ebook...w în patericul sau apoftegmele părinţilor din pustiu trad tudii i prezentare de ădiiţ...

dă sânge și ia duh!interviuri cu duhovnici

ortodocși

coordonator colecţie:r ico ae a că u

selecţia textelor:ugu tin ăunoiu

redactor:on tantin o tac e

corector:armen a on

tehnoredactor:on tantina ri tea

grafică:ănă tirea tavropo eo

Fotografii intervievaţi:iaru Lumina, ditura

Ilustraţie copertăcara aiu ui

pd ditura a atriar iei om ne

pentru prezenta ver iune ediţia digita ăedituri epatriar iei roeditura patriar ia ro

ColECțiA MEDiA ChriSTiANA SEriA lUMiNA

dă sânge și ia duh!interviuri cu duhovnici

ortodocși

Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte

danieLPatriarhul Bisericii ortodoxe române

Editura TriNiTAS a Patriarhiei româneBucureşti – 2020

5

C e poate fi mai de preţ decât o comoară de sfaturi duhov-niceşti? Ce poate fi mai hrănitor pentru minte şi pentru suflet decât cuvintele de întărire primite de la părinţii noştri duhovniceşti? Dar (mai) este oare actuală această căutare? Cui (mai) folosesc azi îndemnurile duhovniceşti, într-o lume secularizată care, în fuga ei nebună după „bunuri” şi „servi-cii”, prea puţin îşi mai pleacă genunchii în rugăciune?

ă pun uri e pot de coperite i în pagini e ace tei cărţi unde au o t adunate ca într un uc et c teva dia oguri cu du ovnici ortodoc i pu icate iniţia în ăptăm na u Lumina de Duminică re pectiv în iaru Lumina a e atriar iei

om ne u ovnicii care ne vor e c în ace te pagini unt parinţii de ve nică pomenire Paisie Olaru Arsenie Papacioc Teofil Părăian Petroniu Tănase a care au a ăturat părinte e Iulian Prodromitul d e la c itu rom ne c „ rodromu” din

ntu unte t o părinte e Zaharia Zaharou de a mănătirea „ ntu oan otezătoru ” din e ng ia părinte e

notă editoriaLă

6

Symeon Cossec d e la M ănă tirea „ ntu i uan t onitu ” din aint ar de oc uena ranţa părinte e Vlasie Aghio-ritul din ntu unte t o părinţii Melchisedec Velnic i Hri-sostom Ciuciu d e la M ănă tirea utna părinte e Arsenie Mus-calu d e la M ănă tirea „ ntu oan vang e i tu ” ornu părinte e Macarie Simonopetritul d e la M ănă tirea „ imono

etra ” din ntu unte t o părinte e Teofan Munteanu d e la M ănă tirea era ud ara everin părinte e Policarp Stoian d e la M ănă tirea ran ud ra ov şi părinte e Mihail Daniliuc d e la c itu ovidenia ud eamţ

entru omu de azi u or gră it ade ea de u o at mai mereu comod ri ipit i ri ipitor dar atent căutător pe erin curio aţă de umea i timpu în care trăie te înt nirea cu vo umu

Dă sânge şi ia Duh! poate deveni un rea popa du ov nice c cu va enţe ne ănuite în upta cu patimi e dintre care egoimu i ăcomia ne încruntă ce mai ade ea runţi eotodată nu tre uie ă uităm că adăug nd virtuţi ri ipim de

a noi ucrări e potrivnice care întunecă u etu ar acea tă ucrare ună nece ită ert ă trudă i e împ ine te cu adevărat numai prin naştere duhovnicească căci prin ar ne uminăm porind a t e puteri e noa tre u ete tin ace t en t cuind cuvine e ntei cripturi „ceea ce e te

nă cut din trup trup e te i ceea ce e te nă cut din u du e te” Ioan ntu iri a e andriei cria „e de tiut că ceea ce e na te din u numim duhul omului subl.n. nu pentru că e na te din u după re acea ta e cu neputinţă ci în înţe e u prim i ce mai vec i pentru că prin a o t

7

c emat a e i tenţă ceea ce nu era iar în înţe e u a doi ea i în mod iconomic pentru că prin ne re acem după c ipu ui

umnezeu întipărindu ne tră ături e a e i d nd înţe egerii noa tre ca ă zic a a ca itatea ui ”

ărinte e umitru tăni oae traducătoru in pirat a ntu ui iri a e andriei cria că „duhul omului subl.n.

ar putea ă e mintea omului ca vârf al sufletului subl.n. pătrun ă de puterea ntu ui u i prin acea ta devenită o putere ce cunoa te pe umnezeu prin e perienţă i deci i prin imţire i iu ire ntu u produce înă ţarea omu ui

re ăc nd în e c ipu tot mai dep in a ui ri to ”ar na terea du ovnicea că e te po i i ă doar prin renun

ţare a ce e ume ti prin curăţire de patimi prin înmu ţirea virtuţi or c im area voii i înnoirea minţii atra e de gri i e ume ti i îndreptarea or pre ri to t e tre uie înţeea ă i apo tegma avvei onginu „ ă nge i ia u ” adică doar truda ecăruia în upta cu păcatu cu patimi e ne apropie treptat de na terea „din u ” de do ndirea ntu ui u de a care vine pacea ini tirea

ditura

Scrieri partea a a Comentariu la Evan-ghelia Sfântului Ioan în co PSB vo trad de r pro dr umitru tăni oae d ucure ti p Scrieri... p note e în Patericul sau Apoftegmele Părinţilor din Pustiu

trad tudii i prezentare de ădi iţă d o irom a i p

PreacuviosuL Părinte arhimandrit

Paisie oLaru

P ărinte e ar imandrit ai ie aru a nă cut a iunie în atu troie ti comuna

unca udeţu oto ani într o ami ie cu cinci copii iind ce mai mic a părinţi ată ău oan era pădu

rar iar mama a caterina ca nică in otez a primit nume e de etru

n anu a intrat în viaţa monaa ă a c itu ozancea din apropi

ere u nd a că ugărie nume e de Paisie. n anu a o t irotonit diacon iar în anu preot iind pentru puţin timp egumen a c itu de metanie n toamna

ace uia i an e retrage a ănă tirea i ă tria devenind du ovnic a întregii o ti p nă a r itu vieţii a e ntre anii a trăit ca i a tru a c itu i a iar în u timii cinci ani a ocuit în c i ia a de a i ă tria iind oarte o nav p nă a mutat a

omnu în noaptea de octom rie

8

9

„miLa Lui dumnezeu mă va mântui și Pe mine și Pe Fiii mei duhovnicești“

Inspiraţi de cuvintele celor care l-au cunoscut mai bine, l-am numit pe Părintele Paisie Olaru cu alte ocazii „duhovnicul cel bun“ sau „părintele cu inimă de mamă“. Cum a strâns, oare, monahul din Munţii Neamţului, cu chi-pul acela aspru, atâta iubire şi asemenea cuvinte fru-moase? În niciuna din puţinele fotografii rămase, marele duhovnic nu schiţează măcar un zâmbet. Chipul său, de o nesfârşită sobrietate, pare a fi al unui om foarte aspru. Dimpotrivă, dacă nu l-ai cunoscut şi îi citeşti doar cuvintele de o extraordinară naturaleţe, în minte ţi se proiectează un cu totul alt chip. Te gândeşti că Părintele Paisie a fost un om întotdeauna vesel, cu un temperament vioi, dornic în permanenţă să vorbească şi să sfătuiască. Ce mai, îţi vine să-l compari, fără a sta prea mult pe gânduri, cu părin-tele Cleopa, de care Părintele Paisie a fost „legat, cu inima, cel mai mult“ în viaţa sa, după cum el însuşi mărturisea. Părintele Paisie Olaru a rămas, chiar şi pentru cei care l-au

10

A rh im . P A I S I E O L A R U

cunoscut foarte bine, o mare taină, cum taină este şi sfin-ţenia însăşi. Şi nu credem să exagerăm când spunem aces-tea. Chiar dacă Dumnezeu nu a rânduit încă ziua în care Părintele Paisie să fie cinstit ca sfânt în Biserică, după toată rânduiala, nu puţini sunt cei care cred cu tot sufletul lor că Dumnezeu l-a aşezat pe blândul duhovnic în ceata de lumină a sfinţilor Săi. În continuare vă oferim, sub formă de interviu, mai multe răspunsuri date de Părintele Paisie fiilor săi duhovniceşti, adunate de Părintele Ioanichie Bălan în seria „Convorbiri duhovniceşti“.

În ce an aţi intrat în obştea Mănăstirii Sihăstria şi cum era viaţa duhovnicească pe atunci în această mănăstire?

m venit a i ă tria în anu tareţ era ărinte e eopa ici era pe atunci adevărată viaţă de o te m apucat părinţi care nu aveau în c i ie nimic a ară

de pat i c teva cărţi de rugăciuni ărinte e ometian un că ugăr ătr n i porit du ovnice te era ne ip it noaptea de a i erică începea regu at

iezonoptica n a t că ugăr merit ri to or care îngri ea de o navi î aducea noaptea în pate pe rate e i ai care era para izat oţi raţii erau o igaţi ă vină a trenie iar cine nu venea nu m nca a doua

zi oţi erau mu ţumiţi că domnea pacea i în nta ănă tire i ă tria

11

„ i a ui umnezeu mă va m ntui i pe mine i pe ii mei

Legământul Părintelui Paisie cu părintele cleopa

Ce ascultare deosebită aţi avut la Sihăstria?

m o t r nduit de ărinte e eopa cu povedania că ugări or i mireni or care veneau a mănă tire iar c nd aveam timp mai ucram i a grădină

Ce legământ duhovnicesc aveaţi cu Părintele Cleopa?

n toamna anu ui ărinte e eopa venea din armată i a trecut pe a mine a c itu ozancea ă ia inecuv ntare a p ecare cum î petreceam prin pădure am între at „ i acum ce ai de g nd ă aci rate o tac e că încă nu era că ugăr ăm i a ozancea au te duci din nou a i ă tria „ a duce

tot a i ă tria ărinte ai ie unde am tat cinci ani i unde unt morminte e raţi or mei co o am mai mu tă ini te tunci ne am a ezat am ndoi în genunc i

am ăcut trei metanii i eu am zi acea tă rugăciune „ oamne inecuvintează ăgăduinţa noa tră ca ă m am ndoi împreună i în veacu ace ta i în ce ce va ă

e e voi muri eu înt i ă e e a capu meu iar de va muri e înt i ă u eu a capu ui min poi ne am ărutat am ndoi i neam de părţit e ărinte e e

opa unt egat cu inima ce mai mu t în viaţa acea ta

12


Când aţi fost transferat la Mănăstirea Slatina şi cum era viaţa mănăstirească în această obşte călugărească?

e am du a atina în toamna anu ui cu un o or de de că ugări din i ă tria în runte cu ărinte e

eopa m apucat i aici părinţi poriţi în ce e du ovnice ti ca ărinte e ar imandrit ai ie ozma nainte de moarte părinte e ai ie a c emat pe toţi părinţii i

a iertat cu toţi m venit i eu ngă patu ui i am îndemnat ă zică „ oamne i u e ar e mi a răpun „ ărinte ai ie unt om păcăto unt tare păcăto dar a t umnezeu nu am cuno cut ui m am rugat în toată viaţa mea i cred că are gri ă de mine i a a zic nd i a dat du u în aţa noa tră m mai cunocut un mona cuvio pe care am uat u mantie a c ivnicie cu nume e uvena ie r an itea mereu a

a tire i iu ea a cu tarea i tăcerea ra parac i er i co ivar i niciodată nu dădea gre u ea ărăcia că nu avea în c i ie dec t două aine că ugăre ti o cergă i

a tirea i întotdeauna era mu ţumit n timpu no tru au adunat a atina mai mu ţi raţi i era mu tă a cu

tare i armonie în mănă tire că ce poate mai un i mai rumo pe păm nt dec t drago tea

Aţi trăit un timp şi la Schitul Rarău. Ce amintiri duhovniceşti păstraţi în memorie de la Rarău?

13


m tat aproape un an i a c itu arău care depindea de ănă tirea atina co o e nevoiau c ţiva că ugări din care ce mai porit mi a părut un că ugăr or anume

icodim tare în credinţă i i cu it în aturi du ovnice ti eneau mu ţi credincio i a e pentru cuv nt de o o i e întorceau ucuro i a ca e e or ot a arău egume

nu c itu ui m a între at dacă am deprin rugăciunea minţii u i am ră pun că nici nu am auzit de ea tunci e m a înc i într o c i ie mică cu geamuri e a tupate i mi a poruncit ă zic mereu rugăciunea minţii „ oamne i u e m tat înc i o ăptăm nă poi m a e aminat

dacă am deprin rugăciunea am pu că nu am putut o deprinde nd a auzit e a upărat i mi a zi „ ti un va mic i go „ ai tai în c i ie încă o ăptăm nă ca ă înveţi rugăciunea minţii m mai tat o ăptăm nă i m ătă c nd m a e aminat ca ă nu upăr din nou

i am pu că am deprin o ar e ucuro mi a poruncit ă o dau i a a ţii u în ă nici acum n am deprin cum

tre uie rugăciunea minţii că nu am viaţă du ovnicea că i nu iu e c pe omnu c t ar tre ui

Vă mai amintiţi altceva deosebit din timpul când stăteaţi la Rarău?

erg nd eu odată cu ucenicu pre c itu arău am trecut printr un at de munte anume ătioara ată că

14


îmi ie e înainte o emeie i mi pune că e te în ca ă o ătr nă dar nu poate muri că e te certată cu vecina

ei m intrat în ca ă am c emat vecina e am citit o dez egare e am împăcat i c nd ie eam din ca ă

ătr na i a dat du u cu pace u etu ei a tepta împăcarea cu toţi că ără iertare nu ne putem m ntui

„Pe toţi i-am primit, i-am îmbrăţişat şi i-am împăcat“

Când v-aţi întors iarăşi la Mănăstirea Sihăstria, cum vi s-a părut viaţa duhovnicească aici?

n primăvara anu ui m am întor din nou a nta noa tră i ă trie ici viaţa du ovnicea că era deoe ită aţă de cea de a atina a i ă tria era mai

mu tă ini te părinţii mai tăcuţi mai meriţi i ume mai puţină umai cei mai ev avio i a ungeau p nă aici au p nă a i a in anu p nă în prezent mi e

pare cea mai rodnică perioadă din viaţa mea

Ca duhovnic al Mănăstirii Sihăstria timp de 40 de ani, cum aţi împlinit această grea ascultare?

u ovnicia e te ce mai greu ucru din viaţa de mănă tire e du ovnic depinde m ntuirea au

15


o nda ecărui u et care îi e te încredinţat e e depinde că ugăria raţi or de mănă tire cu dez egarea ui e împărtă e c i că ugării i mirenii i tot cu dez egarea i pe garanţia ui e irotone c candidaţii a preoţie are ră pundere are un du ovnic i de aceea e e m ntuie te mu t mai greu dec t un că ugăr au un mirean a du ovnic a ănă tirii

i ă tria am avut i mu te ucurii du ovnice ti dar i i pite i uneori dezamăgiri m avut a povedanie

ma oritatea părinţi or i raţi or din o te ei mai mu ţi i mai r vnitori m au a cu tat au ţinut eamă de cuv ntu meu au povedit incer i i au predat u etu în m na tareţu ui i a du ovnicu ui ce

tia m au ucurat ce mai mu t ar eu i am primit ca pe copiii mei u ete ti i am m ng iat i am împăcat c nd erau în i pită i i am învăţat ă iu ea că ce mai mu t a cu tarea u a i ericii tăcerea merenia i rugăciunea a c i ii nii dintre raţi în ă veneau

rar a povedanie iertau mai greu pe cei a ţi c rteau în a cu tare i erau uneori nemu ţumiţi u ace tia aveam mai mu t de ucru mi tre uia mai mu tă rădare i me te ug ca ă i c tig du ovnice te neori mă duceam eu pe a c i ii e or teori e dădeam canon mai u or îi încura am mai mu t i mă rugam pentru ei t am reu it pe c ţi am do ndit au pe c ţi i am pierdut tie numai ingur umnezeu n

16


ucru tiu igur că pentru toţi pe care i am avut a mărturi ire i i am povăţuit voi da ocotea ă în aţa udecăţii ui ri to

Aţi primit şi călugări din alte mănăstiri la mărturisire?

a du ovnic eram i it ă prime c a povedanie i din a te mănă tiri pentru a i încura a i a i îndemna a viaţă curată dar mai mu t i am îndemnat pe că ugări ă i ai ă du ovnici în mănă tiri e or reoţi mireni

prea puţini am primit doar din cei cuno cuţi din copi ărie e ngă că ugări în ă am primit c iar din anu că ugăriei me e tot e u de mireni i veneau din ev avie i eu nu puteam ă i re uz că zice omnu „ e ce care vine a ine nu voi coate a ară

am primit pe toţi cu drago te i am îm răţi at pe toţi i am împăcat i am povedit e am citit de ănătate i am inecuv ntat ce or ăraci e am dat i c te un mic a utor i i am o ozit cu pace a ca e e or n pe te de ani de du ovnicie am a tăzi n red numero i ucenici i i du ovnice ti otu i îmi dau eama că nu am a un a înă ţimea du ovnicea că a

unui du ovnic i cu it ca ă pot core punde cu apte e aţă de ce e ce învăţ pe a ţii ar am năde de în aru i mi a ui umnezeu că mă va m ntui i pe mine i pe ii mei du ovnice ti

17


Ce este smerenia, Părinte Paisie?

merenia e te cugetu inimii noa tre care ne încredinţează că untem mai păcăto i dec t toţi oamenii i nevrednici de mi a ui umnezeu nd ne de ăimăm pe noi în ine nu în eamnă că avem merenie i atunci c nd a tu ne ocără te i ne de aimă în pu ic c iar iar noi ră dăm i zicem „ umnezeu i a poruncit rate ui ă mă ocăra că pentru păcate e me e acea ta e te merenia cea adevărată eci ă primim toate ca din m na i cu voia ui umnezeu nd te ocără te cineva umnezeu îi porunce te ă te ocăra că nd îţi ia cineva vreun ucru umnezeu îi porunce te ă ţi ia ta ar merenia cea adevărată ar m ndria dimpotrivă e te atunci c nd te încredinţezi în tine în mintea i puteri e ta e c nd ocote ti că e ti mai priceput dec t a tu mai un dec t a tu mai rumo dec t a tu mai porit în apte une i mai p ăcut ui umnezeu dec t a tu tunci e ti tăp nit de păcatu ce ur t a m ndriei de care ă ne erea că pe toţi umnezeu e ce a merit pentru m ntuirea noa tră ă ne merim raţi or că ce m ndru nu e poate m ntui

ă p ngem păcate e noa tre aici ca ă ne ucurăm dinco o în veci că după p ecarea noa tră din trup toţi ne vor uita ă nu ne punem năde dea în oameni ci numai a omnu ă omu e c im ă zi îţi dă i

18


m ine îţi cere azi te audă i m ine te ocără te i ă ne punem năde dea în mi a ui umnezeu i nu vom gre i niciodată ă vă a ute umnezeu cu aru ui ă vă o o iţi ine de re tu vieţii porind în apte une i mai înt i în merenie i drago te ca ă vă m ntuiţi u ete e voa tre i ă o o iţi i pe a ţii îndemn ndu i pre ri to

Părinte Paisie, ce este conştiinţa?

on tiinţa e te îngeru ui umnezeu care păze te pe om nd ea te mu tră în eamnă că umnezeu te ceartă i tre uie ă te ucuri că nu te a ă uitării re

uie ă avem pururea înaintea noa tră păcate e noatre ca ă ne pă muia că con tiinţa prin mu trare i ă nu mai gre im on tiinţa pomene te păcate e noa tre i pomenindu e ne mere te ri to a venit pentru

m ntuirea păcăto i or eci ă avem năde de i cura ă nu mai gre im ă acem mi o tenie ă ne rugăm după putere i ne m ntuim cu daru ui umnezeu

Cât de grav este avortul?

acă ugi de copii ugi de m ntuire ici ă nu răm i a un ingur copi ca ă nu pierzi i pe ace a ai ănăto i unt copiii mu ţi în ca ă ar unde e te numai unu

19


au doi de o icei i aceia unt răi i o năvicio i ici e împ ine te cuv ntu ntu ui ave care zice „ e

ce eamănă cu zgărcenie cu zg rcenie va i ecera iar ce ce eamănă cu dărnicie cu dărnicie va i ecera 2 Corinteni venit a mine nu de mu t o emeie ătr nă din rumăze ti eamţ a povedanie i am

între at o „ oră c ţi copii ai „ pt prezece copii am avut părinte pt i am dat ui umnezeu au murit de mici i zece unt primii go podari în at venit i o a tă emeie de departe i am între at o „ ţi copii ai cre tină „ iciunu părinte „ ar avorturi ai „ atruzeci de avorturi „ u te emeie a un epi cop i te mărturi e te i te pocăie te c t mai ai vreme că

e te în rico ată udecata ui umnezeu ă tiţi că după epădarea de credinţă ce mai mare păcat care e ace în ume e te uciderea de prunci ce te două

păcate atrag gra nică m nie i pedeap ă a ui umnezeu pe te oameni

e ruarie e ecţie rea izată de etru azăr

Lumina de Duminică

20

PreacuviosuL Părinte arhimandrit

arsenie PaPacioc

P ărinte e ar imandrit r enie apacioc a nă cut a augu t în atu i eanu comuna

erieţi din udeţu a omiţa cu nume e de otez ng e tră unicu ău a o t preot în acedonia în

nordu reciei un în mona i m a M ănă tirea ntim na de că ugărie i a o t P ărinte e etroniu ăna e

upă ce a primit preoţia P ărinte e r enie a o t numit piritua a eminaru ona a de a eamţ urmat mutarea a M ănă tirea atina unde a o t egumen e aici a o t are tat i du a

uceava înc i i anc etat a a ui unde era un agăr de muncă orţată apoi a ra ov iud i i ava ind e i erat în upă

e i erarea din înc i oare i a permi ă u ea că a o paro ie din rdea e aici a a un în a M ănă tirea „ nta aria” ec irg io unde a u it o tii mona a e de maici i credincio i or

p nă a moartea a petrecută a iu ie

21

De mai bine de 30 de ani, la Mănăstirea „Sfânta Maria” – Techirghiol, trăia un bătrân coborât parcă din Pateric. Era bonom, sfătos, deschis tuturor celor care îl caută, pe alocuri intransigent, la fel ca avva Arsenie din Pateric. Unii oameni ieşind din chilia lui ziceau: „Nu am mai văzut pe nimeni aseme-nea lui”. În vârstă de aproape un veac, părintele Arsenie Papacioc a trăit şi a cunoscut multe. „Sfârşitul... cum o vrea Dumnezeu. Noi însă avem obligaţia, acesta e punctul central, să ne punem la punct în fiecare clipă, să nu pierdem o clipă din vedere. Adică să ai un act de prezenţă. Eu nu sunt, ca duhovnic, pentru nevoinţă, sunt pentru o stare de prezenţă continuă.”

Părinte Arsenie, dacă este să ne vorbiţi despre sfinţia voas-tră, cu ce aţi începe?

ă g nde c a împre urări e în care mi am trăit viaţa m trăit i ituaţii c nd m am înt nit în pu tie cu are

trăirea duhovnicească nu se Poate măsura cu metruL

22

A rh im . A R S E N I E P A P A C I O C

22

ă atice cu upi cu ur i i nu căpam dacă nu era ninoarea aceea grozavă de nu vedeai a zece metri îna

inte ar toate unt cu un ro t ai t rziu mi am dat eama e ce upu a uat o în a tă parte i nu în pre mine

ai t rziu mi am dat eama că m a erit umnezeu

Aşa credeţi că este în viaţa oricui? Sunt normale momentele din viaţă când sufletul se face ţăndări de durere?

o ut ar modu în care e puneţi pro ema e te unu di perat u etu nu e ace ţăndări niciodată

e împro pătează e adaugă acă citiţi Crimă şi pedeapsă romanu ui o toiev i per ona u

a co ni ov care a omor t ătr na e între a „ a ce un ă mai trăia că a a a ta ” te mi ioane de oameni au murit în u ia ă piară încă o per oană nu era mare ucru ar nu e te a a n creaţia ui

umnezeu nu e i tă nimic care ă nu e u controu divin u e mi că r de păr din capu no tru ără tirea ui umnezeu

Adesea sufletul nostru se simte bine, este sigur pe el şi uită că are nevoie de Dumnezeu...

ici vor e te „anima u ” din noi oi untem i „anima ” dar mai avem i o parte raţiona ă

23

răirea du ovnicea că nu e poate mă ura cu metru

Citim în paraclisul Maicii Domnului: „De asupririle chinurilor mă izbăveşte...”. Dar când nu simţim nicio asuprire, pentru ce să mai cerem izbăvire?

umnezeu dă tări de u urare dar vin i momente de cumpănă în viaţă a mine are tări e cu anii umi inţe e grozave au creat o tare de ec i i ru dată c nd ne

ăga a grămadă aco o într o ce u ă nu mai tiu pe unde era ce care comanda în pu cărie mă cuno tea din ume i iţianu ace a îmi zicea „ aide aide că a a i viaţa după tipic e te e ce mare îng ite pe ce mic ar eu i am zi „ eni va vremea în care pe te e ce mic va îng ite pe ce mare” acă nu mă cuno tea din ume mă omora i a ră pun „ ine ine p nă atunci intraţi aici” i ne a arătat u a ce u ei

Astăzi, oamenii nu mai au timp să citească, să întrebe, să caute. Cum pot să cunoască totuşi calea cea bună?

re uie ă înveţi pe oricare ţi pică n m nă ceea ce tre uie acă vor im de ami ie atunci mama au tata ără di cuţie tre uie ă i educe copiii iar dacă n or ă e con ormeze întru totu dar tre uie ă in i tăm

În comoditatea lui, omul contemporan refuză orice nevo-inţă duhovnicească. Cum să i se adreseze Biserica şi ce ar trebui să facă pentru a-l recupera?

24


umai umnezeu poate m ntui pe om n i erică e

ţin predici e i tă cărţi care au cri re uie ă i

îndemnăm ă citea că ar a umnezeu ă cerem în

primu r nd m ntuirea tuturor cea ta mai e te i o

pro emă de tat egi e tatu ui ini teru u turii

tre uie ă promoveze mi iunea i ericii entru că

a t e dacă tu dai o învăţătură omu ui iar tatu vine

cu o ege contrară pentru că e te o m nă crimina ă i

anticre tină pe undeva pe u e creează con uzii

„voiau să mă extermine. n-a vrut dumnezeu”

Vorbiţi-ne despre Mănăstirea Antim, despre „ ugu prin ”...

e noi c nd ne au are tat în grupu ă ta cu părinte e

tăni oae cu a i e oicu e cu cu irone cu i părin

te e o an nu gă eau un motiv de condamnare i a

durat de zi e anc eta oarte mizera i ă ătăi ce ă

mai pove te c e mine m au condamnat de ani

ărinte ui tăni oae i au dat ce or a ţi c te ani i

nu ne gă eau motive ă ne condamne e au condam

nat ără între are ără nimic cu avocaţi din o ciu

e au du a iud co o m am reînt nit cu andu

udor adică parinte e anii e c imnici e între

timp e au repartizat într o ce u ă adică urma ă

25


ne repartizeze ne au îngrămădit aco o i ne au dat o ingură ingură a doi in i i noi pentru că eram c e

rici eram am ndoi a aceea i ce u ă dar cu o ingură ingură ua e o ingură uam eu o ingură din cior ă i a mai răma a urmă puţină cior ă am zi „ a

măn ncă nţia ta” a r ndu ui „ ăn ncă nţia ta ” u „ ăn ncă părinte că toată viaţa ne am certat ne mai certăm i aicea ” murit în într o ce u ă a iud veau ni te metode niţia te aduceau într un e de u erinţă trupea că prin ătăi după care te uau din ce u ă cu motiv ă te îngri ea că dar te îm o năveai mai rău imeni nu tia ecai pentru totdeauna c nd p ecai din ce u ă

În închisoare aţi trăit clipe de deznădejde?

mi pare ine că îmi puneţi acea tă între are erea că umnezeu ă trăit vreo c ipă de de cura are in con

tră co o noi am avut regim de e terminare e ăga a răcitor a camere rigori ce upă ocotea a or i

după cum vedeam i eu nu puteai rezi ta mai mu t de trei zi e i mureai au ăgat i pe mine i mă urmăreau pe vizeta u ii din cea în cea am murit a trei zi e mi au mai dat două zi e am murit mi au mai dat două zi e ici după apte zi e n am murit ra groaznic n momente e ace ea mă g ndeam că dacă n ar o t

26


prezentă o întreagă credinţă în umnezeu ne racţionată ci una „văicăroa ă” au „mior ăită” nu puteai rezi ta erea că umnezeu veam în ace e momente o curiozitate de copi ă văd cum ie e u etu din om

au înt mp at atunci c teva ucruri care nu e pot pune ar numai pe teme ia unei credinţe ne tir iteu mai înt i de toate eram con tient de ce u ăr

aco o tiam cine mă c inuie oiau ă mă e termine u a putut a vrut umnezeu

„dacă nu îţi pui problema morţii, nu poţi să rezişti”

u pe te a e ani împ ine c de ani nd e te vor a de ve nicie nu e ri că cea ta e te tema viteazu ui tema erou ui acă e i tă o ăr mă de de curaare ai pierdut totu u mani unt de tui ca ă pecueze orice gre ea ă u e te ucru mic în viaţă rău ce

mai mic u am o t con tient i tiam pentru ce mor acă nu îţi pui pro ema morţii nu poţi ă rezi ti e i

vedeam cum e te pu ă pro ema eu totu i u am i u am ăindu mă în ce u ă pentru că nu mă imţeam

pregătit mi a venit în minte că mi a ui umnezeu ne m ntuie ineînţe e dacă untem pe drum i atunci am căzut într un p n i a ui umnezeu ne

27


m ntuie nu apte e noa tre oric t am de grozavi i de atunci mai mu t mă tem de iu irea ui umnezeu

dec t de pedeap a ui entru că nu unt ucruri pe care ă e cuprindă voca u aru omene c răirea du ovnicea că nu e poate mă ura cu metru

u ţin oarte mu t a amănunt ă nu pierzi amănuntu din m nă mănuntu oacă un mare ro ă re pectăm amănunte e „ u unt a ea devăru i iaţa” e ă c im ăm de aici

Vorbiţi-ne despre iubirea lui Dumnezeu faţă de om.

cea tă iu ire nu are margini a e dinco o de înc ipuire dinco o de cuv nt ric t ai gre i nu poţi ă o atingi pentru că unde e te iu irea divină aco o di pare orice icărire a rău ui acă mama iu e te pe copiii ei p nă a moarte cu c t mai mu t umnezeu u e poate vor i în cuvinte omene ti de pre grozava iu ire divină iar dacă a ungem în ericirea raiu ui iu irea dumnezeirii e te neatin ă nepătrun ă răirea în iu ire nu are otare

„acolo unde e virtutea trează, totul îngheaţă”

În fiecare om există o doză de egoism, care ne îndepărtează în primul rând de Dumnezeu şi apoi de ceilalţi oameni. Cum se vindecă egoismul?

28


ce t egoi m nu e i ta a creaţie ci a apărut în urma căderii ui dam e aici în mii de ani acea tă patimă

a dezvo tat a devenit o icei u tiu dacă aţi citit o poezie a ui c i er intitu ată „ ănu a” tradu ă în rom ne te de mine cu n ea e pove te te cum în

oma necre tină ingura di tracţie grozavă pentru împărat i poporu păg n era pectaco u de a arene unde eii m ncau pe cre tini co o a apărut o ată căreia îi p ăcea ă e dea grozavă a era curtată de un ăiat dar nu îi dădea ace tuia nicio atenţie ata a căpat una dintre mănu i e ei între ei ntr o ver iune

germană e pune că ea ar dat drumu mănu ii intenţionat ar a ta mai puţin contează mportantă e te mora a ntorc ndu e pre ăiat i a pu „ acă iu irea ţi e er inte cum te uri în orice oră mergi mănu a de mi ridică” ănu a era între ei ăiatu a at în mu ţime era o per oană inceră a întor i a ro tit cu putere „ a ă zică acea ta e te ră p ata dec araţii or me e” pre uimirea împăratu ui i a tuturor a co or t între ei a uat mănu a i i a dat o etei i i a zi „ oamnă mu ţumire ca acea ta nu mai voi ” u a te cuvinte m am dat a moarte am arătat că unt erou dar m ai pierdut i i a aruncat mănu a are e te mora a co o unde e virtutea trează totu îng eaţă

e ce mă azez ă ac acea tă grozavă a rmaţie „ u e mi că r de păr ără voia ea” ăiatu din poezie

29


a du cu o virtute grozavă eii au îng eţat pentru că totu e te de a umnezeu nde e te ert ă de ine natura îng eaţă

„maica domnului e supărată”

Mulţi spun că sfârşitul lumii este aproape. Ce părere aveţi despre acesta?

u mu tă anticipaţie e ro te c ni te ucruri cu e emente inventate r itu cum o vrea umnezeu oi în ă avem o igaţia ace ta e punctu centra ă ne punem a punct în ecare c ipă ă nu pierdem o c ipă din vedere

dică ă ai un act de prezenţă u nu unt ca du ovnic pentru nevoinţă unt pentru o tare de prezenţă continuă in unii i mi pun e de e de ucruri „ e ă acem părinte ” u poţi ă te iei a uptă cu i toria toria înregi trează preci evenimente e dar tu pune te tu a punct entru că tu e ti un microco mo în care e og inde te un macroco mo o ume întreagă entru că i erica e te aco o unde e te adevăru acă numai unu ingur ţine adevăru i erica e întreagă aco o u e o racţiune de i erică e întreaga i erică entru că

i erica nu poate ă trăia că dec t numai i numai în adevăr pe care î reprezintă rtodo ia acă î ataci

30


e ti în a ară de i erică i atunci intri în g oata care nu mai are nicio ră pundere

Vorbiţi-ne despre Maica Domnului.

aica omnu ui e te tăp na eru ui i a păm ntu ui i dacă îndrăzne c ă mai cer zi e de trăit de a umnezeu e te numai ca ă pot ăvi pe aica omnu ui care e te oarte upărată pe toţi care nu i cer nimic i ă i cerem ucruri mari pentru că iu irea nu are margini

Care sunt reperele fundamentale ale misiunii Bisericii, astăzi?

a ntotdeauna i erica are îndatorirea ă a ute umea pe drumu m ntuirii i erica tre uie ă predice

ri to e a ăv r it pe toate n a răma nimic ne ăcut umea tre uie ă tie de ce a venit ri to pe ume ă

cunoa că rea itatea ri to a venit pentru om

specificul vieţii monahale

ucru care î caracterizează pe mona e te ip a voinţei proprii unt trei voturi că ugăre ti ărăcia pe care o putem ţine i în ume ecioria care de a emenea poată pă trată i în ume dar tăierea voii nu

31


e poate rea iza dec t în mănă tire căci zice ri to „ ine voie te ă vină după ine ă e epede de ine ă i ia rucea i ă i urmeze ie” dică toată ru

mu eţea nvierii toată grozăvia aceea pentru că n a înviat numai ri to ci a înviat toată creaţia cu nu ar o t po i i ă dacă nu era rucea mai înt i nt i e te munca i apoi p ata muncii dacă e te ă negutorim u îţi poţi tăia voia proprie în ume ăierea voii în eamnă ă aci voia ui umnezeu a ta în eamnă ă aci ceea ce zice tunci î iruie ti pe ce rău ai iruit c nd te ai învin pe tine u are ce ă ţi mai acă

Prioritatea unei familii: iubirea

Cum se păstrează inima vie, cum se evită împietrirea ei?

ici e te ip ă de prezenţă du ovnicea că ip ă de imţire a ve niciei a e i tenţei propriu zi e mu cu

inima împietrită e mani e tă e act ca ce care ocuie te în coteţ

Dar împietrirea inimii nu poate fi şi o predispoziţie psiholo-gică, moştenită de la părinţi?

e poate ă vină de a părinţi dar nu în acea tă ormă ă atică în care crede enea ta ţi e te pu ă în perico

comoditatea ta i acum gata vine de a părinţi

32


u acum c nd văd emei în ărcinate e pun ă nu e amăra că ă nu e upere pentru că e imprimă în ăt intră în rea ui comunică cu mamă a cu mu t înainte de na tere

m văzut un copi mic de c teva ăptăm ni care p ngea i nu e poto ea de oc ar a venit mama ui i a încetat gă ăgia opi u a imţit comunică din p ntece e mamei cu acea ta indcă e te viu n dreptu roman e pune „ n an conceptu pro natu a itur” copiu odată zămi it are dreptu de cetăţean e aceea

avorturi e reprezintă uciderea unor u ete vii

Care ar fi priorităţile unei adevărate vieţi de familie, astăzi?

n primu r nd ă e iu ea că umai în iu ire te poţi de ăv r i iciodată nu e poate repara ceva ără iu ire poi merenia oziţia cre tinu ui e te ă e cu merenie aru vine numai a merenie merenia te

ridică p nă a cer

Se înmulţesc divorţurile. Ce ar trebui să facă Biserica?

n cazu divorţuri or oamenii au gre it c nd au uat ar i erica acceptă divorţu ca ă nu e trice armo

nia în viaţă a ă e evite de r narea i erica a îngăduit că ătoria a doua i a treia i erica e îngri e te de

33


oameni i e vine în a utor acă a măritat pe gra ă pentru că ăiatu are cravata rumoa ă pentru că are marcă de ma ină nu tiu de care inerii ă nu e gră

ea că a că ătorie numaidec t

Cum putem oferi o educaţie creştină copiilor?

ai înt i tre uie ă m cu di ăcie ă încercăm ă propunem cu pove tiri pe umnezeu con tiinţei or

ă înceapă ă e înc ine opiii nu înţe eg puterea grozavă a credinţei dar practica în ine va aduce roade mai t rziu n a t e ement din educaţia or ar ă i iu ea că a r ndu or pe cei a ţi copii nvăţătura cretină îi mai domo e te tiţi cum e pune „ ărinţii care na c copii mu ţi ump u raiu de nţi” entru că e înţe ege că dacă i ai ăcut tre uie ă i i m ntuie ti i nu poţi ă i m ntuie ti ără ndeţe ărinţii tre uie ă e ucure a vederea copii or c nd intră în ca ă aici

pro ema i ertăţii u ui care are tendinţa ă acă ce vrea nu ce tre uie opi u e te ca un „anima ” ne ormat dar poţi întrezări i c te ceva neprevăzut care te urprinde „ ăi ia uite ce a pu copi u ă ta ” entru

că „anima u ” ace ta mic e totu i om re uie ă înţeegi u cred că ndeţea e te undamenta ă în educa

ţie ndeţea dă rezu tate e ce e mai une a prinde în ad nc teama prinde în coa ă acă copi u ace de

34


rică nu e de a un acă prinde în ad nc e înt ne te cu viaţa cu praguri e vieţii i în anumite momente de ră cruce copi u va zice „ ite ce zicea mama uite ce punea tata ” entru că a prin în ad nc

augu t nterviu rea izat de ugu tin ăunoiu

Lumina de Duminică

35

„M ântuirea se poate obţine atât de uşor în ziua de astăzi”, „Dumnezeu ne-a creat ca să ne facă împă-raţi”, spunea cunoscutul duhovnic de la Mănăstirea „Sfânta Maria” – Techirghiol, Părintele Arsenie Papacioc. Toate aces-tea se pot dobândi însă prin practicarea virtuţilor credinţei, pocăinţei şi iertării aproapelui. În interviul ce urmează, Părin-tele Arsenie ne desluşeşte câte ceva din tainele duhovniciei.

Părinte Arsenie, ce înseamnă pocăinţa?

e în eamnă oamea ăn nci că ţi e oame oate ă te între e copi u tău ce i aia nevoinţă e i ai ră punde nc ină te tată roagă te că ne a creat umnezeu i ne

cere ă recunoa tem ucru ă ta nu cere nimic rezi mata că numai o o i au de tepţii e m ntuie c u dragu meu ci oaia care dă din picior nd eram mic

La sFârșituL vieŢii, dumnezeu va Pune noteLe, Bune sau reLe

36


a ţară am văzut o oaie care a dat din picior i a cu cat u m am e izat dar am văzut o a tă oaie care a ăcut a

e i i am pu mamei „mămică de ce a dat e înc ină mamă e înc ină” mi a zi mama mea t ta mi a tre

uit a ăzică oaia e înc ină i eu ă nu mă înc in

simplu de tot. O sancta simplicitas! o sfântă simplitate!

Cum trebuie să se realizeze ascultarea în lume? În mănăs-tire se face ascultare de un stareţ; în lume, de cine trebuie să ascultăm?

te un con i iu de ami ie o di cuţie cu oţia au cu uperiorii tăi au cu copiii tăi a pu umnezeu

n a dat e emp u numai pentru o perioadă c t voi în ume ci în vecii veci or oate ără di cuţie i ără rezerve e a pu umnezeu ca ă e poată împ ini i nu ne a ă at pe noi inguri u poţi ă pui n am tiut

oamne e n ai tiut ai tiut că ate c opotu a o con erinţă am o t între at ce me odie îmi p ace u mă a teptam ă mă între e u că ugăr nu tiam ce ă ră pund u tiam ce vrea ra i epi copu de aţă i mi a venit în minte i zic ătaia c opote or îmi p ace

are pe atine te în eamnă „vivo voco mortua

37

a r itu vieţii Dumnezeu va pune note e une au re e

p ango i umina ango” eamă viii p nge morţii i împră tie vi ore e i a propriu i a gurat aţi mi i voi o me odie cu emni caţii pozitive i de viaţă acă nu trăie ti toate momente e următoare c iar

nu i o trăire norma ă e anorma ă intere ată e egoi tă răie te ecare moment pentru toată ve nicia i pentru toată tică o ia trecutu ui

„nu se mişcă fir de păr fără voia mea…”

În condiţiile în care societatea face pentru om, pentru fami-lie foarte puţin, pe ce să ne mai sprijinim, pe ce să ne mai bazăm? De unde să vină ajutorul?

unt oarte convin că de între area a ta ne ovim toţi i o ă e o între are cu a ront De ce nu M-aţi che-mat pe Mine zice ntuitoru Cu Mine puteţi rezolva orice! De ce nu M-aţi chemat? Ce-aţi crezut ta i răpun u c emi pe ntuitoru în încurcături e vieţii

acă untem într o ituaţie într un ora au te miri unde i nu cuno ti trada între i „domnu e care i trada cutare ” u e cazu pentru că untem otezaţi tim ce avem de ăcut ă zicem i atunci aci ape a

înţe epciunea din tine ar ntuitoru intervine de ce nu M-aţi întrebat pe Mine? De ce Mă consideraţi numai

38


un moment istoric şi atâta tot? Eu sunt cu voi în toate zilele, în toate clipele u area i ră u area unt daru ui umnezeu ă zice ca ă u acoperit în ceea ce vă pun nu se mişcă fir de păr fără voia Mea i a ta i pozi

ţia ortodo ă Fără Mine nu puteţi face nimic! Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea are gre ea ă ă pără im poziţia m ntuitoare am încredere în a ţii dec t în ortodo care înţe ege ucruri e i dacă vreţi înţe ege i ă iciuni e noa tre ortodo e

aţi gră it cu o între are ără ă îng iţiţi ceea ce v am pu u e poate ă te aturi dacă măn ncă a tu în

nume e tău e aturi dacă măn nci tu me teci cu dinţii tăi cu gura ta i n a vrea ă e înt nirea noa tră o înt nire raţiona ă ta i u a un copi care ţi rupe inima de drag are i e o u iţă i zice u a u a

u a u a eu am u a e ace pra i pe copi u ă ta î a i ă măn nce ur ii ă măn nce vu pi e di orii că n ai o t în tare ă ţi păze ti copi u care e ti c iar tu

„Lupta cu diavolul e, de fapt, lupta cu tine”

upă cum vedeţi e poate ră punde a orice între are ar nu după ră pun uri e ia ci după între area care

e pune ar putea ă e o o u Nu se mişcă fir de păr fără voia Mea untem guvernaţi de ne pune nota

39


cea mai ună au cea mai rea i numai ragii mei ce în eamnă ip a a ta e ce zici „drace drace” i nu zici „ oamne oamne” i c t e de greu ar vedeţi că e o orţă a ă care te ţine ă zici ca e eci upta cu diavo u e upta care e de apt upta cu tine i care te înţe epţe te i după care poţi ă ră punzi a orice între are care ţi e pune u i eu u unt e ce unt

e zice ntuitoru Fără de Mine nu puteţi face nimic u am veri cat ucru ă ta acă îndrăzniţi ă puneţi

că puteţi ace aceţi pe cont propriu u mă a ociez cu poziţii din a tea între i între a au a a u i am pu o tare de ve e ie i de încredere în putinţa de

a ne m ntui dar numai cu a utoru ui umnezeu ă dacă nu e mi că r de păr ără voia ui vă înc ipuiţi

ir de păr nu zice r de na ture au de a tceva de aină r de păr aţă de care nu e te nimic mai u ţire

a tceva pe care purtăm cu noi oată ziua ate v ntu e te opre te ă vezi că umnezeu tie că ate v ntu

mi că ar a ă nu e mi că r de păr ără voia ui mu i gata ă pecu eze orice numai ă e ini tea că

că ace ine ceea ce ace i de apt e oarte rău ce ace în orice c ipă u mă g ndeam uitam c nd eram mai mic de a ni te ipoveni care a orice ingură î i ăceau cruce c nd m ncau oi care ne înc inăm într o ormă norma ă am zice cum a ecare ingură ă mă înc in

o e agerare o o itoare i cu pa i ă e înc ini norma

40


i măn nci norma ine îndrăzne te ă acuze O rtodo ia că învaţă e agerat ac numai venind în mine

ram în ra ov în ma ină în parcare ngă trotuar n om care uma avea în aţa ui un c ine u eram în

ma ină ine e îi urmărea m na nu tia că umează nd ă a m na în o e g ndea că i dă i ui i repede

e uita u trăiam tarea a ta a c ine ui ără di cuţie în ituaţia a ta untem mereu ţi n au ce m nca au au pro eme e or e ce î udeci e ce nu înţe egi că e nu poate a t e ar vine contraînţe egerea ta ei nu poate nu vrea ua ar dracu ă ia e ce te gră e ti

entru că în ituaţia ui poţi ă i i tu i umnezeu nu ţi a dat ă vezi dec t ca tu ă te o o e ti de un rate a tău nu de un du man a tău in momentu în

care î udeci devii i tu necredincio au e act mai rău dec t e nu tie dec t at t u tii mai mu te dacă

ai udecat ar e i înţe egerea iu irii de ce n ai iu it ă pun u e imp u pentru că am ur t upă apte e

ta e u mai poate ă e înţe egere a moarte înţe egerea e acum u putem ă cerem atunci a utor c nd untem acum va izi nd ne roagă chemaţi-Mă pe

Mine şi nu vă las ar a teptaţi prepe iţe ripte de u ără niciun e ort ără niciun e de înţe egere tunci

c nd umnezeu a dat evrei or prepe iţe de u patruzeci de ani unu în prima zi a a cun o prepe iţă riptă u pernă ca ă ai ă pe a doua zi i a tricat Mâine

41


sunt tot Eu! Am şi mâine grijă de tine, dacă nu te-am lăsat ta i omu î i agă u pernă au a c imir au u a tea mai de a dreptu ce are i e pentru m ine redinţă ţi e cere mereu ereu ă nu în uri ereu ă

iu e ti mereu ă apreciezi va ori e t e e ti un do itoc care dai cu picioru ori dai cu cornu

„dumnezeu ne-a creat să ne împărăţească”

Ce poate face un tânăr care cade din nou în nişte patimi, păcate săvârşite în trecut?

ragă e impede dacă ai intrat în apă ără ă tii că e te apă ie i din apă i a pu „nu te duce mai înco o că i ad ncă” eci nu te duci mai înco o că i ad ncă ar tu zici „am ă înot” a dar dacă ţi e pune un c rce ar dacă n ai ă poţi înota nd e ti pe păm nt tăp ne ti văzdu u tăp ne ti i apa i u catu ar c nd e ti în apă nu tăp ne ti dec t apa e ce te agi a mai mu t dec t poţi ai mu t dec t pot orţe e ta e zio ogice au raţiona e u ă tiţi v am ră pun ră pundeţi de

între ări ai corect ră pundeţi de ră pun uriragă c nd e apă tii că i apă i ie i din apă acă e o

c e tie de icată între i i erica între i preotu între i pe ce care poate ră punde veri ca ar pro ema

42


e pune că între i ţi a ră pun te ai convin i tot nu aci ă nu i vor a că nu tii aia aia nu tia n tinctu

a îndemnat o iar nimic nimic „ e ne ai adu tată de a t rg ” o ă zică copi u tău „ u ţi am adu nimic pentru că nu e ti cuminte” n eamnă că nu ţi iu e ti copi u „ a ă că ţi dau m ine” „ ar mi e oame a tăzi tată” aci ce aci i păcă e ti oamea copi u ui

acă aţi ti c t de u or te poţi m ntui ă repet de ce zici drace drace c nd poţi ă zici oamne oamne

e ce ip a a ta de prezenţă ă ăticia a ta u tre uie ă te gră e ti uite ă a i c iop poţi ă i i tu c iop au c iar e ti c iop n ai o urec e n ai miro u cum

tre uie nu u i nu mergi norma i dacă nu e mi că r de păr au orice acem numai i numai i numai i numai cu puterea ui umnezeu e a ta ne a creat umnezeu ă ne împărăţea că i repet e a creat

numai pentru nu pentru atana au pentru a tceva e a o t rău din ră pun uri e me e ndiţi vă ce a o t rău ar dacă a o t ine ce mai taţi ăm neţi

în umină

iu ie nterviu rea izat de onuţ ăcintă

Lumina de Duminică

43

P ărinte, cum să înţelegem textul „ emeia ă e teamă de ăr at“ (Efeseni 5, 33)? umnezeu a creat pe om ăr at i emeie a creat

pe am ndoi odată ăr atu e te capu iar emeia e te inima icio poezie nu i rumoa ă dacă nu e te emeia muză emeia a o t mii de ani roa ă re

tini mu a ridicat emeia a ocu pe care ea î avea

prin creaţie eea e te durero e te aptu că ea în mod atavic e teme mai departe iar ăr atu tot atavic ace pe coco u în continuare umnezeu i a

creat ca ă nu ie capu ără inimă i inima ără cap

dică tocmai e emente e care unt undamenta e pentru iinţa umană e pre om ntu rigorie de a pune că e ceva de neînţe e i cop e itor

umnezeu are încă taine a cun e cu privire a om

mu e te ingura verigă po i i ă de egătură între

„BărBatuL este caPuL care conduce, Femeia este inima care înFierBântă“

44


umnezeu i creaţie ui i a încredinţat marea răpundere ă upraveg eze întreaga creaţie atana în ă uptă din ră puteri ă acă pe om ă nu mai creadă că e de a emănare cu umnezeu a ne a creat umnezeu c ip i a emănare oate ă e z ată e c t dore te a ta nu poate ă o de iinţeze

mu e te c emat a o mare ră pundere pentru că are i o mare putere te inguru care prin daru preoţiei ţine ocu ui umnezeu întru totu ă re er a orţa vindecătoare a orţa mari or pătrunderi a mari or taine emeia tre uie ă a cu te de

ăr at pentru unitatea i rumu eţea păcii entru acea ta e pune ă a cu te emeia de ăr at ar înainte de acea ta criptura porunce te ca ăr atu ă iu ea că emeia n pedagogie în educaţie

pedeap a e te uti ă în ă drago tea e te indi pena i ă u e i tă ă nu e pună de acord inima cu

capu nde nu e armonie aco o e te dezordine i

a ie rin aina unţii umnezeu a vrut ă arate

acea tă unitate pe care dam a avut o cu emeia a în rai aceea că au o t creaţi odată n ziua de a tăzi

e o o e te un cuv nt care mie nu mi p ace „ umătatea mea” emeia nu e te umătatea ăr atu ui

pune a a în eamnă ă racţionezi într o ormă raţi

ona ă taina în ine

45

„ ăr atu e te capu care conduce

Poate să fie femeia supusă unui bărbat violent?

a e te i eră ă e de partă n ituaţii din ace tea în care unt zi nic tragedii nu e i tă dec t două variante ori uporţi cocina ori te de parţi entru că aco o unde e ti dacă cineva are un con ict permanent cu tine nu pore ti nitatea dintre cei doi nu e te ă ată pentru na terea de copii ca cop a terea de copii e te rezu tatu iu irii copu e te timuarea reciprocă ăr at i emeie pentru m ntuire ce ta e te copu că ătoriei

Spunea un părinte: „Să nu iubeşti atât femeia, cât să iubeşti prin femeie pe Dumnezeu.“ Este corectă afirmaţia?

adevărat pentru că acea tă iu ire nu e pătima ă acă o iei ca iu ire pentru că dacă o iei în en păti

ma adică ă iu e ti o emeie ca ă te cu ci cu ea ace ta e te un accident nu un cop o mare greea ă aici

„maica domnului este supărată pe cei care nu-i cer nimic.“

Dacă un tânăr îşi doreşte o soţie, ce trebuie să aibă în vedere pentru a face o alegere potrivită?

46


acă e te credincio au credincioa ă acă nu e te niciunu din ei credincio atunci e t rg e mă oară orţe e i dimen iuni e averi or care în eamnă moarte igură nevoie de credinţă pentru că e înt mp ă une

ori ucruri aparent rumoa e i uneori învă uite într un amar înc t dacă nu e credincio nu poate ă depăea că ace te ituaţii i pune m na pe măciucă u pe a ie că e prea no i ă a ia u e te permi ca ata ă pună ăiatu ui înainte de că ătorie „ e acum înco o

voi credincioa ă ă te cre tinezi pentru tine i pentru m ntuirea ta nu ca ă te ia de neva tă au ă iei de

ăr at entru că a t e ace tea unt a e mărturii

Ce anume ar trebui să pună la temelia casei lor doi tineri căsătoriţi?

ără di cuţie ă ai ă un program de i eu nu unt pentru programe u unt pentru permanenţe ă ai ă egătură cu umnezeu cu aica omnu ui care e te upărată pe cei care nu i cer nimic

„soţia nu înseamnă doar plăcere şi bucătărie“

Care era atmosfera din familia Preacuvioşiei voastre? Cum se purtau părinţii faţă de copii?

47

„ ăr atu e te capu care conduce

e c nd eram copi aca ă ierni e erau oarte gre e

ată meu e ducea a vite îngri ind anima e e rau

mari troiene oi copiii tăteam în ca ă i cu o cretă

m zgă eam u a ata era oarte urio u ăcu em

un cap de ca pe ad epe o pi ică i un cap de

om ata a între at „ ine a ăcut a ta i era rică

că mă va ate ar tata m a uat în raţe a ă zică

e te nevoie de armonie rmonie pe te tot nde nu

e te pace e te negu torie e te a prime intere e

in tinct rmonie nu poţi ă aci dacă nu înţe egi că

pacea e te mai mare de patru ori dec t dreptatea

cea ta e te proporţia după ntu oan căraru

ă pace în ami ia ta pune „ a ă dragă că va trece

i a ta i a a coţi pe oţ au pe oţie din tarea

aceea încordată cauzată de cine tie ce motive au

pro eme care au ăcut o ă ie încruntată ami ia

i mai a e oţia nu în eamnă doar p ăceri ucătă

rie i at t ng ierea e te deo e it de importantă

în că ătorie ă vă mai pun încă ceva oi tineri au

că ătorit upă nuntă oţia a trecut a ucătărie iar

e a du a muncă a a ată a început încă nepri

cepută a a umat m ncarea „ e o ă zică one c nd

o ă vină e răm nta ea nd a a un aca ă oţu

ea a uat o înainte „ one e am a umat m ncarea

„ a ă dragă nu a ta mă intere ează pe mine e

48


ce ţi ai ăcut gri i în oc ă te g nde ti a mine a

mine vin zi nic mu te emei care e p ng de atmo

era din ami ii e or în care oţu ace uz de putere

ntr o ca ă dacă ăr atu e te capu care conduce

emeia e te inima care în ier ntă

iu ie

nterviu rea izat

de ugu tin ăunoiu

Lumina de Duminică

49

F rica de Dumnezeu care naşte credinţa constituie pri-mul pas, iar „nepătimirea sau învierea sufletului îna-inte de cea a trupului, cunoştinţa desăvârşită a lui Dumnezeu, este ultima treaptă a scării virtuţilor“ spune Sfântul Ioan Scărarul. Între acestea două se desfăşoară viaţa celor care tind spre Dumnezeu. Dar pentru a stră-bate întreg intervalul dintre aceste etape este nevoie de trăirea atentă a prezentului care pregăteşte viitorul şi recuperează trecutul. Fiecare clipă poate fi un moment al mântuirii, spunea Părintele Arsenie Papacioc, duhov-nicul de la Mănăstirea „Sfânta Maria“ – Techirghiol, care ne desluşeşte în cuvinte filocalice tainele urcuşului spre Dumnezeu. Nejudecarea aproapelui, dobândirea unui duh de blândeţe, de pocăinţă şi, în final, iubirea faţă de tot ceea ce constituie creaţia dumnezeiască sunt temele abordate în interviul ce urmează.

trePteLe desăvârșirii

50


Sfântul Ioan Scărarul vorbeşte în cartea sa, cara, despre treizeci de trepte în urcuşul spre desăvârşire. Este obli-gatorie parcurgerea acestor trepte sau unele dintre ele pot fi sărite?

omentu de ăv r irii e te trăirea ără rezerve a primu ui moment în care te a i ti pe poziţie de ma imă dăruire ă nu e piardă niciun timp

oartea e te o rea itate u vine ă i aci o ca ea tunci îţi dai eama c t a o t de cump timpu

pe care ai trăit p nă atunci imic nu cruţă nd untem într o ip ă umnezeu e te gata ă ne a ute ă im înaripaţi eci trăirea momentu ui a ma imă tare aceea e de ăv r irea t ţi a o t cu putinţă

ai ăcut u unt pentru nevoinţă c t pentru o prezenţă continuă ă nevoinţa dacă o aci „ oamne am ăcut dă mi i mie ceva entru că vi raţia a ta a inimii a tării ta e în comparaţie cu rea ităţi e cu ve nicia e prezenţă uv ntu ace ta ve nicie ericire e oarte pretenţio uat a nive u no tru cu mintea omenea că au cu nevrednicie pe ici pe co o ar c t îţi e cu putinţă ă aci act de prezenţă rice prunc dacă doarme mama nu i dă nimic că doarme acă doarme mereu mereu nu i dă nimic igur c nd dore te p nge i mama îi va da ă ugă e a ta pun o tare de prezenţă continuă

51

repte e de ăv r irii

Cum pot înainta duhovniceşte cei care nu au o instrucţie religioasă din cărţi precum Filocalia sau literatura religioasă de specialitate?

unt mu ţi nţi care a ar n au ce i aia Filocalie ta i ră pun u um pot con tienţi pe ce treaptă a de ăv r irii e a ă nd măn nci i c nd te aturi tii că e ti ătu ă ceva ntre area i imp ă e directă e îndrăzneaţă ră punde nu ră punde înţe eg au nu înţe eg nu merge pe un e de da i nu ri da ori nu

Dacă pentru monahi retragerea din lume este începutul urcuşului spre desăvârşire, ce trebuie să facă cei căsătoriţi, cei care rămân în lume?

am pu acă te aturi cu mămă igă nu ţi mai treuie cozonac

Din ce se naşte blândeţea? Cum să facem să fim blânzi?

imp u ă nu aci pe grozavu i pe erente ezi că eu unt ce ce unt cugetare imp ă de pre tine enorm at t de mu t p nă a de ăv r ire nc t ă ai o mu ţumire u etea că cu ce ai în trai ta mata e igur dacă ţi e oame măn nci ce ai în trai tă oamea nu te întrea ă de ca itate

52


„cine trăieşte momentul cucereşte viitorul şi nu se teme de trecutul negativ“

Osteneala duhovnicească făcută la tinereţe mântuie şi hră-neşte la bătrâneţe. Cum trăiţi acum prezenţa lui Dumnezeu?

iecare c ipă că e a tinereţe au a ătr neţe are momentu m ntuirii iecare moment a ătr neţe nu ţi e cer prea mu te Non multa sed multum. u mu te dar mu t ram în pita i nu mă gă eam pregătit de moarte a de ani u mă gă eam pregătit entru că e oarte pretenţio omu c nd e p a ează „ u unt ce ce unt u am ăcut eu am rupt eu am dat i aina de pe mine u merge răie te momentu ine trăie te momentu cucere te viitoru i nu e teme de trecutu negativ re uie o tare de prezenţă continuă n tinereţe marea gre ea ă e că zici le fac mai la bătrâ-neţe a ătr neţe nu te a ută cu nimic ăgăduinţa neîmp inită de a tinereţe ntu oan căraru pune că pacea e mai mare dec t dreptatea de patru ori

eci o tare de prezenţă interioară nu de nevoinţă ă dacă aci nevoinţă începi ă ai pretenţii „ ă eu am ăcut oamne dă mi i u ceva u merge tarea

mea de e i tenţă umană e permanentă cu mine i permanenţa ver u ui în viaţă i tă o tendinţă de mai mu t totdeauna ti nemu ţumit de tine emu ţumit

53


dar ini tit ro ema are a pecte e ei de icate u te repezi că ă i te poticne ti „ egea a te gră e ti dacă n ai p ecat a timp e ce o o e te ntu oan imaginea unei cări în ucrarea a e ce vede urcu u ca pe o cară ragu meu ca ă tii unde i poarta tre

uie ă tii unde i ră ăritu i unde i apu u ca ă tii pe unde ie i i pe unde intri eci o tare de prezenţă continuă e învaţă i ră punde a toate între ări e

ine unt e ce unt e urmează ine moartea care i o rea itate i vă repet nu vine ă i aci o ca ea

ine ă te ia egea a te gră e ti dacă n ai p ecat a timp tunci o ă vadă omu că aturi e mari or ărinţi de pre g ndu a moarte n au o t imp e vor e vem o trăi tioară ecare cu apte e noa tre re uie ă e p ină mereu că nu e tie cum va ve nicia e gă e te nepregătit pune un nt ărinte că dacă c inuri e iadu ui unt a nive u c inuri or zi ei morţii unt de tu

nd o e te moartea atunci devii ce mai mare teoog tunci îţi dai eama că ai pierdut o viaţă întreagă

ţin nd cont de aptu că ce mai cump ucru a umnezeu e te timpu pe care ni dă ă trăim ta i ce mai cump entru că a moarte începi ă te gră e ti

ă vezi toate ntri într un necuno cut nu pe o mie de ani e veci tunci îţi dai eama că e cutremură toate din tine egea a te gră e ti atunci dacă n ai p ecat a timp cum o cruce i cumpă de tot ncon urată

54


de necredinţă de o ume rea au în r it ără ă te a tepte a poartă cu ceva ţi cere ă i dai nu ă ţi dea

tare de prezenţă continuă riunde ai orice v rtă ai avea acă nu tii că ţie ţi e te oame oamea nu

te întrea ă ă dea dreptu ca a c ine ca a upi u am mu te amintiri tri te cu upi m ani de înc i oare am trăit prin pu tii ă pun mă cuzau intemperii e care erau ra o nin oare de nu vedeai dec t a cinci metri rătăcit upu ori eram încadrat într o ituaţie de apărare i nu îndrăznea ar în tot cazu ceea ce am înregi trat e aceea că nu mi dădeam eama că mă păze te umnezeu m avut momente c nd udec nd a upra or cu impezime ără o i pitire din a ară

ă mă ierte că n am g ndit ine am văzut că a o t pe te tot o de ăv r ită ucrare divină a cum e cu noi cu toţi untem prea iu iţi de umnezeu a ontorogi cum untem păduc io i untem oarte iu iţi

e aceea eu con ider că e o mare gre ea ă ă vor im de rău pe unu pe a tu ăduc io puturo ţigăno a a î iu e te umnezeu a creat u udeca tu ntr o pu tie un părinte era împărtă it de un oarecare

in un c eric dar netrăitor i a a at pu tnicu că ă ta e netrăitor i nu a mai primit ă împărtă ea că tunci

umnezeu a uat în primire pe pu tnic ntr un vi îngrozitor într o zonă într o mare în etare un u o cotea apă impede dintr o nt nă i dădea a ume

55


oată umea îi ăruta picioare e ace tui dătător de apă impede umnezeu i a dat e emp u pu tnicu ui „ e

ce nu prime ti că e tot dătător de apă impede u ai udecat de apte e ui dar u mă g ndeam că prin e

am a utat pe a ţii e aceea zic că nu ine ă udeci are gre ea ă tunci a primit cu cuze cu iertare pe

ce care î împărtă ea u te ăga unde nu ai voie u ai tu dreptu ă udeci pe nimeni umnezeu î uportă a a cum e ţi păduc io i au intrat în rai i c ţi care au ăcut pe drepţii e c inuie în iad udecată imp ă i

o iectivă

Ce legătură există între fericirile Evangheliei şi treptele Scării Sfântului Ioan Scărarul?

apte e une nu e mă oară ă dacă măn nci un du ce nu pui că e a tu i mai du ce du ce e un trăie ti n orice ituaţie ai trăie te potrivit cu ituaţia în care trăie ti ar trăie te nevoie ă i prezent

De ce credeţi că a fost cea mai citită carte Scara Sfântului Ioan Scărarul în rândul monahilor şi nu numai?

oarte practic i te învaţă o iectiv pune ucru ă ta pacea e mai mare de patru ori dec t dreptatea

reptatea nu ţi o dă nimeni u uptă pentru că e ta

56


i e te o re aţie de pace ă poţi ă di cuţi orice poţi ă pui a că dura a ta a u etu ui i a momentu ui pe

care î creează dia ogu umnezeu ne a creat ă m întru ericire ve nică cu e ce pune ntu oan că rugăciunea e te udecată înainte de udecată entru că e o udecată ite acum dumneata te udeci „ce mi ai ăcut acum e miai ăcut de azi dimineaţă p nă acum e mi ai ăcut o viaţă întreagă e urmă te ia a ude

cată n uncţie de ni te ucruri o igatorii pentru ecare cre tin a ă at umnezeu un om ă nu înţe eagă măcar ceva iar e pune materia iz nd di cuţia că mu ţi ac ine e ără ă tie că ac ine e e n a ăcut

umnezeu ca ă ne a veze u ne a creat dec t pentru nu i pentru dracu au pentru oameni au pentru nevoi e omene ti e a ăcut inguri pentru ă m întru ericire ve nică cu ar ericire divină nu ericire raţiona ă ca oameni amenii nu i dau eama c t de cump e timpu pe care trăie ti i c iar momentu ă ta între noi acum u în uncţie de a ta am ră pun

ă ai încredere de ăv r ită în tot ce a pu ntuitoru e vreţi un dar mai mare ca ace ta ă noi am primit în

dar pe ri to i am dat i noi în dar pe aica omnu ui ca re omenea că e ăv r irea de ăv r ită tat a di poziţia noa tră a mea a ta a cum untem ecare dintre noi untem inţe create de umnezeu re taurate de umnezeu a vate de umnezeu încontinuu

57


ă ecare moment are nevoie de a utor divin ctu de prezenţă e te eu con ider ca du ovnic ce mai imţit i mai o igatoriu canon tare de prezenţă u metanii e e aci i pe urmă pui „ oamne a utare că e am a cu tat am ăcut ce am putut u tare de prezenţă n copi a tău îţi pune „ ată înainte mă iu eai mai mu t a tăzi văd că nu mă mai iu e ti e copi u tău î iu e ti mereu ar i copi u are o igaţie pentru tăticu ui eci o tare de prezenţă continuă împ ine te o tare de canon i o o igaţie ca un cre tin creat i avat de ntuitoru a ă ne a veze g ndiţi vă că a o t

ătut umi it cuipat i era umnezeu u îngroze te pe nimeni aptu ă ta ă era umnezeu întrupat eci ce n a ăcut ă ne a veze te oarte important t de important e te momentu ă ta o ă vadă ecare a morm nt ar ă nu e prea t rziu i repede egea a te gră e ti otu e ă p eci a timp ă pun a ta ca un

at de a un rate mai mare de de ani i dacă vă pun pun ca ă a cu t i eu

a fost necesară crucea domnului înainte de învierea Lui.

De ce foloseşte Sfântul Ioan expresia „fericita întristare“? Vă rugăm să o explicaţi.

58


ragă c t a o t de g orioa ă nvierea ntuitoruui ce tare de revenire ce înă ţare u etea că ar n ar o t a a de grozavă dacă n ar o t rucea

mai înt i ta i ră pun u u erinţa te treze te nd ţi e oame ce ă măn nci u măn nci pentru ca ă măn nci măn nci pentru că ţi e oame nu mai între i pe nimeni ta i upu ă ta i c ine e ă ta i omu

mu care cere viaţă iaţa omu o cere în re aţie cu ve nicia i atunci c t de cump e timpu i u pinarea ta ti i er ă o aci de acum cine te opre te ă te înc ini i dacă te opre te du manu prime ti p ată de erou că te ai înc inat c nd te oprea u vă pun că am

ani de înc i oare i nu era ip ă de prezenţă i mă g ndeam ce momente măreţe ă u eri ineînţe e pentru ceva u eream pentru ri to ram con tienţi că dacă nu era ri to te vindeai pe doi ei i căpai de momentu ă a u căpai de ve nicie e nicia ca i moartea e o rea itate u vine pentru daruri deo eite ca e e i du ceţuri ine ă te ia tunci ă vedem

„ e i ai ăcut cu viaţa ta u e utem ă învinuim pe ri to că nu ne a dat de tu icio mamă nu o poţi învinui că nu ţi a dat de tu i a dat tot că ţi a tat a di poziţia ta i a dat i nge e u poţi ă o învinuie ti că nu ţi a dat ar pe umnezeu care a creat i nge e ă a i apte e ă a i mama i u vem at t de pregnante i de prezente e emp e înc t nu mai poţi ă aci

59


nicio mi care răire cre tină i gata tea ar putea momente pe care e trăie te ecare a moarte reuie ă punem „ ie i am dăruit oamne toată viaţa

mea tea mo i e care o igă pe orice cre tin „ a ă pe eama ea nu te ăga unde nu ai voie u udeca a ă a a împăduc it ie i e drag de e a a ă nu am venit pentru împăraţi m venit pentru ceretori ri to a o t mpărat i er etor entru cine

a ăcut o pentru îngeri entru noi oamenii e mai a teptăm e mai a teptăm trăire imp ă de tot dar o re aţie cu cei a ţi e contu tău nd eram mic a ţară am văzut o oaie care a dat din picior i a cu

cat u m am e izat dar am văzut o a tă oaie care a ăcut a e i i am pu mamei „mămică de ce a dat

„ e înc ină mamă e înc ină mi a zi mama mea t ta mi a tre uit a ă zică oaia e înc ină i eu ă nu

mă înc in n e emp u imp u o interpretare directă nu poate ă e a tă interpretare aia aia am văzut o cu oc ii mei d nd cu picioru cu copita ei dar eu am degete e care marc ează nta reime ată iu i

ntu u a ă zică unt organizat ac parte din rucea ntuitoru ui i mă ucur de nvierea ntui

toru ui ar cere un ucru imp u dar ără de care nu e poate u te înc ini de parcă ai c nta a mando ină e înc ini trăit pentru nevoia pe care o ai i atunci u erinţa răm ne ca o mare nece itate în viaţa omu ui o

60


mare gre ea ă ă c rte ti „ avă ie oamne numai dă mi putere ă uport ta i poziţia ce ui care a o t are tat a iud ani în zarcă n iud e i tă a tă înc ioare în înc i oare ăcută de unguri pentru rom nii de

pe vremea aia u mă intere ează că am tat în zarcă m am o o it au nu m am o o it m văzut c t ace du mănia i momentu i toric o t nece ară rucea înainte de nvierea ntuitoru ui

Desăvârşirea cuprinde trei etape: purificarea, iluminarea şi contemplarea. Cum trebuie să le vedem pe acestea?

u v a între a de ce vedeţi pro ema a ta ca ni te ucruri nece are aţiona aţi procedat raţiona vi e

ră punde ă ceva pentru u etu tău acă recuno ti că e i tă umnezeu entru că în momentu ă ta i toric unt oameni care nu recuno c că e i tă umnezeu ngrozitor e ucru ă ta i mata te ai a ezat pe poziţia a ta negativă ca ă pui între area um priviţi urăm un ră pun de a a tcineva a între area pe care o puneţi ă între i de ce mă înc in iar dacă te înc ini ne tiind ce aci tot e un ucru c tigat că nu uri că nu de r nezi că nu ucizi untem creaţi repet numai pentru nu i pentru a tcineva entru

ţin nd cont de învăţătura ui u pentru îngeri dragi or nici pentru în en u că umnezeu e umne

61


zeu numai i numai pentru tine ezi dacă tată tău îţi cumpără ni te g ete i vine i ţi e arată tu dormi „ ite tată i am uat ni te g ete oţi ă i pui tatăui tău „nu mi tre uie a a ceva u tiu dacă pui

dacă nu i mai mare ignire e n a ăcut ăracu ă ericea că copi u ă de c idă oc ii pe ni te g ete nu pe ni te icoane e n a ăcut umnezeu u ne a ăcut dec t inguri numai pentru a ă m împreună cu

în vecii veci or tea unt etape viaţa omu ui ar ericirea i ve nică au iadu au raiu

martie nterviu rea izat

de ugu tin ăunoiu i onuţ ăcintăLumina de Duminică

62

PreacuviosuL Părinte

vLasie aghiorituL

P ărinte e a ie g ioritu a ăat umea i amăgiri e ei de pe te treizeci de ani i a retra în

unte e t o ici are doar o mică co i ă în de i uri e ar u ti or

ituaţi aproape de c itu romne c „ rodromu” nd a pă it în

t o a du mai înt i a ntu ai ie g ioritu după at i i a

zi ui g eronda „ ege trei mănă tiri unde ă te a ezi i merg nd a prima o tene te te aco o a rugăciune i de nu va

ine pentru tine du te i a a doua ar a a treia nu ţi va mai ţie de niciun o o ă te nevoie ti ” a o t nevoie de at tea c inovii căci venind pe păm nturi e M arii avre i a ăcut un mic ă a în ţinutu ig ei i a răma aco o petrec nd ără ă vadă om ingur cu umnezeu în „grădina aicii omnu ui”

te imp u mona ne irotonit

63

În pustia Viglăi, aproape de mare, în pădurea care străjuieşte Schitul „Prodromu” din Athos, poţi întâlni pustnici care se nevoiesc în rugăciune şi în viaţă duhovnicească. O grădiniţă cu

verdeţuri, un izvor şi o chilie având un acoperiş învechit de

vreme este tot ceea ce are un sihastru. La prima vedere, este

puţin. Doar atunci când stai de vorbă cu el îţi dai seama de

comorile pe care le poartă în suflet. Părintele Vlasie, un monah

cipriot, este unul dintre aceşti bogaţi în ale Duhului.

Răspunsurile pe care ni le-a dat aduc oricui luminare în suflet.

Părinte Vlasie, poate schimba Duhul Sfânt drumul omului în

viaţă? Harul lui Dumnezeu învinge neputinţele omului care

sunt în ereditatea, în genomul lui?

mu mai a e în tarea ui de după cădere nu poate

dea upra rii ci u u nt e te e care a ută omu ă

ceL mai greu este răzBoiuL gânduriLor, care vin de La diavoL

64

M on a h ul V L A S I E A G H I O R I T U L

depă ea că ce e a e omu ui re c aru ui umnezeu învinge totu atimi e n au e i tat înainte de căderea omu ui în păcat upă ce a apărut în re căderea doar

u u ui umnezeu ne poate da puterea ă uptăm i ă iruim patimi e e aparţin paţiu ui rău ui

Dar lucrurile negative moştenite de la părinţi, cum pot fi depăşite?

acă e vor a de di poziţii e re e a e u etu ui pre necredinţă pre egoi m ace tea nu aparţin propriu zi părinţior ci unt a e rii căzute genera e oi toţi am mo tenit ucruri „ne re ti” nouă trăine de rea noa tră ună ădită de umnezeu upă cădere omu a a at com

p et neputincio aţă de tarea ui dint i pierdut îndrăznea a pe care o avea de a vor i cu umnezeu aţă către aţă i rumu eţea u etu ui ău nu a mai o t ca i cea de

odinioară ţi văzut ce a înt mp at mai apoi ain a uci pe rate e ău e ucruri e au mer pre rău

Botezul şi credinţa în hristos redau starea de la început a omului

ar omu poate do ndi i a tăzi putere ă iruia că păcatu odată cu primirea otezu ui i cu credinţa în

65

e mai greu e te răz oiu g nduri or care vin de a diavo

ri to „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui, iar cel care nu va crede se va osândi ”

e ce e i tă credinţă în umnezeu entru că acea tă credinţă în umnezeu e te îndreptarea gre

e ii necredinţei protopărinţi or no tri in momentu în care dam a crezut cuv ntu diavo u ui care i a

pu „Nu veţi muri dacă veţi mânca din rodul pomu-lui, dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca El, cunoscând binele şi răul” dam a crezut minciunii i nu adevăru ui tre uit ă vină ri to ă ne m ntuia că de acea tă necredinţă în umnezeu în cuv ntu ui prin credinţa în ri to a îndreptat necredinţa ui dam e aceea ce care crede în ri to e m n

tuie te imeni nu e poate m ntui ără credinţa în ri to

Păzirea poruncilor scapă sufletul de „akedie”

Cum putem scăpa de starea de moleşeală, de plictiseală care ne copleşeşte de multe ori?

a cum pune ntuitoru ri to în vang e ia a „împărăţia ui umnezeu e ia cu i a i cei

ce e i e c o do nde c pe ea” cea tă i inţă

66


tre uie ă ie îndreptată către trei ucruri rugăciune îndep inirea porunci or i ericii i în împărtă irea de aine e ui ri to ugăciunea dă putere u etu ui iar dintre inte e aine ce e mai importante

unt povedania i Î mpărtă ania adică împărtă irea cu rupu i nge e ui ri to u ţi au venit ă mă între e „ um mă pot păzi de păcat iind în ume ”

i e am pu „ rei ucruri aveţi de îndep init dea a povedanie împărtă irea cu ri to i cercetarea tudiu inte or cripturi ”ce tea în oţite de rugăciune i paza porunci

or i erice ti ac ca i pite e ă nu atingă pe om i c iar dacă e e vin nu pot ă î ovea că ci cad

a picioare e ui neputincioa e pentru că în povedanie e i tă întotdeauna merenie merenie care aduce aru ine crede că nu are nevoie de du ovnic e te egoi t cepţii au con tituit inţii care au a un a o tatură du ovnicea că îna tă

uvio ii nu rie etru t onitu i au depă it cu mu t mă ura comună n c im nta aria

gipteanca a avut nevoie c iar i pentru o ingură dată de povedanie i mpărtă anie e i avea aru ui umnezeu i atunci c nd e ruga e înă ţa de a

păm nt un cot i putea trece ordanu cu picioru ca pe u cat totu i a avut nevoie de acea tă u timă pecet uire pregătire a vieţii ei

67


„îndoiala te face bun de nimic”

Dacă ne vin în minte gânduri de îndoială care vin să dărâme ceea ce vrei să construieşti, cum ne putem da seama dacă aceste gânduri sunt bune sau vin de la cel rău?

n u etu omu ui în drumu ui pre umnezeu intervin c im ări nduri e pun a îndoia ă ace te c im

ări i a t e intervine oca u

E vorba de îndoială în credinţă?

u neapărat ci g nduri e îţi pun că nu mergi în direcţia cea ună nd diavo u îţi aruncă ne ini te în u et e e te ucuro că a reu it ă ţi acă ceva ntu oan eo ogu pune că atunci c nd împ inim cuv ntu ui umnezeu con tiinţa noa tră ne dă mărturie că un

tem pe drumu ce un dată intrată îndoia a ea te ace că dice îţi opre te r vna te ace un de nimic re uie ă ne rugăm în ecare zi ă ne dea umnezeu putere ă

împ inim porunci e ui ot ce e te un i vine în u etu no tru e te de a umnezeu u e ucrarea omu ui ci a

ui tunci c nd au păcătuit dam i va au văzut că unt goi „ ine v a zi că unteţi goi ” i a între at umnezeu

ip a aru ui a ăcut ca ei ă imtă că nu î mai au a e înt mp ă cu toţi nd p eacă aru omu nu e mai imte

68


ine ar c nd gu tă omu aru i apoi î pierde tarea ui e te mai rea dec t înainte de primirea aru ui

Dar harul noi îl simţim foarte puţin. Suntem păcătoşi...

aru vine în om pe mă ura credinţei ui i a r vnei pe care o are în împ inirea porunci or ui umnezeu

vem e emp u ui eron o i i a tu oată viaţa ui a trăduit ă do ndea că aru uptat mu t ă

primea că ace t dar n acea tă ituaţie c nd cerem aru de a umnezeu î do ndim

Câtă influenţă au lucrările celui rău asupra omului?

epinde ce viaţă are omu acă omu duce o viaţă curată păzind porunci e ui umnezeu i împărtăindu e de aine e ui ri to rău nu poate atinge acă în c im are căderi au e te că dice în cre

dinţă ucrarea ce ui rău in uenţează u etu omu ui ar i pe ce du ovnice c î tu ură acea tă ucrare

a du uri or demonice u toate ace tea ce rău nu poate învinge porniri e une din inţa ce ui credincio

u puţin timp în urmă a revenit a mine un t năr ai demu t mi a zi că o prietenă i a ăcut vră i pentru a e că ători cu ea am pu că dacă e va povedi i va

ţine ca ea i ericii du u ce rău nu va putea învinge

69


upă un an de zi e ne am înt nit din nou imţit că urm nd ace t program du ovnice c rugăciune povedanie i împărtă ire i pite e de i vin în conti

nuare nu i pot dăr ma a ezarea u etea că uterea ui umnezeu care e na te în u etu ui î acoperă i

îi dă rezi tenţă în aţa patimi or

războiul nevăzut al gândurilor

Cum putem scăpa de gândurile necurate care ne atacă min-tea fără de veste? Trebuie să facem un canon pentru ca ele să nu mai apară?

nd nu tim dacă un ucru e te de a umnezeu au de a ce rău ă acem rugăciune a ri to pentru ca acea

tu urare ă ugă de a noi ă zicem „ ungă oamne din mintea mea acea tă vră mă ie ” tunci c nd tim că unt în mod igur g nduri păcătoa e nu tre uie ă e

dăm importanţă ărinte e ai ie g ioritu punea de pre ace tea următoare e „ nduri e ce e re e unt a e

menea unor avioane care caută aeroporturi e z oară dar nu tre uie ă aterizeze ” a e cum o ăm nţă rea dacă nu o a i ă cadă în păm ntu u etu ui tău ea nu are cum ă rodea că ar dacă a reu it ă înco ţea că iar tu îi mai adaugi i puţină apă atunci începe ă prindă

70


rădăcini ot a a e te i cu g nduri e din mintea noatră acă noi e cu tivăm e e do nde c putere a upra u etu ui i determină inţa noa tră în direcţia or a e na te păcatu e aceea g ndu rău tre uie în run

tat a vreme t e o mică c nteie poate aprinde toată pădurea aproape de neînţe e cum noi cretini putem at t de i pitiţi de patimi i de g nduri re e

o tenim rea căzută a primi or oameni i de aceea ne e te at t de greu în upta noa tră

Prin rugăciune putem dobândi un cuget curat

Cum să ne ferim de a judeca pe alţii?

ă ţinem cuv ntu omnu ui care pune „ u udecaţi ca ă nu ţi udecaţi ” ntotdeauna ă tiţi nd vezi pe cineva că udecă pe a tu înaintea ta ă crezi că te va udeca i pe tine prietenu ui în prezenţa a tora

e aceea c nd vreun om udecă pe cineva în aţa noa tră nu tre uie ă uăm parte a acea ta

Cum îl putem vedea pe fiecare om ca pe fratele nostru, ca pe Hristos?

udecata poate de două e uri e te una e terioară pe care o aci prin cuvinte i a ta a cun ă care

71


e te imţită doar în u et upă cuno tinţa mea numai prin rugăciune putem do ndi un cuget curat udecarea continuă a ine ui no tru au autocritica

ne poate ace ă privim a t e pe cei din uru no tru pentru că nu mai ai oc i ă vezi patimi e i neputinţe e aproape ui tău acă omu ar avea drago te întru ine ar a unge ă vadă pe ce ă a t a a cum î vede umnezeu n u i ar e i tă o anumită patimă u ţire o ge ozie care împiedică vederea corectă

ntu ave pune „Când vedem în aproapele o vir-tute, trebuie să ne bucurăm, pentru că suntem mădu-lare ale aceluiaşi trup ” acă în c im vedem ceva rău ă ne întri tăm nu ă udecăm pe ce ă a t pentru că ne rănim pe noi în ine n ă noi nu avem con tiinţa că untem raţi i mădu are a e ace uia i trup u ne doare nu u erim pentru durerea a tuia

Care ar fi ispitele omului care se nevoieşte în singurătate?

intr o mică mică e perienţă vă pot pune că răzoiu g nduri or care vin de a diavo e te ce mai

greu oţi părinţii pu tiei au erit întreaga viaţă de i pite e de a dreapta a mona tii oarte ine că în i pite e de a t nga umatu ăutura de r narea nu poţi cădea oarte u or pentru că a ceza pe care o practici nu îţi dă voie n c im ce e de a dreapta

72


te pot învinge dacă nu e ti atent unt a emenea c r igu ui de a undiţă tunci c nd te agaţă cu greu î mai poţi coate

ascultarea aduce harul lui dumnezeu în suflet

m auzit de un caz petrecut cu de ani în urmă n că ugăr a nd că o vec e cuno tinţă a căzut în

păcatu de r nării a ung nd a o ca ă de pro tituţie din tena a g ndit ă meargă a ea ă i vor ea că crez nd că va reu i ă o întoarcă din rătăcirea ei nainte de a i împ ini g ndu a p ecat ă ceară at

de a un ătr n îm unătăţit uvio u eronim din g ina ce ta a primit i i a dat următoru at

„ u p eca a tena ă mu tă rugăciune pentru ea dar de departe u ţi e te de o o ă te duci aco o

u te apropia de ea ” a ace te cuvinte mona u a ră pun „ e ată o cuno c de c nd era mică u cred ca e poate înt mp a ceva rău m puterea de a irui păcatu ” eronim în ă a in i tat „ oţi ace pentru ea orice canon c t de a pru uni i ani de zi e dar nu te duce ar umnezeu pentru drago tea ta îi va da an ă de pocăinţă de întoarcere ii inecuv ntat ” ă ugăru a uat inecuv ntare i a p ecat a un în tena i răz oit de g nduri a o t i pitit ă o vadă

73


pu în u etu ui „ u e poate înt mp a nimic rău” ăz nd o pe ată au început ă di cute ucruri egate de credinţă a i a zi că tie porunci e i ericii n ce e din urmă neprevăzutu a produ ei doi au

căzut în păcat ntor p in de ru ine a du ovnicu din g ina că ugăru a primit un canon ever zece ani

oprire de a mpărtă anie ătr nu eronim i a pu „cinci ani pentru nea cu tare aţă de cuv ntu du ovnicu ui i cinci ani pentru de r nare” u te acrimi a văr at ace om i p nă a r itu vieţii a trăit în pocăinţă ad ncă

e vreau ă pun cu a ta te nevoie de mu tă atenţie pentru că diavo u răz oie te pe pu tnic mai înt i a nive u g ndu ui a început a ar nu ai de direc

ţia în care te poate duce un a t e de g nd ce i pită poate a cunde ace ta cu tarea e te ce mai mare ucru iar nea cu tarea e te încredere în ine i ego

i m ncrederea în ine a ungă aru tunci c nd nu te ătuie ti cu nimeni i te împotrive ti cuv ntu ui au g ndu ui ui umnezeu care vine ori printr un

om ori prin criptură vei p ăti cu căderea ta upă ce aru ui umnezeu a du pe ace că ugăr a ătrnu eronim i a ăcut ă a e voia ui umnezeu în privinţa ui totu i diavo u a i pitit iar e a căzut

entru că mona u nu a a cu tat pe du ovnic a pierdut aru i curăţia u etu ui

74


Care este starea duhovnicească a creştinilor din Grecia?

in păcate a noi oarte puţini din întreaga popu aţie a reciei e povede c e înt mp ă ca de a ti i de răciun mu ţi ă vină i ă e împărtă ea că ără povedanie i zic „ unt cre tin tre uie ă prime c rupu ui ri to ” u î i dau eama că e nevoie de o

pregătire pentru ace t ucru

Ce ar trebui să răspundă preotul omului care vine la spove-danie cu nişte păcate foarte mari?

reotu are ida ionu eci e tre uie ă udece după canoane e i a tăzi nu mai pot date canoane e care au o t ta i ite odinioară totu i un a t e de om nu tre uie ă p ece de a preot ără canon nd vezi mu tă pocăinţă a un om î mai u urezi dar c nd acea ta nu e i tă în u etu omu ui poţi ă dai un canon după mă ura nţi or ărinţi uno c un părinte care dădea canoane după r nduia a i ericii a e de r narea era pedep ită cu oprirea de a mpărtă anie timp de a e opt ani pentru magie dădea douăzeci de ani

pentru că era ucru cu diavo u i a a mai departe i oarte mu ţi î con iderau ne un au p r t a epi cop erar u a cercetat i i a pu „ m auzit că e ti greu ca

o ecure ” ar preotu i a pu „ u nu dau oameni or

75


canoane nici

ebook...w în patericul sau apoftegmele părinţilor din pustiu trad tudii i prezentare de ădiiţ...

Documents