ecologic a.m.b. - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/34288_evaluarea adecvata.pdf · si a celor...
TRANSCRIPT
1
ECOLOGIC A.M.B. REGISTRUL NAłIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU
PROTECłIA MEDIULUI STUDII DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
RM, RIM, BM, RS, EA
J22/2346/02.11.2004 C.U.I. 16901268 Str. N. Iorga nr. 5, Pascani Jud.Iasi
TEL. 0743 919741 0734 535616 TEL/FAX. 0232 760424
E-mail [email protected] www.ecologicamb.ro
STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ A
EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA ARIILOR
NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR PENTRU
“CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ȘI
SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR DE TURISM DIN
AREALUL CLIMATIC GHIȚU-MOLIVIȘ”
Beneiciar: ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE A.D.I.
MOLIVIŞU.
Executant: S.C. ECOLOGIC A.M.B. S.R.L.
Director general
Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan
Colectiv de elaborare
Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan
Ec. Alexandru Balan
2011
2
3
Cuprins
Cuprins ...................................................................................................................................................... 3
1. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 7
2.INFORMAŢII GENERALE .......................................................................................................................... 9
2.1.Titularul şi denumirea proiectului.................................................................................................. 9
Beneficiarul proiectului .......................................................................................................................... 9
Denumirea obiectivului de investiţii: ..................................................................................................... 9
2.2.Elaboratorul atestat al studiului de evaluare a impactului. ........................................................... 9
S.C ECOLOGIC A.M.B. S.R.L. ............................................................................................................ 9
Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr.286. . 9
2.3.Descrierea proiectului. ................................................................................................................... 9
2.4.Obiectivele proiectului. ................................................................................................................ 10
2.5. Localizarea geografică. ................................................................................................................ 12
2.6. Modificările fizice ce decurg în implementarea proiectului. ...................................................... 14
2.7.Resursele naturale necesare implementării proiectului. ............................................................. 14
2.8. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate necesare implementării
proiectului. ......................................................................................................................................... 15
2.9. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora. .......................... 15
Managementul deseurilor ................................................................................................................. 17
Clasificarea poluantilor: ........................................................................................................................ 22
Surse de poluare a aerului ................................................................................................................. 23
Prognozarea poluarii aerului .............................................................................................................. 25
Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 25
2.10. Utilizarea terenului necesar pentru executia proiectului. ........................................................ 27
2.11.Durata constructiei, functionării, dezafectarea si esalonarea perioadei de implementare a
proiectului. ......................................................................................................................................... 35
2.12. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului. .................................................................. 36
Situaţia existentă ............................................................................................................................... 36
4
2.13.Activităti care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului..................................... 59
3.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ............................................................................................................. 59
3.1.Date privind suprafată ariei protejate, tipuri de ecosisteme existente in aria protejată, tipuri de
habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului. ......................................... 59
Hartă Natura 2000. ROSCI0122 Muntii Făgăras – Suprafata de 198512 ha. ..................................... 59
Hartă Natura 200 - ROSCI 0122 „Munţii Făgăraş". ............................................................................. 60
3.2.Prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
prezente pe suprafata si în imediata vecinătate a proiectului. ......................................................... 61
3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor prezente pe suprafata si în imediata
vecinătate a proeictului. .................................................................................................................... 77
3.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar. ..................................... 83
3.5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate. ............................................. 84
3.6.Relatiile structurale si functionale care creează si mentin integritatea ariei naturale protejate.84
3.7.Obiective de conservare a ariei naturale protejate, unde au fost stabilite prin planuri de
management. ..................................................................................................................................... 85
3.8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate, inclusiv posibile evolutii/
schimbării care se pot produce în viitor. ........................................................................................... 85
3.9.Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar. ............................ 85
4.INFORMATII PRIVIND IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT; PE TERMEN SCURT SAU LUNG; DIN FAZA DE
CONSTRUCTIE, OPERARE SI DE DEZAFECTARE; REZIDUAL; CUMULATIV; ............................................. 103
4.1.Analiza impactului generat direct si indirect, pe termen lung sau scurt a obiectivului proiectului.
......................................................................................................................................................... 103
4.2.Analiza impactului generat în faza de constructie, de operare si de dezafectare a obiectivului
proiectului. ....................................................................................................................................... 104
Faza de constructie a obiectivului proiectului: ................................................................................ 104
4.3. Factorul de mediu aer ............................................................................................................... 105
Prognozarea poluarii aerului ............................................................................................................ 107
Masuri de diminuare a impactului ................................................................................................... 107
4.4. Factorul de mediu apa .............................................................................................................. 108
5
Managementul apelor uzate............................................................................................................ 108
Prognozarea impactului ................................................................................................................... 109
Masuri de diminuare a impactului ................................................................................................... 109
4.5. Factorul de mediu sol ................................................................................................................ 110
Surse de poluare a solului ................................................................................................................ 110
Masuri de reducere a impactului asupra solului in zona studiata ................................................... 111
4.6. Impactul asupra vegetatiei si faunei ......................................................................................... 112
Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de constructie ................................................... 112
4.7. Peisajul .................................................................................................................................... 113
4.8. Mediul social si economic ....................................................................................................... 114
4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural ..................................................................... 114
4.10. Faza de operare a obiectivului proiectului: ............................................................................ 114
Faza de dezafectare a obiectivului proiectului: ............................................................................... 115
4.11.Analiza impactului generat in faza de constructie, operare si dezafectarea a materialului
rezidual rezultat prin implementarea proiectului............................................................................ 116
4.15. Analiza impactului cumulativ prin implementarea proiectului. ............................................. 118
Problemele importante de mediu ................................................................................................... 119
5.INFORMATII PRIVIND ANUMITI INDICATORI CHEIE CUANTIFICABILI ................................................. 122
5.1.Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdută. ............................................................ 122
5.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă
si reproducere ale speciilor. ............................................................................................................. 122
5.3.Fragmentarea habitatelor de interes comunitar. ...................................................................... 123
5.4.Durata sau persistenta fragmentării habitatelor. ...................................................................... 123
5.5.Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanta fată de aria naturală
protejată de interes comunitar. ....................................................................................................... 123
5.6.Schimbări în denistatea populatiilor (nr. indivizi/suprafată). .................................................... 124
5.7.Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului.124
6
5.8.Indicatorii chimici cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau alte
resurse naturale, care pot determina modificările functiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate. ......................................................................................................................................... 124
6. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ............................................................................................. 125
6.1.Măsuri de diminuare a impactului asupra zonelor afectate prin implementarea proiectului. . 125
Măsuri de dimiuare a impactului : ................................................................................................... 125
6.2. Calendarul implementării si monitorizării măsurilor de reducere a impactului. ...................... 126
6.3. Documentele şi reglementările existente privind planificarea, amenajarea teritorială în zona
amplasamentului proiectului. .......................................................................................................... 126
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................... 126
Alternativa "0" ................................................................................................................................. 126
Alternativa "1" (propusă) ................................................................................................................. 126
7
1. INTRODUCERE
Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile. Prin
intermediul stiintei si tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a
telecomunicatiilor facilitandu-se mobilitatea umana si difuzarea informatiilor un efect al
acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la resursele TERREI. Asa cum rezulta din
studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a amplificat presiunea asupra lumii
naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin epuizarea resurselor naturale de
energie, de materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea, calitatii factorilor de mediu-
apei,aerului,solului.Alterarea ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale
manifestate prin dezechilibre ambientale la scara planetara au atins limite periculoase,
necesitand acum la inceput de mileniu trei noi conditii ale securitatii globale si impunerea unei
dezvoltari durabile .Astfel viitorul civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a caror
tendinte pun sub semnul intrebarii insasi viitorul umanitatii.
Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme
fundamentale, una este aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor mediului
creat de om si varietatea si volumul resurselor oferite de natura iar cealalta este contradictia
dintre mediul creat de om si mediul natural sub aspectul efectului nociv al omului asupra
naturii si prin aceasta asupra lui insusi.
Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol
cheie in infaptuirea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei responsabilitati
U.E. a pregatit strategia de dezvoltare durabila « O EUROPA DURABILA PENTRU O LUME
MAI BUNA » care a fost destinata Sumitului Global privind Dezvoltarea Durabila
(Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul strategiei se recunoaste ca pe termen lung cresterea
economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana in mana.
Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene , pe termen lung, o viziune pozitiva a unei
societati mai prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai sigur si mai
sanatos – o societate care asigura o calitate mai buna vietii pentru noi si pentru generatiile
urmatoare.
Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca :
- dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu ;
- politicile sociale sa sprijine performanta economica ;
- politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor.
Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre tehnologii
prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie asociata cu
degradarea mediului si cu consumul de resurse.
8
Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila
necesita actiuni urgente , o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi , o noua
abordare din partea factorilor de decizie.Este astfel necesar ca actiunile sa fie intreprinse de
toata lumea si la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de durabilitate solicita pentru
rezolvare actiuni globale. Tarile dezvoltate trebuie sa aiba initiativa in urmarirea dezvoltarii
durabile si sa solicite si altor tari sa-si accepte responsabilitatile care le revin.
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a
totalitatii efectelor politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor economice ,
sociale si de mediu. Toate politicile trebuie sa contina in miezul preocuparilor lor dezvoltarea
durabila. Astfel politicile comune pentru transport trebuie sa atace nivelele crescande de
aglomerare si de poluare si sa incurajeze utilizarea modurilor de transport mai prietenoase
pentru mediu.
Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il
constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor
economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin
perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acst sens se prevede incurajarea initiativelor
locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de
recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al
mediului.
Studiul obiectivului de investitii cuprinde probleme şi preocupări atât la nivelul
Amenajării Teritoriului, cât şi al Urbanismului operational, care se bazează pe principiile
esenţiale ale dezvotării durabile ale spaţiului european aşa cum au fost ele adoptate de către
CEMAT la Hanovra – 2000 şi care urmăresc:
- promovarea coeziunii teritoriale în direcţia unei dezvoltări socio-economice echilibrate;
- încurajarea dezvoltării generate de funcţiile urbane şi îmbunătăţirea relaţiei urban-rural;
- accesibilitate echilibrată – prin încurajarea politicii de modernizare şi dezvoltare a
circulaţiei, a transporturilor în arii din ce în ce mai largi, de la aria locală sau regională,
până la cea naţională sau internaţională ;
- revigorarea creşterii economice prin dezvoltare, dar şi conservarea bazei de resurse,
fără a degrada mediul ambiant;
- asigurarea menţinerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaţiei şi
creşterea calităţii vieţii
- protejarea şi conservarea valorilor cadrului natural şi construit, ca factor al dezvoltării;
- promovarea unui turism de calitate;
9
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidentierea efectelor negative, dar
si a celor pozitive, ale exercitarii unei activitatti proiectate sau a uneia in desfasurare (in cazul
proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacitatilor existente) asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de baza in
identificarea si reducerea consecintelor negative asupra mediului, datorate activitatilor
antropice, reflectand o abordare preventiva a managementului de mediu, in scopul dezvoltarii
durabile.
Aceasta evaluare cauta sa incorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale
proiectelor de dezvoltare, in vederea prevenirii si reducerii impactului ecologic negativ al
activitatii preconizate.
2.INFORMAŢII GENERALE
2.1.Titularul şi denumirea proiectului
Beneficiarul proiectului
ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE A.D.I. MOLIVIŞU ,
judetul Arges.
Denumirea obiectivului de investiţii:
“Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul
climatic Ghițu – Moliviș”.
2.2.Elaboratorul atestat al studiului de evaluare a impactului.
Autorul atestat al studiului de Evaluare Adecvata:
S.C ECOLOGIC A.M.B. S.R.L.
Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud.
Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741
Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la
poziția nr.286.
2.3.Descrierea proiectului.
Zona Ghițu-Moliviș beneficiază din plin de toate elemente caracteristice pentru atragerea
turiștilor:
culmi muntoase bine împădurite, cu versanti nordici favorabili pentru amenajarea
pârtiilor de schi,
zone mai puţin accidentate, unde vârfurile cele mai înalte sunt acoperite cu pășuni -
goluri alpine,
cursuri de apă,
10
o extinsă zonă depresionară, favorabilă pentru dezvoltarea unei statiuni turistice cu
functiuni diverse (zona de agrement si cazare pe tot parcursul anului), ocupată, în mare
parte de un zăcământ de turbă.
Se observă influența antropică asupra zonei, care constă în:
plantații de foioase și molid realizate în anii ‟60 – „70 de Ocolul Silvic Vidraru,
cabane ale Ocolului Silvic,
rulote ocupate de muncitori forestieri,
drum județean, drumuri forestiere și poteci, stâne,
linii electrice de medie tensiune LEA 20 kV. Poiana Moliviş este strabatută de linia
electrică aeriană LEA 20 kV CHE Vâlsan care face legătură între Staţia 220/110/20 kV
Arefu şi Centrala Hidroelectrică Vâlsan. În interiorul poienii Moliviş există o derivaţie
din LEA 20 kV CHE Vâlsan care alimentează singurul post de transformare din zona
Ghiţu Molivişu, PTA 1.4.311 Molivişu 20/0,4 kV, 40 kVA.
releu de telecomunicații și cabină aflate în conservare.
În prezent terenurile pe care se doreşte realizarea obiectelor de investiţie sunt ocupate de
păduri, pășune și rezervație naturală de interes județean.
Nu sunt amplasate pe acest teren la acest moment alte surse de poluare a apei, aerului şi
solului.
Nu sunt necesare lucrări de demolare de construcţii. Zona Ghiţu-Moliviş este accesibilă
prin două căi: din DN 7C (Curtea de Argeş-Vidraru) se intră pe DJ 703I ce inconjoară Poiana
Moliviş pe partea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I pe partea de vest a
poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est a
Poienii Moliviş.
Traficul rutier, activitățile silvice și pășunatul constituie factorii perturbatori atropici cei
mai importanţi din zonă.
2.4.Obiectivele proiectului.
Obiectivele de investitii cuprinse de proiectul analizat sunt:
1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare,
2. Infrastructura generala si specifica de turism din arealul Ghitu- baza partiei A1,
3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”,
4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu,
5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a partiei,
6. Partia A1,
7. Partia A2,
8. Realizare retele electrice de diatributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului
Ghitu - Molivisu,
9. Valorificarea resurselor regenerabile de energie.
11
Având în vedere specificul zonei, prin obiectivele de investitii proiectul oferă solutii de
rezolvare a urmatoarelor categorii de probleme majore:
a. Valorificarea potenţialului peisagistic, turistic şi urbanistic al zonei prin:
- construirea a două pârtii de schi pe versantul Masivului Ghiţu, inclusiv a dotărilor publice
aferente acestora (clădiri anexe, instalaţii de transport pe cablu, instalarea de echipamente
pentru producerea de zăpadă artificială, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al
pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru intreținerea pârtiilor, căi de acces rutier și
pietonal),
- posibilitatea practicării și altor sporturi de iarna (săniuș traditional sau tubbing),
- crearea si extinderea infrastructurii de agrement (teren de sport, teren de minigolf, patinuar,
piscină, oglinda de apa, locuri de joacă, de promenadă, de odihnă sau picnic, agrement,
parapantă, atletism, etc.), inclusiv a utilităților aferente,
- crearea de trasee de cură pe teren, a locurilor de recreere și popas pe acualele drumuri si
trasee forestiere,
- construirea de piste pentru cicloturism,
- realizarea condiţiilor pentru amplasarea unor dotări publice şi a unui observator turistic;
b. Stabilirea unui sistem de circulaţie alcătuit din accese auto şi dotări;
c. Punerea in valoare a unor terenuri cu floristică deosebită (zona de turbărie);
d. Asigurarea infrastructurii edilitare: alimentarea cu apă potabilă, incendii, canalizare,
asigurarea iluminatului general şi ambiental;
e. Crearea unor puncte de atracţie pentru principalele categorii de vârstă (jocuri de
copii, promenade, locuri de odihnă sau picnic, agrement, ş.a.);
f. Crearea condiţiilor pentru amplasarea mobilierului de urbanism;
g. Stabilirea unui sistem de iluminat care să asigure securitatea circulaţiei şi a zonelor de
odihnă, crearea de ambienturi,
h. Atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă:
- dezvoltarea unei zone industriale cu profil hidro-energetic,
- dezvoltarea dotărilor și serviciilor în cadrul comunei:
- îmbunătăţirea condiţiilor de transport,
Obiective generale ale investitiilor propuse de proiect sunt:
1. Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Comuna Arefu intr-o astfel de maniera
incat bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in
prezent si pe viitor atat de turistii interni, cat si de cei externi,
2. Dezvoltarea Comunei Arefu pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul
intregului an,
3. Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei Arefu si ca un
generator de noi locuri de munca,
12
4. Intrarea comunei Arefu in cadrul unei retele de informare turistica pentru a extinde mesajul
de ospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea
zonelor din cadrul Comunei Arefu,
5. Transformarea obiectivului Ghitu-Molivis intr-un obiectiv turistic de interes national, in
conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici.
6. Realizarea de evenimente culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale si auditive,
in special a festivalurilor traditionale si a evenimentelor folclorice.
Obiective specifice ale temei program sunt:
1. Inventarierea principalelor resurse turistice ale Comunei Arefu si racordarea acestora la
proiectul ”Raiul Transfagarasan - Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argesului”
2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea si cresterea calității produselor
turistice.
3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii economici
cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor
de capitalizare si de valorificare a acestora.
4. Promovarea si marketingul zonei comunei Arefu ca destinatie turistica pe plan intern si
extern.
2.5. Localizarea geografică.
Arealul climatic Ghitu-Moliviș ocupă o poziţie periferică fiind localizată în
extremitatea estică a comunei la circa 7 km față de centrul civic și 4 km est de lacul Vidraru.
Față de municipiile Pitești, care este reședință de județ, și Curtea de Argeș, se află la
distanțe de 67 km, respectiv 32 km.
Legătura cu alte localităţi se face prin drumurile naţional şi judeţean:
- DN 7C (Transfăgărașan): DN 7 - Bascov – Curtea de Argeș - Arefu – DN 1 (județul Sibiu),
- DJ 703 I: DN 7C – Moliviș - Drum forestier Moliviș - Poienile Vâlsanului.
13
Harta fizico – geografică a judetului Argeș.
Arealul climatic Ghitu-Moliviș este situat în zona montană a comunei.
Muntele Ghițu, unde se situează o parte din suprafețele de teren care fac obiectul SF,
se desfășoară între râu Vâlsan, care constituie, la est, hotar între comunele Arefu și Nucșoara,
și râul Argeș, la vest.
Face parte dintr-o serie de masive individualizate care scad de la vest către est și de la
nord la sud.
Versanții nordici sunt mai abrupți și bine împăduriți, cei sudici sunt mai prelungi și
acoperiți predominant de păduri de foioase, plantații de molid și cu pășuni. În apropierea
cursurilor mai importante de apă, pantele văilor au valori de 12 – 20 %, și depășesc deseori 22
%. Versantul nordic al Vărfului Ghițu, care face obiectul SF, are o pantă medie de 32,5 %.
Bazinul intramontan Moliviș, unde se situează cea mai mare parte din suprafețele de
teren care fac obiectul SF, este un platou cu suprafața relativ plană, de circa 12 km2 și
altitudini variind de la cota + 1 055,2 m, în albia pârâului Limpedea, la cota + 1 082 m de pe
drumul forestier, în care s-a format o turbărie de tip oligotrof. Este înconjurat de culmi
muntoase mai domoale: de la nord spre est se desfășoară masivul Arefu (1 391,7 m) și culmea
Vâlsanului (1 181 m), la sud muntele Ghițu (1 621 m, 1 165 m), la vest muntele Toacei (1 133
m) și culmea Limpedea. Versanții sunt acoperiți cu păduri de foioase și plantații de molid.
14
În cadrul acestui bazin, în Poiana Moviliș, se află un zăcământ de turbă care a fost
declarat rezervație de interes județean, în suprafață de 48,1 ha.
Peste arealul climatic Ghitu-Moliviș se suprapune aria de interes comunitar ROSCI
0122 Munții Făgăraș. În cadrul acestui sit, a cărui suprafață este de 198 495 ha, arealul analizat
ocupă zonă periferică.
2.6. Modificările fizice ce decurg în implementarea proiectului.
Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectului sunt reprezentate de :
1. lucrarile de amenajare a terenului terasamente si taierea vegetatiei pentru realizarea
obiectivelor propuse atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare;
2. lucrarile de amenajare si modernizare a drumurilor vor modifica direcțiile de scurgere a
apelor meteorice de pe versanți și bilanțul apei în sol. Față de situația existență bilanțul
apei în bazinetul Moloviș se va modifica datorită terasamentului de drum modernizat
care va schimba cursul de scurgere naturală a apelor meteorice de pe versanți.
3. lucrarile de amenajare pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie; Față de
situația existență bilanțul apei în bazinetul Moloviș se va modifica în sens negativ
datorită colectării în rezervoare a apelor izvoarelor și părâurilor pentru folosirea
acestora în scop energetic și evacuării apei de la turbine aval de acestea.
4. lucrarile de alimentare cu apa prin modificarea balanței de apă în rezervația naturală pe
de o parte prin extracțiile de apă care vor fi utilizate în scop potabil și amenajările
pentru stocarea apei pentru alte folosințe, iar pe de altă parte prin emisiile de poluanți
din efluenții stațiilor de epurare în ape de suprafață cu debit redus. În acest din urmă
caz va determina degradarea calității apei pârâului. Evacuările sau pierderile de ape
neepurate sau insuficient epurate vor produce o eutrofizare în exces, datorită prezenţei
fosforului, o înrăutăţire a calităţii apei cu consecinţe negative asupra
microorganismelor şi organismelor fotosintetizante. În cazul exfiltrațiilor instalațiilor
de apă și canalizare din zona colinară acestea vor determina antrenarea particulelor de
sol limitrofe, determinând surpări și alunecări de teren care vor antrena elemente de
vegetație.
În timpul executiei impactul asupra mediului va fi diminuat prin minimizarea si
delimitarea lucrărilor zonei de lucru.
In urma aplicarii masurilor de reducere a impactului, pe perioada exploatării impactul
asupra mediului va fi redus si reversibil.
2.7.Resursele naturale necesare implementării proiectului.
Simgura resursa naturala folosita pentru implementarea proiectului este apa.
Obiectivele proiectului care necesita folosirea resursei de apa sunt:
1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare
2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie
15
2.8. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate
necesare implementării proiectului.
Simgura resursa naturala folosita pentru implementarea proiectului este apa ce va fi
folosita pentru alimentarea cu apa a tuturor obiectivelor si apa necesara pentru producerea de
energie electrica din surse regenerabile.
2.9. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora.
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru ,,Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile “periculoase" se stabileste obligativitatea pentru
agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a
tine evidenta gestiunii deseurilor.
Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:
01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;
17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;
17.02.01 lemn;
17.02.02 sticla;
17.02.03 materiale plastice;
17.04.00 metale inclusiv aliajele lor;
17.05.00 pamant si materiale excavate;
17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.
Examinand lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase, intrucat aceasta
categoric de deseuri nu se genereaza prin lucrarile de constructii proiectate.
Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice, se incadreaza in categoria deseurilor menajere
si sunt generate de personalul de executie a lucrarilor de constructii.
Deseurile de pamant si materiale excavate, resturi vegetale, piatra si sparturi de piatra,
beton, caramizi, materiale ceramice sunt deseuri provenite de la excavatiile necesare pentru
realizarea lucrarilor proiectate.
Deseurile amestecate de materiale de constructie si amestecurile metalice sunt deseuri provenite
de la surplusul de materiale de constructii: constructive vor fi realizate dupa normele de calitate
in constructii astfel incat cantitatile de deseuri rezultate sa fie limitate la minim.
Cantitatea de deseuri produsa de o persoana, pe luna, in timpul executiei va fi:
32Q.D.M = nr. persoane x 0,25 kg / pers. / zi x 25 zile = x kg / luna.
Cantitatea totala de deseuri produsa, se determina in functie de numarul total de persoane
angajate pe santier si de durata de executie a lucrarilor.
16
Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate in
incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitul de deseuri existent, sau dupa caz
reciclate. Organizarea de santier va cuprinde:
Facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata
executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient,
raportat la numarul mediu de muncitori din santier.
Antreprenorul are obligatia, conform H.G. nr. 856/2002, mentionate mai sus, sa tina
evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii tratarii si transportului reciclarii si depozitarii
definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se
icadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a
acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in umpluturi, nivelari si ca
material inert.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de
antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului,
monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in santier se vor acumula deseuri specifice activitatii
acestora. Se vor acumula cantitati de:
1. uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor;
2. acid sulfuric pentru acumulatori;
3. piese metalice (piese de schimb de la reabilitarele utilajelor);
4. cauciucuri etc.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare,
avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.
Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori
etc.
Pe perioada de exploatare continuă a instalaţiei vor rezulta deșeuri de la întreținerea
instalaților de apă și canalizare, electrice, microhidrocentralelor (MCH), cablului, drumurilor,
utilajului de bătut zăpada, din activitatea de administrație și de tip menajer. Tipurile de deşeuri
care vor rezulta sunt prezentate in tabelul urmator:
17
Deşeuri care pot să conţină substante toxice si periculoase
**) Deşeuri care pot să rezulte o dată la 3-5 ani,
***) Deşeuri care pot să rezulte ocazional,
****) Deşeuri cu conţinut de PCB.
Proiectul în faza de SF nu tratează cantitățile de deșeuri.
Este dificil de făcut o evaluare cantitativă a acestor deşeuri, la aceasta faza SF, in lipsa
unui proiect de executie in care vor fi specificate tehnologiile de execuţie aplicate de
antreprenor cât şi tehnologiile de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor componente
stabilite de proiectant. De aceea E.A. se rezumă doar la specificarea tipurilor de deseuri si a
modurilor de gestionare a agestora, fără a preciza cantitatile.
Managementul deseurilor
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie a lucrarilor proiectate
se prezinta sintetic in cele ce urmeaza.
Deseurile solide menajere rezultate atat in perioada de executie cat si in perioada de
exploatare vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate in incinta de santier,
selectate si evacuate periodic la depozitele de deseuri existente sau dupa caz reciclate.
18
Organizarea de santier va cuprinde facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a
tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate
toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.
Deseurile de tipul celor cuprinse in categoria deseurilor periculoase, vor fi colectate/evacuate
astfel:
• deseurile metalice - provin de la baracamentele metalice montate in cadrul
organizarii de santier, de la intretinerea si reabilitare utilajelor si mijioacelor de transport,
precum si de la diferite tipuri de confectii metalice necesar a fi executate; se vor colecta temporar
in incinta santierului, pe platforme sau in containere special amenajate in acest scop, urmand a se
recicla sau valorifica prin intermediul unor firme specializate in acest scop;
• acumulatorii si uleiurile uzate - rezultate de la eventualele operatii de intretinere si
reabilitare ale masinilor si utilajelor, efectuate pe amplasamentul analizat; sunt materiale cu
potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si
depozitate corespunzator, in vederea valorificarii pastrandu-se o evidenta stricta urmand a fi
predate unitatilor de recuperare specializate. Acumulatorii uzati vor fi predati societatilor care
comercializeaza acumulatori, conform reglementarilor in vigoare (HG 1057/2001). Intr-un an va fi
schimbat circa 1 acumulator.
• anvelopele uzate - vor fi depozitate temporar, pe platforma de depozitare a deseurilor
urmand ca antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea eel putin a unei solutii privind eliminarea
acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare.
Antreprenorul are obligatia, conform H.G. 865/2002, sa tina evidenta lunara a producerii,
stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Pentru
obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in
prevederile cuprinse in HG 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate global, dupa listele
cantitatilor de lucrari.
In afara acestor deseuri periculoase, se mai produc si alte deseuri:
deseuri menajere - rezultate din activitatii desfasurate de personalul angajat;
pamant - rezultat din decopertare si excavatii.
Estimarea cantitatilor si gestionarea tipurilor de deseuri identificate.
deseuri menajere
Cantitatea de deseuri menajere care rezulta din activitatea obiectivului, se
calculeaza astfel:
32Q.D.M = nr. persoane x 0,25 kg / pers. / zi x 25 zile = x kg / luna.
Acestea vor fi constitute din resturi de hartie, plastic si resturi alimentare.
Depozitarea deseurilor menajere se va face in mod selectiv in recipienti proprii
fiecarui tip de deseu.
19
De asemenea, colectarea si eliminarea acestora se va face in mod selectiv pe baza unui
contract incheiat cu un agent economic specializat si autorizat in acest sens.
pamantul - rezultat din decopertari va fi depozitat temporar pana la finalizarea lucrarilor dupa
care va fi reasezat in locurile initiale.
pamantul - rezultat din excavatii va fi eliminat conform indicatiilor administratiei publice
locale ce administreaza domeniul in care se vor executa lucrarile.
Deseurile de pamint constau in pamintul rezultat in urma lucrarilor de excavatie
executate ca urmare a realizarii fundatiilor pentru cladirile ce urmeaza a fi ridicate si a
bazinelor vidanjabile, fiind reprezentate de orizonturile de sol amestecate cu resturi de covor
vegetal.
Acestea vor fi folosite ca pamant de umplutura restul se preia cu mijloc auto si se
transporta la locurile care primesc pamant pentru umplutura.
Deseurile de alta natura, sunt constituite in principal din ambalaje, resturi de plasa,
cuie, plasticuri etc, vor fi colectate si depozitate in recipienti, in locuri special amenajate, pe
suprafata fermei, de unde vor fi preluate de personalul propriu si predate selectionat la centrele
de recuperare deseuri valorificabile.
Deşeurile specifice operării obiectivului de investiţii cât şi cele rezultate din
întreţinere trebuie să reprezinte o preocupare majoră a beneficiarului. Deşeurile rezultate
(evidenţiate mai sus) nu fac farte din categoria celor periculoare şi vor fi evacuate prin
asigurarea serviciilor specializate de salubritate.
Namolul si nisipul colectate in cadrul operatiilor de curatare a sistemului de canalizare,
a separatoarelor de hidrocarburi vor fi tratate si uscate natural inainte de a fi evacuate intr-un
depozit de deseuri adecvat, autorizat.
Pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in
functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte agricole. In
functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor putea fi utilizate fie in
agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de calitate corespund utilizarii in
agricultura (Ordinului 344/2004), fie, vor fi depozitate controlat in depozit autorizat, in cazul
in care cel putin un parametru nu va fi conform pentru utilizarea in agricultura.
Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat sa se
reduca riscul poluarii solurilor si a apei freatice.
Tot din această categorie fac parte şi deşeurile de hârtie şi carton care vor rezulta ca
urmare a activităţii de birotică, operare şi facturare.
Deşeurile de tip menajer vor rezulta de la activitatea operatorilor şi persoanelor aflate
în tranzit, iar deşeurile de materiale biodegradabile vor rezulta din activitaţi administrative de
întreţinere a spaţiilor verzi şi platformelor.
20
În perioada de exploatare continuă a obiectivului de investiție nu vor rezulta deșeuri în
mod curent. Pe perioada de întrerupere a activităţii pentru revizii şi reparaţii vor apărea alte
tipuri de deşeuri din categoria toxice şi periculoase.
De la întreţinerea separatoarelor de hidrocarburi va rezulta apă impurificată cu pierderi
de ulei.
Deşeuri de ambalaje impurificate cu substanţe toxice şi periculoase – cod 15 01 10*,
vor rezulta de la uleiul de răcire al turbinei şi de la substanţele chimice care vor fi utilizate la
tratarea apelor.
Ocazional, pot apare deşeuri de la întreţinerea echipamentelor electrice şi electronice,
transformatoare de putere, echipamente casate cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase,
lămpi de iluminat cu conţinut de vapori de mercur, reductoare, pompe şi hidraulice de la
sistemul de răcire cu ulei a turbinei și de la instalațiile de frânare (cablu).
Substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt
imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.
Vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manevrare a acizilor si a altor
substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.
Toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi
gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
Instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform
reglementarilor legale.
Din activitatea de transport şi transformare a parametrilor energiei electrice nu rezultă
în mod direct deşeuri. Deşeurile rezultă din activităţile de construcţie, exploatare şi reparaţii şi
din activitatea umană. Cantităţile de deşeuri sunt diferite de la an la an, în funcţie de volumul
lucrărilor de investiţii şi de reparaţii curente şi capitale.
Tipurile de deşeuri generate în activităţile de construcţie, exploatare şi mentenanţă sunt
următoarele:
- Nepericuloase – prezentate mai sus
- Periculoase: ulei uzat, nămol provenit din separatoarele apă-ulei, baterii de
condensatoare cu PCB, baterii de acumulatori cu plumb, baterii cu cadmiu
Uleiul uzat se colectează în recipiente etanşe, de către firma care efectuează operaţia de
mentenanţă şi se depozitează temporar pe o platformă betonată, pe următoarele categorii:
– ulei hidraulic (de la mecanismele de acţionare oleopneumatice);
– ulei electroizolant din echipamentele electroenergetice;
– ulei cu apă din cuvele unităţilor de transformare;
21
– ulei din separatoarele apă/ulei.
Se valorifică respectând procedurile legale, la firme autorizate să gestioneze uleiurile
uzate, de către firma care a efectuat mentenanţa în urma căreia a rezultat uleiul uzat sau a
dezmembrat echipamente care conţineau ulei.
Transportul se face cu mijloacele de transport ale firmei valorificatoare sau cu firme
specializate în transportul substanţelor periculoase.
Uleiul uzat rezultat în cantităţi mari în urma lucrărilor de la unităţile de transformare se
colectează de către executantul lucrării în spaţiile acestuia.
În general, uleiurile uzate din echipamente sunt preluate de către SMART şi sunt
vândute unităţilor de profil. Pentru uleiul uzat, care este vândut unităţilor de profil, se solicită
buletin de analiză.
Deşeurile ceramice/sticlă (izolatoarele de porţelan sau sticlă) se depozitează temporar
pe platformă betonată, în zona rezervată depozitării deşeurilor şi se elimină numai după ce se
obţine acceptul scris de la Agenţiile de Protecţia Mediului judeţene şi de la primăriile zonale
sau de la alţi agenţi economici interesaţi (de exemplu: depozitul de deseuri, materiale de
umplutură pentru construcţii).
Condensatoarele cu PCB se vor gestiona conform HGR 173/2000: vor fi inventariate
la nivel de amplasament, depozitate temporar în containere speciale si predate unitatilor
specializate.
Transformatoarele de pe amplasament vor fi verificate tehnic si in special se va
verifica starea cuvelor de ulei pentru a evita scurgerea de ulei.
Deseuri nepericuloase
Denumirea
deseului
Periculozitat
e
Conform
Anexei I.E
Din OUG
78/2000
Stare
a
fizica
Codul
deseului
Conform
HG
856/2000
Sursa de
provenienta
Depozitare
temporara
Valorificare Eliminare
Ambalaj
hirtie/ carton
Nepericulos S
150101
Activitate
birou
Europubela Se transporta
la centre de
colectare
Reciclare
Ambalaj
material
plastic
Nepericulos S 150102 Ambalaj
Europubela Se transporta
la centre de
colectare
Reciclare
Deseuri
menajere
Nepericulos S
200301
Activitati
menajere
Europubela
- Depozit
deseuri
22
Anvelope
uzate
Nepericulos S 160103 Activitatea de
intretinere auto
Un se
depoziteaza
Se predau la
unitati
specializate
-
Deseuri
metalice
Nepericulos S 020110 Activitatea de
intretinere
utilaje si
echipamente
Container
metalic
Se valorifica
la unitati
specializate
-
Deseuri periculoase
Denumirea
deseului
Periculozitate
Conform
Anexei I.E
Din OUG
78/2000
Starea
fizica
Codul
deseului
Conform
HG
856/2000
Sursa de
provenienta
Depozitare
temporara
Valorificare Eliminare
Baterii uzate Periculos S 160601
Activitatea de
intretinere
auto
Nu se depoziteaza
Se predau
la schimb
-
Uleiuri de
motor,
transmisie si
ungere uzate,
Periculos L
130202
Activitatea de
intretinere
utilaje si auto
Nu se depoziteaza
- Schimbul de
ulei se face
la unitati
specializate
Ulei de
transformator
Periculos L
160209 Activitatea de
transport si
transformare
a energiei
electrice
intretinere
Nu se depoziteaza
Se preda la
unitati
specializate
-
Clasificarea poluantilor:
1. Oxizii de azot: se formează în procesul de ardere datorită prezentei unei cantităti mari
de monoxid în aer care în prezenta oxigenului de aer se transformă sub actiunea razelor
ultraviolete în NO2, care în prezenta umiditătii formează acid azotic.
2. Oxizii de sulf: sunt clasificati în dioxid de sulf – SO2, trioxid de sulf – SO3,acid
sulfuros – H2SO3, acid sulfuric - H2SO4.
3. Oxizii de carbon: se formează în gazele de evacuare ca rezultat al arderii incomplete,
determinată de deficitul de oxigen.
4. Aldehide: se formează prin oxidarea partială a combustibilului în timpul arderii si
chiar si în conducta de evacuare.
5. Fumul: se formează de la emisiile motoarelor Diesel care reprezintă o suspensie de
compusi de carbon asociati cu gudroane si hidrocarburi în gazele de evacuare.
6. Particule de suspensie: se formează din carbon si hidrocarburi (fum).
23
Surse de poluare a aerului
• emisii de gaze, pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor
de transport;
• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de transport.
• emisii de compusi organici volatili (C.O.V.) rezultate din stocarea si manipularea
combustibililor (in cazul in care se vor utiliza combustibili din categoria benzinelor).
Aceste surse posibile de poluare a aerului, dupa perioada de amenajare a obiectivului vor
fi reduse.
• pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor de
transport
In perioadele secetoase si cu temperaturi ridicate, rularea mijioacelor de transport pe
drumurile tehnologice determina emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile, antrenate de pe
suprafata de rulare.
Aceste emisii pot fi reduse prin stropirea cu apa a drumurilor daca este cazul, fapt care va
contribui si la reducerea emisiilor fugitive de pulberi datorate actiunii factorilor atmosferici
(vant).
• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de
transport
Mijloacele de transport auto si utilajele care vor functiona, vor fi actionate de motoare
Diesel. Se estimeaza ca tipurile de utilaje si mijloace de transport precum si consumurile
corespunzatoare vor fi cele prezentate in tabelele urmatoare:
Consumuri sped/ice de carburanti ale utilajelor
Utilaj, mijloc de transport
Consum
utilaje
1 /h /bu c .
Excavatorr 1700
17
Camion de transport cu platforma
16
Incarcator frontal Stalowa
15
Autobasculante 16 t
16
Autobetoniera
18
Tractor cu remorca
6
Draalina hidraulica DC senile
17
Buldozer DC senile
13
Macara pe pneuri
15
24
Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor tip
Diesel, prezentati de metodologia Corinair, sunt urmatorii:
1. Pulberi:……………….. 5,6 g/1
2. SOX:…………………...0,6 g/1
3. NOX:………………...... 3,8g/l
Pulberi
Debitele masice de pulberi pentru utilajele cu motoare Diesel
Utilaj, mijloc de transport
Consum
utilaje
1/h
Factor
de
emisie
g/1
DEBIT
MASIC
-g/h-
DEBIT
MASIC
CONFORM
ORDINULUI
462/93
Excavator S 1700 17 5,6 95,2 500
Excavator S 1700 16 5,6 89,6 500
Camion de transport cu platforma 15 5,6 84 500
Incarcator frontal Stalowa 16 5,6 89,6 500
Autobasculante 1 6 t 18 5,6 100, 500
Autobetoniera 6 5,6 33,6 500
Tractor cu remorca 17 5,6 95,2 500
Draglina hidraulica pe senile 13 5,6 72,8 500
Buldozer pe senile 15 5,6 84 500
Debitele masice de SOxpentru utilajele actionate de motoare Diesel NOX SOx
Utilaj, mijioc de transport Consu
m
utilaje
1/h
Factor de
emisie
DEBIT
MASIC -
g/h/buc
DEBIT MASIC
CONFORM ORD.
462/93 -g/h/buc.-
Excavator S 1700
17
0,6
10,2
5000
Camion de transport cu
platforma
16
0,6
9,6
5000
Incarcator frontal Stalowa
15
0,6
9
5000
Autobasculante 16 1
16
0,6
9,6
5000
Autobetoniera
18
0,6
10,8
5000
Tractor cu remorca
6
0,6
3,6
5000
Draglina hidraulica pe senile
17
0,6
10,2
5000
Buldozer pe senile
13
0,6
7,8
5000
25
Macara pe pneuri platforma 15 0,6 9 5000
Incarcator frontal Stalowa
15
3,8
57
5000
Autobasculante 16 1
16
3,8
60,8
5000
Autobetoniera
18
3,8
68,4
5000
Tractor cu remorca
6
3,8
22,8
5000
Draglina hidraulica pe sene
17
3,8
64,6
5000
Buldozer pe senile
13
3,8
49,4
5000
Macara pe pneuri
15
3,8
57
5000
Valorile estimate pentru debitele masice de poluanti se situeaza sub valorile maxime
admisibile prevazute de Ordinal 462/1993.
• Emisii de compusi organici volatili (C. O. V.) rezultate din stocarea si manipularea
motorinei
Stocarea si manipularea motorinei in butoaiele metalice din depozitul provizoriu de
carburanti determina emisii de compusi organici volatili. Datorita faptului ca motorina este un
carburant putin volatil, emisiile de C.O.V. sunt reduse si nu contin tetraetil de plumb.
Prognozarea poluarii aerului
Emisiile de poluanti (gaze si pulberi) rezultate pe perioada amenajarii, nu vor genera un
impact semnificativ asupra calitatii aerului.
Emisiile de noxe rezultate din activitatea de amenajare a obiectivelor de investitii, se
situeaza sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/1993.
In aceste conditii, impactul asupra aerului se va situa in limite normale.
Dupa perioada de finalizare a investitiei, toate aceste noxe se vor elimina in totalitate,
iar functionarea obiectivelor de investitii nu va implica poluarea aerului.
Masuri de diminuare a impactului
Impactul asupra aerului datorat deplasarii mijloacelor de transport, se poate diminua prin
stropirea cu apa a drumurilor tehnologice in perioadele in care se inregistreaza temperaturi ridicate
ale aerului atmosferic.
Prin efectuarea periodica a reviziilor motoarelor in atelierele specializate, se poate
diminua impactul asupra aerului datorat functionarii defectuase a utilajelor si mijloacelor de
transport.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in perioada
de executie in amplasamentul studiat, sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafete relativ
mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau
asemanatoare.
26
Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare -epurare - evacuare in
atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor,
se pune pentru obiectivele din amplasamentul bazei de productie si anume, pentru instalatiile de
preparare a betoanelor, mentionandu-se ca:
montarea de sisteme de captare-epurare (retinere particule)
este necesara la silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare-scuturare)
- eficienta de 99%;
referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii
tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;
lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol; concentrarea lor intr-
un singur amplasament este benefica, diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
fluxul cimentului va fi strict controlat, incepand din silozuri sau locul de punere in opera,
prin procurarea de sisteme pneumatice inchise, silozuri prevazute cu filtre, buncare de
impulsionare, autocisterne specializate.
pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloacele de transport vor fi dotate cu
roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul
unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse
in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Se recomanda ca la lucrari sa se
foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc
emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.
alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii centralizate;
pentru utilajele ce sunt dispersate la diferite puncte de lucru, alimentarea se poate face cu
autocisterne dar in locuri situate in afara emisiilor de praf;
procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,
sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor;
drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se
reduce praful.
In perioada de exploatare a lucrarilor propuse a se realiza in lucrarea de fata, sursele de
poluare ale aerului sunt constituite din:
1. Traficul autoutilitarelor folosite pentru aprovizionarea unitatilor ( hoteluri si pensiuni);
2. Traficul autocarelor si a autoturismelor pentru transportul personalului si a turistilor;
Energia termică se va asigura electric pentru toate incintele și unele spații de
recreere.
27
2.10. Utilizarea terenului necesar pentru executia proiectului.
Situaţiile ocupărilor definitive de teren pentru fiecare obiect de investiţii ce face parte
din Obiectivul de Investiţii General: „CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI
SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-
MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ”.
Terenul necesar se afla în extravilanul comunei Arefu, având urmatoarele suprafeţe:
1. Pârtia de schi A1:
2. Instalaţia de transport pe cablu
3. Pârtia de schi A2
4. Covor rulant
28
5. Infrastructura de agrement la baza pârtiei de schi formată din: piscină, spaţii
pentru activităţi recreative şi aerosolar pentru aerohelioterapie, loc de joacă pentru copii, teren
de sport multifuncţional, teren amenajat pentru picnic şi parcare.
6. Turbăria din Poiana Molivişu
7. Instalaţia de apă potabilă şi canalizare (utilităţi)
Terenurile pe care urmează să se execute lucrările pentru alimentare cu apă şi
canalizare fac parte din domeniul public şi vor fi puse la dispoziţia proiectului de către
beneficiar, libere de orice sarcini.
Suprafaţa de teren ce urmează a fi ocupata definitiv pentru realizarea lucrărilor de
investiţii propuse:
Clădire pompe apă brută 100 m2
Gospodăria de apă tratată 400 m2
Staţie de epurare 470 m2
Cămine vane 18 m2
Total 988 m2
Suprafaţa de teren ocupată temporar: Conducte apă şi canal: 2500 m2.
29
Necesarul mediu zilnic de apă potabilă pentru obiectivele ce fac obiectul prezentului
proiect este 960 mc/zi.
8. Drum acces pârtie
Necesarul de energie electrică pentru varianta propusă promovării este de 26
MWh/lună, puterea medie 35kW.
9. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare
Sunt analizate în faza SF a proiectului realizarea următoarelor obiecte și instalații de
investiție:
a. instalație de alimentare cu apă potabilă. Va fi alcătuită din:
- surse de apă (captarea) - 5,
- aducțiuni - 5,
- statiile de tratare containerizate a apei potabile - 5,
- stațiile de pompare - 6,
- inelul de inalta presiune cu apa potabila - 1.
Surse de apă (captări)
Se vor monta cinci instalatii de captare tip crib: una in aval de obiectivul turistic, două
în Poiana Moliviș si doua pe paraurile dinspre E si V de zona E.
Amplasamentul instalatiilor de captare tip crib au fost stabilite pe cursul pârâurilor din
zonă. Astfel pe amplasamentul ales pentru executie se vor construi stavilare si se va lărgi albia
pârâurilor pentru reducerea vitezei apei astfel realizându-se o decantare a apei. Instalatia de tip
crib va fi montata in nisip cuartos astfel realizandu-se o buna filtratre. Inainte de inceperea
constructiei elementelor captării se va face analiza chimica a apei si se va măsura debitul
pârâurilor.
Captarea are sistemul de colectare al apei format din tuburi perforate (drenuri) cu
secţiune ovoidală. În exterior se montează un filtru de piatră. Apa colectată este transportată
30
prin aducţiune la staţia de tratare din care este apoi pompata cu ajutorul statiei de pompare in
reteaua de inalta presiune.
Captarea, formată din minim trei astfel de baterii de drenuri Dn 355, montate de-a
lungul albiei, a fost calculată în ipoteza asigurării unui debit necesar corespunzător tututror
categoriilor de consumatori rezultând un debit de dimensionare cumulat de QIIC = 150 l/s
pentru toate punctele de captare.
In aval de instalație se va monta o statie de tratare a apei potabile si o statie de
pompare.
Debitele rezultate vor fi tranzitate prin intermediul unei retele realizata din PEID,
SDR17, PN6, De 315x18.7 către gospodaria de apa unde urmeaza a fi tratata, dezinfectata si
distribuita la consumatori.
Spatiul afectat de acest tip de captare este o suprafata de 120 m2 iar pentru zona de
protectie sanitara se vor utiliza 21 500 m2 (2,15 ha).
In complementarea instalatiei de captare de tip Crib se va face un punct de captare din
lacul de acumulare situat in aval de obiectivul turistic echipat cu pompe submersibile (1 activa
si una de rezerva) care va furniza apa necesară pentru acoperirea debitului cerut in caz de
secetă.
Inmagazinarea rezervei de apa pentru incendii va fi facuta in lacul de acumulare de
lângă captarea 1 care va fi un lac de apa nepotabilă, va acumula un volum de 2 500 mc apa
(suprafata ocupata la sol va fi de 500 m, adancimea lui va fi de 5 metri – un metru va fi luat
pentru protectie la inghet iarna) si va fi alimentat din pârâul Limpedea.
Instalatii de aductiune
Instalatiile de aductiune a apei de la surse este formata din conducta de PEID Dn 300,
Pn6, cu lungimea de 200 m montată îngropat, la adâncimea de 1,20 m deasupra generatoarei
superioare, prin care apa captata in instalatia tip crib este adusă spre statia de tratare
containerizata pentru fiecare instalatie de tip Crib.
O conducta de PEID cu lungimea de 100 m prin care pompele submersibile din lacul de
acumulare din aval de obiectivul turistic pompeaza apa spre statia de tratare containerizata cu
numarul 1.
Lungimea totala a retelelor de aductiune este de 1 150 m.
Suprafata afectata de reteaua de aductiune a apei este de 1 150 m2.
Suprafata afectata de rezervorul de la varful partiei este de 365 m2.
Stațiile de tratare containerizate a apei potabile
31
De la o instalatie de captare apa brută este pompată catre statia de tratare
containerizată. Necesitatea acesteia precum si elementele componente exacte vor fi stabilite in
urma buletinele de analiza ale apei din instalatia tip crib si a apei din lacul de acumulare in
urma cărora se vor stabili indicatorii de calitate ai apei prelevate din instalatiile de captare.
Pompa dozatoare (floculant / coagulant/ control pH),
- Decantor lamelar,
- Tubulatura de amestec,
- Filtru multimedia tancuri,
- Pompa pentru spalarea inversa,
- Valve automate si sistemul de conducte,
- Valva pentru evacuarea aerului,
- Pompa dozatoare hipoclorit de sodiu pe distributie,
- Recipient pentru stocarea substantelor chimice,
- Containere izolate termic,
- Intrerupator de presiune diferentiala,
- Panou de comanda PLC.
Spatiul afectat de statia de tratare containerizata este de 18 m2.
Stațiile de pompare
Pentru asigurarea debitului si presiunii in retelele de aductiune si de distributie si
debitului necesar pentru combaterea incendiului se propune construirea a unor grupuri de
pompare formate din 2 sau mai multe pompe dintre care una este de rezerva. Grupurile de
pompare funcţionează automat, menţinând presiunea din sistem constantă, în cazul grupurilor
echipate cu traductor de presiune şi convertizor de frecvenţă sau într-un interval reglat, in cazul
grupurilor echipate cu presostate pentru fiecare electropompă. Pentru asigurarea debitului de
consum necesar, electropompele intră în funcţiune şi se opresc succesiv, astfel realizându-se şi
o economie de energie electrică, funcţionând numai atâtea electropompe câte sunt necesare
pentru asigurarea debitului.
Se vor folosi urmatoarele tipuri de pompe pentru: captarea din lacul de acumulare din
aval de obiectivul turistic se vor folosi doua pompe submersibile capabile sa pompeze un debit
egal cu QIIC echipate cu economizor de energie (P = f(Q)). reteaua de distributie a apei
potabile se vor utiliza țase statii de pompare compuse din doua sau mai multe pompe dintre
care una este de rezerva montate in interiorul unei camere cu suprafata de 30 mp. Suprafata
totala afectata de aceste statii de pompare este de 200 mp. alimentarea zonei din varful partiei
de ski se va folosi un grup de pompare dimensionat sa acopere cerinta de apa medie a acelei
zone montat intr-o camera cu suprafata de 30 mp.
Toate grupurile de pompare vor fi echipate cu economizoare de energie electrica
(P=f(Q)) mai putin statia de pompare care alimenteaza varful partiei de ski. Aceasta statie de
32
pompare va fi amplasata la baza partiei de schi la cota +1 200m, va fi echipata cu o pompa
activa si una de rezerva cu debitul nominal de 7 l/s, inaltimea de pompare 423 mCA (30 bari).
Ea se va alimenta din inelul de presiune cu o conducta de PEID, SDR17, PN6; De 315x18.7; L
= 50 m.
Conducta de refulare va fi din oțel Dn 115, presiune nominala de 50 bari, cu lungimea
de 1000 m prin care se pompeaza apa potabila spre vârful pârtiei. Pentru inmagazinarea apei
si a rezervei de apa pentru incendii necesara zonei superioare a pârtiei de schi s-a prevazut
executia unei baterii de 3 rezervoare de inmagazinare cu capacitatea de 125.1 mc fiecare,
amplasat la cota terenului amenajat. Rezervorul va fi de tip cilindric suprateran cu carcasa
realizata din placi metalice din otel galvanizat la cald avand grosimea de 3 mm si dimensiuni
de 2,55 m * 1,25 m ambutisat si perforat din fabrica care va fi prins cu suruburi (Φ 12), piulite
si garnituri de etansare la locul de montaj. Rezervorul este fixat cu bare curbate prinse de
fundatia betonata prin buloane.
Inel de inalta presiune pentru apa potabila
Pentru alimentarea cu apa a tuturor zonelor componente ale obiectivului turistic Ghiţu-
Molivişu ce urmeaza a se dezvolta in conditii de continuitate si siguranta, s-a procedat la
proiectarea unui inel de apa ce se va executa din conducta de PEID, PE100, SDR6, PN32, De
355x59mm care inconjoara tot obiectivul. In acest inel vor fi injectate toate debitele de apa
captate de la toate punctele de captare si tratate in statiile containerizate.
Retea de aductiune a apei (140 m),
Inel de distributie a apei Dn 355 (l = 8 310 m)
Alimentare cu apa a capatului superior al partiei Dn 100 (l = 1 000 m).
Lungimea acestui inel este de 11 000 m, suprafata afectata fiind de 11 000 mp.
b. instalație de canalizare și stații de epurare.
Instalațtia de canalizare va fi în sistem divizor pentru toti locuitorii care sunt deserviţi
de reţeaua de apă, avînd în componenţă staţii de epurare zonale amplasate astfel încât
scurgerea apelor menajere către acestea să se facă gravitaţional având următoarele
caracteristici principale ale construcţiilor şi instalaţiilor.
Instalație de canalizare
Canalizarea apelor menajere va fi de tip ramificat. Va fi alcătuită din canale închise din
PVC-KG cu diametrul minim de 250 mm, lungime 9 500 m, îngropate, cu pantă
corespunzătoare realizării unor viteze de curgere cuprinse între 0,70 şi 5,0 m/s;
Apa menajeră va fi epurata prin intermediul statiilor de epurare 1, 2…,5. Pe traseul
retelei se vor prevedea camine de curatare la fiecare 50 metri de conducta, reducerea vitezei
33
apei realizandu-se prin intermediul caminelor de rupere de panta. Suprafata afectata de reteaua
de canalizare va fi 8 000 m2.
Stații de epurare
Se vor monta cinci staţii in functie de necesar (in investiţia initiala se vor monta câte 1
statie de epurare de 200LE pentru fiecare gospodărie de apa, urmând ca in functie de evolutia
volumelor de apa de tratat sa se completeze până la atingerea debitului nominal);
Echipamentele tehnologice ale staţiei de epurare sunt montate în soluţie îngropat într-
un bazin de beton armat. Statia de epurare containerizata va asigura tratarea mecano-biologică
a apelor menajere. Apa menajeră intra in statia de pompare in care este amplasat un coș gratar
rar cu curatire manuala si dispozitiv cu scripete pentru ridicarea acestuia.
Statia de pompare necesita un rezervor tampon de beton amplasat la cota stabilita in
proiect, functie de cota de intrare a retelei de canalizare in statia de epurare in care se face
linistirea si omogenizarea ei.
Gratarul rar va fi realizat din otel inox si va avea interspatiul dintre bare de 20 mm.
Reziduurile ramase in cos vor fi colectate manual si depozitate intr-un container, in
vederea evacuarii lor din statia de epurare. Apa uzata va fi pompata catre obiectele tehnologice
din aval de catre doua unitati de pompare submersibile (1A + 1R) dimensionate pentru fiecare
unitate compacta de epurare.
Modulul de epurare biologica cu namol activat va fi realizat in cadrul unitatii compacte
de epurare, subteran. Modulul biologic va fi echipat cu elemente de aerare cu bule fine si
sistem de distributie a aerului pentru procesele biologice ce au loc in acest compartiment. In
urma proceselor metabolice, substantele biodegradabile din apa uzata ajung sub forma
dizolvata in apa, respectiv se elimina sub forma de azot sau bioxid de carbon. Functionarea
suflantei ce alimenteaza zona aeroba este in functie de concentratia oxigenului dizolvat in apa,
asfel incat valoarea acestuia sa nu scada sub 2 mg/l. Aerarea zonei aerobe se realizeaza cu
ajutorul a doua suflante prevazute cu convertizor de frecventa.
Concentratia de materii solide in suspensie si de oxigen dizolvat va fi monitorizata cu
ajutorul unui unui sistem de masura si control.
Efluentul epurat va fi lipsit de materii solide in suspensie, acestea indepartand chiar si anumiti
tipi de virusi nemaifiind necesara dezinfectia finala prin clorinare sau sterilizare cu raze UV.
Apa epurata va curge gravitational catre bazinul de permeat si apoi mai departe pe preaplinul
acestuia catre caminul de evacuare/probe.
Debitele rezultate din stațiile de epurare precum si emisarul in care se devarsa apa sunt
prezentate mai jos:
34
Namolul activ in surplus este stabilizat aerob, sedimentat, pompat, uscat si stocat in
containere ermetice pe platforma de stocare. Periodic se face colectarea acestor containere si
continutul lor este folosit in agricultura sau stocat in unitati agrementate.
Statia de epurare este o constructie compacta, suprafata necesara este:
Pentru statia de epurare 1 sunt necesari 470 mp.
Pentru statia de epurare 2 sunt necesari 470 mp.
Pentru statia de epurare 3 sunt necesari 630 mp.
Pentru statia de epurare 4 sunt necesari 470 mp.
Pentru statia de epurare 5 sunt necesari 1200 mp.
Statiile de epurare vor fi imprejmuite si prevazute cu poarta pentru acces si iluminat
exterior pe timp de noapte.
c. instalație de canalizare a apelor meteorice.
Apele meteorice sunt colectate prin rigole stradale și deversate in emisari naturali.
Pentru apele meteorice din zona parcărilor se prevede colectarea lor prin rigole cu
grătar și conducte în vederea trecerii printr-un separator de hidrocarburi care vor fi montate de
proprietarul parcarii (public sau privat) in amonte de bransarea canalizarii parcarii in reteaua
publica de canalizare pluviala sau inainte de deversarea apei in emisar.
Rezervoarele de inmagazinare apa pluviala se vor efectua din beton armat si vor avea
volumul de 720 metri cubi si vor fi amplasate sub drum. Ele vor prelua apa pluviala de pe
versanti si din rigolele drumurilor, precum si apa paraurilor si torentilor din zona.
Din aceste rezervoare va porni reteaua de apa conventional curata care va fi folosita
pentru producerea de curent electric (cu ajutorul hidro-turbinelor).
Suprafata afectata de fiecare rezervor va fi de 180 metri patrati.
35
Captarea cursurilor pârâurilor se va face pe albia lor printr-un rezervor deschis de beton
armat cu volumul de 720 mc amplasat pe cursul lor precum si in puncte de cota minima de-a
lungul drumului, la baza caruia se va prevedea un racord pentru o conducta de polietilena de
inalta densitate PEID cu diametrul de 300mm. In caz ca acest racord nu poate prelua tot debitul
de apa care curge in pârâu (din cauza unei ploi puternice), apa va depasi nivelul peretelui si va
refula in rigola drumului, urmând a fi preluata de urmatorul rezervor.
La racordul de polietilena de inalta densitate se va lega o conducta care va avea pe
traseul ei o turbina generatoare de curent.
Lungimea retelei de canalizare apa conventional curata este de 9000 metri.
Suprafata afectata de retea este de 9 000 m2.
2.11.Durata constructiei, functionării, dezafectarea si esalonarea perioadei de
implementare a proiectului.
Perioada de execuţie propusă pentru realizarea proiectului este de 36 de luni de la
primirea fondurilor de investiţie.
Durata de funcţionare estimată a investiţiei este de minim 30 ani, circa 365 zile/an de
functionare, 24 ore/zi, 8 760 ore/an.
Funcţionarea obiectivului este nedeterminată. În eventualitatea încetării activităţii şi
dezvoltării unei alte forme de activitate, va fi necesară dezafectarea instalaţiilor.
Dacă se pune problema încetării activităţii şi schimbării destinaţiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe
amplasament (sol, subsol, apa, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a
amplasamentului datorat activităţii propuse (Bilanţ de Mediu).
În timpul realizării investiţiei, ca si la finalizarea lucrărilor, se vor lua măsuri de
protecţie a factorilor de mediu.
În caz de încetare înainte de termen a activităţii, indiferent de motivele ce o determina
operatorul va prezenta la Agenţia pentru Protecţia Mediului o documentaţie care sa prevadă:
lucrări specifice pentru redarea în circuitul economic a suprafeţelor de teren afectate în timpul
desfăşurării activităţii si va executa aceste lucrări de refacere.
Se va respecta programul de monitorizare postînchidere a factorilor de mediu.
Activitatea de exploatere în perimetru va influenţa factorii de mediu doar pe perioada
desfăşurării lucrarilor de constructie a obiectivelor propuse si a lucrărilor de reabilitare a
mediului.
O data cu finalizarea acestor activităţi încetează si impactul asupra tuturor factorilor de
mediu.
36
2.12. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului.
Situaţia existentă
Zona Ghițu-Moliviș beneficiază din plin de toate elemente caracteristice pentru atragerea
turiștilor:
culmi muntoase bine împădurite, cu versanti nordici favorabili pentru amenajarea
pârtiilor de schi,
zone mai puţin accidentate, unde vârfurile cele mai înalte sunt acoperite cu pășuni -
goluri alpine,
cursuri de apă,
o extinsă zonă depresionară, favorabilă pentru dezvoltarea unei statiuni turistice cu
functiuni diverse (zona de agrement si cazare pe tot parcursul anului), ocupată, în mare
parte de un zăcământ de turbă.
Se observă influența antropică asupra zonei, care constă în:
plantații de foioase și molid realizate în anii ‟60 – „70 de Ocolul Silvic Vidraru,
cabane ale Ocolului Silvic,
rulote ocupate de muncitori forestieri,
drum județean, drumuri forestiere și poteci, stâne,
linii electrice de medie tensiune LEA 20 kV. Poiana Moliviş este strabatută de linia
electrică aeriană LEA 20 kV CHE Vâlsan care face legătură între Staţia 220/110/20 kV
Arefu şi Centrala Hidroelectrică Vâlsan. În interiorul poienii Moliviş există o derivaţie
din LEA 20 kV CHE Vâlsan care alimentează singurul post de transformare din zona
Ghiţu Molivişu, PTA 1.4.311 Molivişu 20/0,4 kV, 40 kVA.
releu de telecomunicații și cabină aflate în conservare.
În prezent terenurile pe care se doreşte realizarea obiectelor de investiţie sunt ocupate de
păduri, pășune și rezervație naturală de interes județean.
Nu sunt amplasate pe acest teren la acest moment alte surse de poluare a apei, aerului şi
solului.
Nu sunt necesare lucrări de demolare de construcţii. Zona Ghiţu-Moliviş este accesibilă
prin două căi: din DN 7C (Curtea de Argeş-Vidraru) se intră pe DJ 703I ce inconjoară Poiana
Moliviş pe partea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I pe partea de vest a
poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est a
Poienii Moliviş.
37
Traficul rutier, activitățile silvice și pășunatul constituie factorii perturbatori atropici cei
mai importanţi din zonă.
În cadrul acestui proiect vor fi luate în considerare trei alternative:
b1. Alternativa a nu face nimic;
b2. Alternativa a face minimum;
b3. Alternativa rezonabilă de a realiza un proiect bazat pe un concept (o alternativă
tehnologică).
Evaluarea impactului a fost efectuata pentru alternativa b.3 acceptata si recomandata de
elaboratorul Studiului de fezabilitate.
b.1 Alternativa de a nu face nimic reprezintă alternativa de bază a analizei a acestui
proiect şi mai este denumită şi scenariul inerţial.
A nu face nimic este o alternativă inacceptabilă pentru Autoritatea Publică Locală –
comuna Arefu şi pentru Asociaţia de Dezvoltarea Intercomunitară Molivişu, Judeţul Argeş,
deoarece:
- turismul în această zonă va fi practic inexistent. Zona Ghiţu-Molivişu oricât ar fi de
frumoasă, în lipsa unui proiect care să ducă la dezvoltarea turismului, rămâne
nevizitabilă, o zonă inexistentă pe hărţile turistice ;
- încasările la bugetul local vor fi doar în limitele actuale şi nu se întrevede o dezvoltare a
acestora decât pe baza dezvoltării turismului montan.
-
Masivul Ghiţu
38
Poiana Molivişu
b.2 Alternativa a face minimum ar putea fi:
- Crearea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas pe actualele drumuri şi
trasee forestiere (vezi poza de mai jos);
- Construirea de piste pentru cicloturism;
- Construirea punctelor (foişoarelor) de observare / filmare / fotografiere în zonele înalte ale
masivului Ghiţu.
39
b.3 Alternativa de a realiza un proiect bazat pe un concept (o alternativă tehnologică).
Această alternativă porneşte de la prevederile Master Planului în turism din zona
Argeşului ce are în vedere:
1. Activităţi montane vizând în acelaşi măsură clientela locală şi clientela de sejour;
2. Dezvoltarea unei oferte familiale şi cu echipamente adaptate pentru învăţarea schiatului;
3. Dezvoltarea unei oferte multi-sezoane în cadrul marelui pol turistic de la Vidraru;
4. Primarea aspectului de educaţie a mediului printr-un cadru discret de urbanizare şi protecţia
turbăriei de vale.
În cadrul acestei alternative de a realiza un proiect bazat pe un concept (o
alternativă tehnologică) se propun:
1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare,
2. Infrastructura generala si specifica de turism din arealul Ghitu- baza partiei A1,
3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”,
4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu,
5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a partiei,
6. Partia A1,
7. Partia A2,
8. Realizare retele electrice de diatributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului
Ghitu - Molivisu,
9. Valorificarea resurselor regenerabile de energie.
Acest scenariu de a realiza un proiect bazat pe un concept pleacă de la configuraţia
finală, propusă, a acestei zone ce este prezentată mai jos (configuraţie ce face parte din PUZ):
40
Zona A - Intro - La sud vest de Poiana Moliviş
41
Zona B - Lacul
Lac natural, Panou de informare turisticã, Parc cu bănci şi loc mic de joacă pentru copii,
hoteluri şi restaurante, Alei de acces, 8 - loc de promenadă.
42
Zona C - Satul de Vacanţã
Zona D – Pensiuni
43
Zona E - Centrul Montan : Panou de informare turistică, biserică, punct sanitar (dispensar),
hotel, pensiune, pârtie de schi pentru copii, punct de închiriere schiuri şi sănii , parc cu loc de
joacă pentru copii şi alei pentru biciclişti, restaurant, parc de distracţii, parcare, magazin etc.
Zona G - Baza pârtiei
44
Zona H
Poiana Moliviş
Zona de sus a pârtiei: Panou de informare turistică, Salvamont, pistă heliport, Observator
turistic, Staţie meteo, centru destinat concursurilor de orientare turistică, înconjurat de pistă de
atletism, zonă decolare parapantă şi planor, centru pentru închiriat schiuri şi sănii, centru
închiriere ATV-uri, parcare ATV-uri, maşini de teren, stâna turistică, alei de acces, refugiu
montan.
45
Avantajul scenariului recomandat consta în faptul ca proiectul propus dezvolta un concept
nou, în aceasta zona, concept ce poate fi definit ca “turism pe toata perioada anului” .
Acest obiectiv se înscrie şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Turismului
SCHI ÎN ROMÂNIA, program de interes naţional pentru dezvoltarea turismului cu
componenta principală “turism pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă”.
Programul a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 418 din 16.11.2006.
Lucrări propuse
Proiectul în faza SF cu denumirea “Crearea infrastructurii generale şi specifice
activităţilor de turism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu, Comuna Arefu, Judeţul Argeş”
propune să se construiască următoarele obiecte și instalații: alimentare cu apa și canalizare,
alimentare cu energie electrică, amenajări pentru turism (infrastructura de la baza partiei –
spații de joaca, spații de relaxare, bazinpiscina, parcare), protejarea zonei de turbarie si punerea
ei in valoare (prin simple amenajari de alei, imprejmuiri, etc), construirea pârtiilor de schi cu
dotarea necesara (spatii administrative, telegondola, mașini de bătut zapada, tunuri de zăpadă,
covor rulant, nocturnă), construirea unui observator turistic in golul alpin.
Sunt analizate în faza SF a proiectului realizarea următoarelor obiective de investiții
prezentate în continuare.
Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare
a. instalație de alimentare cu apă potabilă. Va fi alcătuită din:
- surse de apă (captarea) - 5,
- aducțiuni - 5,
- statiile de tratare containerizate a apei potabile - 5,
- stațiile de pompare - 6,
- inelul de inalta presiune cu apa potabila - 1.
Surse de apă (captări)
Se vor monta cinci instalatii de captare tip crib: una in aval de obiectivul turistic, două
în Poiana Moliviș si doua pe paraurile dinspre E si V de zona E.
Amplasamentul instalatiilor de captare tip crib au fost stabilite pe cursul pârâurilor din
46
zonă. Astfel pe amplasamentul ales pentru executie se vor construi stavilare si se va lărgi albia
pârâurilor pentru reducerea vitezei apei astfel realizându-se o decantare a apei. Instalatia de tip
crib va fi montata in nisip cuartos astfel realizandu-se o buna filtratre. Inainte de inceperea
constructiei elementelor captării se va face analiza chimica a apei si se va măsura debitul
pârâurilor.
Captarea are sistemul de colectare al apei format din tuburi perforate (drenuri) cu
secţiune ovoidală. În exterior se montează un filtru de piatră. Apa colectată este transportată
prin aducţiune la staţia de tratare din care este apoi pompata cu ajutorul statiei de pompare in
reteaua de inalta presiune.
Captarea, formată din minim trei astfel de baterii de drenuri Dn 355, montate de-a
lungul albiei, a fost calculată în ipoteza asigurării unui debit necesar corespunzător tututror
categoriilor de consumatori rezultând un debit de dimensionare cumulat de QIIC = 150 l/s
pentru toate punctele de captare.
In aval de instalație se va monta o statie de tratare a apei potabile si o statie de
pompare. Debitele rezultate vor fi tranzitate prin intermediul unei retele realizata din PEID,
SDR17, PN6, De 315x18.7 către gospodaria de apa unde urmeaza a fi tratata, dezinfectata si
distribuita la consumatori.
Spatiul afectat de acest tip de captare este o suprafata de 120 m2 iar pentru zona de
protectie sanitara se vor utiliza 21 500 m2 (2,15 ha).
In complementarea instalatiei de captare de tip Crib se va face un punct de captare din
lacul de acumulare situat in aval de obiectivul turistic echipat cu pompe submersibile (1 activa
si una de rezerva) care va furniza apa necesară pentru acoperirea debitului cerut in caz de
secetă.
Inmagazinarea rezervei de apa pentru incendii va fi facuta in lacul de acumulare de
lângă captarea 1 care va fi un lac de apa nepotabilă, va acumula un volum de 2 500 mc apa
(suprafata ocupata la sol va fi de 500 m, adancimea lui va fi de 5 metri – un metru va fi luat
pentru protectie la inghet iarna) si va fi alimentat din pârâul Limpedea.
Instalatii de aductiune
Instalatiile de aductiune a apei de la surse este formata din conducta de PEID Dn 300, Pn6,
cu lungimea de 200 m montată îngropat, la adâncimea de 1,20 m deasupra generatoarei
superioare, prin care apa captata in instalatia tip crib este adusă spre statia de tratare
containerizata pentru fiecare instalatie de tip Crib.
O conducta de PEID cu lungimea de 100 m prin care pompele submersibile din lacul de
acumulare din aval de obiectivul turistic pompeaza apa spre statia de tratare containerizata cu
numarul 1.
Lungimea totala a retelelor de aductiune este de 1 150 m.
Suprafata afectata de reteaua de aductiune a apei este de 1 150 m2.
Suprafata afectata de rezervorul de la varful partiei este de 365 m2.
Stațiile de tratare containerizate a apei potabile
De la o instalatie de captare apa brută este pompată catre statia de tratare containerizată.
Necesitatea acesteia precum si elementele componente exacte vor fi stabilite in urma buletinele
de analiza ale apei din instalatia tip crib si a apei din lacul de acumulare in urma cărora se vor
stabili indicatorii de calitate ai apei prelevate din instalatiile de captare.
47
Pompa dozatoare (floculant / coagulant/ control pH),
Decantor lamelar,
Tubulatura de amestec,
Filtru multimedia tancuri,
Pompa pentru spalarea inversa,
Valve automate si sistemul de conducte,
Stațiile de pompare
Pentru asigurarea debitului si presiunii in retelele de aductiune si de distributie si
debitului necesar pentru combaterea incendiului se propune construirea a unor grupuri de
pompare formate din 2 sau mai multe pompe dintre care una este de rezerva. Grupurile de
pompare funcţionează automat, menţinând presiunea din sistem constantă, în cazul grupurilor
echipate cu traductor de presiune şi convertizor de frecvenţă sau într-un interval reglat, in cazul
grupurilor echipate cu presostate pentru fiecare electropompă. Pentru asigurarea debitului de
consum necesar, electropompele intră în funcţiune şi se opresc succesiv, astfel realizându-se şi
o economie de energie electrică, funcţionând numai atâtea electropompe câte sunt necesare
pentru asigurarea debitului.
Se vor folosi urmatoarele tipuri de pompe pentru:
- captarea din lacul de acumulare din aval de obiectivul turistic se vor folosi doua pompe
submersibile capabile sa pompeze un debit egal cu QIIC echipate cu economizor de
energie (P = f(Q)).
- reteaua de distributie a apei potabile se vor utiliza țase statii de pompare compuse din
doua sau mai multe pompe dintre care una este de rezerva montate in interiorul unei
camere cu suprafata de 30 mp. Suprafata totala afectata de aceste statii de pompare este
de 200 mp.
- alimentarea zonei din varful partiei de ski se va folosi un grup de pompare dimensionat
sa acopere cerinta de apa medie a acelei zone montat intr-o camera cu suprafata de 30
mp.
Toate grupurile de pompare vor fi echipate cu economizoare de energie electrica (P=f(Q))
mai putin statia de pompare care alimenteaza varful partiei de ski. Aceasta statie de pompare
va fi amplasata la baza partiei de schi la cota +1 200m, va fi echipata cu o pompa activa si una
de rezerva cu debitul nominal de 7 l/s, inaltimea de pompare 423 mCA (30 bari). Ea se va
alimenta din inelul de presiune cu o conducta de PEID, SDR17, PN6; De 315x18.7; L = 50 m.
Conducta de refulare va fi din oțel Dn 115, presiune nominala de 50 bari, cu lungimea de 1
000 m prin care se pompeaza apa potabila spre vârful pârtiei.
Pentru inmagazinarea apei si a rezervei de apa pentru incendii necesara zonei
superioare a pârtiei de schi s-a prevazut executia unei baterii de 3 rezervoare de inmagazinare
cu capacitatea de 125.1 mc fiecare, amplasat la cota terenului amenajat. Rezervorul va fi de tip
cilindric suprateran cu carcasa realizata din placi metalice din otel galvanizat la cald avand
grosimea de 3 mm si dimensiuni de 2,55 m * 1,25 m ambutisat si perforat din fabrica care va fi
prins cu suruburi (Φ 12), piulite si garnituri de etansare la locul
48
Inel de inalta presiune pentru apa potabila
Pentru alimentarea cu apa a tuturor zonelor componente ale obiectivului turistic Ghiţu-
Molivişu ce urmeaza a se dezvolta in conditii de continuitate si siguranta, s-a procedat la
proiectarea unui inel de apa ce se va executa din conducta de PEID, PE100, SDR6, PN32, De
355x59mm care inconjoara tot obiectivul. In acest inel vor fi injectate toate debitele de apa
captate de la toate punctele de captare si tratate in statiile containerizate.
- Retea de aductiune a apei (140 m),
- Inel de distributie a apei Dn 355 (l = 8 310 m)
- Alimentare cu apa a capatului superior al partiei Dn 100 (l = 1 000 m).
Lungimea acestui inel este de 11 000 m, suprafata afectata fiind de 11 000 mp.
Instalație de canalizare și stații de epurare.
Instalațtia de canalizare va fi în sistem divizor pentru toti locuitorii care sunt deserviţi
de reţeaua de apă, avînd în componenţă staţii de epurare zonale amplasate astfel încât
scurgerea apelor menajere către acestea să se facă gravitaţional având următoarele
caracteristici principale ale construcţiilor şi instalaţiilor.
Instalație de canalizare
Canalizarea apelor menajere va fi de tip ramificat. Va fi alcătuită din canale închise din
PVC-KG cu diametrul minim de 250 mm, lungime 9 500 m, îngropate, cu pantă
corespunzătoare realizării unor viteze de curgere cuprinse între 0,70 şi 5,0 m/s;
Apa menajeră va fi epurata prin intermediul statiilor de epurare 1, 2…,5.
Pe traseul retelei se vor prevedea camine de curatare la fiecare 50 metri de conducta,
reducerea vitezei apei realizandu-se prin intermediul caminelor de rupere de panta.
Suprafata afectata de reteaua de canalizare va fi 8 000 m2.
Stații de epurare
Se vor monta cinci staţii in functie de necesar (in investiţia initiala se vor monta câte 1
statie de epurare de 200LE pentru fiecare gospodărie de apa, urmând ca in functie de evolutia
volumelor de apa de tratat sa se completeze până la atingerea debitului nominal);
Echipamentele tehnologice ale staţiei de epurare sunt montate în soluţie îngropat într-
un bazin de beton armat.
Statia de epurare containerizata va asigura tratarea mecano-biologică a apelor menajere.
Apa menajeră intra in statia de pompare in care este amplasat un coș gratar rar cu curatire
manuala si dispozitiv cu scripete pentru ridicarea acestuia. Statia de pompare necesita un
rezervor tampon de beton amplasat la cota stabilita in proiect, functie de cota de intrare a
retelei de canalizare in statia de epurare in care se face linistirea si omogenizarea ei.
Gratarul rar va fi realizat din otel inox si va avea interspatiul dintre bare de 20 mm.
Reziduurile ramase in cos vor fi colectate manual si depozitate intr-un container, in
vederea evacuarii lor din statia de epurare. Apa uzata va fi pompata catre obiectele tehnologice
49
din aval de catre doua unitati de pompare submersibile (1A + 1R) dimensionate pentru fiecare
unitate compacta de epurare.
Modulul de epurare biologica cu namol activat va fi realizat in cadrul unitatii compacte
de epurare, subteran. Modulul biologic va fi echipat cu elemente de aerare cu bule fine si
sistem de distributie a aerului pentru procesele biologice ce au loc in acest compartiment. In
urma proceselor metabolice, substantele biodegradabile din apa uzata ajung sub forma
dizolvata in apa, respectiv se elimina sub forma de azot sau bioxid de carbon. Functionarea
suflantei ce alimenteaza zona aeroba este in functie de concentratia oxigenului dizolvat in apa,
asfel incat valoarea acestuia sa nu scada sub 2 mg/l. Aerarea zonei aerobe se realizeaza cu
ajutorul a doua suflante prevazute cu convertizor de frecventa. Concentratia de materii solide
in suspensie si de oxigen dizolvat va fi monitorizata cu ajutorul unui unui sistem de masura si
control.
Efluentul epurat va fi lipsit de materii solide in suspensie, acestea indepartand chiar si
anumiti tipi de virusi nemaifiind necesara dezinfectia finala prin clorinare sau sterilizare cu
raze UV. Apa epurata va curge gravitational catre bazinul de permeat si apoi mai departe pe
preaplinul acestuia catre caminul de evacuare/probe.
Namolul activ in surplus este stabilizat aerob, sedimentat, pompat, uscat si stocat in
containere ermetice pe platforma de stocare. Periodic se face colectarea acestor containere si
continutul lor este folosit in agricultura sau stocat in unitati agrementate.
Statia de epurare este o constructie compacta, suprafata necesara este:
- Pentru statia de epurare 1 sunt necesari 470 mp.
- Pentru statia de epurare 2 sunt necesari 470 mp.
- Pentru statia de epurare 3 sunt necesari 630 mp.
- Pentru statia de epurare 4 sunt necesari 470 mp.
- Pentru statia de epurare 5 sunt necesari 1200 mp.
Statiile de epurare vor fi imprejmuite si prevazute cu poarta pentru acces si iluminat
exterior pe timp de noapte.
Instalație de canalizare a apelor meteorice.
Apele meteorice sunt colectate prin rigole stradale și deversate in emisari naturali.
Pentru apele meteorice din zona parcărilor se prevede colectarea lor prin rigole cu
grătar și conducte în vederea trecerii printr-un separator de hidrocarburi care vor fi montate de
proprietarul parcarii (public sau privat) in amonte de bransarea canalizarii parcarii in reteaua
publica de canalizare pluviala sau inainte de deversarea apei in emisar.
Rezervoarele de inmagazinare apa pluviala se vor efectua din beton armat si vor avea
volumul de 720 metri cubi si vor fi amplasate sub drum. Ele vor prelua apa pluviala de pe
versanti si din rigolele drumurilor, precum si apa paraurilor si torentilor din zona.
Din aceste rezervoare va porni reteaua de apa conventional curata care va fi folosita pentru
producerea de curent electric (cu ajutorul hidro-turbinelor).
Suprafata afectata de fiecare rezervor va fi de 180 metri patrati.
Captarea cursurilor pârâurilor se va face pe albia lor printr-un rezervor deschis de beton armat
cu volumul de 720 mc amplasat pe cursul lor precum si in puncte de cota minima de-a lungul
50
drumului, la baza caruia se va prevedea un racord pentru o conducta de polietilena de inalta
densitate PEID cu diametrul de 300mm. In caz ca acest racord nu poate prelua tot debitul
de apa care curge in pârâu (din cauza unei ploi puternice), apa va depasi nivelul peretelui si va
refula in rigola drumului, urmând a fi preluata de urmatorul rezervor.
La racordul de polietilena de inalta densitate se va lega o conducta care va avea pe
traseul ei o turbina generatoare de curent.
Lungimea retelei de canalizare apa conventional curata este de 9000 metri.
Suprafata afectata de retea este de 9 000 m2.
Infrastructura generala si specifica de turism din arealul Ghitu- baza partiei A1,
Centrul de agrement va avea următoarea structură:
- Aqua Club: Piscina cu etaj (terasa) în clădire de sticla (transparenta) (S = 260 m2).
Bazinul piscinei cu suprafaţa de 165 mp, se va realiza din beton armat cu finisaje care
să respecte normele din punct de vedere al siguranţei şi sănătăţii publice. Piscina va fi realizată
astfel încât va putea reţine un volum de apă de peste 100 mc şi va fi echipată cu: echipament
de bazin, echipament de filtrare, echipament de incălzire apă, instalaţie de tratare apă.
Grupurile sanitare vor fi structurate prin pereţi portanţi din zidărie de cărămidă,
legătura cu structura noii clădiri realizându-se prin dornuri la nivelul infrastructurii şi prin
stâlpişori de beton la nivelul pereţilor.
Acoperişul se va realiza din ferme metalice sau din lemn, ancorat în structura pereţilor
cu efect de solidarizare a acestora.
- loc de joaca pentru copii (S = 100 m2),
- foișor (S = 36 m2) și teren amenajat în aer liber pentru odihnă, picnic. Foisorul va fi
încalzit cu calorifere electrice pentru mentinerea unei temperaturi a aerului situata între
17 – 21 oC
Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”.
Pentru asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă se propune modernizarea drumului
existent astfel încât carosabilul să fie extins pe două benzi de circulatie a câte 3 m, prevederea
de rigole betonate pentru tranzitarea apelor, camere de cădere şi podeţe refăcute.
Se prevede drum modernizat care va înconjura Poiana Moliviș și drum de acces la cota 1 527
m până la Observatorul Turistic.
Acesul la statia inferioara a telegondolei ce deserveste pârtia A1 se va face din DN 7C
(zona Lacului Vidraru) sau dinspre Valea Vâlsanului pe un drum comunal ce face obiectul
,,Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie” din prezentul proiect complex.
De asemenea, se propune pentru circulaţia bicicletelor o pistă specială în ampriza
drumului cu acceaşi îmbrăcăminte, de tip I.B.U (Imbrăcăminte Bituminoasă Uşoară), ca cea a
drumului.
Astfel, de-a lungul drumului comunal Ghiţu, pe partea stângă a acestuia în sensul de
mers dinspre DN7C, se va realiza o pistă pentru biciclete, cu lăţimea de 1,6 m, cu
îmbrăcăminte asfaltică de 3 cm grosime. Pista va avea o lungime de 6 500 m. Întoarcerea se va
51
face pe DJ 703I (Vidraru-Valea Vâlsanului). In prezent exista trasee turistice montane si de
cicloturism care traverseaza zona :
- Baraj Vidraru-Saua Molivis-Poiana Molivis-Muntele Tuica- Muntele Picuiata- Muntele
Scarisoara Mare-Varful Moldoveanu-Portita Vistei-Refugiul Moldoveanu-Valea Rea;
- Arefu-Muntele Stubeaua Muntele Marginea- Muntele Podeanu-Caldarea Berbecilor-Varful
Negoiu-Cabana Negoiu
- Corbeni-Turburea-Bradet-Poienile Valsanului-Poiana Molivis-Baraj Vidraru-Poienari-retur
Corbeni.
Încadrarea îmbrăcăminţii asfaltice se va face cu materiale locale iar la intersecţia cu
drumurile secundare se vor folosi borduri teşite sau racordări cu planuri înclinate.
Pista va fi protejată prin montarea parapeţilor de drum pe toată lungimea acesteia.
Lucrările necesare precum şi costurile realizării pistei sunt prevăzute în Documentaţia
de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie a drumului comunal Molivişu.
Suprafețele care vor fi ocupate de drumuri modernizate vor fi de 145 020,4 m2, circa
14,5 ha, în creștere cu 112 535,1 m2, față de situația actuală (32 485,3 m2, circa 3,25 ha), când
acestea nu sunt modernizate.
Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu
In prezent suprafeţe întregi cu turbă sunt declarate rezervaţii naturale, astfel încat în mai
puţin de 15 ani se va ajunge la o sistare totală a exploatării. Producătorii de turbă trebuie să
regenereze suprafeţele de exploatare, conform legislaţiei în vigoare. Prin acest proiect se
propune protejarea acestor zone, conservarea si punerea în valoare suprafetelor existente. Se
urmareste de asemenea, corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului cu masuri de
protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii cat mai putin poluante si echiparea
instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si
instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului înconjurator. Astfel se vor realiza
lucrari cum sunt:
- Protejarea ariei de turbarie pe zonele usor accesibile, cu împrejmuiri din lemn;
- Crearea aleilor de acces din piatra naturala sau alte materiale ecologice, inclusiv a unor
podete din lemn pentru circulatia dirijata a vizitatorilor;
- Prevederea unui sistem de iluminat care foloseste energie regenerabila (corpuri de iluminat
cu leduri) pentru punerea în valoare a suprafetei protejate;
- Realizarea unor praguri din material locale (piatra) pe canalul colector existent pentru
mentinerea umiditatii necesare conservarii stratului de turba;
- Colateral ariei protejate va fi prevazut un spatiu de relaxare prevazut cu banci, mese de sah,
inclusiv balansoare si leagane.
Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a partiei
Crearea infrastructurii activităţilor de turism prin construirea unui Observator Turistic
în zona montană înaltă a masivului Ghiţu va cuprinde următoarele elemente principale:
52
- Construcţia propriu-zisă a clădirii;
- Utilităţi: drum de acces de la cota 1527 mdm până la Observatorul Turistic, instalaţie apă şi
canalizare ce se alimentează de la cota 1527 mdM până la Observatorul Turistic şi linia
electrică în cablu de alimentare a Observatorului Turistic;
- Instalaţii electrice interioare;
- Instalaţii sanitare;
- Instalaţii termice;
- Instalaţii de televiziune cu circuit închis;
- Dotări.
Observatorul Turistic va fi o construcţie cilindrică cu diametrul de 14 m şi o înălţime de
10 m, defăşurată pe trei niveluri (parter, etaj I, etaj II), din structură metalică, cu închideri din
pereţi de sticlă termoizolantă, cu acoperiş tip şarpantă cu cupolă transparentă, cu cinci coloane
de susţinere, paratrăznet, scară interioară, rampă de acces pentu persoanele cu dizabilităţi.
Partia A1, instalatie de transport pe cablu si anexe
Lungimea totală a pârtiei este de 1050 m şi are trei tronsoane după cum urmează:
- Tronson 1-lungime 377.6 m cu o pantă medie de 37.22%;
- Tronson 2-lungime 207.58 m cu o pantă medie de 29.76%;
- Tronson 3-lungime 463.44 m cu o pantă medie de 31.42%.
Panta medie a pârtiei este de 32.8 % şi este formată din zone cu pante mari, peste 40 %, cum
ar fi:
- Tronson 1 între punctele 1537 şi 1543-40.63%;
- Tronson 1 între punctele 1583 şi 1591-41.32%;
- Tronson 1 între punctele 1591 şi 1615-48.25%;
- Tronson 2 între punctele 1473 şi 1459-47.9%;
- Tronson 3 între punctele 1672 şi 1675-57.49%;
- Tronson 3 între punctele 1465 şi 1473-64.51%;
Suprafaţa totală a pârtiei va fi de 6.6ha (fără zona de protecţie), cu zona de protecţie a
pârtiei suprafaţa va fi de 8.8 ha.
Pârtia de schi proiectată se va adresa în special schiorilor profesionişti, panta medie a
acesteia fiind de 32.8 % cu o diferenţă de nivel de 336.57 m, fiind o pârtie de categorie dificilă.
Traseul pârtiei se desfăşoară aproximativ paralel cu cel al telegondolei, pe partea stângă
– în sensu de coborâre a acesteia – de la altitudinea 1527 mdM până la altitudinea de 1191 m.
53
Arealul climatic Ghitu- Moliviș. Poziționarea tronsoanelor de pârtie și a instalației de
cablu
Sunt prevăzute a se realiza tunuri de zăpadă, instalația de apă și canalizare, electrică,
drum de acces și parcare auto, telegondolă. Se adaugă o clădire administrativă - anexă cu
funcţiuni tehnologice şi pentru public, mașină de bătut zăpada. Lungimea totală a pârtiei este
de 1 050 m cu o panta medie de 32,8 % și o diferenţă de nivel de 336,57 m, de la cota 1 527,02
mdM la cota 1 190,45 mdM.
Suprafaţa totală a pârtiei va fi de 6,60 ha (fără zona de protecţie), cu zona de protecţie a
pârtiei suprafaţa va fi de 8,80 ha.
La baza pârtiei se va construi staţia inferioară a telegondolei ce va deservi această pârtie
și parcare auto.
Instalații de teleferic tip telegondolă.
Instalaţia de tip telegondolă este debraiabilă. Se va compune din:
- cabluri şi elemente de legătură;
- trolii şi frâne;
- dispozitive mecanice;
- vehicule - 12 cabine de telegondolă de câte opt locuri;
- stâlpi metalici de susţinere cablu;
- echipament electrotehnic.
Capacitatea de transport va fi de 950 persoane/oră. Cu viteze de transport de 0,4 m/s, în
stații, și 6,00 m/s, asigură o durată de transport de 3 minute. Cadenţa plecării gondolelor din
staţii este de 30,16 secunde, respectiv o distanţă între ele de câte 181 m.
Traseul telegondolei uneşte în linie dreaptă cele două staţii şi are o lungime de 1050 m.
Gararea gondolelor pe timpul noptii se va efectua într-o cladire anexă la una din cele
două staţii. Staţia inferioară este la altitudinea de 1 199 m, staţia superioară este amplasată la
altitudinea de 1 527 m.
54
Staţia inferioară, de îmbarcare pentru schiori/turişti, este amplasată lângă parcarea auto
ce se amenajează în zonă, la altitudinea de 1199 m, în zona de sosire a pârtiei de schi. Staţia
superioară, de debarcare pentru schiori/turişti, este amplasată la altitudinea de 1527 m.
Instalaţia este comandată şi controlată din staţia superioară unde se află pupitrul de comandă şi
întregul sistem de antrenare compus din: motor electric, cuplaj, frâna de serviciu, reductor,
roata de antrenare, frâna de siguranţă, motor de rezervă, grup electrogen.
Instalaţie de înzăpezit artificial.
Pentru asigurarea unor condiţii optime de practicare a schiului, precum şi pentru
asigurarea existenţei zăpezii pe pârtiile de schi de-a lungul întregului sezon de iarnă, respectiv
15 decembrie – 31 martie, s-a prevăzut un racord la instalaţia de apă potabilă a viitoarei
staţiuni Ghiţu Molivişu, la cota de 1 459 m. O stație de pompe va pompa apa sub presiune pâna
la punctele de plecare şi respectiv de sosire ale pârtiei de schi. Debitul maxim necesar de apă
pentru înzapezire în condiţiile de -4 °C şi 70 % umiditate relativă este de 30,15 l/s, iar pentru
înzăpezirea în condiţiile de -7 °C şi 70 % umiditate relativă este de 39,06 l/s.
Distribuţia apei sub presiune se va face prin ţevi de fontă ductilă cu sisteme de cuplare
rapidă, ţevi ce vor avea diametrele de DN200, DN150, DN125, DN100 şi DN80 şi vor fi
pentru înaltă presine, PN 100, PN 63 şi PN 40, în funcţie de zona şi numărul de generatoare de
zăpadă de alimentat.
De-a lungul pârtiilor de schi, pe marginile acestora se vor amplasa hidranţii şi
electranţii, respectiv căminele de alimentare a generatoarelor de zăpadă. Caminele vor fi
prefabricate din beton armat şi se vor amplasa subteran. În interiorul căminelor se vor amplasa
echipamentele electrohidraulice pentru racordarea generatoarelor de zăpadă. Hidrantul /
electrantul va fi de tip retractabil, astfel încât atunci când un generator de zăpadă nu este
conectat la cămin, aceştia să fie invizibili de pe pârtia de schi.
Cu instalaţia astfel proiectată, prin funcţionarea simultană a 2 tunuri de zăpadă,
suprafaţa de 6.6 ha se va putea înzăpezi într-un interval de circa 50 - 100 ore de funcţionare, în
funcţie de condiţiile meteo.
Mașină de bătut zăpada.
Pentru o întreţinere corespunzătoare a stratului de zăpadă de pe pârtiile de schi acestea
se vor dotata cu 2 maşini de bătut zăpada.
Pentru maşinile de bătut zăpada se va construirea un garaj în zona tronsonul 2 a pârtiei
A1 cu acces de pe drumul comunal, la cota 1 357 m. Suprafața ocupată va fi de 150 m2.
Pentru o întreţinere corespunzătoare a stratului de zăpadă de pe pârtiile de schi acestea
se vor dotata cu 2 maşini de bătut zăpada. Caracteristicile tehnice recomandate pentru aceste
maşini sunt prezentate mai jos:
- Putere motor: 300 - 350 CP;
- Capacitate de lucru maxmă: 90 000 mc/h;
- Panta maximă: 120 %;
- Viteza maximă: 20 km/h;
55
- Consum motorină: 17 l/h;
- Accesorii obligatorii: lamă frontală hidraulică (12 poziţii), freză cu lamelă ajustabilă (l = 5
000 mm);
- Dimensiuni de gabarit (aproximative): L * l * h = 10 * 6 * 3 [m]; Greutate: 7 500 kg.
Pentru maşinile de bătut zăpada se va construirea un garaj în zona tronsonul 2 a pârtiei
A1 cu acces de pe drumul comunal, la cota 1 357 m. Suprafața ocupată va fi de 150 m2.
Garaje/cladire anexa.
Pentru maşinile de bătut zăpada cu care urmează să fie întreţinut domeniul schiabil
Ghiţu este necesară construirea de garaje atât pentru adăpostirea lor, cât şi pentru executarea
lucrărilor de întreţinere.
Astfel, se recomandă construirea unui garaj în zona tronsonul 2 cu acces de pe drumul
comunal. Garajul de la cota 1357 se va amplasa pe partea stângă – în sensul aval-amonte – a
pârtiei A1.
Partia A2, covor rulant
Este o pârtie ce se va clasifica la categoria ,,uşoară” şi are punctul de plecare situat la
altitudinea de 1580.93 mdM, sub borna M2 (1605.19 mdM), o bifurcaţie la cota 1576 cu un
punct de sosire al pârtiei comun cu cel de plecare al pârtiei A1 (tronsonul 3 superior-cota
1527mdM), şi o sosire la cota 1546 mdM (spre est spre comuna Brăduleţ) .
Lungimea acesteia este de 430 m spre est şi 342.67 m spre nord, rezultând o înclinare
medie de 18.69% pentru o diferenţă de nivel de 53.91 m. Cu aceste caracteristici pârtia se
încadrează în categoria pârtiilor uşoară.
Pârtia va fi deservită de o instalaţie de transport persoane tip ,,covor rulant” în lungime
de 125 m, cât şi de un drum de acces care va face legătura punctului de sosire al pârtiei A2 cu
punctul de plecare al acestei pârtii pe un traseu diferit de cel al covorului rulant. Covorul rulant
va permite transportul pe distanţe scurte al schiorilor şi a celor care utilizează pârtiile de
săniuş, cu o capacitate de 1 000 persoane/oră. Covorul rulant este un echipament ce nu are
nevoie de fundaţie. Este pus pe sol pe picioare telescopice reglabile, ceea ce permite adaptarea
la teren. Singura amenajare va fi realizarea unei gropi de drenaj ridicată dintr-un prefabricat
din beton care permite în amonte de covor evacuarea zăpezii transportate de către bandă.
Pârtiile de schi prevăzute în lucrarea de faţă vor fi amenajate în conformitate cu ,,Criteriile
minime a pârtiilor şi traselor de schi” anexa 2 la H.G. 263/2001 în vederea omologării lor de
către Ministerul Turismului.
Specificaţiile indicatoarelor de semnalizare utilizate pe cele două pârtii vor fi în
conformitate cu anexa 4 la H.G. 263/2001.
56
Instalaţie de iluminat nocturn pârtii de schi
Este necesară pentru extinderea programului de funcţionare a părtiilor de schi până la
orele 22.
Alimentarea cu energie electric se va face din reteaua electrica subterana ce va deservi
si zona de sus a pârtiei.
Stâlpii de iluminat se vor amplasa pe marginile laterale ale pârtiei de schi şi se vor
echipa cu reflectoare de minim 400 W fiecare. Aceştia vor avea o înalţime de 9 – 11 metri şi
vor fi astfel dispuşi încât să asigure o iluminare cât mai uniformă a întregii suprafeţe schiabile,
între 50 şi 100 lx.
Lucrări de protejare, conservare şi punere în valoare a turbăriei din Poiana Moliviş.
Constau în realizarea unor împrejmuiri din lemn, podeţe de trecere peste pârâul-canal ce
traversează poiana, alei din piatră naturală.
Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrica a
arealului Ghitu-Molivisu
Pentru alimentarea consumatorilor din zonele ce fac obiectul prezentului proiect
complex sau prevăzut o serie de lucrări ce cuprind: linie electrică subterană 20kV în lungime
totală de 9240 m, două puncte de alimentare PA 20 kV racordate din LEA 20 kV Aref-CHE
Vâlsan, pe 2 tronsoane :
- Tronsonul I care urmăreşte drumul pietruit de la baza Masivului Ghiţu, în lungime de 7 450,
va fi prevăzut cu 8 posturi de transformare compacte în anvelopă PTAb 20/0,4 kV, 151 de
cămine de vizitare şi tragere și 2 stâlpi de medie tensiune 20 kV;
- Tronsonul II care strabate Poiana Molivişu în lungime de 1 790 m, va fi prevăzut cu 3 posturi
de transformare compacte în anvelopă PTAb 20/0,4 kV cu 31 de cămine de vizitare şi tragere
și 2 stâlpi de medie tensiune 20 kV.
Cablurile vor fi pozate în tuburi de protecţie din PVC şi vor fi protejate la subransversări de
drum cu teavă din oţel zincat.
57
Arealul climatic Ghitu-Moliviș. Delimitări zonale ale LES 20 kV
Valorificarea resurselor regenerabile de energie
Instalații de valorificare a potențialului hidro-energetic.
Dupa epurarea apei menajere s-a procedat la utilizarea disponibilului de energie a apei
datorata diferentei mari de nivel între unele statii de epurare şi zona de deversare a apei epurate
in emisar in producerea de energie electrica in microhidrocentrale. Astfel se va proiecta o reţea
de alimentare cu apa a acestor microhidrocentrale care va fi executata din tuburi de polietilena
de inalta densitate cu diametru de 355 *59 mm PN32 precum şi de otel cu diametru de 4”
(pentru ramura care vine de la statia de epurare 4 (zona superioara a partiei de schi).
Lucrarea constă în montarea pe reţeaua de canalizare apă epurată a 7
microhidroagregate pentru producţia de energie electrică. Varianta constructivă propusă a este
(vezi Fig. 1.2.8.):
a. Clădirea propriu-zisă (CHEMP) - 4;
b. Hidroagregat compus din turbină de tip Banki şi generator - 7;
c. Panou de automatizare şi control - 7;
Va fi racordată la utilități.
58
Arealul climatic Ghitu- Moliviș. Poziționarea instalațiilor de valorificare a potențialului
hidroenergetic
Clădirea care va adăposti hidroagregatul (suprafaţa construită circa 50 m2) se va
executa în soluţie “tip cuvă” de beton armat, în partea de infrastructură, şi structură cu stâlpi de
beton armat şi închideri laterale din zidărie de cărămidă, acoperiş cu sarpantă din elemente
metalice şi învelitoare din materiale care să integreze tot ansamblul într-o structură
arhiterctonică ce poate fi adaptată peisajului zonal. Clădirea construită va respecta normele de
protecţia muncii, normele de prevenire şi secutitatea incendiilor.
Turbina de tip Banki este destinată echipării microhidrocentralelor pentru debitarea de
energie electrică în sistem naţional.
Puterea totală instalată este de de 47,5 kWh (conform Tabel 1.2.4.). La o funcţionare
medie de 4 500 de ore pe an cantitatea medie anuală de energie care va fi produsă va fi de
213,75 MW/an.
Pentru racordarea la SEN (Sistemul Energetic Naţional) s-a propus varianta realizării a
patru linii electrice subterane la tensiunea nominală de 0,4 kV după cum urmează:
- Pentru CHEMP 1 se va realiza prin LES 0,4 kV cablu ACYABY 3x35+16 mmp, în lungime
de 330 m cu racord din PTAb nr. 1 20/0,4 kV, 63 kVA;
- Pentru CHEMP 2 se va realiza prin LES 0,4 kV cablu ACYABY 3x35+16 mmp, în lungime
de 400 m cu racord din PTAb nr. 4 20/0,4 kV, 160 kVA;
- Pentru CHEMP 3 se va realiza prin LES 0,4 kV cablu ACYABY 3x35+16 mmp, în lungime
de 150 m cu racord din CHEMP 2 racordata din PTAb nr. 8 20/0,4 kV, 160 kVA;
59
- Pentru CHEMP 4 se va realiza prin LES 0,4 kV cablu ACYABY 3x35+16 mmp, în lungime
de 350 m cu racord din PTAb nr. 8 20/0,4 kV, 63 kVA;
2.13.Activităti care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului.
1. Activitatea de constructii –montaj în perioada de implementare a proiectului.
2. Activitati de turism si recreere
3.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
3.1.Date privind suprafată ariei protejate, tipuri de ecosisteme existente in aria
protejată, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului.
Amplasamentul proiectului “Crearea infastructurii generale și specifice
activităților de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș”- se află inclus în situl Natura
2000 cuprinzând un sit de importantă natională, si anume ROSCI0122 Muntii Făgăras (arie
naturală protejată în suprafaţă de 198.512 ha, ce se întinde pe teritoriul administrativ al
judeţelor Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea).
Hartă Natura 2000. ROSCI0122 Muntii Făgăras – Suprafata de 198512 ha.
Din punct de vedere al habitatelor majore, se remarca un procent de 56 % păduri, 26%
vegetaţie herbacee si 9 % grohotişuri.
Situl propus include cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu una
dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suită de unităţi
peisagistice unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice,
pedologice şi climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest
masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine şi cvasivirgine -
60
astăzi practic dispărute din Europa – care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită,
oferind habitate excelente pentru populaţii viabile de urs, lup, râs şi capră neagră.
Situl conserva 23 de habitate prioritare unde traiesc urmatoarele specii de interes
comunitar: Ursus arctos, Canis lupus, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Lynx lynx,
Lutra lutra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegate, Gobio uranoscopus,
Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon mariae, Carabus hampei, Phryganophilus
ruficollis, Pholidoptera transsylvanica, Chilostoma banaticum, Stephanopachys substriatus,
Morimus funereus, Rosalia alpine, Osmoderma eremite, Lucanus cervus, Callimorpha
quadripunctaria, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Ophiogomphus Cecilia, Liparis loeselii,
Campanula serrata, Tozzia carpathica, Poa granitica ssp. Disparilis, Meesia longiseta,
Drepanocladus vernicosus, Eleocharis carniolica.
Hartă Natura 200 - ROSCI 0122 „Munţii Făgăraş".
61
3.2.Prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de
interes comunitar prezente pe suprafata si în imediata vecinătate a proiectului.
Vegetaţia din arealul climatic Ghițu-Moliviș
Unitatea teritorial-administrativă Arefu este amplasată în domeniul deluros – muntos
sudic în care se manifestă zonalitatea altitudională.
În arealul climatic Ghițu-Moliviș se disting următoarele unităţi zonale bioclimatice:
- nemoral al pădurilor de foioase, cu subetajul pădurilor de fag și de fag cu rășinoase.
- boreal, al pădurilor de molid și al pajiștei.
Turbăria montană de la Poiana Moliviș este formată din substrat sărac în substanțe
nutritive, cu excepția amplasamentului permanent al stânei unde substratul ar putea fi
îmbogățit cu nutrienți rezultați din activitatea de creștere a oilor. În Poiana Moliviș predomină
specii de plante adaptate la umiditate ridicată: rogozuri, graminee paniculate cu o frecvență
mai mare a rogozurilor în apropierea pârâului Limpedea și afluenții acestuia.
Zona funcțională H ca “Subzonă de dotări turistice, institutii publice si servicii, zona
sanatate, constructii sportive si de agreement, zona de spatii verzi construite si amenajate si
zona de circulatie”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara, adiacentă
drumului de acces la baza pârtiei de schi.
Zonei funcțională A ca “Subzonă de locuinte individuale, cuplate, insiruite sau
locuinte de vacanta”, situată la vestul a Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă
drumului care duce spre DN 7C.
În jurul acestei turbării sunt plantații de molid și păduri de fag.
Habitatele protejate din situl Natura 2000 care se suprapun acestei zone sunt: 6520
Fânete montane si 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor
de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin, descrise pe larg anterior.
Conform florei identificate pe porțiuni de teren care nu se suprapune turbăriei, tipul de
habitat din Poiana Moliviș se poate încadra în categoria:
- R3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera.
Structura: Specia caracteristica are mare putere de extindere și realizeaza o acoperire de 90 –
95 (100) %. Alaturi de specia dominanta, se mai dezvolta: Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis, Juncus inflexus, J. conglomeratus, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca
pratensis, Poa trivialis care alcatuiesc stratul superior al vegetației. Stratul inferior, bine
dezvoltat, este realizat de speciile: Juncus articulatus, Equisetum palustre, Trifolium hybridum,
Myosotis scorpioides, Luzula campestris, Lathyrus pratensis, Trifolium pratense, T. repens,
Stellaria graminea, Rhinanthus angustifolius, Taraxacum officinale, Carum carvi.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Deschampsia caespitosa, Agrostis
stolonifera, Juncus conglomeratus.
Specii caracteristice: Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Juncus
conglomeratus.
Alte specii importante: Phleum pratense, Festuca pratensis, Poa trivialis, P. palustris,
Ranunculus acris, Alopecurus pratensis, Trifolium pratense, Briza media, Lathyrus pratensis,
Cynosurus cristatus, Holcus lanatus, Cirsium canum.
62
Asociații vegetale: Agrostio stoloniferae - Deschampsietum caespitosae;
Valoare conservativa: redusă.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13] acest habitat
corespunde:
- EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslands (Pajiști umede eutrofe)
- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid
meadows (Pajiști umede și riverane Danubiano-pontice),
- EUNIS: E2.233 Carpathian submontane hay meadows (Pajiști submontane umede din
Carpați),
Zona funcțională G – baza pârtiei se suprapune peste etajul montan inferior, care este
alcătuit din păduri de fag și amestecuri de fag cu rășinoase și face obiectul defrișării în scopul
amenajărilor propuse.
Proporția speciilor de arbori diferă altitudional, dar și datorită plantărilor de arbori,
astfel:
- la poalele versantului: fag 50 %, fag și molid 40 %, alte specii - salcie, plop, paltin,
mesteacăn - 10 %,
- spre partea superioară: 70 % fag și 20 % brad și alte specii - paltin, mesteacăn - 10 %.
Stratul de arbori din pădurea acestui etaj este alcătuit preponderent din fag (Fagus
sylvatica) în amestec cu brad (Abies alba), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra),
mesteacan (Betula pendula), în proporții diferite, mai rar molid (Picea abies), anin verde
(Alnus viridis), frasin (Fraxinus excelsior) și carpen (Carpinus betulus).
Stratul arbuștilor este slab dezvoltat și cuprinde puține exemplare de alun (Corylus
avellana), caprifoi (Lonicera nigra).
Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de lumină, fiind
compus din specii ale florei de mull: vinăriță (Asperula odorata), steluță (Stellaria nemorum),
măcriș (Oxalis acetosella), asprișoară (Galium odoratum), stupitu cucului (Cardamine amara),
sânzâiene (Galium mollugo), rocotea (Stellaria holostea), urzică (Lamium maculatum, Urtica
dioica), viorea (Scilla bifolia), pochivnic (Asarum europaeum), steregoaie (Veratrum alba),
trestioară (Calamagrostis arundinacea), paiuș (Festuca drymeia), ferigi de tipul Athyrium filix-
femina (spinarea-lupului), Driopteris filx-mas, Phyllitis scolopendrium (năvalnic). Apar unele
ciuperci cu palariile diferit colorate, Cantharellus cibarius (bureti galbeni), Amanita muscaria
(palaria sarpelui) diferite muscinee, licheni, ca Usnea barbata (matreata-brazilor) atât pe sol
cat si pe trunchiul copacilor. Pe trunchiurile fagilor sta prinsa prin hifele ei Fomes fomentarius
(iasca). Tot pe trunchiurile copacilor sunt lichienii – Lecanora subfusca, Parmelia acetabulum,
iar pe solul umed Peltigera canina.
La baza trunchiului de fag se poate intalni o planta parazită, Lathraea squamaria
(muma padurii).
În vecinătatea zonei de interes au fost semnalate 3 exemplare de tisa (Taxus baccata),
specie Vulnerabilă, inclusă în Lista Roşie Naţională.
Tipul de ecosistem predominant este:
- 2416 Făgeto-brădete înalt și mijlociu productiv, cu floră de mull, pe soluri brune tipice,
rendzinice și luvice, eu- și mezobazice, hidric echilibrate, cu Oxalis-Dentaria-Asperula
cu tipul de pădure:
63
- 2212 – Brădeto-făgete cu floră de mull de productivitate mijlocie, cu tipul de stațiune:
- 3332 – Montan de amestecuri de molidișuri, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria
Asociații vegetale: Pulmonario (rubrae) – Abieti - Fagetum, Abieto – Fagetum
dacicum, tip Asperula-Dentaria
Areal: Este cel mai răspândit dintre tipurile de brădeto-făgete și dintre tipurile de
amestec cu brad, ocupând circa 155 000 ha în Carpații Meridionali.
Altitudini: 700 – 1 200 m.
Clima: temperatură: 7,7 – 4,5 oC, precipitații = 850 – 950 mm.
Relief: versanți mediu – slab înclinați cu expoziții diverse, platouri, culmi.
Roci: fliș, conglomerate, gresii calcaroase, roci eruptive și matamorfice intermediare și bazice.
Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde–profunde, slab
scheletice, moderat – slab acide, mezo–eubazice, jilave.
Conform clasificării naționale corespunde habitatului:
- R4104 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra.
Stratul arborilor are acoperire mare (80 – 100 %) și înalțimi de 25 - 30 m pentru brad și
22 – 30 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin rare exemplare de
Corylus avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum,
Crataegus monogyna. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de
lumină, fiind compus din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum,
Asarum europaeum, Stellaria holostea, Rubus hirtus). Stratul mușchilor este discontinuu și
slab dezvoltat, compus din Hylocomium splendens, Thuidium abietinum, Dicranum scoparium,
Catharinea undulata.
Asociații vegetale: Pulmonario rubrae – Fagetum.,
Valoare conservativa: moderata.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.
Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa.
Alte specii importante: în locuri umede: Allium ursinum (primavara), Cardamine
impatiens, Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; local pe forme de relief
convexe pot apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum
bifolium.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei
Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor natuale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în
habitatul NATURA 2000 tip 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).
Alte corespondențe:
- EMERALD: 41.1 Păduri de fag (Beech forests)
- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 41.1D212. Păduri dacice de fag și brad cu Pulmonaria
rubrae (Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest),
- EUNIS: G3.1123 Păduri montane dacice neutrofile de brad (Dacian neutrophile mountaine fir
forest),
Dintre habitatele Natura 2000 enumerate din situl Muntii Fagaras, in aceasta zona, in
afara de habitatul 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) se intalneste si habitatul
64
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul
câmpiilor până la cel montan și alpin.
91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag
(Fagus sylvatica), de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba, de Fagus sylvatica în amestec
cu Abies alba și Picea abies, sau de fag Fagus sylvatica în amestec cu Carpinus betula din
Carpaţi şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de
Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide.
Speciile de plante caracteristice sunt: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn.
Dentaria glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum waldsteinii,
Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum moldavicum,
Saxifraga rotundifolia subsp. heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla, Hieracium
rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeia.
Asociatiile vegetale dominate: Pulmonario rubrae-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987
(inclusiv subas. taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977); Leucanthemo waldsteinii-
Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987; Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas.
taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi-Fagetum Vida (1959) 1963
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare A – excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4101 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies
alba) cu Pulmonaria rubra; Valoare conservativa: moderată.
- R 4103 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies
alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare.
- R 4104 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra; Valoare conservativa: moderată.
- R 4108 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu
Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare.
- R 4109 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum; Valoare
conservativa: mare.
- R 4116 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium; Valoare
conservativa: foarte mare.
Cod 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor
de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin
Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este
reprezentat de subtipurile:
- Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor
forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium
(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Plantele
caracteristice sunt: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum (pufuliță), Senecio fluviatilis,
65
Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,
Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum
(năpraznic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis
paludosa.
- Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând
clasei de vegetație Betulo-Adenostyletea. Plantele caracteristice sunt: Aconitum lycoctonum (A.
vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,
Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.
Comunităţi similare cu acest subtip, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-
a lungul râurilor şi lizierei pădurilor. Comunitățile nitrofile care includ numai speciile de
bazaă, comune în regiunea respectivă, nu sunt considerate ca fiind prioritare pentru conservare.
Aceste comunităţi de ierburi înalte pot apărea în poășuni umede, lăsate fără cosire. Zonele
întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus,
Impatiens glandulifera, etc. nu trebuie luate în considerare.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Aconitetum taurici, Adenostylo-Doronicetum
austriaci (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum); Cirsio waldsteinii-Heracleetum
transsilvanici (syn.: Cardueto- Heracleetum palmati, Heracleetum palmati auct. rom.);
Petasitetum kablikiani (syn.: Petasitetum glabrati); Telekio-Petasitetum hybridi (syn.:
Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum
albae, Petasitetum albae, Petasiteto-Telekietum speciosae; Telekio-Filipenduletum; Telekio
speciosae-Aruncetum dioici; Angelico-Cirsietum oleracei; Scirpetum sylvatici; Filipendulo-
Geranietum palustris; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum; Lysimachio vulgaris-
Filipenduletum; Chaerophylletum aromatici; Arunco-Petasitetum albi Convolvulo-
Eupatorietum cannabini; Convolvulo-Epilobietum hirsuti; Aegopodio-Anthriscetum nitidae;
Angelico sylvetris-Cirsietum cani; Cicerbitetum alpinae (syn. Adenostylo- Cicerbitetum).
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3701 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum ; Valoare
conservative – redusă.
- R 3702 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi
Doronicum austriacum ; Valoare conservative – redusă.
- R 3703 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum
sphondylium ssp. transilvanicum ; Valoare conservative – redusă.
- R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia
stânelor (Rumex alpinus) ; Valoare conservative – redusă.
- R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica
dioica ; Valoare conservative – redusă.
- R 3706 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus ; Valoare
conservative – redusă.
- R 3707 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites
66
hybridus ; Valoare conservative – redusă.
- R 3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus;
Valoare conservativa: redusa, mare doar în habitatele unde este prezenta specia
Ligularia sibirica (DH2).
- R 3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum
hirsutum; Valoare conservative – redusă.
Terenul care va fi destinat pârtiei de schi 1, care nu face obiectul introducerii în
intravilan, se suprapune peste etajul montan superior care este compus din molid (Picea abies)
și exemplare izolate de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus
glabra), anin verde (Alnus viridis). La lizieră și ochiuri de lumină apare zmeurul (Rubus
idaeus). Din stratul ierburilor și subarbuștilor se află vinăriță (Asperula odorata), care este
specie dominantă alături de măcriș (Oxalis acetosella), steregoaie (Veratrum alba), pufulița
(Epilobium sp), ferigile (Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas), (Fragaria vesca), mușchi
de pământ (Polytricum commune), lichenii, spălăcioasă (Senecio nemorensis), scredei (Luzula
silvatica), păiuș (Festuca rubra), ciucuraș (Adenostyles kerneri), urzică (Urtica dioica).
Vegetația de ecoton dinspre pajiștea montană este alcătuită din rariști de molid (Picea
abies), mai rar jneapăn (Juniperus sibirica) – 2 exemplare.
Tipul de ecosistem predominant este:
- 1226 Molidiș cu Oxalis-Dentaria-Asperula, cu tipul de pădure:
- 1114 – Molidiș cu Oxalis acetosella din cadrul tipului de stațiune:
- 2332 – Montan de molidișuri cu Oxalis-Dentaria
Areal: Este destul de bine reprezentat în Carpații Meridionali, ocupând circa 67 000 ha.
Este tipul caracteristic pentru partea inferioară și mijlocie a etajului molidișurilor.
Altitudini: 1 400 – 1 600 m în Carpații Meridionali.
Clima: temperatură: 3 – 5 oC, precipitații = 1 000 – 1 200 mm.
Relief: versanți cu înclinări slabe, moderate până la puternice și expoziții diferite, în
funcție de altitudine.
Material parental: depozite variate, predominând cele provenite din roci bazice și
intermediare (fliș, marno-grezos, conglomerate, marne, argile reziduale pe calcare, gresii
calcaroase, adnezite, tufuri andezidice), mai rar cele acide (șisturi cloritoase, gnaisuri,
micașisturi).
Soluri: brune acide, brune acide andice și andosoluri, oligo-mezobazice (mai rar
mezobazice); bogate în humus de tip mull sau mull-moder, profunde până la mijlociu
profunde, slab până la semischeletice, nisipo-lutoase, luto-nisipoase, în general bine drenate,
dar uneori cu stagnări de apă la baza profilului; volum edafic mare până la mijlociu.
Conform clasificării naționale corespunde habitatului:
- R4205 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella.
Stratul arborilor are acoperire mare (80–100 %) și înalțimi de 25 - 40 m. Stratul
arbuștilor este slab dezvoltat. Stratul ierburilor și subarbuștilor este neuniform, dezvoltat în
pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis
arundinacea.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Picea abies.
67
Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Observație: nu a fost identificat
Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-
mas, Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula
luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica.
Asociații vegetale: Hieracio rotundati – Piceetum oxalidosum.
Valoare conservativa: moderata.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei
Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în
habitatul NATURA 2000 tip 9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele
alpine.
Alte corespondențe:
- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 42.21627. Păduri carpatice de molid Oxalis
(Carpathian Oxalis spruce forest)
Pârtia 2 și observatorul se suprapun peste golul alpin. Pajiștile montane din zona
golului alpin de pe vârful Ghițu sunt alcătuite cu părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus
stricta), firuță (Poa nemoralis), laptele câinelui (Euphorbia cyparissias), steregoaie (Veratum
alba), rusulița (Hieracium aurantiacum), coacăză (Bruckenthalia spiculifolia), ghizdei (Lotus
corniculatus), cimbrișor (Thymus alpestris), viorele (Viola abietina) și trifoi (Trifolium sp.). S-
au mai observa pe suprafețele de teren destinate pârtiei A2 comunități de Veratrum alba,
Scorzonera rosea, Hieracium aurantiacum, Thymus pulegioides, iar în zona observatorului
Bruckenthalia spiculifolia și Thymus pulegioides.
Tipul de habitat din zonele de interes corespunde:
- R3609 Pajiștii sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata.
Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajiști patrund
specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia
caracteristica carpato-balcanica Viola declinata are o acoperire redusa, mai ales în gruparile
unde Nardus stricta are o acoperire de pâna la 95 %, este monodominanta și numarul de specii
din compoziția floristica este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanța ridicata,
dar cu o acoperire de pâna la 5 %. Stratul mușchilor este redus, iar numarul de specii mic; sunt
menționate:
Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi,
Hylocomium splendens.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta.
Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media.
Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna
vulgaris,
Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula
abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula
campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella,
Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla
flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana .
Asociații vegetale: Violo declinatae – Nardetum.
68
Valoare conservativa: moderata; habitat prioritar european.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei
Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în
habitatul NATURA 2000 tip 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi silicioase
în zone montane (şi în zonele submontan, în Europa continentală).
Alte corespondențe:
- EMERALD: – - CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities (Pajiști
alpine ierboase șI comunități asociate)
- PAL.HAB 1999: 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști din Carpații Orientali
și comunități asociate)
- EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities (Pajiști alpine cu Nardus
stricta și comunități asociate); E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști din
Carpații Orientali și comunități asociate)
În vecinătatea suprafețelor de interes, în perimetrul stâncos alături de graminee, ferigi,
mușchi, licheni, apar podbal, trifoi, patlagină, crețișoară și molid.
Zona de gol alpin este înconjurată de habitatul Natura 2000 - 9410 Paduri acidofile cu
Picea din etajele montane.
Vegetația azonală se întâlnește în zona izvoarelor și cursurilor de apă de la baza
muntelului Ghițu, zona G și Poiana Moliviș, cu elemente de salcie (Salix eleagnos), anin verde
(Alnus viridis), carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus sylvatica), plantații de molid (Picea
abies), rogoz (Carex pilosa), ciucuraș (Adenostyles kerneri), stirigoaie (Veratrum album),
mușchi (Minium punctatum), pufulița (Epilobium mutans), șuvar de munte (Poa trivialis), târsă
(Deschampsia caespitosa), Myosotis palustris (nu-mă-uita), Hypnum cupressiforme (mușchi).
În Tabelele urmatoare sunt prezentate tipurile de pădure si habitate ce se suprapun cu
suprafețele PUZ care sunt propuse introducerii in intravilanul comunei Arefu, inclusiv cu
suprafata din extravilan ce va fi destinata pârtiilor de schi.
69
Biodiversitate, arii naturale protejate, tipuri pădure
70
Flora de pe suprafețele de teren, identificată in perioada iunie – iulie 2010, este
enumerată în tabelul urmator, unde s-a utilizat următoarea numerotare a obiectivelor:
1. poiana Moliviș,
2. zona G, care va fi ocupată de infrastructura de la baza pârtiei,
3. pârtia A1,
4. pârtia A2 din golul alpin,
5. observatorul din golul alpin.
Flora identificată pe suprafețele de teren
71
72
73
Versantul împădurit de pe muntele Ghițu. Asperula odorata
Comunități de lizieră cu buruienișuri înalte la baza muntelui Ghițu
74
Rariște de rășinoase în golul alpin cu Verbatum album, Hieracium auranticum, Urtica
dioica, Athyrium filixfemina
Golul alpin. Comunități cu Viola declinata, Thymus pulegioides Scorzonera rozea,
Hieracium auranticum, Verbatum album
75
Golul alpin. Comunități cu Nardus stricta, Thymus pulegioides Stellaria holostea,
Hieracium auranticum
Golul alpin. Bruckenthalia spiculifolia, Carlina acaulis
76
Poiana Moliviș. Campanula patula ssp. abietina, Dryopteris filix-mas, Equisetum
silvaticum, Lamium rubrum maculatum, Myosotis silvatica
Poiana Moliviș. Comunități de graminee paniculate și rogozuri.
77
3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor prezente pe suprafata
si în imediata vecinătate a proeictului.
Investiţia se propune a se amenaja in comuna Arefu, arealul climatic Ghiţu-Molivişu, pe
o suprafaţa de teren de 124,66946 ha, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice sau
publică, acestea din urmă fiind de inters național, județean sau local.
Terenurile sunt grupate în două perimetre distincte - Poiana Moliviș și versantul muntos
Ghițu, pentru care se vor înființa 7 unități teritoriale de referință distincte:
- perimetrul Poiana Moliviș cuprinde:
- zona A situată la vestul Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă drumului care duce
spre DN 7C cu suprafață de 4,50 ha,
- zona H situată la estul Poienii Moliviş, spre comuna Nucșoara, cu suprafață de circa 10,00 ha.
Sunt terenuri din categoria de folosință pădure, aparținând de Ocolului Silvic Vidraru,
si în proprietate privată,
- Poiana Moliviș, cu teren din categoria de folosință pășune și turbăria “Moliviș” cu suprafață
de circa 82,50 ha. apartine în mare parte Consiliului Local Cicănești și proprietăți private,
parcele de aproximativ 1 000 – 5 000 m2.
Suprafaţele de teren au pantă redusă orientată spre centrul poienii unde se află
rezervația naturală de inters județean turbăria “Moliviș” ce constituie o valoare ambientală
insuficient exploatată turistic.
- versantul muntos Ghițu cuprinde:
- zona Golului Alpin, teren din categoria de folosință pășune apartine Consiliului Local
Brăduleț, situată pe culmea muntelui Ghițu, cu suprafață de circa 9,65 ha,
- zona G situată la baza pârtiei de schi propusă cu suprafață de circa 6,55 ha, teren din
categoriile de folosință pădure și pășune aparține Consiliului Local Arefu.
Suprafaţele de teren ocupă versantul nordic al Muntelui Ghitu și cuprind între ele
domeniul schiabil care se întinde pe o suprafata de aproximativ 11,40 ha.
Terenurile destinate pârtiilor de schi sunt din categoria de folosință pădure și aparțin
Consiliului Local Arefu.
În timpul studiilor de teren nu au fost identificate habitate specifice sau specii de
mamifere in perimetrul investiţiei.
Proporția speciilor de arbori diferă altitudional, dar și datorită plantărilor de arbori,
astfel:
- la poalele versantului: fag 50 %, fag și molid 40 %, alte specii - salcie, plop, paltin,
mesteacăn - 10 %,
- spre partea superioară: 70 % fag și 20 % brad și alte specii - paltin, mesteacăn - 10 %.
Stratul de arbori din pădurea acestui etaj este alcătuit preponderent din fag (Fagus
sylvatica) în amestec cu brad (Abies alba), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra),
mesteacan (Betula pendula), în proporții diferite, mai rar molid (Picea abies), anin verde
(Alnus viridis), frasin (Fraxinus excelsior) și carpen (Carpinus betulus).
Stratul arbuștilor este slab dezvoltat și cuprinde puține exemplare de alun (Corylus
avellana), caprifoi (Lonicera nigra).
78
Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de lumină, fiind
compus din specii ale florei de mull: vinăriță (Asperula odorata), steluță (Stellaria nemorum),
măcriș (Oxalis acetosella), asprișoară (Galium odoratum), stupitu cucului (Cardamine amara),
sânzâiene (Galium mollugo), rocotea (Stellaria holostea), urzică (Lamium maculatum, Urtica
dioica), viorea (Scilla bifolia), pochivnic (Asarum europaeum), steregoaie (Veratrum alba),
trestioară (Calamagrostis arundinacea), paiuș (Festuca drymeia), ferigi de tipul Athyrium filix-
femina (spinarea-lupului), Driopteris filx-mas, Phyllitis scolopendrium (năvalnic). Apar unele
ciuperci cu palariile diferit colorate, Cantharellus cibarius (bureti galbeni), Amanita muscaria
(palaria sarpelui) diferite muscinee, licheni, ca Usnea barbata (matreata-brazilor) atât pe sol
cat si pe trunchiul copacilor. Pe trunchiurile fagilor sta prinsa prin hifele ei Fomes fomentarius
(iasca). Tot pe trunchiurile copacilor sunt lichienii – Lecanora subfusca, Parmelia acetabulum,
iar pe solul umed Peltigera canina.
La baza trunchiului de fag se poate intalni o planta parazită, Lathraea squamaria
(muma padurii).
În vecinătatea zonei de interes au fost semnalate 3 exemplare de tisa (Taxus
baccata), specie Vulnerabilă, inclusă în Lista Roşie Naţională.
Tipul de ecosistem predominant este:
- 2416 Făgeto-brădete înalt și mijlociu productiv, cu floră de mull, pe soluri brune tipice,
rendzinice și luvice, eu- și mezobazice, hidric echilibrate, cu Oxalis-Dentaria-Asperula cu
tipul de pădure:
- 2212 – Brădeto-făgete cu floră de mull de productivitate mijlocie, cu tipul de stațiune:
- 3332 – Montan de amestecuri de molidișuri, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria
Asociații vegetale: Pulmonario (rubrae) – Abieti - Fagetum, Abieto – Fagetum
dacicum, tip Asperula-Dentaria.
Areal: Este cel mai răspândit dintre tipurile de brădeto-făgete și dintre tipurile de
amestec cu brad, ocupând circa 155 000 ha în Carpații Meridionali.
Altitudini: 700 – 1 200 m.
Clima: temperatură: 7,7 – 4,5 oC, precipitații = 850 – 950 mm.
Relief: versanți mediu – slab înclinați cu expoziții diverse, platouri, culmi.
Roci: fliș, conglomerate, gresii calcaroase, roci eruptive și matamorfice intermediare și
bazice.
Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde–profunde, slab
scheletice, moderat – slab acide, mezo–eubazice, jilave.
Avifauna
Pe amplasamentul si in vecinatatea proiectului propus au fost observate urmatoarele
specii de pasari:
Lacul Vidraru Poiana Molivisu Valea lui Stan Valea cu Pesti
79
Gavia sp.
Egretta alba
Anas platyrhynchos
Larus ridibundus
Cuculus canorus
Strix aluco
Upupa epops
Alauda arvensis
Hirundo rupestris
Corvus corax
Buteo buteo
Phylloscopus collybita
Fringilla coelebs
Aquila chrysaetos
Buteo buteo
Accipiter gentilis
Dendrocopos medius
Dendrocopos leucotos
Parus ater
Parus montanus
Phoenicurus ochruros
Turdus merula
Phylloscopus collybita
Regulus regulus
Anthus trivialis
Pyrrhula pyrrhula
Alauda arvensis
Falco tinnunculus
Dendrocopos major
Corvus corax
Parus major
Parus caeruleus
Parus ater
Certhia familiaris
Anthus trivialis
Motacilla alba
Lanius collurio
Passer domesticus
Sturnus vulgaris
Fringilla coelebs
Reteaua hidrografica a zonei
80
Pentru zonele studiate: Lacul de acumulare Vidraru, Valea Cumpana, Valea Buda,
Valea Otic, Valea cu pesti, Valea Molivis, Valea lui Stan, în cazul în care pădurile de foioase
sunt predominante, în special cele de fag, Fagus sylvatica principalele specii de foioase
răspândite sunt cuprinse între 600-1,300 m altitudine.
În văile râurilor Buda, Calugarita, Cumpana, până la altitudinea de peste 1.000 m sunt
specii ca Alnus incana, Alnus nigra şi Salix caprea care dau aspectul unor crânguri plin de
păsări la aceste văi: Erithacus rubecula, Troglodytes troglodytes, Parus major, Parus palustris,
Phylloscopus collybita, Corvus corax, Buteo buteo.
Curgerile rapide de apa, cu un debit mai mare sau mai mic, sunt populate cu
Cinclus cinclus şi Motacilla cinerea, specii caracteristice acestui tip de habitat,
dar care nu sunt prezente într-un număr foarte mare.
Populaţia de păsări din pădurile de molid si brad este relativ săraca cantitativ
şi calitativ. Pentru zonele s-au făcut observaţii doar în limita molidului,
Padurile de brad (Valea Buda, Valea Otic, Valea Moliviş, Valea lui Stan, Piscul Negru)
unde au fost observate unele specii de păsări, cu un spectru mai larg ecologic (Fringilla
coelebs, Falco tinnunculus), dar, de asemenea, si unele tipice de munte (Prunella
modularis, Parus ater, Regulus Regulus, Pyrrhula pyrrhula, Nucifraga caryocatactes, Loxia
curvirostra), toate acestea cuibaresc în zona.
În zonele cu o influenţă antropică puternică (cabana Cumpana, cabana Valea cu Pesti,
sau construcţii turistice în jurul barajului), s-au observat specii de păsări a caror aparitie este
obligatorie, ca: Hirundo rustica, Delichon urbica, Streptopelia decaocto, Passer domesticus,
Atena noctua, specii caracteristice zonelor cu o altitudine mai mică de 700 - 900 m pe
versantul sudic al Muntilor Făgăraş.
Construirea cuiburilor în apropierea aşezărilor umane prezinta avantajul că acestea sunt
protejate de atacul inamicilor naturali, mult mai puţin numeroasi sau chiar absenti.
Prin construcţia barajului Vidraru numeroase clădiri turistice (cabane, refugii),
apărute au atras şi au încurajat inmultirea speciilor anthropophile în mediile naturale.
În cabane şi anexele lor de la altitudini mai mari, avifauna este anthropophila.
La cabana Piscul Negru (1340 m altitudine) si cabana Capra sa observat,
în jurul clădirilor: Carduelis Phoenicurus cannabina şi Hirundo ochruros,
rustica, şi pentru cabana Bâlea Lac, amplasata la o altitudine de peste 2.000 m, Anthus
spinoletta. Sute de exemplare netulburate au zburat printre picioarele turistilor ",
protejate de ceaţă şi culorile lor homochrome.
Dintre speciile sinantrope observate în cadrul acestui domeniu (şase specii)
urbica Delichon distins, cuiburi în sute de exemplare la Cabana Cumpana
şi la barajul lacului Vidraru.
Vidraru este un lac de acumulare antropic, plasat între pantele Fruntii şi munţii Ghitu
pe râul Arges, care a fost inaugurat în 1966, împreună cu centrala hidro-electrice. În acest lac,
se varsa râurile Capra, Buda şi alţi afluenţi directi (Râul Doamnei, Cernatul şi Vâlsanul,
Topologul, Valea lui Stan si Limpedea). Suprafata lacului este de 393 ha, lungimea, de 10,3
km, iar lăţimea maximă este de 2.2 km. adâncimea maximă este de 155 m în apropierea
barajului de 166 m înălţime.
81
Avifauna de pe această suprafaţă de apă importanta, care apare aici de 40 de ani,
a fost studiata de la bun început de Mãties (1968-1976). Munteanu & Mãties
(1983) a observat o situaţie specifică pentru Lacul Vidraru, o avifaunei săraca impusa
prin locaţia sa specială între munţi, o zona cu o nebulozitate şi umiditate mare,
temperaturi mai mai scazute decât în alte zone.
Munteanu & Mãties (op. cit.) analizează stabilirea şi evoluţia avifaunei în mai multe
lacuri de baraj din România, utilizând lor propriile observaţii şi experienţă îndelungată, care
descriu trei etape importante: popularea accidentala a avifaunei şi de stabilire a unei avifaune
caracteristică. Aceste repere nu sunt caracteristice
După 40 de de ani de existenţă Lacul Vidraru, nu are o avifauna specifica acvatica şi
stabila în totalitate,
Păsările acvatice remarcate au fost 150 de exemplare de Larus ridibundus, două Egretta
alba şi cinci Mallards, Anas platyrhynchos. Nici una din din aceste trei specii de păsări nu
cuibareste in zona.
În a doua jumătate a lunii aprilie 1968, pe acest lac, Mãties(1969) a remarcat ca o
pasăre speciala un exemplar de sp Gavia, care a petrecut o zi în partea de nord a lacului, în
apropiere de cabana Cumpana.
De asemenea, în acesa zona, au fost observate două exemplare de Egretta alba, care a
intrat pe lac spre seară, şi după ce s-au hrănit pe lac, a petrecut o noapte într-un copac.
Acest lucru dovedeşte încă o dată că Lacul Vidraru este utilizat de păsări care
traversează Carpatii doar ca o staţie de odihnă. Egretta alba este o specie acvatica, specifica
a zonelor inundate de joasa altitudine, dar care a fost observata la o astfel de altitudine mare la
900 m pentru prima dată,.
Acum, Larus ridibundus este o specie comună pe lacurile de baraj in numar mare de
sute de păsări în timpul perioadei prenupţiale (Munteanu & Mãtie s, op.cit), raportat la
altitudini de până la 500 m, până în prezent.
Repartitia speciilor de pasari din Munţii Făgăraş
82
Rupestris Hirundo, o specie paleoxeromountana, cu o legatura care se extinde între
zonă circum-mediteraneană, din nordul Africii, Spania, Franţa, Elveţia, Italia, Grecia, Serbia,
Bulgaria, România şi în Asia Centrală, până la Himalaya (Cătuneanu, 1979). Prima înregistrare
ca o pasăre cuibaritoare în România a fost făcuta de Nadra (1970), de la Baile Herculane, a
efectuat observatii în anii 1968 şi 1969. De asemenea, Nadra (1972) a colectat primele
exemplare din Pecenisca, în 1970. Radu (1975) a remarcat speciile de la Pescari, în Munţii
Locva, şi Tãlpeanu şi Paspaleva (1979) este observat la Cazanele Mari şi în Golful Mraconia,
în 1978. Cătuneanu (op.cit.) au raportat această specie din Cheile Olteþ, pe care a considerat
locul estic de distribuţie în România, acest timp. Munteanu & col. (2002)
rapoarte Făgăraş ca un loc de cuibărit probabil, dar fără a indica o dată, un loc sau o observaţie
precisă.
Pe parcusul studiului la începutul lunii august, au fost observate 4 exemplare în
apropierea barajului, pe de altă parte, care zboară în apropierea peretilor stancosi care limitează
Cheile Argeş. Rupestris Hirundo se distinge cu uşurinţă de Delichon urbica, la
care se alătură, de dimensiunea mai mare a corpului şi petele albe de pe coada caracteristică.
Dementiev şi col. (1950) a menţionat că aceaste specii cuibaresc in Tian Shan, până la
2500 m, şi în Pamir poate fi vazuta pana la altitudini de 4000 m.
În România, au fost observate la altitudini mai joase, la 300 m în Cazanele Mari, 450 m
în Cheile Turzii până la 615 m în Cheile Olteþ, şi acum, de observare a mea la 830 m
altitudine.
Cele 64 de specii observate în Munţii Făgăraş, fac parte din 12 ordine (Gaviiformes,
Anseriformes, Ciconiiformes, Falconiformes, Charadriiformes, Galliformes, Charadriiformes,
Cuculiformes, Columbiformes, Strigiformes, Upupiformes, Piciformes, şi Passeriformes), şi 31
familii, din care Ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii (fig. 2). Dintre acestea, 7
specii sunt incluse în lista roşie din România (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Hieraaetus
pennatus, Milvus migrans şi Egretta alba, morinellus Charadrius, Tyto alba).
Din speciile de păsări din Munţii Făgăraş, 15 specii sunt conservate peste tot
Europa de Directiva 79/409 CEE Bird (12 aprilie 1979), trei dintre ei (Aquila chrysaetos,
Aquila pomarina, pennatus Hieraaetus) sunt rare, Gavia Arctica, migrans Milvus şi Alauda
arvensis sunt vulnerabile la o scară europeană, şi trei specii (Falco tinnunculus, Lanius collurio
şi Hirundo rustica) sunt în scădere în Europa.
Se semnaleaza prezenta speciei Hirundo rupestris lângã barajul Vidraru, loc nou de
cuibãrit pentru aceastã specie, punctul cel mai estic cunoscut pânã acum din România.
Pe teritoriul comunei Arefu sunt înregistrate:
- Specii rare de floră și faună în următoarele locații: Lespezi, Podu Giurgiului, Moldoveanu,
Râiosu, Mușateica, Jorzea:
- Taxus baccata (tisă), Pinus cembra (zâmbru) și Marmota marmota (marmotă),
- Specii periclitate, amenințate:
- Taxus baccata (tisă) în locațiile UP VI Limpedea, u.a. 28A și UP V Valea cu Pești, u.a. 177
B,
- Rhodondredrum myrthifolium în golul alpin din UP III Capra și UP IV Buda,
83
- Ursus arctos (urs) cu bârloage UP VI Limpedea, u.a. 28 – 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.
Facem mentiunea ca in zona ce face obiectul proiectului propus nu se intalnesc
niciuna dintre speciile rare mentionate anterior.
Poiana Molivisu este rezervatie de interes local, declarată prin hotarare de Cosiliu
Judetean, pentru substratul de turbă. Nu exista date publice privind natura acestuia.
3.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar.
Scopul principal al declarării Sitului Natura 2000 îl reprezintă păsările sălbatice
caracteristice ecosistemelor componente, respectiv speciile de păsări care fac obiectul
declarării unor astfel de arii naturale protejate (Directiva Păsări / anexa I - Birds Directive
79/409/CEE), împreună cu habitatele caracteristice, utilizate ca zone cuibărit, hrănire,
concentrare în diferite perioade ale anului (migraţie) etc. Din punct de vedere al potenţialului
impact pe care investiţia considerată îl poate avea pentru avifaună, este necesară în primul rând
cunoaşterea speciilor de păsări „cheie" pentru care s-a declarat Situl Natura 2000, a statutului
acestora (tipului fenologic), respectiv a mărimii populaţiilor (în special pentru cele
cuibăritoare) şi a locurilor de cuibărit.
În tabelul de mai jos se prezintă speciile de păsări pentru care s-a declarat situl şi
populaţiile estimate ale acestora, conform Formularului Standard Natura 2000.
Tabelul.7 Speciile de păsări pentru care s-a declarat situl, populaţiile estimate şi tipul major de
habitat caracteristic (după Formularului Standard Natura 2000, completat).
Specie
Mărimea populaţiei Tipul de
habitat
preferat
Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj
Aquila pomarina 40-50 p Pădure
Pernis apivorus 60-90 p Pădure
Bonasa bonasia 75-105p Pădure
Crex crex 200-350 p Fâneţe, terenuri
ierboase
Strix uralensis 50-60 p Pădure
Dryocopus martius 70-90 p Pădure
Picus canus 200-250 p Pădure
Dendrocopos medius 30-50 p Pădure
Dendrocopos syriacus 30-50 p Grădini, livezi
Dendrocopos leucotos 250-300 p Pădure
Lullula arbórea 3000-4000 P Liziere, terenuri
deschise
Ficedula albicollis 13500-
16900p
Pădure
Ficedula parva 2100-2500 P Pădure
Ciconia ciconia 45-55 p
Circus cyaneus 40-60 i Terenuri deschise
Circus aeruginosus 2-3 p Stufăriş, zone
84
umede
Circaetus gallicus 5-8 p Pădure
Lanius collurio 5700-9400 P Terenuri deschise,
tufişuri, liziere
Lanius minor 40-80 p Terenuri deschise,
tufişuri, liziere
Tetrao urogallus 25-35 i Pădure
Unde:
- i – individ (exemplar);
- p – perechi;
- rezidentă (sedentară) - specie care cuibăreşte şi rămâne iarna în zona de cuibărit;
- cuibărit - specie cuibăritoare, oaspete de vară (părăseşte teritoriul de cuibărit pentru
a ierna în alte zone geografice);
- iernat - specie oaspete de iarnă (apare doar în sezonul rece);
- pasaj - specie care tranzitează zone în migraţia de primăvară sau de toamnă.
Din totalul de 20 specii de păsări pentru care s-a declarat situl (incluse în anexa nr. 1 a
Directivei Păsări), aproape toate (19 specii) sunt cuibăritoare şi o singură specie
necuibăritoare, care apare în sit doar pentru a ierna. Din acest punct de vedere, întreaga arie
naturală protejată prezintă o deosebită importanţă în special pentru speciile cuibăritoare,
având în vedere şi nivelul populaţiilor care pentru multe din specii este foarte ridicat,
depăşind 1% sau chiar 2-5 % din populaţia cuibăritoare a României (de exemplu: Aquila
pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula
albicollis).
Din punct de vedere al tipurilor de habitate preferate, cea mai mare parte a speciilor
(13 specii) cuibăresc în ecosisteme forestiere diverse, câteva în zone deschise cu vegetaţie
lemnoasă rară sau în sectoarele de lizieră, o specie în pajişti şi una în zone umede bogate în
stufăriş.
Zonele de cuibărit şi eventual cele de migraţie / pasaj ale diverselor specii de păsări
sau a grupurilor de specii sunt prezentate în contextul aprecierii semnificaţiei impactelor
datorate investiţiei.
3.5.Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate.
Nu este cazul.
3.6.Relatiile structurale si functionale care creează si mentin integritatea ariei
naturale protejate.
Nu este cazul.
85
3.7.Obiective de conservare a ariei naturale protejate, unde au fost stabilite prin
planuri de management.
Nu este cazul.
3.8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate, inclusiv
posibile evolutii/ schimbării care se pot produce în viitor.
Starea pădurilor și pășunilor
Pe teritoriul administrativ al comunei acestea ocupă următoarele suprafețe:
- pădurea şi vegetaţia forestieră - 28 681,00 ha, 68,2475 % din totalul administrativ,
- pășunile și fânețele – 11 370 ha, 27,0553 % din totalul administrati
Zona de interes din cadrul arealului climatic Ghițu-Moliviș este ocupată de păduri,
pășuni, ape și drumuri locale care se află exclusiv în extravilanul comunei Arefu.
Pădurile aparţin de Ocolului Silvic, iar pășunile se află în proprietate publică sau
particulară. Comuna Arefu nu figurează în lista unităţilor administrative cu deficit de vegetaţie
forestieră.
Presiunile antropice asupra padurilor sunt reprezentate de: pasunat, turism necontrolat,
utilizarea fertilizantilor chimici si a combaterii daunatorilor forestieri, taierile ilegale de arbori,
poluarea exercitata de emisiile din industrie si agricultura prin dispersare si antrenarea prin
precipitatii.
Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor a fost necesară luarea
unor măsuri de conservare în ecosistemele forestiere:
- interzicerea păşunatului în unele locaţii pe anumite perioade de timp;
- supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic;
- eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor forestieri;
- interzicerea tăierilor ilegale de arbori;
- monitorizarea recoltărilor/capturilor de specii de plante/animale;
- diminuarea tăierilor de păduri montane pentru extinderea suprafeţelor de păşunat;
- continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea severă a
prevederilor amenajamentelor;
- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în
care se impun aceste lucrări;
- asigurarea unei paze permanente a fondului forestier.
Starea de conservare a ecosistemelor forestiere si pasunilor este bună nefiind semnalate
aspecte de păşunat excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, sau braconaj.
3.9.Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.
Având în vedere suprafaţa mare a sitului ROSCI 0122 „Munţii Făgăraş", ecologia şi
etologia marilor carnivore, se poate afirma că proiectul nu va avea impact asupra populaţiilor
carnivore mari pentru care a fost desemnat SCI-ul.
86
Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate
în tabelul urmator:
Rhinolophus hipposideros (Liliac mic cu potcoavă), specie nominalizată de OUG
57/2007 Anexa 3.
Habitat: se adăpoștește în peșteri și construcții antropice (poduri de case, turnuri, clădiri,
pivnițe).
Hrana: consumă insecte ce talie mică, îndeosebi țânțari.
- Myotis myotis (Liliac comun), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.
Habitat: suprafețe impadurite deschise, peșteri și localități (poduri de case, clădiri).
Hrana o consumă la sol: insecte, paianjeni.
- Canis lupus (lup), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: de la câmpie până în zona montană. Cuibărește în zone împădurite, cu copaci izolați,
văiugi, râpe. Este deosebit de rezistent - poate parcurge într-o peste 100 km într-o singură
noapte.
Are nevoie de un teritoriu întins, de circa 2 400 – 2 500 ha, de zece ori mai mult decât
un urs.
Hrana: Atacă de la cerb şi cal până la capre, oi, câini şi mistreţi, iepuri, broaşte, şoareci,
gândaci şi alte vieţuitoare mai mici; chiar şi hoituri.
- Ursus arctos (urs carpatin), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: zona montană împădurită. În timpul iernii se adapostesc in locuri ferite, cum ar fi
pesteri sau crevase.
Hrana: plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici,
cadrave neintrate în putrefacție, oi, porci, vite.
În vecinătatea zonei de interes OS Vidraru a identificat bârloguri la UP VI Limpedea, u.a. 28 –
30, 71 – 75 și UP IV 80 D.
- Lutra lutra (vidră), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: habitate acvatice de la șes, deal și munte, râuri cu ape liniștite, mlaștini, cu maluri
împădurite, stânci,
Hrana: pește, crustacee, insecte acvatice, reprtile, amfibieni, mamifere mici.
- Lynx lynx (râs), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: arealul lor ocupă mai mult de 100 km2 și altitudine de la 200 m la 1 800 m. Preferă
pădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile.
87
Hrana: șoareci, iepuri, căprior, cerbi și diverse specii de păsări. Uneori consumă și animalele
domesticite, cum ar fi găini, rațe, gâște, curcani, oi. La nevoie este necrofag, deși în mod
obișnuit îngroapă prada.
Specii de amfibieni și reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE sunt prezentate în tabelul urmator:
Triturus cristatus (Triton cu creastă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3
și 4A.
Habitat: păduri de conifere, amestec şi foioase (compus din pin, mesteacan, stejar, arin,
etc) cu poieni, în rariști, păşuni, fâneţe, parcuri şi grădini din zonele umede cu ape stătătoare.
Hrana: insecte terestre și acvatice, râme, viermi, creveți, dafnii.
- Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă), specie nominalizată de OUG
57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: zonele umede, înmlăștinite, de la 150 m până la aproape 2 000 m altitudine.
Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.
- Triturus montandoni (triton carpatic), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele
3 și 4A.
Habitat: zonele umede montane, de la 500 m până la aproape 1 500 m altitudine,
mărginite de păduri, cu ape limpezi, reci, cu pH acid.
Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.
Specii de pești – nu este cazul pentru arealul analizat.
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt
prezentate în tabelul urmator:
88
- Ophiogomphus Cecilia (ordin/familie/gen: Odonata/Gomphidae/Ophiogomphus), specie
nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: zonele umede, cu apă dulce, stătătoare sau curgătoare, cu vegetație palustră și
cu nisipuri, prundișuri și/sau bolovănișuri, turbării, poieni, pășuni, culturi, păduri deschise de la
șes la zona montană înaltă.
- Callimorpha quadripunctaria ((fluturele tigru de Jersey - ordin/familie/gen:
Lepidoptera/Arctiidae/Callimorpha), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa3
Habitat: păduri de foioase și de amestec, liziere, poieni, desișuri de arbuști, povârnișuri
cu vegetație abundentă. Omizile pot fi observate în lunile aprilie-mai pe patlagină (Plantago
sp.), trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte
specii de plante, hrănindu-se cu frunzele acestora.
- Osmoderma eremita (pustnicul / gândacul sihastru - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/
Scarabaeidae/Trichiinae/ Osmoderma), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: zona pădurilor de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci bătrâni și
scorburoși, unii arbori de pe terenurile agricole. Adultii sunt activi in decursul perioadei iunie-
septembrie, când pot fi observati zburând pe diferite flori. Larva traieste in lemnul putrezit al
scorburilor diferitelor esente cu frunze cazatoare stejar (Quercus spp), salcie (Salix spp), fag
(Fagus sylvatica), tei (Tilia spp), plop (Plopus spp) și pomi fructiferi (Prunus spp., Pyrus spp.,
Malus domestica)..
89
- Rosalia alpina* (croitor alpin ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/
Cerambycinae/Rosalia), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: păduri de fag si conifere, mai rar de stejar, preferand in special făgetele bătrân
Larvele se dezvolta in lemnul fagilor batrani (Fagus sylvatica, F. orientalis), consumând
scoarța.
- Morimus funereus (croitor cenușiu - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera
/Cerambycidae / Lamiinae/Morimus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: păduri de foioase, preferând in special padurile de cvercinee si fagetele, însa
aparitii ocazionale ale speciei pot fi semnalate si în padurile de conifere. Se dezvolta in fag si
stejar.
- Stephanopachys substriatus (ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera /Bostrichidae
/Dinoderinae /Stephanopachys) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: Se întâlnește in pădurile montane de molid, brad și fag și plantații de molid. Se
dezvolta in conifere.
- Carabus hampei (cărăbuș - ordin/ familie /subfamilie /gen Coleoptera
/Carabidae/Carabinae/ Carabus), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: Traieste in toate tipurile de păduri, preponderent în cele de foioase.
- Phryganophilus ruficollis (ordi/famili /subfamili /gen Coleopter /Melandryidae/
Melandryina/ Phryganophilus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: Traieste in păduri virgine. Se dezvoltă sub scoarţa de copac aflat în putrezire și
acoperită de micelii de mucegai.
- Lucanus cervus (rădașcă – ordin /familie /subfamilie /gen Coleoptera /Lucanida/Lucaninae
/Lucanus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: populeaza pădurile bătrane cu esente foioase, preferând in special padurile de
cvercinee, dar poate fi intalnita în jurul mormanelor de compost și de frunze aflate în
descompunere, in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri.
Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan,
frasin, etc.). Zboara in amurg in decursul perioadei mai-iulie.
Se hrănesc cu putregaiuri de lemn, nectar și sevă de copaci.
- Lycaena dispar (ordin/familie/gen Lepidoptera/Lycaenidae/Lycaena), specie nominalizată
de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: populeaza poienile din jurul mlăștinilor, turbăriilor, râurilor și canalelor.
90
- Euphydryas aurinia (ordin/ familie /subfamilie /gen Lepidoptera
/Nymphalidae/Nymphalinae / Euphydryas), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și
4A.
Habitat: populeaza poienile umede, inclusiv în păduri, și pășunile buruienoase, pajiștile
pe soluri calcaroase.
- Pholidoptera transsylvanica (cosaşul transilvan - ordin/familie/subfamilie/gen Orthoptera/
Tettigonioidea/Tettigoniinae /Pholidoptera), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3
și 4A.
Habitat: fâneţele din zona montană din lanțul munților Carpați.
- Chilostoma banaticum (încrengătura/clasa/ordin/familie/gen Mollusca/Gastropoda/
Stylommatophora/Helicidae/Chilostoma), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și
4A. Specie de melci tereștri.
Speciile de păsări pentru care s-a declarat situl, populaţiile estimate şi tipul major de
habitat caracteristic (după Formularului Standard Natura 2000, completat).
In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari:
Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus
martius, Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos,
Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus
aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus.
Specie Tipul de habitat preferat
Aquila pomarina Pădure
Pernis apivorus Pădure
Bonasa bonasia Pădure
Crex crex Fâneţe, terenuri ierboase
Strix uralensis Pădure
Dryocopus martius Pădure
Picus canus Pădure
Dendrocopos medius Pădure
Dendrocopos syriacus Grădini, livezi
Dendrocopos leucotos Pădure
Lullula arbórea Liziere, terenuri deschise
Ficedula albicollis Pădure
Ficedula parva Pădure
Ciconia ciconia Terenuri deschise
Circus cyaneus Terenuri deschise
Circus aeruginosus Stufăriş, zone umede
Circaetus gallicus Pădure
Lanius collurio Terenuri deschise, tufişuri, liziere
Lanius minor Terenuri deschise, tufişuri, liziere
Tetrao urogallus Pădure
91
Alte specii importante de faună
92
93
Specii importante de amfibieni
94
Specii importante de păsări
95
96
97
98
99
100
101
102
103
Specii de pești
Specii de insecte
4.INFORMATII PRIVIND IMPACTUL DIRECT SI INDIRECT; PE TERMEN SCURT SAU
LUNG; DIN FAZA DE CONSTRUCTIE, OPERARE SI DE DEZAFECTARE; REZIDUAL;
CUMULATIV;
4.1.Analiza impactului generat direct si indirect, pe termen lung sau scurt a obiectivului
proiectului.
Prin realizarea investiţiei “Crearea infastructurii generale și specifice activităților
de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș” categoriile de folosinţa din zona de influentă
a proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct, de lungă
durată si parţial ireversibil, manifestat însa pe o suprafaţa restrânsă, locala.
Pentru suprafata de teren propusa pentru lucrari in special lucrarile de amenajare a terenului
impactul produs asupra vegetatiei terestre este redus si reversibil.
Se va produce dislocarea populatiei vegetale in grupuri mici si numai pe suprafetele
propuse fara efecte negative pentru populatia invecinata.
Efectele si impacturile mentionate la acest capitol nu sunt cuantificabile.
104
Populatiile de vegetatie se vor reface intr-un timp relativ scurt, iar fauna se va retrage fara a
fi pus in pericol numarul indivizilor sau posibilitatea de a nu se putea reproducere datorita deranjului
cauzat de zgomot sau intrusi.
Avand in vedere gradul ridicat de adaptare la conditiile de mediu al avifaunei si al faunei
terestre, consideram ca impactul asupra faunei din zona studiata este redus, reversibil si nu va
conduce la modificari esentiale de comportament care sa afecteze ritualurile de imperechere si
implicit perpetuarea speciilor.
Lucrarile de amenajare a terenului nu trebuie sa aiba loc in perioada de reproducere in
special pentru avifauna.
Se retine ca impact negativ din cauza lucrarilor de amenajare, ce va avea ca rezultat
impingerea temporara a faunei pe o distanta de aproximativ 100 m datorita lucrarilor ce se vor
desfasura in zona.
Proiectul tehnic trebuie sa prevada refacerea ecologica a zonelor afectate de lucrarile de
amenajare propuse.
Astfel in interiorul perimetrului investiţiei folosinţele actuale se vor modifica
semnificativ, impactul produs asupra habitatelor va fi semnificativ doar în faza iniţiala a
investiţiei. Dupa finalizarea amenajării obiectivelor, impactul generat asupra factorilor de
mediu si implicit asupra habitatelor caracteristice zonei va fi nesemnificativ.
4.2.Analiza impactului generat în faza de constructie, de operare si de dezafectare
a obiectivului proiectului.
Faza de constructie a obiectivului proiectului:
Principalele surse de poluare specifice lucrarilor de constructie a cladirilor, utilitatilor,
drumurilor, in perioada de executie cat si datorate circulatiei rutiere, pot fi impartite in patru
categorii, dupa perioada si intensitatea poluarii:
Poluarea specifica lucrarilor de constructie a cladirilor, utilitatilor, drumurilor; (Se
manifesta numai in perioada de executie);
Poluarea cronica specifica circulatiei rutiere, se manifesta prin emisii de noxe produse
de gazele de esapament, de uzura soselei si a cauciucurilor, uzura autovehiculelor,
zgomot etc.;
Poluarea accidentala in cazul defectiunilor sau avariilor conductelor de canalizare, etc.
Poluarea accidentala datorata activitatilor din incinta amplasamentului;
Efectele potentiale asupra mediului, in cazul proiectului analizat, se analizeaza in
continuare pentru fiecare factor de mediu in parte.
105
4.3. Factorul de mediu aer
Surse de poluare a aerului
• emisii de gaze, pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor
de transport;
• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de transport.
• emisii de compusi organici volatili (C.O.V.) rezultate din stocarea si manipularea
combustibililor (in cazul in care se vor utiliza combustibili din categoria benzinelor).
Aceste surse posibile de poluare a aerului, dupa perioada de amenajare a obiectivului vor
fi reduse.
• pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor de
transport
In perioadele secetoase si cu temperaturi ridicate, rularea mijioacelor de transport pe
drumurile tehnologice determina emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile, antrenate de pe
suprafata de rulare.
Aceste emisii pot fi reduse prin stropirea cu apa a drumurilor daca este cazul, fapt care va
contribui si la reducerea emisiilor fugitive de pulberi datorate actiunii factorilor atmosferici
(vant).
• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de
transport
Mijloacele de transport auto si utilajele care vor functiona, vor fi actionate de motoare
Diesel. Se estimeaza ca tipurile de utilaje si mijloace de transport precum si consumurile
corespunzatoare vor fi cele prezentate in tabelele urmatoare:
Consumuri sped/ice de carburanti ale utilajelor
Utilaj, mijloc de transport
Consum utilaje
1 /h /bu c .
Excavatorr 1700
17
Camion de transport cu platforma
16
Incarcator frontal Stalowa
15
Autobasculante 16 t
16
Autobetoniera
18
Tractor cu remorca
6
Draalina hidraulica DC senile
17
Buldozer DC senile
13
Macara pe pneuri
15
106
Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor tip Diesel, prezentati de
metodologia Corinair, sunt urmatorii:
1.Pulberi:……………….. 5,6 g/1
2.SOX:…………………...0,6 g/1
3. NOX:………………...... 3,8g/l
Pulberi
Debitele masice de pulberi pentru utilajele cu motoare Diesel
Utilaj, mijloc de transport
Consum
utilaje
1/h
Factor
de
emisie
g/1
DEBIT
MASIC
-g/h-
DEBIT
MASIC
CONFORM
ORDINULUI
462/93
Excavator S 1700 17 5,6 95,2 500
Excavator S 1700 16 5,6 89,6 500
Camion de transport cu platforma 15 5,6 84 500
Incarcator frontal Stalowa 16 5,6 89,6 500
Autobasculante 1 6 t 18 5,6 100, 500
Autobetoniera 6 5,6 33,6 500
Tractor cu remorca 17 5,6 95,2 500
Draglina hidraulica pe senile 13 5,6 72,8 500
Buldozer pe senile 15 5,6 84 500
Debitele masice de Sox pentru utilajele actionate de motoare Diesel NOX SOx
Utilaj, mijioc de
transport
Consum
utilaje 1/h
Factor
de emisie
DEBIT
MASIC
g/h/buc
DEBIT MASIC
CONFORM ORD.
462/93 -g/h/buc.-
Excavator S 1700
17
0,6
10,2
5000
Camion de transport cu
platforma
16
0,6
9,6
5000
Incarcator frontal Stalowa
15
0,6
9
5000
Autobasculante 16 1
16
0,6
9,6
5000
Autobetoniera
18
0,6
10,8
5000
Tractor cu remorca
6
0,6
3,6
5000
Draglina hidraulica pe senile
17
0,6
10,2
5000
Buldozer pe senile
13
0,6
7,8
5000
Macara pe pneuri
platforma
15 0,6 9 5000
Incarcator frontal Stalowa
15
3,8
57
5000
Autobasculante 16 1
16
3,8
60,8
5000
Autobetoniera
18
3,8
68,4
5000
Tractor cu remorca
6
3,8
22,8
5000
Draglina hidraulica pe senile
3,8
64,6
5000
Buldozer pe senile
13
3,8
49,4
5000
Macara pe pneuri
15
3,8
57
5000
107
Valorile estimate pentru debitele masice de poluanti se situeaza sub valorile maxime
admisibile prevazute de Ordinal 462/1993.
• Emisii de compusi organici volatili (C. O. V.) rezultate din stocarea si manipularea
motorinei
Stocarea si manipularea motorinei in butoaiele metalice din depozitul provizoriu de
carburanti determina emisii de compusi organici volatili. Datorita faptului ca motorina este un
carburant putin volatil, emisiile de C.O.V. sunt reduse si nu contin tetraetil de plumb.
Prognozarea poluarii aerului
Emisiile de poluanti (gaze si pulberi) rezultate pe perioada amenajarii, nu vor genera un
impact semnificativ asupra calitatii aerului.
Emisiile de noxe rezultate din activitatea de amenajare a obiectivelor de investitii, se
situeaza sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/1993.
In aceste conditii, impactul asupra aerului se va situa in limite normale.
Dupa perioada de finalizare a investitiei, toate aceste noxe se vor elimina in totalitate,
iar functionarea obiectivelor de investitii nu va implica poluarea aerului.
Masuri de diminuare a impactului
Impactul asupra aerului datorat deplasarii mijloacelor de transport, se poate diminua prin
stropirea cu apa a drumurilor tehnologice in perioadele in care se inregistreaza temperaturi ridicate
ale aerului atmosferic.
Prin efectuarea periodica a reviziilor motoarelor in atelierele specializate, se poate
diminua impactul asupra aerului datorat functionarii defectuase a utilajelor si mijloacelor de
transport.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in perioada
de executie in amplasamentul studiat, sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafete relativ
mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau
asemanatoare.
Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare -epurare - evacuare in
atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor,
se pune pentru obiectivele din amplasamentul bazei de productie si anume, pentru instalatiile de
preparare a betoanelor, mentionandu-se ca:
montarea de sisteme de captare-epurare (retinere particule)
este necesara la silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare-scuturare)
108
- eficienta de 99%;
referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii
tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;
lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol; concentrarea lor intr-
un singur amplasament este benefica, diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
fluxul cimentului va fi strict controlat, incepand din silozuri sau locul de punere in opera,
prin procurarea de sisteme pneumatice inchise, silozuri prevazute cu filtre, buncare de
impulsionare, autocisterne specializate.
pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloacele de transport vor fi dotate cu
roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul
unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse
in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Se recomanda ca la lucrari sa se
foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc
emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.
alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii centralizate;
pentru utilajele ce sunt dispersate la diferite puncte de lucru, alimentarea se poate face cu
autocisterne dar in locuri situate in afara emisiilor de praf;
procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,
sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor;
drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se
reduce praful.
4.4. Factorul de mediu apa
Managementul apelor uzate
Avand in vedere caracterul lucrarilor, pe amplasament nu sunt necesare surse de apa.
Nu se pune problema utilizarii apei in scop industrial pe parcursul executiei obiectivului.
Nu exista ape uzate de tip industrial
Nu exista ape uzate de tip menajer
Pe parcursul organizarii de santier vor fi amplasate toalete ecologice pentru
personalul care va deservi aceasta lucrare. In vederea intretinerii corespunzatoare a acestor
toalete ecologice se va incheia un contract cu un agent economic specializat si autorizat in
acest sens.
109
Prognozarea impactului
Avand in vedere reteaua hidrografica de pe amplasament, cat si nivelul panzei freatice,
exista posibilitatea poluarii accidentale cu carburanti si lubrifianti a apei, ca urmare a
functionarii utilajelor si mijloacelor de transport folosite in timpul executiei lucrarilor.
Impactul asupra factorului de mediu apa este produs de:
1. Lucrarile de amenajare pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie;
Față de situația existență bilanțul apei în bazinetul Moloviș se va modifica în sens
negativ datorită colectării în rezervoare a apelor izvoarelor și părâurilor pentru folosirea
acestora în scop energetic și evacuării apei de la turbine aval de acestea.
2. Lucrarile de alimentare cu apa prin modificarea balanței de apă în rezervația naturală
pe de o parte prin extracțiile de apă care vor fi utilizate în scop potabil și amenajările pentru
stocarea apei pentru alte folosințe, iar pe de altă parte prin emisiile de poluanți din efluenții
stațiilor de epurare în ape de suprafață cu debit redus. În acest din urmă caz va determina
degradarea calității apei pârâului. Evacuările sau pierderile de ape neepurate sau insuficient
epurate vor produce o eutrofizare în exces, datorită prezenţei fosforului, o înrăutăţire a calităţii
apei cu consecinţe negative asupra microorganismelor şi organismelor fotosintetizante. În
cazul exfiltrațiilor instalațiilor de apă și canalizare din zona colinară acestea vor determina
antrenarea particulelor de sol limitrofe, determinând surpări și alunecări de teren care vor
antrena elemente de vegetație.
Masuri de diminuare a impactului
Incidentele pot fi evitate prin respectarea unor masuri organizatorice (alimentarea cu
combustibil a utilajelor in timp ce acestea stationeaza, se va face cu ajutorul unor recipienti
metalici, reabilitarele necesare ale utilajelor se vor face numai in atelierele amenajate in cadrul
organizarilor de santier).
Depozitarea tuturor tipurilor de deseuri se va face corespunzator, conform celor
prevazute in prezentul studiu pentru a diminua la maxim orice posibilitate de afectare a surselor de
apa.
Utilajele si mijloacele auto utilizate, se vor spala la nevoie, doar in statii de spalare
autorizate.
Se va asigura in cadrul organizarii de santier un stoc permanent de produse ecologice
absorbante a produselor petroliere.
In perioada de executie
- controlul strict al depozitarii de materii si materiale;
- asigurarea scurgerii apelor de suprafata;
- asigurarea stabilitatii lucrarilor existente in zona albiilor.
Pentru perioada de executie este necesar un sistem de management strict al regimului
deseurilor, astfel incat gradul de poluare sa fie minim prin amenajarea unei platforme pentru
pastrarea pubelelor destinate colectarii si depozitarii deseurilor in vederea depozitarii finale sau
a reciclarii.
110
Din situatii similare, este cunoscut faptul ca in perioada intermediara, intre inceperea
lucrarilor si finalizarea lor, riscul de depuneri necontrolate a deseurilor menajere este foarte
mare.
4.5. Factorul de mediu sol
Surse de poluare a solului
Poluarea sau afectarea solului, reprezinta orice actiune care produce dereglarea functionarii
normale a solului ca suport de mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme.
In timpul executiei lucrarilor propuse in proiect, sursele de poluare a factorului de mediu sol,
sunt grupate dupa cum urmeaza:
poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in
timpul alimentarii cu carburanti, a reabilitarelor, a functionarii defectuoase a utilajelor,
etc.; la acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare,
transport, descarcare a pamantului pentru terasamente;
poluanti rezultati din turnarea betoanelor;
poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin
sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de
transport, functionarea utilajelor de constructii, fabrici de beton, etc.;
poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul
zonelor de lucru sau cailor de acces;
poluanti sinergici, in special asocierea SC>2 cu particule de praf. Poluantii
emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in
solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara
activitati in perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele
betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata.
Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi:
- inlaturarea stratului de sol vegetal prin lucrarile de terasamente executate pentru fundatii;
- pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvata a
acestuia in haldele de sol rezultate din decopertari;
- inlaturarea/degradarea stratului de sol fertil in zonele unde vor fi realizate noi drumuri
tehnologice, sau devieri ale actualelor cai de acces;
- izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora;
- deversari accidentale ale unor substante/compusi direct pe sol;
- depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructie sau a deseurilor
tehnologice;
- potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer (modificari
calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale).
111
Masuri de reducere a impactului asupra solului in zona studiata
Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni
de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal.
Se interzice prepararea betoanelor pe amplasament. Acestea vor fi preparate in statiile de
betoane din apropiere amplasamentului si apoi transportate pentru punerea in opera.
Se interzice spalatul autovehiculelor de transport si a utilajelor pe amplasament. Aceasta
activitate se va efectua numai in unitati specializate.
Se recomanda ca platforma bazei de productie pentru toate obiectivele mentionate, sa aiba o
suprafata de beton, pentru a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante.
Tot pentru baza de productie, trebuie avut in vedere ca platforma de intretinere sa fie
realizata cu o panta astfel incat sa asigure colectarea apelor pluviale si reziduale a uleiurilor, a
combustibililor si apoi introducerea acestora intr-un decantor care sa fie curatat periodic, iar
depunerile sa fie transportate la cea mai apropiata statie de epurare.
In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care
spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a
nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.
Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator,
dupa trecerea printr-un bazin decantor.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse intr-o fosa
septica, ce va fi vidanjata periodic.
Pentru perioada de executie sunt prevazute fonduri si obligatia constructorului de a
realiza toate masurile de protectia mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential
poluatoare (baza de productie, depozitele de materiale, organizarile de santier).
Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor;
Pentru substantele toxice si periculoase proiectantul a prevazut urmatoarele masuri:
substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt imbuteliate
in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.
vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manipularea clorului, si a altor
substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.
toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi gestionate
corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform
reglementarilor legale.
pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in
functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte
agricole. In functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor
putea fi utilizate fie in agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de calitate
corespund utilizarii in agricultura (OM 344/2004)-, fie, vor fi depozitate controlat in
112
depozit autorizat, in cazul in care cel putin un parametru nu va fi conform pentru
utilizarea in agricultura,
Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si in
albiile cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii.
4.6. Impactul asupra vegetatiei si faunei
Impactul produs asupra vegetatiei terestre este redus si reversibil pentru suprafata de teren
propusa pentru lucrari in special pentru lucrarile de amenajare a terenului .
Se va produce dislocarea populatiei vegetale in grupuri mici si numai pe suprafetele
propuse fara efecte negative pentru populatia invecinata.
Efectele si impacturile mentionate la acest capitol nu sunt cuantificabile. Impactul
produs de lucrarile de amenajare asupra vegetatiei si faunei terestre este redus si reversibil.
Populatiile de vegetatie se vor reface intr-un timp relativ scurt, iar fauna se va retrage fara a fi pus in
pericol numarul indivizilor sau posibilitatea de a nu se putea reproducere datorita deranjului cauzat
de zgomot sau intrusi.
Avand in vedere gradul ridicat de adaptare la conditiile de mediu al avifaunei si al faunei
terestre, consideram ca impactul asupra faunei din zona studiata este redus, reversibil si nu va
conduce la modificari esentiale de comportament care sa afecteze ritualurile de imperechere si
implicit perpetuarea speciilor.
Lucrarile de nivelare si amenajare a terenului nu trebuie sa aiba loc in perioada de
reproducere in special pentru avifauna.
Se retine ca impact negativ din cauza lucrarilor de amenajare, ce va avea ca rezultat
impingerea temporara a faunei pe o distanta de aproximativ 100 m datorita lucrarilor ce se vor
desfasura in zona.
Proiectul tehnic trebuie sa prevada refacerea ecologica a zonelor afectate de lucrarile de
amenajare propuse.
Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de constructie
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
- lucrarile de amenajare a terenului vor fi efectuate dupa perioada de reproducere pentru
avifauna
- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite
incat sa aduca prejudicii minime mediului natural.
La alegerea acestor amplasamente se tine seama sa se evite locurile de cuibarit si
reproducere, precum si potecile de adapat. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de
constructie trebuie limitata judicios la strictul necesar.
- pentru evitarea accidentelor in care, pe langa oameni pot fi implicate si animale,
constructorul va prevedea bariere fizice care sa opreasca accesul in locuri periculoase sau
expuse;
113
- traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de lucru
specificat;
- se va evita depozitarea necontrolata a sterilului si vegetatiei ce rezulta in urma
lucrarilor de terasamente, respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de
autoritatile locale pentru protectia mediului;
- colectarea si evacuarea ritmica a deseurilor menajere si tehnologice, pentru a nu tenta
animalele si a se evita riscul de imbolnavire si accidentare a acestora;
- la sfarsitul lucrarilor de executie, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii
ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
Trebuie avut in vedere faptul padurile si pajistele sunt habitate a numeroase specii de
pasari, mamifere si insecte in marea lor majoritate ocrotite prin lege.
In aceste conditii trebuie avuta in vedere Legea 462/2001 completata si modificata
prin Legea 345/2006, art. 26, conform carora sunt interzise:
„a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare;
b) perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de
migratie;
c) distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor din natura;
d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna ;
e) recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea cu intentie a acestor plante
in habitatele lor naturale;
f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop fara autorizatii de mediu
competente”
Aceste aspecte vor trebui prezentate tuturor muncitorilor si afisate la loc vizibil.
4.7. Peisajul
Impactul negativ asupra peisajului apare in perioada de executie prin prezenta santierului,
din desfasurarea lucrarilor.
Se recomanda pentru amenajarile peisagistice sa se foloseasca speciile locale, pentru ca
vegetatia nou instalata sa se integreze organic prin pastrarea unei anumite legaturi cu vegetatia
inconjuratoare.
Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor din proiectul din faza SF se vor folosi
materiale locale – piatră și lemn alături de finisaje realizate din materiale de construcție oțel,
sticlă, beton și se aplica, înnierbări, plantările cu elemente de vegetaţie din speciile existente
pentru integrare cât mai deplină în peisajul natural.
In propunerile de amenajare peisagistica, se vor avea in vedere doua considerente:
- cel al peisajului vazut de turist/trecator: organizarea spatiului prin plantatii in sensul
sporirii interesului vizual prin formele vegetale, coloratia de sezon a frunzisului sau florilor, prin
ritmul dinamic in derulare determinand senzatie de armonie, confort si siguranta;
- cel al drumului de acces vis-a-vis de peisaj: organizarea spatiului prin plantatii in
sensul valorificarii peisajului inconjurator.
114
Influența directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă
deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicațiile față de alți
factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiționează, a căror calitate poate influenţa direct
zona: apa, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetație și faună.
4.8. Mediul social si economic
In perioada de exploatare, impactul produs de amenajarile propuse asupra mediului uman
este benefic si important prin urmatoarele efecte sociale pozitive de natura obiectiva:
dezvoltarea infrastructurii;
impactul pozitiv este evidentiat si prin efectele socio-economice legate de crearea de noi
locuri de munca, dezvoltarea comertului si finantelor locale, o mai buna valorificare si
punere in valoare a peisajului natural al zonei;
impactul negativ este produs prin afectarea peisajului din zona de lucru si vecinatatile
acesteia, dar numai pe perioada de desfasurare a lucrarilor.
Impactul lucrarilor de constructie si amenajare asupra factorului uman, are si alta latura
negativa prin modificarea discontinuitatilor peisajului care erau date de jocul de culori al
vegetatiei pe versanti. Constructiile executate provoaca un contrast peisagistic mai putin apreciat
de factorul uman.
4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
In zona in care se doreste a se realiza investitiile, nu au fost semnalate valori
arheologice, istorice, culturale, care ar putea fi afectate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui sa-
si asume responsabilitatea ca in cazul in care prin lucrarile de excavatii va descoperi elemente
arheologice, geologice, istorice sau de alta natura, care, potential, prezinta interes din punct de
vedere al mostenirii istorice, arheologice si culturale, sa intrerupa desfasurarea acestor lucrari, sa
instiinteze autoritatile competente in acest domeniu, spre a decide asupra valorii acestor
descoperiri, a masurilor de conservare necesare, respectiv asupra derularii in continuare a lucraril
4.10. Faza de operare a obiectivului proiectului:
Obiectivele de investitii cuprinse de proiectul analizat sunt:
1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare,
2. Infrastructura generala si specifica de turism din arealul Ghitu- baza partiei A1,
3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”,
4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu,
5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a partiei,
6. Partia A1,
7. Partia A2,
8. Realizare retele electrice de diatributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului
Ghitu-Molivisu,
115
9. Valorificarea resurselor regenerabile de energie.
Se considera că impactul ce va fi generat în faza de operare a proiectului propus va fi
unul cu o intensitate redusa.
Obiectivele propuse a se realiza, vor fi realizate in mare parte din materiale locale,
ecologice piatra si lemn. Acesta soluţie isi propune o diminuare semnificativa a impactului
peisagistic produs de constructia obiectivelor.
Un impact direct se va resimţi numai in faza de execuţie a lucărilor de constructie, însă
acesta va fi redus. Masurile propuse vor conduce la diminuarea impactului şi va avea un caracter
temporar şi local.
În urma analizei proiectului şi a măsurilor luate in vederea protecţiei mediului si mai
ales a diminuării impactului asupra factorilor de mediu, putem concluziona faptul ca prin
realizarea acestui obiectiv nu se produce un impact semificativ asupra factorilor de mediu, si
in special asupra biodiversitatii.
Faza de dezafectare a obiectivului proiectului:
Funcţionarea obiectivului este nedeterminată. În eventualitatea încetării activităţii şi
dezvoltării unei alte forme de activitate, va fi necesară dezafectarea constructiilor si a
instalaţiilor.
Dacă se pune problema încetării activităţii şi schimbării destinaţiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe
amplasament (sol, subsol, apa, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a
amplasamentului datorat activităţii propuse (Bilanţ de Mediu).
În timpul realizării investiţiei, ca si la finalizarea lucrărilor, se vor lua masuri de
protecţie a factorilor de mediu.
Dupa expirarea duratei lucrărilor de construcţii se va pune in aplicare un ansamblu de
masuri si lucrări de refacere a vegetatiei pe amplasament.
Dupa terminarea activităţii se va avea in vedere si executarea si altor lucrări specifice
de refacere a mediului:
- retragerea utilajelor, echipamentelor si al altor construcţii/materiale cu caracter temporar
necesare organizării de şantier;
- refacerea ecologica a amplasamentului.
În caz de încetare înainte de termen a activităţii, indiferent de motivele ce o determina
operatorul va prezenta la Agenţia pentru Protecţia Mediului o documentaţie care sa prevadă:
lucrări specifice pentru redarea in circuitul economic a suprafeţelor de teren afectate in timpul
desfăşurării activităţii, va executa aceste lucrări de refacere. Se va respecta programul de
monitorizare postînchidere a factorilor de mediu.
Activitatea de exploatere în perimetru va influenţa factorii de mediu doar pe perioada
desfăşurării constructie si a lucrărilor de reabilitare mediu.
O data cu finalizarea acestor activităţi inceteaza si impactul asupra factorilor de mediu.
116
4.11.Analiza impactului generat in faza de constructie, operare si
dezafectarea a materialului rezidual rezultat prin implementarea proiectului.
In faza de constructie nu se vor evacua ape uzate fecaloid-menajere. Pentru toate
obiectivele propuse a se executa, constructorul prin organizarea de santier va pune la dispozitia
muncitorilor WC –uri ecologice ce vor fi intretinute de unitati specializate.
In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care
spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a
nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.
Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator,
dupa trecerea printr-un bazin decantor. În jurul construcţiilor se vor realiza canale de gardă
(rigole) pentru colectarea şi dirijarea apelor pluviale spre emisar.
Impactul prognozat, ţinând seama de măsurile de prevenire şi reducere a impactului,
în condiţii normale de funcţionare sau avarii previzibile, este nesemnificativ fără influenţe
asupra calităţii freaticului si a apei de suprafaţă.
Principalul impact asupra solului in perioada de execuţie este consecinţa ocupării
temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si producţie,
organizări de şantier.
Prin masurile de reducere a zgomotului propuse, zgomotul produs de utilaje si
mijloacele de transport va fi redus la minim.
În zona amplasamentului, este posibila afectarea solului din punct de vedere calitativ,
prin impurificarea accidentala cu produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele de
transport si utilajele folosite, dar aceasta se realizează în cantităţi mici, în diverse puncte, deci
impactul este nesemnificativ.
Santierul, drumurile de acces provizoriu şi toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a
fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta îndrumare a
unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi în aria vizată de proiect.
Se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara
perimetrului organizărilor de şantier.
Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor,
depozitarea temporara a acestora se va face doar după ce suprafeţele destinate au fost
impermeabilízate cu folie de polietilena.
Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni
de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal.
Se interzice prepararea betoanelor pe amplasament. Acestea vor fi preparate in statiile
de betoane din apropiere amplasamentului si apoi transportate pentru punerea in opera.
117
Se interzice spalatul autovehiculelor de transport si a utilajelor pe amplasament.
Aceasta activitate se va efectua numai in unitati specializate.
Se recomanda ca platforma bazei de productie pentru toate obiectivele mentionate, sa
aiba o suprafata de beton, pentru a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante.
Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii
geologice a regiunii ca urmare a amenajărilor acestui obiectiv şi nici nu se prevede
manifestarea altor fenomene care să afecteze structura geomorfologică a zonei, ca: alunecări de
teren sau surpări.
Nu se prevăd situaţii de viitor în care structura orizonturilor profunde de sol sau
geologia regiunii, ar putea fi afectate de activitate. Se poate vorbi de o afectare minoră a
structurii locale a subsolului datorată modificării sarcinilor şi tensiunilor generate ca urmare a
modificării masei existente la suprafaţa solului, precum şi vibraţiilor propagate ca urmare a
executării lucrărilor de construcţii.
În timpul executiei se va simti o crestere nesemnificativă a nivelului poluantilor prin
pulberi în suspensie si sedimentabile datorită volumului ridicat al mijoacelor auto dar si a
prafului la manipularea materialelor, care are un impact negativ nesemnificativ si se vor lua
măsuri de atenuarea a acestora.
Lucrările de amenajare a terenului si construcţie, realizarea platformelor pentru
depozitarea materialelor si drumurilor de acces etc, presupun deranjarea orizonturilor de sol,
actionandu-se in mod direct asupra structurii, texturii, porozitatii si a altor caracteristici
naturale ale acestuia.
Per total activitate impactul asupra factorilor de mediu este nesemnificativ datorita
masurilor de reducere a impactului.
Impactul asupra aerului se resimte doar in faza de construire a obiectivului, in faza de
funcţionare a obiectivelor propuse impactul este minim, nesemnificativ. Trebuie avut in vedere
si gradul ridicat de epurare naturala a aerului datorita padurii.
Dat fiind specificul activitătii, nu există posibilitatea contaminării mediului cu germeni
patogeni sau aparitia vreunui impact de această natură. Lucrările se desfăsoră într-o zonă
nelocuită.
O categorie aparte o constituie zgomotul si vibraţiile în comunitatea umana si mai ales
în zonele industriale. De asemenea, vibraţiile care se propaga în materiale provoacă
dezagregări având în primul rând un efect distructiv. Având în vedere cele prezentate anterior,
obiectivul de fată nu se încadrează într-o zonă sensibilă din punct de vedere socio-uman.
Zgomote si vibratii se înregistrează doar în faza de constructii si nu în perioada
functionării obiectivelor. În perioada de realizare a fazelor investiţiei, "media de zgomot" va fi
cea specifica zonelor industriale. Principalele surse de zgomot in zona sunt reprezentate de
utilajele folosite în execuţie (excavatoare, camioane, tractoare pe senile, etc).
Se recomandă ca programul de lucru şi circulaţia autovehiculelor în zonă să se
stabilească în aşa fel încât să fie respectate cu stricteţe perioadele de odihnă ale locuitorilor din
apropierea cailor de acces catre poiana Molivisu.
118
Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona afectată cu construcţiile va fi marcată prin
indicatoare rutiere, respectându-se limita maximă de viteză impusă.
4.15. Analiza impactului cumulativ prin implementarea proiectului.
Proiectul propus este compus din 9 obiective care actioneaza in stransa legatura intre
ele completandu-se reciproc. De remarcat ca in zona nu functioneaza obiective care
impreuna cu obiectivul analizat sa produca efecte sinergice.
Admitand ca in viitor se vor realiza si alte obiective in zona studiata, se estimeaza ca
proiectul analizat nu va crea efecte sinergice cu orice tip de proiect propus a se realiza.
In concluzie se exclude crearea unui impact cumulativ prin implementarea
proiectului.
Problemele de mediu care pot aparea la executia lucrarilor proiectate sunt prezentate in
tabelul urmator. Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin intermediul a cinci abrevieri si
a fost considerat la nivelul tuturor obiectivelor propuse.
S - semnificativ;
M - moderat (,,mai putin important/mai putin insemnat");
R - redus (,,nu este important/neinsemnat");
P - pozitiv - proiectul va imbunatati calitatea mediului sau va avea
alte efecte pozitive asupra societatii;
NA - nu se aplica.
Nr.
crt.
Problema de mediu
Faza de executie
Faza de exploatare
S
M
R
P
NA
S
M
R
P
NA
1.
Calitatea apei
•
•
2.
Geologic
•
•
3.
Fauna
•
•
4.
Viata acvatica
•
•
5.
Utilizarea terenului
•
•
6.
Aspecte economice
•
•
7.
Climat
•
•
8.
Vegetatie
•
•
9.
Peisaje (impact vizual)
•
•
10.
Transportul sedimentelor
•
•
11.
Calitatea aerului
•
•
12.
Zgomot
•
•
13.
Paduri
•
•
14.
Rezervatii naturale
•
•
15.
Zone umede
•
•
16.
Populatie
•
•
17.
Arheologie
•
•
18.
Cultura si istorie
•
•
TOTAL 2 8 2 2 4 1 0 4 9 4
119
Problemele importante de mediu
Dupa cum se poate observa, impactul negativ asupra mediului se manifesta in faza de
executie si la o intensitate “redusa” asupra unor componente ale mediului. In faza de exploatare
a proiectului, efectele reduse, nesemnificative si pozitive sunt predominante.
Tabelul prezinta problemele de mediu care vor fi luate in considerare in masurile de
atenuare propuse.
Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact moderat sunt scoase in evidenta
prin masurile propuse de atenuare a riscurilor.
A.D.I. Molivisu este responsabila de implementarea masurilor de atenuare.
O atentie speciala se va acorda masurilor de avertizare si interventie de urgenta in caz de
poluari accidentale. Un plan de actiune special trebuie sa fie realizat. Acest plan de actiune
cuprinde masurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentala a apei.
Faza
Problema
Masura de atenuare
Responsabilitate
institutionala
Executie
Expl
Zgomot de la echipamente si
vehicule
Restrictii la orele de lucru, amortizoare
pentru echipamente, furnizarea de informatii
pentru public pt. respectarea SR 10009/1998
Constructor
A.D.I.
Praf
Excavatii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transporta material de
umplutura pentru a se respecta SR 12574/1998
si OM 592/2002
Constructor
Mirosuri
Identificarea surselor punctiforme si
selectarea / solicitarea unor dispozitive de
oprire a mirosurilor, in proiect si in
procedurile de exploatare, reducerea
expunerii prin utilizarea unor containere
acoperite pentru stocare si transport
Constructor
Pagube asupra vegetajiei
Supravegherea zonei si asigurarea protejarii
copacilor si vegetatiei importante; limitarea
perturbarii produse de constructii acolo unde este
posibil
Constructor
Poluarea in urma descarcarii
apelor uzate
Colectarea corespunzatoare, transport prin
pompare si depozitare; asigurarea unor servicii
in parallel acolo unde este nevoie pentru a se
respecta NTPA 001
Constructor
120
Ex
ecu
tie
Manevrarea materialului
excavat si a pierderilor de
sol adiacent cursului de apa
si sedimentelor; Legea
Apelor 107/1996 nu permite
depozitarea deseurilor in
lunca
Refolosirea pe jantier pe cat posibil,
eliminarea excavajiilor in exces care au
fost examinate corespunzator; pomparea
pentru a Jine sub control intruziunea apelor
subterane, controlul scurgerilor; Legea Apelor
107/1996
Constructor
A.D.I.
Acces blocat la proprietati
adiacente
Furnizarea de informatii catre public;
asigurarea accesului temporar.
Constructor
Impact vizual
Finalizarea constructiei in timpul alocat prin
proiect; pastrarea santierului cat mai organizat cu
putinta.
Constructor
Securitatea, sanatatea si
siguranta muncitorilor si a
publicului
Asigurarea de planuri pentru managementul
traficului si semaforizare acolo unde este
nevoie; solicitarea de imprejmuiri si paznici;
semn de avertizare; folosirea procedurilor si
echipamentelor de protectie
corespunzatoare.
Constructor
Poluarea cursurilor de apa
Interzicerea aruncarii oricarui fel de material
de constructii in apa
Constructor
Mediul inconjurator
Monitorizarea lucrarilor si a calitatii mediului
A.D.I.
APM
Explo
atar
e
Impactul vizual al facilitatilor
Specificarea amenajarilor arhitecturale si o
buna proiectare; alegerea unor materiale care se
armonizeaza cu imprejurimile; utilizarea de
elemente naturale pentru a ecrana (ascunde);
pastrarea constructiilor in stare buna de reparatie
si organizate.
A.D.I.
Peisaje si fauna
Plantarea de copaci in zonele de umpluturi,
mierbarea.
A.D.I.
121
Plan de atenuare
In tabelul urmator este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrarile
proiectate, faza de constructie.
Nr.
crt.
Actiune Institutia
responsabila
Pregatirea necesara
1 Utilizarea fortei de munca locala
A.D.I.
Molivisu
Informarea antreprenorilor
in legatura cu aceasta cerinta
2 Limitarea orelor de munca, amortizoare echipamente,
informarea publicului
A.D.I.
Molivisu
Program de informare in faza de
pregatire asantierului
3 Excavatii controlate, acoperirea camioanelor care
transporta material solid pentru umplutura
A.D.I.
Molivisu
Caietul de sarcini
4 Identificarea surselor punctiforme solicitarea adoptarii
unor masuri (faza de proiectare) de reducere a acestora
(containere acoperite pentru depozitare si transport')
A.D.I.
Molivisu
APM
Caietul de sarcini
5 Supravegherea zonei si asigurarea protejarii vegetatiei
limitrofe importante; limitarea la maxim a
perturbarilor produse de constructii
A.D.I.
Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
6 Colectare corespunzatoare, transport si depozitare;
asigurarea unor servicii in paralel
APM
GM
Caietul de sarcini; pregatirea unor
metode specifice de manipulare si
depozitare a apelor uzate, daca
este nevoie chiar pe baza de
proiect
7 Refolosirea materialelor locale la maxim,
eliminarea excavatiilor in exces
A.D.I.
Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
8 Furnizarea de informatii catre public, asigurarea
accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali
de servicii; furnizarea de servicii paralele
A.D.I. Molivisu
APM
Caietul de sarcini; Informarea
furnizorilor de servicii
9
Finalizarea constructiei in timpul specificat de catre
proiectant; pastrarea cat mai organizata a
santierului
A.D.I. Molivisu
GM
Caietul de sarcini
10
Asigurarea de planuri pentru managementul
traflcului si semaforizare daca este cazul;
imprejmuirea si asigurarea pazei; semnalizarea
lucrarilor in curs de executie; folosirea procedurilor
si echipamentelor de protectie corespunzatoare
A.D.I. Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
11
Interzicerea descarcarii oricaror deseuri de
constructii sau menajere in emisar
A.D.I. Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
12
Monitorizarea calitatii lucrarilor si a mediuiui
A.D.I. Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
5.INFORMATII PRIVIND ANUMITI INDICATORI CHEIE CUANTIFICABILI
5.1.Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdută.
Proiectul este amplasat la periferia sitului ROSCI 0122 Muntii Făgăras (arie naturală
protejată în suprafaţă de 198.512 ha).
Terenul în studiu cu o suprafata totala S= 124,60 ha, se află în extravilanul localităţii
Arefu, fiind format din păduri aparţinând Ocolului Silvic şi terenuri cu destinaţia de fâneţe,
drumuri locale, toate aflate în domeniul public, dar si proprietati particulare.
Având în vedere faptul că acest habitat este bine reprezentat la nivelul sitului ROSCI
0122 Muntii Făgăras, se poate considera că impactul asupra statutului favorabil de conservare
a habitatului va fi minim.
Suprafaţa de teren alocata pentru proiect este de 124.60 ha. Prin soluţiile constructive
propuse prin proiect si a masurilor de protectie a mediului, impactul creat asupra valorii
estetice viitoare a peisajului precum si asupra populatiei este semnificativ pozitiv.
Dat fiind faptul ca obiectivele nu au o amplasare compacta, ca sunt poziţionate intr-o
zona cu teren neproductiv nu exista posibilitatea unei modificări majore a biotopului.
5.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite
pentru necesitătile de hrană, odihnă si reproducere ale speciilor.
Trebuie facuta precizarea ca pe amplasamentul studiat nu exista specii de flora si
fauna protejata si nu au fost identificate habitate ale acestora.
Suprafata de teren propusa a fi ocupata de proiect este de 919.517,00 mp. Din totalul
suprafetei de teren pe care se va realiza proiectul, suprafata de teren necesara constructiilor
este de 296.576,3 mp si reprezinta 32.25%.
123
In urma implementarii proiectului propus pierderea din suprafata de teren folosita de
catre vegetatie si fauna in faza de constructie este de aprox. 0.15% si reprezinta suprafata de
teren necesara constructiilor.
Dupa finalizarea lucrarilor, fauna care se indepartase datorita lucrarilor de amenajare
si a zgomotului produs de utilaje, intr-un timp relativ scurt, va reveni pana in apropierea
constructiilor redobandindu-si teritoriile. De remarcat ca majoritatea speciilor identificate pe
amplasament si in zona sunt sinantrope.
5.3.Fragmentarea habitatelor de interes comunitar.
Nu este cazul.
5.4.Durata sau persistenta fragmentării habitatelor.
Nu este cazul.
5.5.Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanta
fată de aria naturală protejată de interes comunitar.
Zgomotul în timpul perioadei de constructie diferă de alte surse din următoarele motive:
- Este cauzat de multe tipuri de echipamente;
- Efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile durează un timp scurt si
se desfăsoară de regulă, în perioada zilei.
Tipul efectului Primar Secundar Comentarii
Auditoriu
Pierderea auzului Schimbări ale relaţiei
prada - prădător
Efectele auditorii sunt asociate
unor nivele foarte ridicate de
zgomot (peste 85 dB).
In cazul prezentei investiţii
zgomotul nu atinge aceste
nivele. Maximul atins se
încadrează in jurul valorii de
65 dB, acesta fiind limitata in
timp (doar in anumite faze ale
construcţiei obiectivelor). In
timpul funcţionarii valoarea
zgomotului se va situa cu mult
sub limita admisa.
Schimbarea anumitor
praguri de funcţionare
Împiedicarea
imperecherii
Reducerea activităţii
Stres
Reducerea
capacităţii
reproductive
Schimbările fiziologice si
comportamentale, ale
animalelor sălbatice sunt
foarte des asociate cu stresul.
Aceste schimbări intervin
dacă perioada de expunere a
animalului la zgomot este
124
Fiziologic
Schimbări
hormonale
Reducerea
activităţii
mare, si daca expunerea este
permanenta.
In cazul prezentei investiţii
perioada care ridica probleme
in acest sens este cea de
amenajare a obiectivelor.
Acesta este insa scurta (cea. 36
luni) in comparaţie cu cea care
ar putea induce schimbări
comportamentale ireversibile.
Schimbări
metabolice
Scăderea
sistemului
imunitar
Comportamental
Schimbări
comportamentale
Schimbări ale relaţiei
prada -prădător
Reproducţia populaţiei
Suprafaţa efectiv ocupată de
construcţiile obiectivelor este
de cca. 296.576,3 mp si
reprezinta 32.25% din suprafata
de teren ocupata de proiect si
numai 0.15 % din totalul
suprafetei ariei protejate
Migrări si pierderi de
habitat împiedicarea
împerecherii.
Perioada de timp estimata a
lucrărilor de amenajare este de
cea. 36 luni, timp in care se vor
respecta toate masurile de
diminuare a impactului. In
timpul funcţionarii, zgomotul
produs nu va depăşii valoarea
de 55 dB .
5.6.Schimbări în denistatea populatiilor (nr. indivizi/suprafată).
Nu este cazul.
5.7.Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea proiectului.
Nu este cazul.
5.8.Indicatorii chimici cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau alte resurse naturale, care pot determina modificările functiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate.
Nu este cazul.
125
6. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
6.1.Măsuri de diminuare a impactului asupra zonelor afectate prin
implementarea proiectului.
Măsuri de dimiuare a impactului :
- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea
suprafeţelor vegetale;
- se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de desfăşurare
a proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;
- suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi reduse la strictul necesar;
- şantierul, drumurile de acces provizoriu şi toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a fost
afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta indrumare a
unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi în aria vizată de
proiect;
- se interzice depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara perimetrului
organizărilor de şantier;
- se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor;
depozitarea temporara a acestora pe traseele destinate alimentarii cu apa, energie
electrica si producerea energiei regenerabile, se va face doar după ce suprafeţele
destinate au fost impermeabilízate cu folie de polietilena;
- se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea
şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului de
orice natură, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat;
- constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita
disturbarea speciilor de păsări şi mamifere prezente în zonă;
- pentru a evita disturbarea păsărilor, mamiferelor din zonă, este recomandabil ca lucrările
se se efectueze pe tronsoane scurte;
- constructorul se va obliga să inceapa lucrarile dupa perioada de reproducere a pasarilor
sau să reducă volumul lucrărilor de amenajare a terenului în perioada de reproducere a
pasarilor;
- indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor de construcţie, se
vor respecta măsurile din prezentul studiu;
Pentru ca impactul cu mediul să fie cât mai mult atenuat, soluţiile constructive ale
amenajării îndeplinesc următoarele condiţii:
- perioada execuţiei săpăturilor şi terasamentelor ce afectează fauna datorita zgomotului
produs de utilaje, având ca rezultat perturbarea activitatilor de hrana si reproducere, va
fi redusă la minim posibil:
- materialele de construcţii utilizate (beton, piatra, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de natură
majoră (clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de biodegradabilitate);
126
6.2. Calendarul implementării si monitorizării măsurilor de reducere a
impactului.
Caracterizare impact Degradare
habitate
Disturbare
specii
Interval de manifestare a
impactului Măsuri de reducere a
impactului În perioada de
constructie a
proiectului
În perioada de
operare a
proiectului
Pierderea habitatelor prin
amenajarea obiectivelor
proiectului
Minor Nu Da Nu
Refacerea vegetatiei prin
înierbare si plantare de
arbusti
Impactul generat de
zgomotul personalului si
utilajelor de constructie
asupra speciilor din/ de pe
amplasamentul proiectului
Mediu Da Da Nu Micsorarea timpului de
executie cu utilaje
Impactul lucrărilor de
constructie asupra
habitatelor
Minor Nu Da Nu
Executarea lucrărilor pe
tronsoane pentru a afecta
doar fractiuni din habitat
6.3. Documentele şi reglementările existente privind planificarea, amenajarea
teritorială în zona amplasamentului proiectului.
Terenurile se află în proprietatea consiliilor locale din comunele Arefu, Cicănești și
Brăduleț.
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativa "0" reprezintă situaţia existentă în care proiectul nu se realizează,
efectele fiind de natura economică, zona fiind lipsită de o oportunitate de dezvoltare. Prin
această altenativă populatia din zona va fi afectata economic iar fenomenul de migratie se va
accentua.
Alternativa "1" (propusă)
“Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul
climatic Ghițu – Moliviș”, în condiţiile respectării proiectului şi a recomandărilor din acest
studiu va avea un impact nesemnificativ asupra mediului înconjurător.
Prin realizarea proiectului, se va valorifica potenţialul turistic din arealul climatic
Ghițu – Moliviș. Dat fiind faptul ca prin realizarea acestui proiect nu se produce un impact
semnificativ asupra factorilor de mediu, consideram ca in acest caz alegerea unui alt
amplasament nu reprezintă o alternativa viabilă. Amplasamentul propus face parte din zona
turistica a Transfagarasanului si a barajului Vidraru.
Pentru ca impactul cu mediul să fie cât mai mult atenuat, soluţiile constructive ale
amenajării îndeplinesc următoarele condiţii:
- perioada execuţiei săpăturilor şi terasamentelor ce afectează fauna datorita zgomotului
produs de utilaje, având ca rezultat perturbarea activitatilor de hrana si reproducere, va
127
fi redusă la minim posibil:
- materialele de construcţii utilizate (beton, piatra, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de natură
majoră (clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de biodegradabilitate);
În urma evaluării adecvate a proiectului asupra capitalului natural se constată că
integritatea sitului Natura 2000 nu va fi afectată. Impactul identificat nu are ca rezultat
modificarea statutului de conservare al speciilor de interes conservativ şi al habitatelor
acestora.
Prin realizarea proiectului:
- nu se produce o distrugere sau alterare a habitatelor speciilor de plante incluse în
Cartea Roşie,
- nu se modifica compoziţia de specii sau resursele acestora
- nu se reduce numarul indivizilor.
În vederea diminuării impactului asociat proiectului asupra speciilor de interes
comunitar se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul studiu.
Dat fiind faptul ca procentul de acoperire al terenului este doar de 32.25% si că
lucrările de amenajare vor demara in perioada vara- toamna, consideram ca impactul asupra
vegetaţiei şi a faunei va fi nesemnificativ şi va avea un caracter reversibil. Deasemeni fauna
terestra si in special avifauna care in faza constructiei sa indepartat in zona limitrofa a
perimetrului datorita zgomotului produs de utilaje, in perioada de functionare a obiectivului
va reveni.
Impactul proiectului asupra habitatelor speciilor de mamifere şi pasări pe termen
scurt (construcţie obiectiv de investiţie), respectiv pe termen lung (operare obiectiv de
investiţie) este nesemnificativ. Se recomandă urmărirea si implementarea măsurilor de
diminuare a impactului din prezentul raport şi luare în considerare a recomandărilor de mai
sus.
Realizarea lucrarilor proiectate va contribui la dezvoltarea generala a zonei,
economic si social si nu in ultimul rand la crearea echilibrului dintre om si natura,
echilibru care este esenta dezvoltarii durabile.
Dezvoltarea durabila a zonei prin proiectul propus, compenseaza efectele
negative adverse, ale obiectivelor, in special in perioada de executie.