsolul sărace, nu în donaţii şi convoaie de utilaje, nu în tehnologia preexistentă. Vorbim de muncă uneori cu dispreţul leneşului sau cu a-
mărăciunea celui ce l-a gustat prea mult - timp roadele sterpe,- făţărnicia, ineficienţa, dar acolo undo munca • a fost considerată singura şansă a supravieţuirii, adevăratele roade n-au întîrzlat să apară. Japonia este una din puţinele ţări alo lumii,. poate unica ţară care. trăind pe-un petec auster de pămînt, neextensibil pe nici o direcţie din cauza îngrădirii apelor, a cucerit şi- stăpî- neşte ua continent întreg, mal mare decît continentul eurasia- tlc, decît cel american cu sudul şi nordul său, mai mare dccît „continentul U.R.S.S.“, cum ne plăcea într-o vreme să spunem. Este continentul inteligenţei-, inventivităţii şî Indemînării proprii, col în continuă expansiune şi a cărui permanentă luare în po- sesic nu, poate fi de nimeni contestată."
Desigur, ara vrea mult ca
„soarele", un anumit , soare, să răsară pentru noi şi'dlnspre Ja-. ponia, mai ales că ' ne situăm cam la aceeaşi latitudine, meridianul' 45, care ne străbate, a- tlngînd şipâittîntul nipon. E vor-, ba însă de tot ceea ce. venind dintr-acolp, “ poate constitui pentru noi un fodemn la mal buna exploatare a resurselor din., crc- icreîe. din. invehtfyltatea şl tn- demînarea noastră, o vorba de „importul* unei noi concepţii privitoare la modalităţile stipra- vieţuirii şi renaşterii prin propriile mijloace — chiar dacă pentru accasta tehnologia, poate capitalul, în orloe ca?; experienţa japoneză ne pot fi de folos. Ţinînd seama numai da ncestea cîteva consideraţii şi putem, afirma că vizita preşedintelui ţării, domnul Ion IHescu, în Ţara Soarelui Răsare, pe lîngă importanţa, solemnitatea momentului alo*:, e de natură să deschidă largi perspective, şi dintre cele mat serioase, redresării noastre econo-, mice şi sociale.
■ D. TRAIANU
tta<«• Sl r-,--Ir*; W?! £2 ti- t iI® aşism irna:
Scriind despre traiul de nei- .«utginaţ sl copiilor handicapaţi,' orf.wl sau abandonaţi din cîteva
- aşezăminte destinate îngrijirii Jar, am avut mereu impresia că c?:s- gbre:? şi că maşina dc scris,- a- servită unei Imaginaţii înfricoşate, imprimă • cuvintele ţaenJu aiurea. Nu era cu putinţă « i tn România anului 1393, cît e c l do frămîntat şi păgubov-sâ-- \c/l haite de - copii In pielea gontă- inclusiv fetişcane la pubertate, fugăriţi dintr-o încăpere într-alla, - bruscaţi cînd refuză să Intre în cada cu apâ gheţoasa si neşiţif ca - păcura, fcriitdu-şi obrazul .la - fiecare apropiere a îngrijitoarelor, ţinuţi cu mîinlle legate pînă , .şi în „celulele" lor,- aşadar mal rău. ca deţinuţii 1 criminali periculoşi sau expilnd lent, pe spa- tCj schelet!«aţi la ş3iso' luni sau un an cît alţii în toată detenţia la tristul şl nedispărutul Ausch- witz. Nu fn Etiopia ne trimit,,, scenele văzute, la Şimleu Silva-- niei, bunăoară, ci în animalitatea preistorici • Şl probabil mul t mai în adînc, fiindcă ş l . acolo îngrijirea progeniturilor era una din legile elementare ale vieţii. '
Nu în cep prin >â-învinui'.por- ■ sonaiul-medias-saniter şi cîo îngrijire din respectivele aşez-ămln- te, probabil' lip ă i. de . reijloaccic1. materiale necesare, dar şî-blazat;. robotizat, usciît sufleftşte (cum îşi îngrijesc, cum îşi educă şi-şi iubesc propriii c o p i l - s c e n e l e '
deznădăjduitoare oferite nouă de canalul televiziunii, am o altă obiecţie: o ceea că asemenea imagini au fost înregistrate şl aduse la cunoştinţa lumii de reporteri şi operatori, străini, mai interesaţi să pătrundă în substratul fenomenelor noastre soci ale de~ cît suficient de înzestraţii şi curajoşii -^reporteri români. ,,Nu ~le~ ttgâduiesc-accatora din urmă talantul, setea da investigare, consumate însă .des pe „dezvăluiri* nesemnificative, pa gîlcevi şl fipte, minore itstdi în ..timp ceş. trec pe lingă aspecte dintre cele m a l,grava . ale... vieţii, pe care nu ştiu sau nu vor să l e , vadă< N oroc cu „ajutorul* .colegilor am<. ricani, francezi, pînă şi bulgars. Venind -vorba de ajutor, cît ;I* Mită dia ajutoarele ; străine 'trimise caselor de .copii handicapaţi, orfani etc, au ajuns nemijlocit Ia destinatarii lor?., Grea de spus, cită vrem; convingerea ni s-a împărţit între. zvonuri şi vederea aspectului copiilor, Ia, fel de jalnic şi după sosirea'ajutoarelor, Şi aici reporterii români şi-au demonstrat profesionalismul, şi poziţia, desvăluind faptele mai mult dccît condamnabile ale unor persoane, (cadre. ’ didactice) — jefuitori, fără me- ‘ hajamente, ai. copiilor daţi în îngrijire şi educare, sau dispu-‘ nî/id, cu tot discemămîniul şî autoritatea, jefuirea lor. Paznicul ce fură-pătura sau pachetul cu
' alimente al condamnatului mat 'a r c -o -„scuză": acela e un condamnat, Un Ins vrednic de toate relele. Dar copilul adus pe lume şi imediat abandonat, cu deficienţe psibo-fizice în ttrirw unor manevre avortive ori a alcoolismului patern, victimă diroctă ă conflictelor, dintre părinţi, a sc—
: parării- lor ,: ca .ce merită sA îie jefuit, deposedat eu lăcomia şi necruţare de fiarele: puse să-f-înlocuiască părinţii? Păcht,.că.tele-
' viziunea română, atît de pudică atunci cind nu e cazul sâ fle, a vorbit doar, despre' asemenea
;imene, nii ns-a arătat şi boturile lor schimonosite, ochii lor; vi îovaţi, obrâzuriie vredniccş depalmi» oprobiului public şi de d.-.preţul (S‘ă nu spun altfel} celor pc care i-au adus pe lume.
Dan REBREANU
- COMUNICAT
„Asociaţia pentru adevărul revoluţiei" din Judeţul Cluj roagă aparţinătorii familiil6r Eroilor: Martiri ai Revoluţiei să aducă poze ale acestora Ia sediul asociaţiei, B-dul Eroilor nr. 2, pînă Joi, 15 noiembrie 1390, ora 16.
Destăinuirile cl-Inl Ion Mânzatu"ă V ) ■■ ■'
■ MAMA ■.; ■ P E . A D E V Ă R '— Nu ne puleţi oferi cîteva
date <Hn raportul dv.?' —- Multe din c!e.. Ie-am dat în „Viitorul românesc*. Am să completez cu ceva foarte' important In acest moment am, totuşi, speranţa că ceea ce un grup de români din judeţul'Mureş mi-au spus într-o noapte, cînd eram acolo, nu se va realiza niciodată.
Ce anume?■ — Am să încep cu o poveste
invers. înainte de ultimul dialog televizat pe care l-am .avut ca Secţia maghiară a Televiziunii
. Române, şi caro mî-a tăiat mult din interviu, reporterul mi-a spus aşa, într-o discuţie: „Trebuie să-nţclegem 'că niciodată ' Ungaria nu ar putea să depăşească forţa pe carc o are România In momentul de faţă şi deci nu-i nimeni nebun s-atace România!“ Dar Ia asta eu replic: „în -con fruntare directă. este imposibil acum să depăşească forţa. României!*. D eci,. eu nu cred în aşa ceva. Numai • im om nebua
■ ’n , t o m a
(Continuare tn pag. n i)
VIZITA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI LA TOKIO
Preşedintei» României, I cat IHescu. a sosit vineri dimineaţa Ia Tokio, unde va participa la ceremoniile prilejuite d© u n » , rea pe tron a Maiestăţii Sale A- klhito, împăratul Japoniei, fca sosirea pe aeroportul internaţional Haneda, preşedintele Iliexctt a fost intîmpinat de reprezentantul guvernului Japonez, Ichijl Ishil, - viceministru parlamentar pentru afaceri externe, de. atf® persoane oficiale japoneze. Erau prezenţi Mircea Mitran, ambasa-- dorul României la Tokio, alţi membri ai ambasadei.
$cfnl statului rom&n este însoţit în această vissită de Ioan Mircea Paşcu, consilicr prezidea* {iai,- şl de Teodor Meleşcanu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe..
în drum spre Tokio, preşedintele Ion Iliescu a adresat, de la bordul avionului, conform uzanţei diplomatice, o telegramă de survol- preşedintelui U.R.S.S„ Milif.il Corbaciov.
Tot în cursul zilei de vineri, preşedintele Hiescu a avut întrevederi cu - Yoshio Sakura Uchi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a parlamentului niponr şi _ cu Takeo Pukuda, fost prim» ministru al Japoniei. Pe asemenea, şeful statului român a participat Ia o recepţie oferită în onoarea sa de-Liga parlamentată de prietenie Japonia—România.
ŞEDiMTĂ GUVERMUIU! ;Guvernul României s-a întru
nit, vineri, îri şedinţă, săptămîna- lă -de • lucru, sub preşedinţia primului. ministru Petre Roman. Ordinea de zi cuprinde o informare privind evoluţiile ‘în sitiia- ţia inferhâţioftaiă a Romftniei şl principalele acţiuni desfăşurate de Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile .diplomatice ale ţării
^noastre în perioada 1 septembrie — 7 'noiembrie 1990,- disen-' tarea metodologiei concesionării' închirierii şl locaţiei gestiunii, iar la ultimul punct difuzarea qătre membrii guvernului a unor proiecte de legi şi hotărîri pen- .tru eventuale observaţii ţl propuneri.
ÎNTÎIMÎREPrimul-mi nistru al Guvernu
lui,' domnul Petre Roman s-a in- Ulnit vineri cu ministrul federal pentru transporturi, domnul doctor ■ Friederich Zimmernmann: Cu' acest prilej nu fost analizate posibilităţile pentru dezvoltarea colaborării între cele două ţărU
iesprs protecţia prin nwîcăJNoi ştim demult, din Înţelepciunea
dc veacuri lăsată moştenire ,nouă de. înaintaţi, că paza bună trece primejdia rea. Că para bună o facem noi şi pentru noi. Ni se reaminteşte azi, cu
o anume fermitate ca să uu.spun violenţă, că protecţia'prin muncă nu.trebuie doar asumată'verbal şl formal, ci- îmbunătăţită , mereu, p<isrfecţionată şi dusă şpre-dcsSvîrşire. Iar unui diotn-: niijloiiccie pe cît: dc la Inderalnă pe atit de sigure, care garantează împli-, nirca acestui deziderat, este munca. O muncă reală, conştientă, izvorîtă . din rcspect pentru noi şi pentru societate, o muncă menită sa reliefeze înţolep- x eiunca, tăria $1 - curajul,; talentul şl - priceperea. Există din nefericlro un pronunţat revers al mciîalîei. Adică ignorarea muncii, trai arca el cu indiferenţă, ca un rău necesar, dar-care trebuie pe cît posibil ocolit. în 'aceste condiJH, omal ntt numai că nu-şi asigură o elementară protecţie, ci, dim- ' t>otrivă, se- expune primejdiei-şi, im
plicit, expune şl pc cei din jurul său! Această atitudine devine păgubitoare şi, periculoasă atît pentru individ, cît si pentru societntc. iiişniţarul care evită muncit cinstită şi cumpără berea de la 1 stat şi o. vinde, imediat po un preţ de două ori mal mare, nu se pro- ' tejează, ci so expuno legilor şi oprobiului public. B a .m ai mult el loveşte în societate, în cea care i-a deschis drumul privatizării. Or, accasta este o escrocherie şl nu o privatizare. Un c- xcmplu mai-amplu şi mal dureros ni l-au oferit ceferiştii din staţiile vecine Sigliişoarci in vară, cînd a avut loo acel aecident grav. O casieriţă cu acor- dhl condamnabil şi inexplicabil al mecanicului şl Impiegatului de mişcare au transformat o locomotivă" Intr-un taxi particular. Dusă clandestin întro două 3taţil casieriţa şl, In acccaşl măsură, Impiegata de serviciu din exteriorul staţiei, au, ocolit protecţia prln- tr-o muncă rcspon«hbilă şi exactă, aşa cum se ecro la calea forattV pxpunîn-
du-se pur şl simplu morţii. Au inurit însă alţi oameni şl catastrofa putea fi de arai mare amploare. Ce nu s-a spus şl nu ştie publicul larg? Casieriţa » mai procedat astfel. Impiegata de mişcare a greşit şi anul trecut, cînd a fost sancţionată şl schimbată din funcţie. Fiind maghiară, după revoluţie, s-a plin»' că ca a fost marglnallzată,
, oprimaţă, dată afară pe 'motive. ctnice.il Şi a fost repusă în .. ; drepturi! Cum s-n, protojat "ca? în, nici un-fel,; Ba a continuat să-şi facă datoria 'de-formă,, superficial, fără pic de responsabilitate, deşî ştia că are în mlinilo el mii de yleţi , omeneşti. Şeful staţiei a fost do asemenea schimbat cu doi-trei' ani înainte, tot pentru muncă proastă. S-a dat şl el drept om lezat grav în demnitatea sa de odiosul regim. Şl s-a vt- rît acolo undo nu-1 era locul: ta faţă!
Viorel CACOVEANU
(Continuare In pag. III)
ttKfiWtftK
Desen do {Vliliai DACOCIW
i&E&fj&UL îh libertate '-PAGINA 2
Biografia pictorului, graficia- «sului, litogralului şi fotografului Carol Popp de Szathmary este cunoscută destul ue lacunar. S-a ecris şi publicat relativ puţin despre Szathmary deşi este vorba de un artist de rangul întîi. Ştim că s-a născut la Cluj in JSl2 şi că încă in tinereţe a e- fectuat lunjfi călătorii de studii In Occident — Austria, Franţa, Germania, Italia — tinde . şi-a perfecţionat cunoştinţele artistice, viziunea sa îndroptîndu-se că*
/ tre poporul român. L-au interesat îndeaproape obiceiurile, porturile, In general folclorul românesc, caro l-au inspirat msreu încă din 1/131 ţi 1834 cînd a studiat . pictura la Pesta şl la Viena. Revenind prin anul 13 ÎO In oraşul său natal, este din cc In ce mai fascinat de vechiul Claudiapolis pe care-1-redescoperă, imortali- zîri'Ju-J !ntr-o foarte frumoasă cromolitografie — lucrare care fa- cc parte dinir-o serie da splendide vederi din Transilvania, ea de piidă Braşov, Cheile Turzii; Sighişoara, Uioara, apoi costume româneşti:. „Sâliţtcancă*!, JBo- ţeăasi dia Haţeg-" etc- Aceste iiicgr&fii-eclor eu apărut !a-
■ tr-un albeai denumit Erd»51y K6- ptkfcen (Transilvania in imagini), lucrare e s îm n de rară ţi Pseţioasă c a « se găssşte ia Biblioteca Universităţii din G3uJ- Litografiile acestui album au fost executate Intre 1835—18-10
personal de către artist, care pe pagina ds litiu se intitulează „editor-*. Explicaţiile ilustraţiilor provin de la cunoscuţi scriitori ai vremii, tft aceşti ani, Szathmary călătoreşte de mai multe ori In Ţările Româneşti unde pictează şi desenează multe vederi şi scene din viaţa rustică. In 1340 artistul se mută îa Bucureşti unde deschide un atelier
dc pictură şi fotografie chiar în centrul capitalei. Perioada bucu- reşteană a artistului este de fapt şi cea mai prodigioasă din punct de vedere" calitativ şi cantitativ. Este destul să amintim c ă . în 29 mai Î84G Szathmary îi însoţeşte pe Franz Liszi (care dă o serie de concertă In Transilvania, Muntenia şi Moldova) într-o că -, lătorie -de îa Iaşi Ia Galaţi, unde Liszt se îmbarcă pentru Gons- tantinopol. Cu ocazia concerta- Itii dat de Xi&zt în casa boierului
Alecu Baîş d k Iaşi, Szathmary îi pictează pe marele pianist şi ' compozitor. Pa portretul lui Liszt, Szathmary se iscăleşte cu dedicaţie „amico*/ Portrete reuşite a făcut Szathmary şi des
pre Cuza Vodă şi Doamna Elena, despre elegante şi frumoase boieroaice (unele rămase anonime), despre soţia sa, nenumărate sfclii- ţe, desene şi fotografii privind lumea Bucureştilor din secolul
: trecut. In 1877 Szathmary parti- cipu ca artist şi fotograf la Războiul de Independenţă. Face sute de fotografii despre luptele pentru nsatîmarca României. Cu timpul, devine fotograful curţii regelui Carol I. Acesta fotografii, excepţionale din punct de vedere calitativ, iriţrcgesc astieî cunoştinţele noastre desprâ Războiul de Independenţă. Artistul a murit la Bucui'cşti în 1837. La Gluj, In strada Iuliu Maniu o modestă tablă comemorativă ne indică casa. în care a locuit Szathmary- Poate ar fi potrivit ca această tablă din placaj să fie înlocuită cu una de marmu-
,ră. Este meritul regretatului prof. Oimitrie Jlrăhani că in Cluj şi în alte oraşe din regiunea Munţilor Apuseni au fost identificate casele şi locurile care. sînt demne de a nu fi uitate. Uneori „operaţia* de aplicare a tablelor se ■ făcea noaptea spre a nu fi surprinşi de cehi inoportuni. Prin montarea unor table ds marmură am aduce, cred, un omagiu postum binemeritat ■ a- cestui excepţional propagator al istorici şi culturii noastre care a, fost prof. D. Brăharu.
Gh. ISAC
UNIVERSUL MUZICIIDescoperind lumea simboluri
lor şi a expresiilor tanemice, creaţii aî* stărilor de lnaltă tensiune psihologică şi spirituală, c-
risiil timpurilor, de demut şi-a «stivat reacţiile sensibile. Iu. trăirii* intensive ale muncii ' şi ritualurilor coHiee, traiectoriile gîadurilor efmduceau energiile u- mane! Bpre anele fasţe de existenţii e<s trre&y capacitatea d» * contopi ©Fiîsitar realitatea ext«ri- ©ari ca «uluectivitatsa. Este da topt, «zpiiceţi» fenomenului eă«pc e a S em.liţionfHci «cenţi»! tot c*m» ce stă }â vreo . relaţia « « aniirtenţ* aa flsicfi*; Dia însumările ■ wjecesivi ţi rapetate al» «ţărilor snEeteţil ea realitatea *-au--năneut sentitacttiele — reacţii aVe constantelor psihicului twnan. Virtuţile ţjxîţiuiui pentru gestaţia actelor, artistice trăiesc de acum clipele durerii facerii. In efectuarea de către om a unor activităţi pentru întreţinerea propriei vieţi, prin efort fine sau prir< manifestări de ordin spiritual, închegarea unor sunete ia-
Yorîte din ' tensiunea inspiraţiei' ; are ca efect senzaţii de antrena
re, uşurare, plăcere, iar, pe de altă parte, extaziere. Astfel au luat contur un fel de „cîntece* de muncă şi incantaţiile de fapt o înşiruire de sunete fără sens la care contau mai mult efectul psihologic decît claritatea se» tnanUcă însuşită. O fază superioară aduce sonorizarea ritmată a unor fapte omeneşti (vînătoa- rasa, luptele, «tc.) pînă la apariţia expresiilor imriice. Accsttr pra- duse de artă abstractă rudimentară &unt. In fond reacţii ale «imului creator Ia faţa ton ii dar, «nai ales, In faţa propriei exis- ' •tenţe. îa t j o variantă a explicării specificului imaginii muzicale, valabilă în es?nţă şî în zilele noastre- Ea provine nu dia organizarea conştientă a sonorizării cuvintelor, ci mai mult din acele stări cu încărcătură e- moţională, capabile de a elabora forme noi de exprimare a- custică- Pantomima a avut în a- cest sens o mare . importanţă.
PE TERENOIUZONTAL. 1. Reţine (cu
«siguranţa!) toate şuturile — Re- eultatul unor partide 9 2. Ss închid în fUţa porţii — Boabe ca efect O 3. Vorba antrenorului la necaz. — Numărul unu 4. , Luaţi pe sus — Mai rar aşa . . . pas © 5. Două oase ia jatnbcn! — Ştiu să păstreze un secret* 6. Bătută )>i- maidan © 7. Culoare . . . la centru- — Formaţie africană ce avansează greu » 8- Un dar . . . deosebit — Inssrate în ziar 1 O 9. Echipă ce iese de la subsol — Echipe de regiune • 10. Fentă . . . reuşită. — Ridicaţi In slăvi-
VÎ-KTICAL; 1. Săritură de e- tvr.t — începutul sfîr;itului! • 2. îlrăp'trcţ din fire. — Verbul ratării • 3- M-mbru al formaţiei ceforiste —"Spartul tlrguîuil' — Trei din p.itrul O 4. Un fel de In.Vţare (după balon), (p! ) • 5. Intiioie ehcinul.— A da drumul la bnlon • 6. Puţinuj care uin-, P’« paharul. — Trase cu ’sotel • 7. F, mai bună decît toate • *. Căaiite-n jreţală — Deviere
din cornerl ® 9- Intîlniri studenţeşti O 10. Păstraţi cu sfinţenie — Unul mai mare peste strungari.
Dan nAGAKEAN
Dezlegarea careului 7,Paralele*: (apărut anterior): FATALITĂŢI — ASEMĂNĂTOR — RECITATORI — AZI — LMAŞ — T — DA — IŢI — IRA — E — UL — Ct — AR — LUCIDITATE — E- TICI — AŢA — G — SF. — U- nlTA — ERE — EPITAF.
Printr-o lungă evoluţie în momentele tfc mare tensiune emoţională, procesul pantomimic a adăugat mişcărrii dansate anumite ■ sunete sau expresii sonore.
Procesul, de transformare a pantomimei imitative, simbolice, în limbaj cintat a avut loc prin limitarea şi reducerea mişcărilor mimice. Expresie artistică, rezultat al mimării lumii exterioare, *-a modulat dar Ia mişcare spre „cîntec*, spre acele contururi -sonore care încercau stabilirea de raporturi simbolica cu faptele lumii. I.i acest context, sugestia devine catalizatorul operaţiilor erestoare-, capacităţile -de plasti» ei*stre- aoaop-poetice fiiad-esenţi- ale. Se prrfilea*ă, In acest stadiu, plăsmuirea sonoră ce con- -ţine d!a profun*rma procese reflectorii. Artistul se plasează în- tr-o realitate simbolică, una din •marile dimensiuni ele universului muzicii. „Vorbirea clntaţfi* este profund deosebită de modul obişnuit- dc a . comunica între oameni. Muzica se dezvăluie tainic.
Emiliu DIÎAGEA
BEPEBE SENTIMENTAL»
si viitorCele două ipostaze în care am
răzut întîia dată MuneiiEn-ul mi-au dezvăluit două faţete atît de- diferita îneît impresia că a- veam de-a face cu două oraşe era aproape plauzibilă. - Prima, într-un miez de zi dinţr-o vară înăbuşitoare cînd, după ce am coborît pe peronul gării, m-am avîntat pe străzile deschise, largi şi netede ca nişte uriaşe panglici desfăşurate spre toate punctele cardinale. îmi st&plneam cu greu curiozitatea de a vedea a- cest oraş „la modă", încărcat încă de aureola Jocurilor Olimpice şi a ' „Weltmeisterschalf'.- ului, care -.avuseseră loc, totuşi, cu ani în urmă. Atunci, irum’ie centru cultural, comercial şi u- niversitar, mima pitorescului land al B avari ţi şi-a -savurat u- nul din momentele sale de spectaculoasă strălucire. Umblam deja de multă vreme. In z;g-zag, cu cehii la clădirile uriaşe cu alură de fortăreţe, străbăteam parcuri, pieţe, squaruri, minu- r.îndu-mă, mai ales, de curăţenia aproape desăvîrşită care domnea peste tot. Şi. deşi toate mi se păreau în . ordine şi la lo- ; cui lor, aveam impresia că ceva esenţial lipsea- Unde sînt cele peste două milioane de locuitori, unde sînt cetăţenii oraşului? Doar aici trăiesc sute de mii de comercianţi, studenţi şi artişti, de funcţionari, ingineri şi muncitori; angajaţii celebrelor firme de autoturisme BMW, de aparate ontice AGFA sau de aparataj e- lectronic SIEMENS! Uitasem câ era - o zi de duminică şi, «!ru <t- veam să aflu, nimic nu-i putea împiedica pe mănchenezi să părăsească oraşul Ia sfîrşit de săptămînă- Tocmai de aceea, Munchenuj mi s-a părut în duminica accea- 3e august fierbinte ţeribil de pustiu şi dezolant Clădirile mute, obloanele grele trase, magazinele închise, totul zăvorit, părăsit mort.
In c<«trul oraşului, celebra catedrală '(sec. XV ) cu cele două
tornuri»'avînd în -vîrf parcă două turbane, primăria, Marienplatz- ul zac încinse de arşiţa verii. In vastele grădini publice rari vizitatori, mai ales oameni în vîrstă. care îşi. plimbă cîinii. Marile bulevarde nefiresc de tăcute, muzee închise, săli rie spectacole mute, cunoscutele berării bavareze fără muşterii Stadionul O -
■ limpic pare un .superb monstru părăsit undeva într-o junglă civilizată, dar dintr-o dată, neînsufleţiţi Cu o zi înainte, aici Jucasc un meci celebra „Bayern", dar acum gazonul e perfect, tribunele de o impecabilă curăţenie. Aşa a fost prima mea întîlnire cu Mtinchen-uJ; după o zi am ajuns Ia concluzia că rătăcesc printr-un oraş părăsit.
Cu atît mai mare a fost contrastul a doua zi. Brusc, .miraculos, îotuj prinde viaţă, ca. la a- tingerea unei baghete -magic*,. Forfota din.centru -este ...e-a dreptul halucinantă dar,'.i'itr«'js>, domneşte o impresie de oitihit. Pieţele trăiesc intens, parcurile respiră şi vuiesc de joaca celor mici, arterele pulsează de fluxu l continuu al maşinilor, magazinele se populează, pinacotecile şi muzeele sînt pline. In flntlnile arteziene din Nimphenburg se reflectă impunătoare -clădiţi' baroce, aliniate într-un careu perfect în jurul vastei, platforme. Seara, reclame cheamă la spectacole teatrale, la baruri şi va Ha- teuri- Mulţi, au comparat atmosfera mvincheneză şi, mai ales cea a cartierului'-Schwabifi,.; cu aerul boem din Montmartre-
Mii nchenul şi munchenezii privesc cu optimism viitorul. Cetăţenii acestui oraş reprezentativ al. celui mai yesel land a) ţârii trăiesc, muncesc, iubesc şi speră într-un viitor luminos, c e nu poate fi edificat — şi e i ' sînt convinşi de acest lucru — tit-tiz pe o pace U-sneinică.
; Dorin ,SIATAGAN
e p i g r a m e
ILUSTItVTA DIN SArlNŢA. . . Care veselie Şi la voi să fiel
’ AMSN”— Veşnica lui pomenire!(în dolari, în mărci sau lire?)
JNTIflSBABI ©e-i. piusîlr.tul fără apă?- domnul fâră- mapă?"Slana fără-de cosor- .Cosiile făr-de topor?
LIBm ALIZAIîBEeonomia.i în dezgheţ.Oneste- vi vere Jn preţuri, libere!. . . Dar cu ce preţ!
Iulian DAMACUŞ
DE PRETUT?ND£Nfîn localitatea Scottsdaîe, • d i»
statul Arirona. a înoc-tat din viaţă. Ia vîrsta de 453 de ani, scriitcrul E31iott Hoosevelt, ral în-armata amerrcanJU fini fos- îului preşedinte Franklin: ©elan» îîcosevelt. Decesul s-a datorat unei boli cardiace. îw al. doilea război mondial» -el a -participat Ia peste- 330 de misiuni ăe- îuniit In armata «nericană a aeruiai, într-o unitate de Teeuneaştere. find rănit de două ori. După răzb o i Elliott a scris- nu mai puţin de 14 volume. ...-
Pagină realizată de MichacU» BOCU
..
ifj0 i
........
fi»f £££ y y ţ.....................................
Mai c»tc coadă şî la pline, moi ale* la s fi itu l sSptămtnU. PînS cînd?!. ■Fot*: L LVSPUO
•/.
mm& s ÂDEVÂRUL ÎN LIBERTATE
TEAMA DE ADEVĂR' flîHuar* ăla psg I)
s-ar putea gîndi îa asta. Dnr, este tot atît de adevărat că războiul împotriva unei naţiuni se poate duce îşi pe site căi şi ch, de multe ori, acest război, cu mijloace oculte, este mult, mult mai eficient-dccît războiul direct. Or, {fuvernul României ar trebui
. sB aibă toate mijloacele îa I n - . demînă. Bunăoară, S.R.I. ţi toate celelalate mijloace^ de a clştiga date şi informaţii ar trebui să fie la dispoziţia guvernului. Eu nu-nţeleg de ce trebuie să fie la dispoziţia preşedintelui ţării!E drepte preşedintele nu este împuternicit cu conducerea S.R.I.! Vreau să spun că SRI ar trebui să depindă fie de Parlament, fie de guvern! SRI este la dispoziţia unui singur om! Prin urmare, guvernul ar trebui să fie-n fiecare clipă informat, ca să poată lua măsurile cuvenite. Tar Ministerul de.Externe care" se miră> aflînd de la minei ce s-a întîmplat la 'Copenhaga, devine, ca să spun aşa, obiectul dezminţirii că el n-a făcut parte din delegaţia oficială; Ministerul de Externe, în loc să se distanţeze de declaraţiile .d-lui Szocs, se mărgineşte să spună doar că a- cesta n-a lăcut parte din delegaţie! Care-i poziţia guvernului In raport cu tot ce a spus dl, senator al României 'împotriva României? Cum e posibil acest lucru? Evident, « posibil pentn j'că ne temem de adevăr. Adevărul spus este de «iii de 'ori mai puternic decît acoperirea . lui prin- minciuni. Minciuna este cea care duce la dezastru şi nu adevărul! Deci, atît preşedintele, cît şi guvernul, trebuie sS-nţeleaifă că problema Transilvaniei depindă de fermitatea cu care vom trata această problemă a istoriei româneşti, peîitru a preveni toate pronosticurile urîte care încă există despre evenimente posibile. Şi să mi lăsăm,, extremiştilor dreptul .. de a se ..erija -In piiftători ai a~ deyărului despre- Transilvania! .
— Revin la "problema Tg."Măreţului. S-a spus eă există p e r - ' sormo ale conducerii locale eare nu aa fost consultate, şi lisei raportai tiv. ni» ar îi eomplet.
— Vreau să vă spun că pînâ la sosirea mea. Intr-adevăr mulţi «hi ,au fost consultaţi, VTHvpă a - .
ceea au fost consultaţi absolut toţi- şl primarii, şi conducătorii secţiunilor locale ale partidelor din zona Mureş, şl factorii de răspundere din poliţie, procuratură, ţi dia judecătorie. Şi reprezentanţii populaţiei, dacă vreţi,, şi reprezentanţii armatei, chiar foarte sever au fost investigaţi. Deci, n-a rămas nimic necon- su’ tnt. Să vedem, însă, ce va spune Parlamentul.
— Cînd aţf înaintat raportul Parlamentului? .
• -— Raportul a fost înaintat pe data de 1 mai. Sîntem în 25 octombrie. Nici nu se pomeneşte de intenţia de.a fi analizat, ba mai mait, a fost furat şi dat publicităţii, Ml se ştie cum (fără anexe, e-adevărat), ceea cs in-a determinat să dau interviul „Viitorului românesc", pentru ca să spun adevărul pe care l-aş fi spus Parlamentului. Şi mai sînt încă multe de spus!
—- De fapt* de ce l-aţi înloctiit pe dl. Gelu Voican?
— Ea nu l-am ' înlocuit pe Voican! Voican s-a. dus pentru .că eu. am fost numit preşedintele comisiei în timp ce mă aflam în Brazilia. Şi asta e o ciudăţenie! Numeşti ca preşedinte al eomi'iei un vicepreşedinte al CPUN-iilui. c-are în acel moment- se ffăieşts în Brazilia! Abia după, patru- zile şi jumătate mi-am luat -Tn. primire funcţia sau răspunderea care «si s-a ' dat! Cil stupoare, -evident! Dl. Seiu Voican "Voiculescu a fost trimis temporar . acolo. Dar de ce nu "l-au numit pe. el pi'eşedinto?! Am fost numit eu care. coborînd din avionul de Brazilia, m-am pomenit trimis la U rs » Mureş. Ciudat! A trebuit să mă duc să rezolv problema unui efenflieţ Intre populaţii. Şi-sm remlvat-o. Cel puţin temporar. Sigur, am înţeles mai tîm u că. şi la ba:;a Tg. Mureşului, a Transilvaniei, a lui .12. ianuarie, a Ini 28 ia-' tiuarie, a lai 29, 18 februarie,- apoi 13—15 iunie sînt scenarii continue. Sînt, în continuare, posibile, orice fel de* evenimente, cu atît mai mult cu cît ss apropie aniversarea unui an de la re- ■vofoţie* revoluţie suprapusă pe »in puch, cu stît mai mult cu cît, îa momentul de Ţaţă ooragnS . sînt confruntaţi cu nevoi mai
gnte âedt ia perioada 'comunismului ?i <u perspectivele şomajului. cu perspectivele unor penurii neexistente -anterior. E a- devărat, guvernul, promite Că energia ţi căldura nu vor lipsi în această Iarnă. E foarte frumos! Dar am ajuns ca şi acum să avem promisiuni de acest sen?! Nu ar fi fost oare mai bine să ne găsim realmente ajutaţi de-o lume întreagă carc-n decembrie '89,ne-a iubit, ca ţară, cum-n-a
' m ai'fost nici 6 'altă' ţară .iubită? Pentru că ceea ce au fâcut românii în cîteva zile n-a făcut nici o'altă ţară comunistă! Şi-am pierdut, practic, totul.
— Vorbeaţi dc scuuarii. Un lucru, totuşi, nu P'"’< întcîssr. Bestialitatea nu poate face parte dintr-uu scenariu, or 13 TU'gn Mureş; în Viaţa Universităţii apoi. s-a dat dovadă de-o bestialitate ieşită d'sn comen.
— Hai să punem punctul pe i. Bestialitatea nu face "parte din scenariu, dar scenariul o include. Dacă un scenariu are-n faţă: „Determină stare eonflictuală!" orice-i po'.jbil în acel moment. Şi se ştia câ nişte derbedei, nişte criminali' vor ridica . bite- . vor arunca pietre, vor pregăti lănci,
' vor pregăti sulife şi vor lovi fără milă.
—‘ Dună părerea dumneavoastră, Laslo Tfikes are un anume rol în declanşarea şi menţinerea unei stări conflict» ale tn Transilvania? '
— Jîvident. Are un ,. foarte , mare amestec! In ultima mea discuţie avută eu el Mas atras atenţia că dc el ar fi depins foarte muli echilibrul dintre po- ' pulaţia română şi cea maghiară; Să nu uităm că s-a dm în Sta- , tele Unite să ne spurce, s'-a dus la preşedintele Bush să spună că aici românii sînt criminali, că uite cum omoară pe ungurul nostru de jos —' cînd de-fapt omul era român! .— şi pe urmă îa toate cancelariile europene, cînd ştiam ciar că era un reprezentant al Serviciului.'Maghiar de Informaţii! Ce să mai vorbim?! A , avut pr mare “ implicaţie- şi o mare răspundere
în - discuţia pe care-am avut-o direct cu el, i-®m cerut: „Părinte, foloseşte-ţi puterea pentru binef*. A -tăcut şî s-a albit. N-a dat nici sin răspuns. Evident, nu e slujitorul lui Dumnezeu.- Aste o spun cu teat4 răspunderea.;
E „CINSTEA1
SE APĂRĂ DE TÎNĂR”
U8MELE BULB02E8ULUJ
Domnal Mihai Crăciun, *îe~ miciliat pe strada Mănăştur ar. 45, j t e serie- -despre necazul pe care II «re : cînd a fost demolat imobilul de la ’ numărul 47, buldozerul „a muş£at“ , eyident, şi din zidul casei de la nr. 45, peretele fiind comun.
Există o dispoziţie referitoare la repararea zidului, eliberată de către primărie, în iunie şi reluată în august (cu nr. 6760), dar pînă acum nimeni nu dă nici un semn că ar vrea să o ducă la îndeplinire. Pînă una-alta, cei care au nevoie de cărămizi le pot lua din peretele „ciobit", sporind riscul prăbuşirii lui, Ca să nu
mai vorbim de aspectul dezagreabil al „peisajului*... Ş» cum KÎnt „amatori" de astfel de imagini, ar trebui ca cei responsabili să se pună pe lucru.
LICITAŢII C U ... CINTEC!
Se întîmplă ceva ciudat cn licitaţiile anunţate cu atîta grijă prin presă. Este concluzia domnului (şi poate nu numai) Vasile . Momea, domiciliat ;în . comuna Frata nr. 423. Dorind să cumpere o camionetă, dîn-
suj * încercat să participe J* trei licitaţii <csle organtote do Uni rea, l>rawî«rî # . pttâBri, 1.J.Y.M.1L). dar de ficeai» dată î s-a liitîîîipiat acelaşi lucru:
. după: cs a- izbutit ch STea *s&- ajungă* (din diverse motive- .invocate) - la lista eu mijloacele fixe ee arm a» a fi licitate, şi s-a arătat a fi interesat de un anumit tip de maşinii, după cîteva zile era anunţat că .maşina respectivă nu se mai vinde. Asta înseamnă că cei care se ocupă de organizarea licita-, ţiei sau nu sînt serioşi,, sau nu
.' sînt dispuşi să-i respecte regulile şi atunci nu se mai numeşte licitaţie, ci cu totul altceva. .. ■ ' ■
Flav'ia SERGHIE
ois pAstea isecwpffi oe locatariASOCIAŢIA DE LOCATARI
STR. DÎMBOVIŢEI NR, 43 BL. V i i
.,La parterul blocului funcţio- n -a/ă un atelier de marocliină- rie al cooperativei „Solidaritatea* Cluj, care prin activitatea ce o de.sfuşoarâ ne face viata de nesuportat. Menţionăm că nu este izolaţiefonică şi In apartamentele de la etajele 1 — 3 (scara J şi H) zgomotul permanent aJ ciocanelor şi marinilor de cusut este înnebunitor (calvarul nostru a început la 1 iunie 19ii5 cind a fost mutat atelieral Ja parierul blocului nostru). In a- cest bloc locuiesc, de altfel ca peste tot copii, bătrîni, oameni oo»navi, oameni care lucrează în evliimhuri ţi eare au nevoie de «tihna.
Vă rugăm să ne sprijiniţi să se schimbe destinaţia spaţiului.
Vă rugăm să se ţină seama şi de Ofdinul nr. G23/4. XII 1073 al Ministerului Sănătăţii unde s-c preciseazâ câ obiectivele comerciale şi de prestaţii'des- dinate satisfacerii nevoilor populaţiei, care creează incomodităţi locatarilor (prin producere de «gomot, fum, gaze toxice sau iritante) se amplasează în clădiri separate, la distanţă de cel puţin 15 in de ferestrele locuinţelor.
Am făcut nenumărate sesizări, dar dcocamdată am rămas doar cu promisiuni. Aşteptăm o rezolvare favorabilă a situaţiei noastre, căci o soluţie w poate JSăsi."
ASOCIAŢIA DE LOCATARI STR.. PEANA NR. IS BL. V ÎS
„La parterul blocului nostru se găseşte o unitate tip „Gospodina" care desface aproape zilnic bere la halbă (şi cum în faţa blocului este şi staţia , dc tramvai, e plin de clienţi în permanenţă). Deci, avem bere,
• cîntece, Înjurături, un pasaj plin de mizerii, şi no. ni ai. avem linişte. curăţenie şi spaţiul verde.! Vă rusSm a ne sprijini la forurile competente pentru transformarea acestei unităţi In ma- gnzin de Pîine sau Lactate.: N-a foat destul de mare necazul, că acum avem în faţa blocului şi două gherete ale ‘ unor particulari. . . ,
Noi ani făcut demersuri ţi la primărie pentru a ne ajuta, dar nu am primit 'nici un răspuns*.
-Numai cine urmăreşte cu »- tenţie filmele cinematografiei sovietice, realizează cît de rnuit s-au schimbat temele şi modurile de abordare. Cît de dirccţe sînt trimiterile, cît de muşcătoare aluziile. S-a sfîrşit cu fii- . . . . meie evocării marelui război prafaţă. Părinţii încerc:nd să o 1 • -t:i— A*.,ur.,.)/» ajute, mai mult o încurcă. Sfir-
ve-'.tit. Natalia Negoda (Vera) îşi joacă drama pîns Ia capăt Intr-un mod autentic şi ven - dic. Vera trăieşte marea iluzie a refacerii vieţii prin căsătorie. Dar lucrurile sînt privite superficial şi doar la sa
de eliberare, cu cele dedicate binefacerii socialismului. Se pare eă cea care dă ' tonul este 'tînără generaţie. Să 'luăm , şi nu la întîmplare, două titluri. Tata sticlste. lata punk-isiS şi Micuţa Vcra. (*). Tinerii încep să-şi pună tot mai multe întrebări, încep să se îndoiască şi
jşitul filmului diferă de Taft* sticlete...Dacă în acesta ' din urmă tatăl devine un răzbunător, un Justiţiar, în Micuţa Vera, infarctul îl doboară pe tată. Lucrurile. în loc; să se rezolve, se complică. Este un film care îşi justifică pe de-
chiar se îndoiesc de anumite plin premiile obţinute, Marel*concepte, prceepte şi ideologii, neagă cu înverşunare şi se răzvrătesc. Cît de v iab ile mai sînt tezele socialismului / co munismului? Mai apără ele interese-e oamenilor sau doar a anumitor categorii sociale? Cit este minciună şi cît adevăr?Cit este libertate de exprimare şi cit îngrădire, dictatură?
Cele două îilme au multe Sn comun. în ■ centrul atenţiei, tineretul. Drama acestuia în condiţiile unor eşecuri pc multiple planuri, de la eşecul realizării îri plan social pînă la eşecul in dragoste. Privite lucrurile numai din acest ueghi, rea lism câ sovieticii te confruntă |a' ora : actuală cu numeroase probleme, în.eadr,area socială a tinerilor, non-eortfor- mismul 'acestora, conflictul între generaţii, negarea cuceririlor revoluţionare pînă la bătaia de Joc, ; prostituţia, degradarea, alcoolul, munciuna, meschinăria. De aici şi duritatea 'dialogurilor şi a replicilor -iin film. Micuţa Vera este un film Andrei Sokolby, luri Nazarov, de văzut şi mai puţin ăe po- Ludmila Zaiteva. • ,
ITemiu „Httgo de Aur" Ja Festivalul internaţional al filmului de la Chicago, Premiul pentru rolul Vera la 1-ul Festiyal federal al actorilor - sovietici, „Constelaţia ’89“ , Knlinin şi Premiul I la Festivalul filmului „Staruri de mîine“ . Genera. . Şi o ultimă menţiune. Gradul nostru de civilizaţie şi cultură, mai' ales la tineri, se face din plin simţit In timpul filmului, se vorbeşte, se comentează, se fluieră, • se strigă obscenităţi, între tinerii de pe marele e- cran şi cei din sală c o singură deosebire, de limbă. In rest, la cei din sală, multă, multă prostie. ' .
Dfcmostene ŞOFRON
■ * MicHţa Vera: producţie a studiourilor sovietice *M. Gor- ki-1, regi i. *— Vasffi Piciul; sce?. nariul —- Maria Khmelik; imaginea — Efim "Reznikov; decoruri ~ Vladiniir Pasternak; distribuţia — Natalia Negoda,
Toi despre protecţia prin nipnsa- (Urmare din . pişe- ;.*■)...
Cum şi-a organizat, supravegheat personalul şi manca s-a văzut limpede. Iată, deci, eum s-au ^protejat" aceşti oameni prin muncă! Puteau s-a Iacă? Fireşte- şi IncS exemplar. Dar ei as crezut că ajuage revoluţia, -eă e îîlfii.-fefjt c i ceară drepturi) Din picate, esiew.plele ne stiffî cu ghiotura îa tedemîni Cei de la latrepriad^rea de eutomobile din Mteşti acuză «cum pe toate drumurile lipsa pieselor d* schimb, care a <ÎUs Ia scăderea draiitieă a proîîucţiel. Cam s-a» protejat prm munca îar Hcei oameni? Să ne amintim faimoasele ancjîete a!e cotidianului Adevărul, câre demonstrau, în . vară, câ doar în primele şas.e
luni s-ait furat — kcesta e ter- îbbdul — piesa de schimb în va-' loarş -de aproxim ativ'60 milioane leiîl Cine le-a furat? De ee?, Asta uităm, dar ne plîngem că nu sînt piese de tcliimb. A fost; acolo asigurată o elementară protecţia printr-o m uncă. reală, cinstită, demnă? K lc : -vorbă. Ur- - mările nu trebuie. eă ue mir* îs aeeste condiţii. -...-
lată cîţeva subliBierl pe m er- Jitnca acesta teme *tît de eeufe pentru ssol toţL t îa l trebuie oara aă ne întrebăm dac5 e necesarii protecţia prin muneă?! Oricum, mult mai înţelept e eă încercăm să ne-ţ> însuşim -şi să o realizăm priictic prin fapte. ,Cu sîv- guinţă ţi înţelepciune. Se pare că'altă cale nu există.. . - .
Fia via SERGHIE I S tlv»)! pădure»! Foto: N. PETCU
&DEVMUL IH U B E S M 1 p a ma %AGENDĂ
Opera Română — V W ZATOKUli , OS pASARf, ora II. Abonament elfi vi grupa I ljint, ora 10: BAÎtBlKKUIi. DH’j' SUViLLA. SpoCtaL-ol pcîitra devii şcolii ccaeralc nr. f>. •- iJTeatful Maghiar de Sţat — luni, ora 10: CASA BEU- NAUDIÎI ALBA. Ab'onSment E /—ÎI
Universitatea liberi prezintă luni, om 17, tn sala mică a. Cawi - UniTOrsitnrikHv expunerea: F-iTOTERAPIÂ. — UMA DIH cm.lS MM ViîClU ŞTIINTR Prezintă; prof. nniv. tir. lfon,oriu Popescu 9 ora 18, expunerea: NOI
, PKJtSPECŢiVB AM5 MKDICINU ROMANEŞTI. Vtizin- t ă : ’’ r.;î. rni.*v'. dr. Crişan MircioiU.
■ ^.'îOOKAfiîUI, JFÎtMEff^R DE LUNI „CROCODIL DUNDEG'1 — an terii şi Jumătate — 8; 10; 12; 14; IC;' ia.*. 20;) - * Republica • MICUŢĂ VEitA, seriile I şi H (Ihterzls sub 16 ani) (8.30; H ; 13.30; 10: 18.30); „t DE LA ICAR* — dona tarife ţl- lin sfert fl2; 14,30; Id. W; 10); DESENE ANIMATE (10) — î>ada © I SE SPUNEA" . „BULD07.KHUL“ (8,50; 10,30; 1230; 14,30: 1S.30; 18,30;) AVENTUttlldS LUI QflENTlN' DURWARD (11; 13; 15; 17i 19); X.OLlîK Şl ROLEK ÎN VESTUL SALBATIC (10) — Mărăşti,-® TOAMNA GÎIKYiMNI- LOiî, ceriile I şi II (9; 12; 15; Iţi;) — Victoria © CE LE PLACE TIGRILOR (interzis sub IfS nai) (9 ; H ; 13; JS- 17; .19).— Arta © POLfCK PW O N , seţitfc'T şi U 19:
.11,30; 14; 10.30) 10) — Favorit 0 ARTICOLUL 420, seriile I şl II (11; 13; 15; 17;) — Cfepitol © OMUL DIN RIO (9; 11 ( 13; 15; 17) — Muncitoresc & STAHMAN (Un tarif şi JuinStăfc) ( t l ; 13,15; 15,30; 17.45; 20); S-A JPIERDUT UN' ELEFANT (!)) — Timpuri noi.. «? «ssass ase& «sstsa ssas3 a-aira» esxasi isess esssa aess
HIKE SPORT EQUÎP^EW ' ; oferâ ■
muncâ îa domiciliu potesorHor de maşina do cusuteîeeîrkâ.
Informaţii;;telefon 4-50-65. (35922) .
DJRECff JUDEjEAMà DE STATISTICA CIUJ str. Matei Corein nr. 4
angajeazâ do urgenţă: j
® STATISTICIENI cu studii medii şi o vechime ds minimum 3 ani - în funcţii economico, cu loc de muncă în Cluj-Napoca, Turda, Dej, G horia 51 Cîmpia Turzii..-■..Relaţii îa telefon 1-83-44 sau 1-&S-79. (1700)
C.A.r. SOMEŞENI CLUJ-NAPOCA telefon 4-Î4-27; 4-56-48 . angajează:. ® 3 WKCANÎCI AUTO (moiarişii
Pot sâ fie şi pensionari. (1608) .
rasss eesss rass* ta s» ksskj tssss tsasa
: ANIVERSARI© Un călduros „La mulţi anl“ "
urăm dragilor noştri - părinţi IL1B şi MARIA GACIU. din Iclod, cu ocazia împlinirii a DO ani de căsătorie. Le dorim sănătate şi fericire. Vcsile, Reia, nepoţii Lumi, Dana, Răzvan şi nepoata Liii. (3C014)
' ..VÎNXAiîî-cm iP/lKARl ,© Vind mullirobot cu centri-.
fugă şi tavă argint. Telefon: 1-93-17, după orele 16. (3G123)
© Vînd ■ înscriere - autoturism Dacia, din 1386. Telefon 6-21-09, după ora 17-(3G118)
« Vînd CEC Dacia 1300 din martie 19B9. Informaţii: vale&w» 1-tit '2, Intre orele 7,30—14, cu excepţia zilelor dd duminică.(360) .
J Vlnd; Kaslitan -1 cu boxe, maşinfl spălat import. Telefon:4-61-34. (37654) "
«9 Vîiid vidSorecorder Toshiba, nou. Teiefjn 6-51-02. (37637)
© Cumpăr casă de fier. Str- ■ Ploieşti nr. 47. (36096)' ,' © Cumpăr apartament 2 sau 3
camere, str-, Pata, Gheorgheni sau casă mai mică, zona centrală. (36117)
« Cumpăr maşină de-tricotat cu cartela, de preferinţa nouă. Teiefon. C-31-26- (36047)
® Cumpăr apartament de patru camere în. zona Pata-Gheor- gheni-centru^ Telefon 3-61-10. (3740!/A) -
® Vînd: motor Dacia 1100, cutie viteză, carburator, uşi şl alte piese. Telefon 8-58-74, (37722)
© Vînd CEC Dacia 1300 octombrie 1988. Telefon &-RM0. (37729)
O Vlnd apartament trei camere, str. Răsăritului 103 cartierul Mărav-li. Informaţii: Bonţida, nu- mănt! 25. (V.V.) ■ ■ •
O Cumpăr forlnţl cu 1,50 lei- Schimb CEC Dacia din 1987 cu apartament două camere. Plătesc diferenţa- Toîcfon 4-05-34, între orele 10—22. (37736)
® Cumpăr narsâriicră. Telefon 6 f)n-47. (37725)
.© Cumpăr uşi de 75—80 cpnti- metrl, cresfe „ci parchct. Telefon 1-46-78, (37710/A)
© Vtnd {ţaraj mare ln oraşul Dc.J, str.1 M. Kotfăînîoeanti nr. 10/A, ReJntli telefon 951'4-64-S0. ' Ciu). (3773.1)
D IvdîSBO Schimb video player Japo-
neî’ (nou) cu TV color (nou). Su- ,■ port diferenţa Telefon 1-20-92.
(3fW’0)o fn«rijcsc casa unei familii
pleca ’ă în străinătate isau . casă la ţar.v Tricotez flanela Telefon Cluj-Napoca 6-23-84. (37730)
0 Caut femeie îngrijire copii 2 ani, zeaă; c.anfeilă. Sunaţi l;i telefon 1-08-33,' după ora 16- (37707/A)
SCHIMB do • LOCUINŢA.® Schimb apartament cu 2 ca- .
mere, ultrafinisat, ICRAL., î n - slr. Pata, c ir 3 camere în zonă. Telefon, 4-37-8tf. (36110)
© Caut partener pentru schimb de locuinţă, care nu solicită a parlamentul de schimb. Cer una cameră- Plătesc bine, Teiefon: 1-4S-78. (37719)
® Schimbăm apartament I.C. R.A.L., în bloc din cărămidă, cu doua camsre, confort, etaj XII, cu parchet, în cartier Grigorescu, pentru apartament două camere confort etaj I sau II, preferabil Calea Mănăştur. Telefon pînă la ora 16 — 3-75-35, după ora 36 — 5-66-16. (36091)
. INCIIIRÎEBI- © închiriez sau cumpăr, lo
cuinţă centrală. Telefon 3-70-62, orele 17—20- (36121).© Dau în chirie cameră cu in-
traro separată, confort,’ ultracentral, pentru un student(ă), cu plata în lei- sau valută. Telefon:1-07-46, după ora 17 (36.095/A)
PIERDERI © Pierdut, în data de 6 noiem
brie, în jurul orelor 23. pa. aleea din str. Unirii Intre nr. 6—8, bijuterii aur. Găsitorului recompensă. Telefon 4-17-13. (36041) .
O Gocan Tokes Gabriel, pierdut chitanţa nr. 998788, eliberată de Agenţia de turism „Gero- • tour“. O declar nulă. (36120)
OECESE-eOMfcMORAIH
© tsîH iea a ttfu r i d s rsmiEia K ico la o lArgan Sa a ecs to c!!j>o ÎTrel» prin cr.tc trcce. Coîectivct î& boraf.tntlul e ta m s to lo g ie .'copii. (ST,ÎS) - _______ ~
G C a in iiitâ cSoroerc anun ţăm în cetarea d îa viaţă tn B n o ie m - b r io a m stce l ş l b u n ic ii noastre .dregi A O M H â J O B , 83 flo a a l, profesoftrii. lanaorm in tarea Inul,12 n c lc ra b r ic , ora 13, da la ca pe la cim itira îu i C entra l. F am ilia îndoliată.' (SÎÎS2)
O Cn au rore tn Buîlct tvnunţSmîncefarea tragică tîSa. viaţă a .
«SîTtnputai nostru Ssoţ şi tată llînm r-i UANH.A. înmormEatare» ya avea Inc In Cluj, ro.arţi JS no- lemtsrîe 10S0, Famîîia tndoîlată.
© C on fiu ccrea f l .saiariaţH C o- » 3CratU el ele .cred it ,^VUaâ{a* tlin . c îu j-K a .p oea !ş! eKFici!n& p ro fu n d u l r e jr e t per.tr:- .treecref» Jn nr.fiir.ţfi » preşctSiatcîKl C e a - sîJiiilal .Tnăcţcan a l e o o j is r a l lv e -
lo r rta C reâ it e s . D A N ÎÎ.Ă nsaîilN ţl ec R!Ătssr& JaiaîtteJ. ta aca sto c îîp e ~rvlr, c s p r lm t o d s in ce re ebnrSoIeanţţ.
O U e cu n o ştia ţi v e ş n ic i ce lu i ca re a c&lănzit paşii c o p iilo r d in în trea ga { a r i la istoria „Ţ & rsld e P ia tră ” , in v iţa to r em erit, n iu ze o -
g ra f , tata, b u n ic ş l străbun ic , 1*AMFII. A L B U , com u n a Lujişa, lu d . A lb a . A urelia , S lm ona, Io a na , D ănuţ ţ l ClJiudia Stola.am»}
• Stn tem a litu r l d e co leg a n o a s t r i L u cia M axim In greau a te c t l 'c a r o prin ca re treeo la p ie r d e re a m am ei sale, p ror. EM ILIA M A X IM ţ l ne exprln illm Intrea - 8 a noastr& " com p asiu n e. C oleg ii d e InsUtut. (37720)
O Cu o ch ii scăldaţi In la crim i $1 nem ărgin ită durere Iu su flet annntS m Încetarea d in ■ v ia ţ i a s cu m p e i n oa stre m am e ţ l b u n ic i MAfJOLIP niLDEOARII I03I5PA, le c to r un iversitar I.M .F. C lu j- N a p o ca , In vlrstâ de 81 anL c h i p u l e l d ra s şl su fletu l b lln d şl b un v o r rfim lne veşn ic In In im ile noastre . în m orm în tarea v a avea lo e In u n oiem brie a .c ., ■ o - ra l i , d e la capela n o u i a clnrt* Uruhil M 8n4ţtur. F am ilia tn d n - reratâ . (J74fl>
9 C onsiliu l ju d e ţe a n şl sa laria ţii co o p era tive lor d e c r e d i t " d in ju d eţu l C lu j, Îndurera ţi d e d is p ariţia fu lgerStoare d in , v ia ţă ln u rm a unui tra g ic a c c id e n t a ce lu i ca re a fo s t d istinsu l ş i stim atn l
nostru p reşed in te - H IR IA N ' D A N IL A , exp r im a p ro fu n d u l re g ret, ia r fa m ilie i în d o lia te în treaga com p a siu n e ş i s in ce re co n d o lea n ţe . • - ~ ■
O C o n s iliu l. d e c o n d u ce re ş l B ir o u l E xecu tiv a l U n iu n ii J udeţene a C oop era tiv e lo r d e C on su m şl d e C redit C lu j, cu tristeţe ş i p ro fu n d regret, anun ţă în ce ta re » d in via ţă , In ziua d e 9 n o iem b rie 199Ş a d istinsu lu i HIETAN ^IG/EN d A N IL Ă , p reşed in te le C om isie i J u d eţen e a C o o p e ra tiv e lo r d e cred it , reprezentant d e seam ă al m işcă rii coop era tiste d in Judeţ şl d in în treaga ţară. A cu m , la cea» su l despărţirii Ireversib ile , - toţi lu cră torii . un ită ţilor n oa stre ş l ce i ca re l-au cu n oscu t 11 a d u c nn resp ectu os om ag iu ş l a d in că re cunoştin ţă pentru m o d u l său e - x e m p la r d e m u n că , c in s te ş l c o rectitud ine, p en tru a leasa o m e n ie ş i bunătate, p en tru întreaga sa viaţă înch inată d ezv o ltă r ii şl p rop ă şir ii spir itu lu i coop era tist. F a m ilie i g r e u : In eercn fe 11 transm item ■sincerele n oa stre c o n d o le anţe ş l în treaga com p a siu n e , etf asigurarea c ă ' vom , f l mcrr.H alătu ri do ea. O d U m eţtc-tc tn p a co bu n u l n ostru co le g ş l nepreţu it p rieten . . . • ___________ -
« Cu e din că d u re ro anunţăm încetarea d in v ia ţă a scu m p u
lu i nostru , In v ă ţ ito r em erit PAMFTL AI.BU , In iţia toru l ş l o r ganizatoru l M u senîu î E tn ogra fic d in com un a r.upşa, Judeţul A lb a , In virstă d e 8 î do an i. în m o rre în - tarea In «lu a d e H n o Ic tn M o 1009, tn com u n a I.u pşa . n u ra n e- * e o să -l od lhncaiică . FaroU ia In- dureratâ . (S771Î)________/
O Se îm plinesc S r.nl d o tristeţe de c in d n e -a pSrăslt ecn m pul nostrn isoţ, tată, s o cru ş l bun le ŞTEFAN H A U M T . N em inglifitS ş l nea ju tora tă , fwnrHla. (ŞI-35) ■
© F lo -l ţărlrt» u ş o sră b il 1 0 - N U f! STAN CIU , r .cd c t b n n ţii W lnd. N u to v o m u ita n iciod a tă . A u rica ş l M itică . Q S lW n )
DIRECfiA DE MUNCA Şl PROTECŢIE SCOALĂ A JUDEfULUi CLUJ
/Clu}>Napoed# Piaţa Victoriei nr. 19 1'
organizează
in data da 15, noiembrie 1990. concurs pentru ocuparea următoarelor posturf:'. '
o ECONOMIST PRINCIPAL pentru activitatea do n m a n a muncâ'- ' i- ■■. -
© DACTILOGRAF (principal) ^ - o STATISTICI AN !a Oficiul teritorial D®j -
> Întrucît specificul activităţii instituţiei noastre est© rdaţla permanentă cu un numeros public se impun© ca persoanele interesate în ocuparea acestor posturi sâ aibâ spirit organizatoric, putere da înţsîeger® şi. rcidivarea operativă a problemelor ridicate de diferit© categorii de bamenr cu care intră în contact,
Relaţii suplimentare la telefon 1-71-25. (1678)'••ii"'
lESSa EZ3E3 CSSS3 e$E33 ’ *S5SS BSESS K!HîB
© Copleşiţi de durere, ne despărţim do AUEELIAN LtJPSJ, co legul şi prietenul nostra devotat, po enrc îl vom păstra ’mcroa în . inimile noaâtrc. întreaga noastră compasiune” familiei îndurerate. Corul „Armonia" al U.J.C.Al. Cluj, (1701)
© Luni, 12 noiembrie, se. neac 8 aal fia ciot! malt Iv.h'.iu -Betiiiata noastră ETA BOSKÎU na mal eaîe printre noi. par<î?S” tâsul va avea ten la ora Î7,20 în biserica „S f. Treime” (str. nî- sericii ortodosc), ramSlia.(S75SS) '- e S>-a setîrs un an d e la crim i, ăatero ş i flo-r d e cln â m -a . u&r5* sît,:.In m o d n ed rep t, eeom p u l ş l IffiWtol BieM soţ, ION JECAN, d in C ioraăfa la . C M pul fa l d rag, v a n l - m în e v eşn io £n; bu d eta l m eu n e - m ln g îîa t. N im ic n a va oa»p«> ■ g o lu l lăsat In nrraa. In veol n e - KsingiîatS soţia Elia-ta. jy g 5 3 ) "~®*”P *S 57 ~ n ep iîttea a lta , K iicî» fe r ic ite tră ite a lăteri tic (ictUBp^l. mea EOţ TiaAtAî-t -FELSCAN. î l n o iem b rie se Îm plineşte un an de c in d o c îi l i - m ei varsă la crim i am are, s£roj»in<3n-ţl i m orm ln tu î re c e . A i luat tot c e -a fo s t f r u m os ş l b u n d in viaţa m ea, lă - s ln d u -m i singuStatea p lin ă de a - m ărăclu ne. S ă-ţl f ie som n ul Unşi d u lce . S oţia Lenuţa. (37687)__
“~ ^ Â u ~ iE r e c u r T T u n r triste tte Ia d u reroasa d esp ărţire de , s cu m p u l
n ostru tată , s o c ru şl b u n ic D U M ITRU VIOBEL P O P . F iieolo C odruţa _ ş l L um iniţa, M arian,A n ca , B a du . (37îţ9 ) __________ ____ _" © VtT~gtna p ios* Ia îm p lin irea
a n u l an d e Ia trecerea în .e te r n itate a m am ei noastre EUGENIA S A IA G E A N U (IE N IC A ), F iu l ş l nora.' (3C039)
© U n d u ios o m a g ia ; n eştearşâ am in tire , re*ps>ct ş l • preţuire", s n - fle tu îa i d istins a l dragu lu i m e u soţ V A S ÎL E B A C 3 , Ia 4 ani d e I a d îirsroasa cîeEpărJire, Soţia E > o - îy a . <S71C2) ■- ", ■ ...
© Lacrimi şi Hori pe m;ţnrun- tul scumpei noastre EUGENIA. SALAGe a n u , educatoare, la un fcn de la trecerea;Sa eternitato. 0 :îihneas».A-s3 în pace. Surorile 'MOţl, Elitl şl Iţa. <37iff5>
O Au trecut 6 luni ds cind a plecat, pe drama! veşniciei, nepreţuita. mea. mamă VALEîlîA. MORAB, !âsteău-mă cu cufîetii* vcşnlc ■ izsdeliat şl singur. Fiica Tiita ' (SSS20). '-' ___
O V om p ăstra - v e şn ic am in tirea Iubitu lu i iaostru g in ere ş l cu m n at IOAN STAN C IU , om de a leasă om en ie ş i bunătate . Fam ilia F lu - eraş A n işca , V asile ş l Lenuţa» . (3G113/A
V o r trece 10 an i d e Ia z iua de 13 n o ie m b rie 1SS8 e ind n e -a părăsit ce a ca re a fost soţie , m a
m ă şl b u n ică A D A M LI1ÎIA , gX N Q V IE . F am ilia . <37M2)
Q în lă crim a t om ag iu scu m p u lui n ostru p rieten AUIUSLIAN
ETtrPU. B ăm tne v eşn lo v iu tn In im a n oa stră . F am . Dftnsorean.
9 A c ln ce a toam nă Işl s cu tu r i fru n ze le veşted e peste n iorm tn -
tu l nep reţu ite i m ele soţii, M A R IA S U F U îT . S pro eternă a - m lc t ir c : soţu l G fieorgb o S u fle t,riie?tl. (SS112>
O Se Im pilneşlo un an d o la d ecesu l Iubitu lu i nostru soţ, fată şl b u n ic SIM ION P O F .-d ia C ălan- V am ă, că ru ia II om agiem m e m o ria . s o ţ ia ţ l co p iii cu fam ilia ..
® A z i s o îm plineşte o n an d o la crim i am are ş l d o r , d o cîn d n e -s părăsit ce l m al b u n soţ şl lată v A f lu .n f A i î c a . ? . na-i v en i tilla n ic iod a tă . S o ţ!» V ior ica , e o - p lli Id lreîa ş l F lorin .
9 U n n ltim cm a p ln fostu lu i c o leg M IIIA I C Ă D I? din partea fe ş - ilM..’ c o f e g l 'd !n secţia , T.7./1 ,.U - n !rca “ . D um nercrt să -l oa îbn easeS tn p aco . (3$C!>!>) , _________
© U n «U lm om agiu fostu lu t nostrn oo le g M tlIA I CAOtfJ. F oş tii c o le g i d in soetorn l *11, A t6 - Uar m e ca n ic , „U n irea ", D u m n ezeu Bă-1 (crte . (M090/A)
© C a n em ărg in ită d urero n- cca ţ-iva I r c te te a fKîgerătoara' î™ nefiin ţă â co le g u lu i n ostru IO A N CRET. S in cere c o n d o le a n ţe ' fa.* m iK ei. C o leg ii d e m u n că A te lier- m o d e la j ' „ ir i s * / — -v P orţe la n u l C lu j-N a p o ca . ( jSîOl) :
O S în tem - afăttsrl d e v e c in a n oa stră T atiana ’ C oro lan Ia d u re r e a p ric in u ită d e m oartea t a t ă lu i .F a m i l i i ! » S lureşaa , B o r b e ş l D im a. (38105)
© S in tem a lături d e . fa m ilia D u m itru ş u te u : ş i v lctorlţa d i a M oc iu In m d m en te le de grea în ce r ca re p r in ea re trec, la pierd erea tatălu i d ra g . părinţii, f r a ţ ii ş l s u ro r ile lu i V lctortţa, W fa m iliile . (36125)
O Cu aleae sen tim ente dia c o m p asiun e, n e 'a lăturăm c o le g d n oastre C aU ana C oroian ln a ce s te m o m e n te g re le pricinuite d s m oartea tatălui drag1. Colegii «Ic se rv ic iu d e la M agazinul & (37711)
O S in tem a la iu ri d e co lcg a DOastră C atlana Ctfrolân în su fe rinţa p ric in u ită d e pierderea ta tălu i d ra g . F am . A le s ă Milchlş. (37 7 1 8 ) ________-
6 Sintem . c u tot sufletul a lă turi de co le g a n oa stră B om bo- c l e j C ozm a ln c lip e le greld 1“
'ced a sa d esp a rte da tatăl e t C o le g ii d e l a : C .C .D .A .P ., Unitatea S. (37714) ’
O D u io a se ^ am in lirl,. d ragoste fie rb in te , regreta veşn ice acum . Ciad se (m p lin a ie 3 an i d c Iad e* ce su l c c îu l ca ro a fost Iubitul nostru fin , soţ, tată ADllIAN PE TK A N . B lam a NUfa, MibaclA, D an iela , A n e » . (îTK3) .__________
© U n an d e la crim i şi dtirera <*<* la trccerea In n efiin ţă a cc 'u i fo s t m a io r N ICO LAE OL,ANirj'A. C o m em orarea In 11 noiem brie la b is e r ica C alvarla a ce lu i c o a f o s t . u u tată b un şl Iub itor şl o n *oţ idea^- (Î7077)
e I.a 11 n o le m b rlo W Impllacae d o i an i d e la "trista despS rilre do pa şl iub ita noastră marnS Ş* so*.<> r.ENUŢA PA SC U . Nu te vom u ţ ţ « n ic lo d a tl . S o ţu l S te liă n .ş l copu* c . » - lâ lln şl n o e d a n . V eşn ic t« v o n x p lln go . (37177) ' >
• s în te m . aiattirl - d i <aTn,“ * J d l? , greu înceroat.V- prln_ t r c c c r e * în nefiin ţă a buntilul n ° s tr t_ .\ j r Î T M IIA1. S in cera - condoleatiţe. v c (17734) ,
COI KRIUL DE REDACŢIEI Iile Călian (redactor şef),D.in Itebrrnno (rcdactor şei adjanrtv Traian Bara (**- r/elji urnrral de rcrfncUc). Vaier Chioreanu. Emil t.aca. Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida
R E D A G Ţ I A j CiuJ. str. Napoca nr. 18. TEtEfGANEi 1-10-32 (redactor şef)i l-7»*07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie); 1-74-18 (secţia culturală)! 1-7VOT (tectla probleme «odal* economice); 1-74-90 (secţia probleme c«tflţeneşU)i 1-73-04 (administraţia «Jarului) Mica publi
citate se primeşte silnic. Intre orele 10—16. str. Napoca nr 16 (la p*rteri Slmbăţa şi duminica lnchla