ea : se prenumerĂ: piaţa mare nr. 22. anullj...
TRANSCRIPT
'e unii anâ 12 fior., pe ş§se luni 6 fior., pe trei lun i 3 fior.
România şl străinătate:Pe a n fi 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
KEDAC'ŢIFNEA ŞI A D M IÎfISTK A |IlV \EA :BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,G A Z E T A “ IE SE ÎN F IE C A R E p i . ANULLJ XLIX. Â N U N O I U B I L B :
O seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar
SE PRENUMERĂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
Scrisori nefranoate nu «e prlmetofi. — Manuscripte nu te retrim ltfi.
m 245. Vineri, 31 Octomvre (12 Noemvre.) 1886.
Braşovti, 30 Octomvre 1886.
E cu neputinţă sé nu se lege falşii liberali şi patrioţi de orice întreprindere şi semnă de viâţă románéscá, fiă ea ori câtu de nevinovată, aibă ea nobilnlu scopü alü înaintării materiale ori culturale, ori fiă şi o petrecere, destulü e sé fia románéscá.
Décá voescü Românii să-şi înfiinţeze unü gimnasiu, ca bună-<5ră în Caransebeşu séu Aradü, falşii patrioţi în frunte cu guvernulCi îţi rés- pundű că nu e nevoiă, fiindü că suntü ungu- resci destule, séu gásescű că fondulü de bani — negreşită alü Romanilorü — nu e destulü de mare şi alte multe chichiţe.
Décá Românii voescü sé .întemeieze unü institutü de bani, pentru a ajutora pe bieţii ţărani în nevoile lorü, falşii liberali strigă catü le ia gura, că se face „politică în contra statului.“
Décá se pune la cale înfiinţarea vre-unei reuniuni culturale, agricole, industriale séu de ajutorare, falşii patrioţi îţi réspundü, că suntü ungurescî destule, şi n ’ai decátü sé te alături la reuniunile unguresc! de aceslű soiu.
Décá mai mulţi învăţători séu preoţi punü la cale o intrunire, ca sé se mai consulte asupra mijlócelorü de îmbunătăţire a sórtei lorü, séu de îmbunătăţiri în ínteresulü scólei şi bise- ricei, dér uită sé aviseze autoritatea respectivă— pen tru că, ve^í Dómne, aşa se cade în „ţările libe rale şi constituţionale“ — solgébiréulü apare cu o mustaţă în cerü şi cu alta în péméntü, sparge întrunirea, pentrucă se face „dacoromânisnm,“ ee „complotézá.“
Mergü şi mai departe „liberalii“ şi „patrioţii“ noştri, e destulü sé dea o comună mai multe semne de vi0ţă románéscá, prin portű, prin petreceri, prin limbă, şi íneepü a striga ca din gură de şârpe, că „valahisarea“ progresézá, că au fostü odată atâtea şi atâtea familii unguresc!, dér le-au înghiţitfl Românii, deşi póte că nici sSmenţă unguréscá n’a fostü acolo, séu décá au fostü, au luatü lumea în capü, pentru că erau îmbuibate de „fericirea“ în care se scăldau.
Décá în fine — ca sé íncetámü cu citările, căci prea multe suntü — ţâranii români se adună la vre-o petrecere şi vre-unü patriotü vrea sé trécá la „nemurire“ — se amestecă printre ei, caută cérta cu luminare, provócá bătaiă, şi „re- voluţiunea valahă“ e gata.
Incepü apoi foile patriotice, bugetare şi nebugetare, guvernamentale şi oposiţionale, sé dea alarmă, că colo e complotü, dincolo se face daco- romanismű, în cutare locü irredentismü, în altü locű revoluţiune, şi câte şi mai câte pericule pentru statü sciu născoci „patrioţii“ născuţi séu făcuţi cu 50 cr. taxă de timbru.
Mai trimite apoi şi biuroulü telegraficii din Pesta câte-o telegramă ori vr’unü „patriotü“ câte unű articulü pela foile din stréinátate salariate anume, şi étá că „patrioţii“ suntü spălaţi, esü curaţi ca undelemnulü de-asupra apei.
In timpulü acesta profită d-lű Tisza, profită d-lu Trefort, profită şi organele lorü de ocasiune, începu sé plouă ordonanţele, mai desfiinţâză colo o reuniune séu societate, mai trimite dincolo cătune şi gendarmi, mai opresce panclice, mai scóte câteva cărţi şi charte de prin şc0le, mai ameninţă ici, mai ameninţă colo, şi trebş<5rele mergü bine: „liberalii“, „constituţional“ şi „patrioticü“.
Din ani în ani apoi, se mai aprobă şi statutele vre-unei reuniuni, se mai dă voiă sé se iacă şi câte o scólá, şi 0răşi tobe şi fanfare în ţâră şi ’nstreinătate résuná, că mai „liberalü“ ţi mai „párintescü“ guvernü, că mai „liberali“ şi mai „drepţi“ ómeni ca „patrioţii“ noştri nu gásescí, de-ai umbla noué ţâri şi noué mări.
Şi dreptü vorbindü, nici atâta n’ar face gu- vemulu, décá n’ar sci că totü elü profită; o face nu de dragulü libertăţii séu că-i place ochii Va
lahului, ci ca sé se insinueze la forulü mai ínaltü, la lume, îi e frică că, fiindü destulü de deo- chiatü, ar puté cápéta şi migrenă.
Toboşarii dela foile „patriotice“ ínsé, continuă, fără ’ntrerupere ca guvernulü, a bate ve- chiulii lorü marşfl, fiind ii că străinătatea nu-i înţelege „dulcile“ sunete, agită în drépta şi în stânga, caută noduri în papură şi pete ’n sóre spre mai marea gloriă a „liberalismului,“ „constituţionalismului“ şi patriotismului“ ungurescü.
Nici capulü nu-i dóré, că Sécuii emigrézá de miseriă în România, că industriaşii din Ar- dealü au dile de „sérbátóre“ de când cu résbo iulű vamalü cu România, că poporulü se înco- v0iă sub greutatea dárilorü, că ţâra e ’ngropată în datorii, că înv0ţătorii lorü cu familii grele au ajunsü sé se scofâlcească de fóme; astea nu suntü lucruri patriotice, suntü nimicuri.
A agita mereu în contra a totü ce nn e ungurescü, a despoia poporulü nemaghiarü îm- punéndu-i dări pentru Kulturegylet, a face pa- triotismü jidovesce, a înjura surugiesce şi a benchetui kulturegyletesce, étá acte de „patriotismü,“ pe care íntr’adevérü nu ori ce sg íu de ómeni au darulü d’a le împlini.
Impingă-te apoi pécatele sé-i faci atenţi la relele ce le princinuescü, la cărarea greşită pe care au apucatü, la prăpastia ce înşişi şi-o sapă, că ţi-ai găsitii beleaua, dicţionarulti „patrioticü“ e la îndemână, şi epitetele îţi eurgü potopü.
Fără voiă, ne-au defilatü pe dinaintea o- chilorü sufletului nostru máhnitü şi amárítü o armadiă nenumératá de asemenea neajunsuri „patriotice“, când amű vé^utü că nici reuniunea femeilorü române, ce s’a înfiinţata în comitatulü Huniádórei, n’a rémasü neatinsă de falşii „patrioţi“ şi „liberali“.
Bine că reuniunea are frumosulü scopü d’a ajuta véduve şi fete sérace, d’a promova industria de casă, dér nu le place „patrioţiloni“, fiindü că e románéscá. Aşa ne dă a înţelege guver- namentalulü „Magyar Polgár“ din Cluşiu. Şi l’a amărîtu şi mai multü fierea „patriotică,“ fiindü că în discursurile de deschidere a adunării ţinute la 30 Octomvre n, s’a vorbitü de Pene- lopele romane, de columna lui Traianü şi „mai cu sémá de regina României Elisaveta, căreia — (fice fóia cluşiană guvernamentală — i s’a strigatü în modü demonstrativü „sé trăiască“ ! Face apoi urmátórea observare plină de réutate: „Astfelü de vorbiri constríngü pe guvernü sé priméscá cu timiditate orice reuniune,“ románéscá negreşitfl.
Ei bine, márturisimü că la atâta réutate totü nu ne-amü aşteptata, cu atâta mai vértosü că nu Penelope maghiare ne-au pástratü portulü, nici pe vr’o columnă maghiară nu ne este represen- tatü; s’a spusü unü adevérü istoricü pe care nu e’n stare a-lü résturna nici o scólá hunsdorfe- riană.
Şi ce gásescű inimele negre dela „Magyar Polgáru în fapt ulü, că s’a adusü ca esemplu ze- lulü unei Suverane, fiă ea oricare, ce-lü desvoltă întru înaintarea industriei de casă? Şi cum nu roşescii „patrioţii“ a spune asemenea neadevăruri, că acea Suverană a fostü salutată în modü demonstrativii ? Sé fi ’năbuşitu réutatea inimei pretinşilorfl liberali şi patrioţi orice simţii de ruşine? Sé fiă abrutisarea atátü de mare, íncátü orice scopü nobilű, umanü, care contribue la înaintarea şi bunăstarea poporului, sé fiă íntémpi- natü cu ameninţări, fiindü că reuniunea, care şi l’a ínscrisü în programulü ei, e románéscá şi nu unguréscá ?
Asemenea apucături nedemne suntü o viuă dovadă, că inimile celorü ce se folosescü de ele suntü atatü de putrede, íncátü simţulfl de umanitate, de dreptate şi de libertate, în genere cultura inimei nu potü prinde rádécini, pentru că otrava r0utăţii le spulberă.
Pressa austriacă despre mesagiulü tronului
Amű reprodusű eri apreciările pressei ungurescî asupra discursului tronului prin care s’au deschisü delegaţiunile. Lásámü a(Ji să urmeze apreciările pressei austriace şi străine :
„Neue Freie Presse“ scrie: Se pare în adevérü, că
în sesiunea din estă anü a delegaţiuniloră are sé se în
tâmple caracteristiculü casü, că interesele poporului, strînsă
legate cu susţinerea păcii, parü a fi mai bine păzite în
manile guvernului, decátü în ale aleşilorO representanţi
ai poporului. Amândoi preşedinţii delegaţiunei au luatü
la primire, a doua oră, cuvéntulü asupra situaţiunii es-
terne a monarhiei nu numai spre a o descrie cu cele
mai posomorite colori şi a asigura că delegaţiunile suntü
gata a încuviinţa cele mai mari cifre în bugetü, ci şi
spre a reveni cu unü felü de fauatismü asupra eventua
lităţii résboiului şi a oferi coronei chiar acum, nentrebaţî,
averea şi sângele popórelorü austro-ungare... Nu e mo-
tivü a da acestorü discursuri — dintre care alü contelui
Tisza dă a se nţelege că oratorulü nu consimte eu po
litica lui Kalnoky—o mai mare importanţă, deórece sin
gura lămurire autentică asupra situaţiunii s’a datü în dis-
cursulü ímpératului réspuncjéndü la anticipatulü: Moria-
mur pro rege nostro!... Discursulü imperialü nu va deş
tepta — anume în Ungaria nu — inaltulü simţâmântă
de sine, ce a fostü atátü de multü satisfăcută prin
vestitulü discursü-programü alii lui Tisza; dér dele
gaţiunile, care în prima liniă suntü păzitorii interese-
lorü cetăţenilorO şi ale statului, au totă causa sé
sprijinâscă politica precaută şi plină de grijă, esprimată
în elü. E o politică, care nu sacrifică nici unü interesă
ală statului, dér care nu se lasă nici a fi sedusă prin
sentimente de impacienţă sacrificândă presintele sigură
unui viitoră nesigură. Gumcă duşmănia naţională contra
Rusiei, care încă totă dormitâză în fundulă inimiloră po
lone şi ungurescî, trebue sé tacă în astfelă de momente,
nu mai e nevoiă sé accentuămă. Ér dela delegaţii ger
mani, credemă că putemă admite cu siguranţă, că tocmai
pentru seriositatea momentului nu voră recunósce altă
liniă de conduită, decâtă susţinerea şi salutea monarhiei
şi că tocmai de aceea voră sprijini politica de pace de
semnată în mesagiulă imperială.
„Fremdenblatt“ numesce râspunsulă monarhului
vestitoră ală păcii, dér şi o politică clară şi neclintită:
Elă va mări încrederea în prudenţa cabineteloră şi a mo
narhului .. Cu aceeaşi neclintire, cu care Austro-Ungaria
urmăresce susţinerea păcii, cu aceeaşi hotărîre urmăresce
ea şi apérarea intereseloră şi a drepturiloră sale. Acestea
dupé mesagiulă imperială, coincidă cu acelea ale Europei.
Monarhia nu urmăresce în Orienta planuri şi scopuri e-
goistice. Ea stăruesce neclintită a regula cestiunile ori
entale în înţelegere cu tóté marile puteri... Singuraticele
fase, formele normale şi efemere ale crisei bulgare tre-
buescă privite cu mai mare linişte... Mesagiulă tronului
întăresce declaraţiunea ministrului-preşedinte Tisza. Pentru
Orientă recundscemă tractatulă din Berlină. Acesta a ri
dicată desvoltarea autonomă a poporeloră balcanice sub
scutulă tuturoră puteriloră la acelă principiu, a căruia
respectare singură póte promova pacea şi civilisaţiunea
în Orientă şi pe améndoué sé le apere de turburărî.
„Presse“ scrie: Mesagiulă regală nu e de privită
ca pregătire pentru o declarare de résboiu, desvoltă ínsé
în liniamente mari programulă politicei nóstre orientale
şi aci zace importanţa lui. Tractatele europene suntă
fundamentulă politicei nóstre, care consideră apérarea in
tereseloră nóstre ca o ţintă spre care trebue sé se’ndrepte
cu totă puterea. Decă aceste interese suntă ameninţate,
atunci Austria va sci sé ’şl susţină cu tóté mijlócele pre-
tenţiunile sale. Faptulă că Rusia, cu totă alianţa celoră
trei împăraţi, s’a lăsată a fi tîrîtă la o procedere violentă,
predomină acji situaţiunea. Austro-Ungaria trage conse
cinţele din atitudinea Rusiei şi e întrebare, decă ami
ciţia celoră trei puteri se va mai reînoi. 0 sanare a ra-
porturiloră e cu putinţă numai décá Rusia se va supune
în privinţa Bulgariei voinţii Europii... Doué eventualităţi
avemă în vedere. Ne putemă cugeta o íntórcere spre
mai réu, decă Rusia stăruesce pe lângă o politică con
trară tractateloră. Şi chiară în acestă casă încă nu ur-
mézá, că statulă nostru s’ar simţi constrînsă sé apeleze
Nr. 245. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886.
la o decidere cu armele. Sé admitemü ínsé, ceea ce e
mai probabilii, că Rusia va ceda, atunci momentana în
torsătură pacînică nicîdecum nu ne-ar putea linişti asu
pra viitorului. Rusia n’ar uita că i-amü încrucişate! pla
nurile sale... Avemü teineiu deci sé ne pregătimă pen
tru viitorü. Acesfă cugetü s’a esprimatü cătră împăra
tulü de cătră cei doi preşedinţi ai delegaţiunilorO. Aceste
cuvinte patriotice ale preşedinţilorCk vorű afla celű mai
viu résunetü în íntréga monarhiă.... A sositü unü mo-
mentü sérbátorescü; Austro-Ungaria ia hotarîrî pentru
viitorü.
„ Wiener Allg. Ztg. “ (Jice: Despre o atitudine paci
nică a monarhiei în tóté împrejurările nu e vorbă; nu
mai speranţa se esprimă, că se va putea păstra atitudinea
pacînică, şi acésta íntr’unü tonü care vădesce, că Austria
preferă răsboiului pacea. Resumándü în câteva cuvinte
discursulü tronului, trebue sé spunemü, că elő desaprobă
procederea rusă în Bulgaria, arată că răbdarea Austriei
are o graniţă, dér esprimă speranţa, că nu se va trece
acéstá graniţă,
„Deutsche Zeitung“ scrie: Zace unö scopü poli
ticii de totü clarü în vorbele împăratului, că a primitü
dela tóté guvernele asigurarea de pacînice intenţiunî. Nu
însemnâză acésta, că Rusia a renunţată a păşi în Orientü
cu armată, cu răsboiu? Nu ínsemnézá acésta, că Aus
tria aşteptă dala Ţarulii sé întrebuinţeze numai mijlóce
pacînice şi că nu va întreprinde ocuparea Bulgariei ? Im
pératulü, vorbindü despre principatulü „autonomü* alü
Bulgariei, esprimă scurtü şi cuprimjétorü, că Austria nu
va recunósce nicî unü protectoratü rusü în Bulgaria. Prin
cuvintele crearea unei stări „legale“ se condamnă mon-
struósa procedere a generalului Kaulbars, care ’şi bate
jocü de dreptulü popórélorü. Impératulü Franz Iosef ves-
tesce ín modö sérbátorescü, că definitiva regulare a ces-
tiunei bulgare trebue sé se facă cu cooperarea puteri-
lorö. Trebue! Asta’i vorbă aspră... Impératulü Austriei
amintesee Maiestăţii Sale Ţarului, că destinele acelei ţări,
în care se plămădescfi acum atentate panslaviste sub
egida lui Kaulbars, suntü puse sub scutulü tractatelorü
europene în care figurézá şi subscrierea domnitorului rusü.„Neues Wiener Igbltt.“ (Jice: Doué întrebări erau
cu deosebire pe buzele tuturora: Are óre Austro-Un
garia intenţiunea sé elupte apărarea intereselorü ei în
Bulgaria, décá va fi nevoiă, cu tóté mijlócele ei de pu
tere materială; şi respinge-se-va cu hotărîre orice felă
de ocupare rusă a Bulgariei ca unü atacü la interesele
Ungariei? Este monarhia austro-ungară asigurată pen
tru tóté caşurile de sprijinulü aliatului ei germanü ? Me-
sagiulü nu răspunde la aceste două întrebări. Manifes
taţia monarhului nu putea esprimă posibilitatea respin
gerii pretenţiuniloră ruse cu armele ’n mână, căci acésta
ar fi fostü deja résboiulü, dér dorinţa, ca resolvarea cri-
sei bulgare sé se facă pe cale pacînică în forma corăs-
puncjétóre tractatelorü esistente şi intereselorü imperiului
nostru, putea să o esprime cu mai puţină precauţiune
şi pază ; putea să dea espresiune în modü mai energicü
convingerei, că nu va urma o acţiune militară a Rusiei
în Bulgaria. Mesagiulü trece însă cu tăcerea cestiunea
ocupaţiunei şi pe alia'ulü din Berlinü... Delegaţii să cer
ceteze cu bărbăţiă, că óre susţinerea păcii nu s’ar fi pu-
tutü otyiné prin întrebuinţare de mijlóce, care ar fi pusü
pe autorii mesagiului în posiţiune se nu înăbuşâscă totü
ce numai pe departe putea să însemneze o lovitură a
simţibilităţii ruse.
SOIRILE DILEI.După o ordinaţiune a ministrului de resboiu, ofiţe
rii în reservă suntü îndatoraţi a se presenta în uniformă
totdéuna când se află în serviciu. Gagistii lunari in re
servă, ca oficerî activi, precum şi capelanii castrensi şi
oficerii militari în reservă potü purta uniformă la oca-
siunî potrivite, ceea ce ínsé oficerilorü în reservă nu le
este iertatü, decátü la ocasiuní sérbátoresci, cum d. es.
sărbători de ale curţii, parade militare făcute în onórea
vre-unui membru din familia ímpérátéscá. Disciplina mi
litară înse nu concede militariloră a se presenta in uni
formă la adunări séu demonstraţiunî politice.
—x—
Luni séra s’a ţinută în Pesta unü consiliu de mi
niştrii, care a duratü mai multe ore.
Marţi a trecută pe Ia gara Braşiovu, mergénd ö în
România, principele Leopoldü de Hohenţollern, fratele
Regelui României.
—x—
In şedinţa dela 6 Noemvre a reuniunei Giangăilorii
s’a hotărîtO sé se voteze 900 fi. v. a. pentru ajutorarea
bisericelorü şi şcoleloru unguresc! din Bucovina şi Ro
mânia.
—x—
Revocarea decretului de espulsare a d-lui Secăşianu
4ice »Magy. Polgár«, că este o apucătură de corteşire
din partea d-lui Brătianu, fiind că la 14 Noemvre vorü
fi alegerile şi apoi n’a voitü sâ-şî înstrăineze omenii,
cari ílü învinovăţiau, că persecută ori ce mişcări mai
liberale. Despre d lă Săcăşianu 4ice »Magy. Polg.“, că
acum póte să-şi íncépá din nou cestiunea cu proclama-
ţiunile şi încă póte cu mai multü succesă. avéndü o es-
perienţă din trecutü. —- Lovesce-mă lele’n spate c’unü
bulgării de iască!
—x—
D-lü Valeriu Severü Olariu din Domană fü pro
movată săptămâna trecută la gradulü de doctorü în me
dicină.
— x—
In 7 Noemvre era să ar4ă catedrala din Strigoniu.
După o grea muncă de o oră, pompierii au isbutită să
localiseze şi apoi să stingă foculü, ce isbucnise în inte
riorii. Au arsü preţiose vestminte preoţesc! de serviciu,
icóne cărţi şi alte obiecte.
—x—
Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi şî-a
constituită comitetulü pentru anulü administrativă 1886/7
astfelü: Preşedinte: Isidorö Stefanelli, stud. jur ; vice-preş.
Georgiu Turtureanu, studen,ă juristă; secretarii: Petru
Barbu, teologü; secretară II: Constantinü Chiricescu, te-
ologü; cassară: Gornelă Hominca, stud. jur.; controloră:
Nicolau Blându, stud. jur. ; bibliotecară: Dimitrie Popo-
viciu, stud. filos.; economă : Dimitrie Procopovici, stud. jur.
—x—
D-nii D. Brătianu, şi L. Catargiu, G. Vernescu, şefii
oposiţiunei din România, au adresată cătră alegători
unü manifestă, în care îi invită să voteze la alegerile
consilieloră comunale contra partisanilorü guvernului.
Cetimă în „Résboiulü*: In curândă va începe să
funcţioneze în Bucurescî a fabrică de luminări de stea-
rinü după sistemulü celă mai nou şi pe o scară mare.
D. Pavelü Hagi Ioană, mare proprietară din calea Vă
căresc!, şi care are deja o fabrică de säpunü, a înfiinţaţii
pe cheiulü dreptü alü Dâmboviţii, la spatele abatoriului
şi o fabrică de lumânări, şi peste vre-o două luni de
4ile vomü avea plăcerea să vedemü produsele ei. D. P.
H. Ioanü n’a cruţată nimicü atâtă în ceea-ce privesce
stabilirnentulü şi maşinăriile, cätü şi în ceea ce privesce,
materialulü.«
—x—
Astă seră Joi, trupa teatrală germană va juca
»Gasparone“, mare operetă în 3 acte de F. Zell şi R.
Genee, musica de Carl Millöcker. Sâmbătă se va juca,
pentru ânteia dată, , Demetrius“; tragediă în 5 acte de
Friedrich Schiller, întregită de Dr. Heinrich Laube.
Miseria ínvétátorilorfii unguri.
Amă amintită în unulü din numerii trecuţi ai főiéi nóstre, că învăţătorii poporali unguresc! dela scotele co- munaîe din comitatulă Ciucului au petiţionată la direc- toratulă centrală scolastică din comitatulă Treiscaune, ca feă le esopereze dela ministrulă instrucţiunei publice plă- tirea salarieloră restante învăţătorescî de pe anulü trecută scolastică, arătândă, că din 7745 fl., cu cátö erău socotite salariele a 22 învăţători comunali, erau pe tira- pulă acela în restanţă încă 3982 fl. 90 cr. v. a., adecă mai bine de jumătate.
Totă aşa de tristă îi se scie lui „Ellenzék,« că este şi sortea învSţătoriioră din comitatulă Odorheiului. învăţătorii din cerculö Homorodului ald acestui comitatü au adresată de-a dreptulü ministrului-preşedinte o petiţiune, în care se 4>ce în,re altele:
»Permit,eţi-ne să vă spunemă, că noi, cari mun- cimă la aceste scóle, în înţelesulă strînsă ală cuvântului flămân4ţmu, răbdămă frigü, suntemă sdrenţoşi, cu unü cuvântă : n’avemă să îmbucămă nici o bucatură şi nu este a nóstrá nici cămaşa de pe noi; cu tóté acestea toţi, afară de doi inşi, sunt.emü împovăraţi cu familii grele...
»Noi nu ceremă ca alţii, ca sé ni-se máréscá salariele, pentru că din salariele ce le avemă amă puté trăi, décá le-amă primi punctuală şi regulată, dér tocmai în- tr’asta stă nécazulü, că salariele nu le primimü regulatü, nici din partea respectiveloră comune, nicî din partea ajutorului acordatü de stată.
Din partea comunelorü nu ne primimü salaru'ű regulatü din causă că taxa pentru învăţământ totdéuna íncepü să o adune la finea anului scolastică. * Arunculfi de 5°/o dare ílü adună separată, nu colectorulü de dare, ci o personă deosebită şi acésta se întâmplă forte înceţii şi târ4iu, din care causă comunele niciodată nu se afli în posiţiă de a puté plăti regulată pe învăţătoră.
Pentru aceea, partea aceea din salariele nóstre, pe care ară trebui să o plátéscá comunele sub titlulü: taxi pentru învăţămentă, dare de 5% etc. totdéuna o primimü în urmă, trecéndü de pe unü ană pe altulü, şi în rate a^a de mici, d. e. de câte 2, 5, 10 fl., íneátü omulj n’are nici unü folosă de acei bani; ha o 4icemü, că şi pănâ acum nu totalulü de 3—400 fl. salarü anualü, ce ne este promisă în rate lunare anticipative, ci ceea ce ne-a nutrită şi susţinută pe noi a fostă acea sumuliţâ, pe care sub titlulü de ajutorü de statü o primeamü dela guvernü la ínceputulü fiă cărui ană scolastică?
„De vreme ce însă în anulă trecutü scolastică aju- torulă de stată nu ni-a sosnü, a trebuitü să ne băgămii în datorii; socotindü că vomă plăti când ne va veni aju- torulü de statü. Ajunşi în nisce împrejurări ca aceste, amă trecută de pe o 4> pe alta pănâ s'a împlinită anulü, fácéndü datorii una peste alta«.
„Ce-i dreptü, acum nî-a sositü jumătate din aju- torulü de stată, dér nicî aceea n’amă putută, să procurămă cu ea pânea de care avemă trebuinţă, ori
F O I L E T ONU.
L u n aîn spiritulii creatorii alu poporului românii.
(Urmare)
Diana antică avea putere de a transforma pre omă;
aşa pre Acteone îlă transformă, în cerbă. Ea avea puterea
farmeceloră. întocmai are putere şi Diana din 4iua de
a4t — numită Ilena Cosân4iana. Căci:
Hai Ilenă la poiană Să săpămă o buruiană,Buruiana macului Să o dămă bărbatului,Se totă d6rmă, d6rmă dusă Pănă sorele-o fi susu.
Deci în astă măestriă Ilena Cosân4iana e egală cu
Circe, Medea, Minerva şi Diana. Poporulă daco-ro-
mână a făcută din Diana cea mai frumosă fiinţă, elă a
uitată frumseţea Vinerei şi a Junonei; a numit’o Ilena
Cosân4iana, ce a cuprinsă în sine conceptulă şi ideea
de cea mai frum6să fiinţă femenină sub sore. Aşa elă
4icea Ilânei:
Ilâna Cosân4>anăDin cosiţă rujă-i cântăDin peptară mărgăritară. Seu:
Ilână Sîm4iană Cosiţă de aură,Pre unde se ivesce Câmpulă înver4esce Fl6rea înfloresce.
Fătă-frumosă — Phoebus-formosus — a umblată
sé se cásétoréscá cu soru-sa Iléna Cosân4iana; adecă
sórele cu luna — Apolline cu Diana. — Acésta se esplică
aşa: Sórele percurgândă calea pre ceriu, nicî când nu
a putută să ajungă luna i. e. să o ia în căsătoriă. De
unde şi a4î sórele şi luna stau separaţi unulă de altulă
La acestă locă se explică apoi verguria Dianei, carea i-a
fostă promisă de tatálü său Joe, de carea Horaţiu <Şice: Testis mearum centi-manus Gias Sententiarum, notus et integrae Tentator Orion, Dianae Virginea domitus sagitta.*)
E aprópe de miratü conservarea cultului Dianei la
poporulă română pănă în 4iua de a4î în ună modă aşa
viu şi puternică. Intr'adevără, se vede că Diana antică
la străbunii noştrii a fostü în mare adorare, deórece
cultulü ei era aşa de observată chiar la străbunii noştri
veniţi din Italia în Dacia, încât pănă mai în timpurile
recente se totü află o mulţime de inscripţium privitóre la
Diana pre pământulă locuită de Români. Şi precum an
tica Diana era ţ)eitatea lunii, ăstă modă Cosân4iana e
tipulă prin care se simbolisézá luna şi lumina. Étá dérá
pentru ce amă scrisă puţină şi despre Iléna Cosân4iana,
cu tóté că noi avemă de a face cu luna.
Diana era 4eiţa vânatului, avea câni şi arcă şi
umbla despletită, or! cu cosiţele în josă. — Când e lună
umblă, séu celă puţină potă vâna vânătorii; cânii latră
adeseorîgla lună nóptea şi umblă departe pre hotarü lă-
trândfl. Diana este 4îna pádurilorü, bercurilorü, apelorü,
lacuriloră, în car! se scaldă. Luna trimiţându-şî taini-
*) Horaţiu, Lib. III Carminum. (Carmen IV)
cele sale ra4e, prin păduri şi bercuri, acelea facă deo
sebite tipuri şi umbre, ce ar cugeta omulQ, că sunti
fiinţe măiestre (stafii, năluce şi 4îne de nopte); luna îşi
scaldă ra4ele sale în ape, lacuri şi mare. Diana seu
Cosân4iana are putere preste lucrurile naturii, pâte fer
meca şi transforma pre omă. Luna face pre lunatici se
umble totă n6ptea şi vre oreşi-cum a i atrage la sine;
ea are influinţă asupra mării, causândă fluxă şi refluxfl;
la lună se facă farmecile şi dragostile; la lună jocă Eleleî
şi Măiestrile, după cum s’a cre4ută acesta şi de stră-1
bunii noştri.
lam Cytherae choros ducit Venus imminente Luna, Junctaeque Nimphis Gratiae decentes,Alterno terram quatiunt. pede*), etc. etc.
Jidovii — după a loră cabalistică — credă că nu
e bine a umbla când cresce, or! decresce luna. Vede |
or! ce omă, că luna are influinţă asupra lucrurilorO na-i
turii; ea are influinţă asupra destineloră omenescîşief
în neesă metafisică cu omulă şi cu individualitatea sal
sufletescă. Nu arareori au4imă 4icendu~se: In rea lună
m’am mai născută! De aci magia Ia Egipteni şi In<jis$|
făcea după luna în care s’a născută cineva, avândâ vră
jitorulă ună cercă divisă în 12 seu şi în 10 părţî şi fiă
care parte representândă o lună, avea profeţia sa. Apoi
cei ce locuescă în imediata apropiere de poporă vorO
au4indă de multe or! pe muieri căindu-se, că le-a scosd
cloşca pui în lună nouă, când adecă toţi voră muri.
nu sciţi, că Românulă nu-şî semănă grâulă în Jlună nouă
*) Horatius Flaccus, Lib. I Carmen IV ad Sestium.
Nr. 245. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886.
ne răfuimă datoriele, spre care scopă nici pe jumătate nu este de ajunsă. Fiă-care dintre noi a rămasa cu datoria după capă, avendă a plăti o camătă mare. Acum însă nu mai paternii învinge nic> cu plătirea cameteloră, pentrueă din ce bietă amâ avută amă scăpătată şi acum nl-amti perdută şi creditulă şi omenia. Ca de esemplu potQ servi următărele caşuri:
,Ună bravă colegă învăţătoră ala nostru, care are salaru de 300 fl, şi lângă elă o familiă de 8 membri, din causa întârijiârei ajutorului de stată a făcută o da- toriă de 200 fl. Fiindă însă că nu mai putea înnngejj cu plătirea intereselor , a fostă aeusată şi a trebuită să plâtescă spesele procesului cu 60 de florenî. Ună alto confrate învăţătoră de alfl nostru, care duce o viăţă totă aşa deţ modestă, nefiindă în stare a satisface aşteptări- orâ tuturoră creditoriloră săi, fu atacată din partea acestora publice în drumii şi, înjurându-lă cu numele de mincinoşii, înşelătoră, — l’au bătutQ. Ba s’a întempiată şi aceea, că ună confrate învăţătoră fu cercetată în şcolă, îd timpulă prelegerei, pentru plătirea unei merţe de bucate, şi fiindcă şi de astă-dată a fostă silită se se roge de creditorulu său, ca să-lă aştepte pănă ’i va sosi plata, şi lui i-au strigata acolo, în şcolă, mincinoşii şi înşelătoră“.
„Der nu vomă descrie şi mai departe miseria, pentru că şi aşa nu s’ar afla condeiu, care s’o p6tâ descrie pe cum se cuvine. E de ajunsă ca omulă să o vfrjă, şi cine o vede e cu neputinţă să nu-lă ajungă compătimirea faţă cu sortea nostră*.
Se mai 4ice în acestă cerere, că pe lângă minis- IrulQ instrucţiunei publice s’a stăruită din Iote puterile, der abia acordându-se jumătatea din salarO, dimpreună cu ea li s’a dată şi acelă neaşteptatei răspunsă, că finanţele statului nu permită se li-se plăte;că şi cealaltă parte din salarii învăţătorii au cre(JutQ, că ministrulă preşedinte n’are scire despre miserla loră şi de aceea s’au adresată de*a-dreptulă la elă. Petiţiunea s’a sunscrisil de trei membri din comitetă şi s’a trimisă la m nisteriu la inceputulă lui Augustă. Răspunsulă pănă acum ne este necunoscută.
Er kulturegyletistii facă banchete şi Trefort şcole de stată în comune românescî!
Ultime sciri.
Londra, 9 Noemvre. Marcliisulii Salisbury a visitatu eri pe regina în Windsor. ,,Times“ crede, că acostă visită neaşteptată a premierului stă în legătură cu primirea unoru importante de- pe.fi asupra cestiunei bulgare. Numitulu cjiaru dice, că o escelentă înţelegere esistă între Austro-Un garia şi Anglia, carea prin presenţa lui White la Constantinopolu e în posiţiune a oferi unii f6rte puternicii ajutorii în organisarea unei com- binaţiuni, căreia Rusia abia îi va putea resista. îngâmfarea rusă său trtbue să se sfărîrne înaintea unei combinaţi uni a stateloru dunărene, s6u ar suferi Rusia perderi seri6se.
Sofia, 9 Noemvre. Doi Zankovifti, cari pregă- tescu o revoltă, au fostă prinşi fi predaţi tribunalului militarii. S’a publicatu pricasulu prin care se eliminăzâ din serviciu conjuraţii principali, puşi de curendu în libertate, maiorii Gruev şi Stojanov, căpitanii Benderev, Slatarski, Karavelov, Krdjev şi Zafirov.
Ternova, 9 Noemvre. .Rebelii din Burgas au foştii condamnaţi de tribunalulâ militară la 15 ani închisore. Asupra lui NabuJcov s’a pronunţatu pe- iepsa cu morte.
Londra, 9 Noemvre. Deşi Rusia a renunţată la idea, d’a ocupa Bulgaria cu unu
şi nu vrea să taiă porcii în lună nouă, decâtă numai
(in Ramânia) la Ignatú, teméndu-se că-i voră mânca
vermii slănina? Cine va nega dără, că Diana său Ilăna
Cosân(Jiana nu e una cu luna cea bălae de pe ceriu ?
Iléna Cosân^iana se arată ca o fiinţă pré frumósá
ţi atrágétóre; chiar aşa şi luna; căci:
Poruncitu-mi-o mândra Să mă ducă păn’la dănsa;Duce-m’aşi ca şî-ună nebună Pe-o prăjină de alună;Trecui valea, moră de sete,Mă’ntelnescă cu două fete,Amândouă-n bărte nouă Săruta-le-aşi pe-amendouă Dér pe una totdéuna:Că-i frumosă ca şi luna!
Diana e sora lui Apolline (Cosândiana e sora lui
Fétü frumosă), luna e sora sórelui, cum amă văcjută din
legendele anterióre, ce se confirmă şi prin numirea de:
»Sora Sórelui,“ precum:
Pe sub sóre Soţă n’are:Numai Sora Sórelui§éde-n porta raiului. Séu din ghicitura :
Este ună frate şi ună soră,Se uită unulă la altulă cu multă doră;Şi în veci totă pribegescă,De întelnită, nu se întelnescă “
Diana e fiinţă castă, vergură, asemenea şi luna,
căci:
corpii de trupe, ţine cu tote astea strînsu la planulű, d’a obţină ărăşi supremaţia în Bulgaria prin alte mijlóce. înainte de tóté pretinde Rusia dreptulu d’a numi pe ministrulü de răsboiu şi pe toţi oficerii.
SCIRI TELEGRAFICE.(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
TÎRNOVA, 11 Noemvre. — Sobrania s’a întrunită eri înainte de amédl la 11 óre fi a alesü pe prinţului Waldemar de Danemarca principe alü Bulgariei. Sobrania a lăsatu pe séma guvernului se numésca si se hotărască numéndü persónelorü deputaţiunei ce are se fid trimésa la prinţulu Waldemar.
LONDRA, 11 Noemvre. — Salisbnry a condamnatü, într’unu discursű la banchetă, con- juraţiunea contra principelui Bulgariei. ţ)ise, că Europa a privită amesteculu în drepturile poporului independentă cu viu regretă ; de altmintrelea interesele Angliei nu suntü prin acésta a- tinse. Austro-Ungaria ia parte însemnată în cestiunea bulgară, sfaturile ei esercită o mare in- fluinţă asupra cabinetului britanicű. Oratorulu încheia cu speranţa, că nu se va turbura pacea.
TÎRNOVA, 11 Noemvre. — Regenţa adresă o telegramă la Cannes, cătră prinţulu Waldemar, care petrece acolo. O deputaţiune de fése membri, care se-lu informeze despre alegere, plecă poimâne. Caravelov a demisionatü
LONDRA, 11 Noemvre. — Parlamentulu s’a amânată din nou pe diua de 9 Decemvre.
D IV E R S E .
Unu omoru curioşii. — Locuitorulă Ştefană Postaşă
din Câmpina, jud. Prahova, avendă în zăcere de mai
multe luni pe soţia sa şi vă4endă că după tote căutările
ce i-a făcuţii, prin ţinere chiar şi la spitalulă din Plo-
escî, nu se mai însănătoşăză, ’şî-a pusă în minte să cur
me cu aceste suferinţe şi a înjunghiat’o cu cuţitulă, pă-
trun^endu-i inima, ceea-ce i-a causată imediată mortea.
Criminalulă se află dată pe mâna justiţiei.
Unu oraşu care se cufundă. —Oraşulă Kladno, din
Boemia, care are o populaţiă de 15000 omeni, este a-
meninţatd a fi distrusă. Vechea biserică, ospelulQ co
munală, mai multe scoli şi aprope 60 de case particu
lare, suntă în mare periculă. Strade întregi se scufun
dă încetulă cu încetulă, şi unele cartiere din oraşă, con
siderate pănă aci ca în mare siguranţă, suntă acum
ameninţate.§Oraşulă este construită pe nisce întinse mine
de feră şi de cărbuni, cari au fostă esploatate fără ca
se se preocupe cineva de siguranţa locuitorilorO. 0 co-
misiune a ordonată suspendarea lucrăriloră în patru
puncte şi evacuarea caseloră ameninţate.
Masacrarea crestiniloru în Africa centrală, — Odepeşă din Zanzibarâ dela sferşitulă lunei din urmă a
anunţată, că ună mare numărQ de creştini au fostă ma
sacraţi la Uganda, din ordinulă regelui Mwanga. Acestă
noutate este confirmată de corespondinţele din Africa
centrală aduse de curierulă de Zanzibară. Cele dintâiă
persecuţiunî au începută în luna lui Iunie. Ună mare
Diana s. II. Cosândiana dispune de tóté animalele:
ea le fixézá timpulă, când şi unde să se ducă. Ase
menea şi luna: Este luna lupiloră, luna pesciloră (când
înflorescă spinii şi clocescă pescii), luna ciórelorü, luna
pureciloră, luna graurilora; apoi luna fragiloră, a bure-
ţiloră şi luna ogorului.
Joe a dată Dianei 80 de Nimfe. Dér noi putemă
(Jice că Elele séu Miluitele şi Măiestrele, rămase la po-
porulü română pănă acji, suntă acelea Nimfe ale Dianei.
Se spune despre acestea Ele, că locuescă în părţile cele
mai frumóse ale naturii: prin bercurî, livedi mândre,
rîuri adumbrite şi pe aci ele umblă săltândă, torcendă
şi cântândO. Elele răpescă tineri frumoşi, precum au
răpită Elele antice pe Hylas din Missia. La Greci, Nim
fele de apă s’au numită: „Nereide«; la Români: »Féta
apei.“ Cele de pădure: „Bachantine« séu »Eleide,« la
Români: »Féta pădurii* (cu pără pănă’n călcâe). Cele
de arbori: »Driade«. Poporulă daco-română are o spe-
ciă de Nimfe numite: »Frumuşele“, , Frumóse", „Ele« şi
„Miluite,“ cari nu suntă alta decâtă Bachantinele şirete.
După cum ne spune tracţiunea poporală, acestea Ele
ară umbla jucándü, avendă în mijloculă loră „cimpo-
ierulă“ séu ceteraşulă. Cu dreptă amă puté referi la
acestea Frumuşele cânteculă lui Horaţiu.
numără de creştini, adecă de indigeni convertiţi la creş-
tinismă de misionarii englesi, au fostă torturaţi, mutilaţi
şi omorîţi cu lănci. Treizeci şi doi dintre ei au fostă
arşi de vii. De atunci creştinii suntă mereu persecutaţi
în Uganda, astfelă că nimeni nu mai póte avé în mână
vre-o fóie cu câte-va pasagii din evangeliă, rugăciune
séu cântecă religioşii, fără a se espune la cele mai mari
pericole. Misionarii nu spună nimică despre aceea ce
a făcută pe regele negru să fiă atâtă de furiosă contra
creştinismului şi creştîniloră.
Vânâtore de balene. — Guvernula americana a o- ferită o cupă de argintă căpitanului M. Neil, din marina
englesă, care a scăpată dela mórte pe şâse marinari în
condiţiunile cele mai estraordinare. Aceşti marinari fă
ceau parte din echipagiulă vasului americană »Mary E.
Simmons“, care făcea venătore de balene. Ei se aflau
pe o barcă, la o distantă de cincizeci leghe de Capuia Verde, când aruncară cârligele şi apucară o balenă. A-
césta însă îi trase departe după ea, la o distanţă forte
mare, astfelă că nu putură să ’şi mai gáséscá vasulă.
Ei nu mâncaserâ şi nu băuseră nimică de mai multe
dile, când fură găsiţi şi scăpaţi de căpitanulă M. Neil.
Merlatti, rivalulu luî Succi, — Comitetulă însăr
cinata să supravegheze pe Stefano Merlatti, care are să
nu mănânce nimică în timpă decin^eci de cjile, a hotă-
rîtă în unanimitate ca esperienţa să urmeze, avendă în
vedere condiţiunile escelente în care se află acestă su
biect ă atátü de interesantă. Merlatti a mai scăzută cu
vr’o trei kilograme. Secreţiunile sale presintă modifică
rile cele mai ciudate. Ob?ervaţiunile medicale suntă fă
cute de mai mulţi doctori şi alţi învăţaţi, cari vină cu
grămada pentru a visita pe Merlatti.
Scrisóre de adio. — Acţiunea se petrece în sînulă
familiei unui banchera din Viena şi se povestesce astfelü:
Bancherulă N. fu cuprinsă de grijă vé<|enda pe servi-
torula fiului său, că să apropiă iute spre a’i şopti la
ureche: »Vă rogă, nu vă speriaţi, dér — dér trebue
să mărturisescă că mora de frică. Coconaşulă a trimesă
adinéori — a tr.mesü o scrisóre cătră amanta sa prin
Arapulü celă mică.“ Bătrânulă sună clopoţelulă şi strigă
cătră lacheu: »Aleargă după Arapă şi adu’mî serisórea
dela dînsulă.« — »Nu’lă mai póte ajunge — murmură
servi torulă coconaşului — căci băiatula celă negru a
plecata de 10 minute şi e iute de piciorü. Dér seiu ce
e în scrisóre. Măria ta, este o scrisóre de adio.« —
„Atunci atâtă mai bine!“ — »Ba nu; coconaşulă s’a
închisă în camera sa şi a încărcata revolverulă. Mă
temă că vomă ajunge prea târziu, tocmai îşi făcea rugă
ciunea, când amă alergată aici.« Bătrânulă sări iute
şi plecă fuga; în coridorü se luă după dînsulă mama,
unchiu, o cumnată şi trei nepóte. Ei găsiră pe tínérulö
palida, reflectândă asupra problemelorü de viâţă şi mórte
— „Fiulă meu!" esclamă muma! — »Ce ai de gândă?*
strigă tata. Cele trei nepóte leşinară; şi cumnata era
aprópe de istericale, când întră lacheulă suflânda greu,
cu serisórea în mână. Arapulă întârziase pe drumü
bendă o ţuică. Nefericitului părinte îi tremura mânile
deschi(|énda serisórea, în care ceti:" Dragă Miţo; mai
amă să facă numai o scenă bătrânului meu dér în două
ceasuri sunt de sigură la tine şi creda că bani nu ne
voră lipsi. Adio! Ală tău Mitică.“
Editora: Iacobă Muresianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu
Graţia cum Nimphis, geminisque sororibus audet Ducere nuda choros.*)
Suntă unii omeni aşa dişi „dintru iele“, »din iele,«
»luată din iele,« despre cari se povestesce, că respectivii
pacienţi ară fi aurită cânteculă Eleloră séu cimpoiulă
cimpoierului. Dér poporulă crede, că cine aude bine
musica Eleloră, acela móré de grabă, ori cade în grea
lingóre. Diana cu Nimfele ei avé putere de a fermeca
séu transforma pe omă. In tocmai şi Elele séu Măiss-
trele nóstre!... Ele potă fura feciori şi a-i transforma
apoi cu totulă; de acestea Ele se temă fórte muierile
a’şi lăsa copii mici în tegănă, ca nu cumva să vină (féta
pădurii) şi să i-lă schimbe. Décá copiluia rămasă sin
gură devine bolnăviciosă, plângâreţă, maică-sa crede că
de bună sémá îi este schimbată copiluia. Crede poporulă
nostru că acestea Ele s. Măiestre în nóptea spre 4iua
de Ispasă se bată pe hotară**), sărindă, cântândă şi ţi-
pândă. — De acestea Măiestre p0rtă frică Căluşerii (Co-
lis-sarii) de unde în séra de Ispasă iau aiü (usturoiu) şi
pene de păună: măsuri dreptă profilactice contra Măies-
treloră, ca să nu-i fure, ori să le ia puterile său să-i
înlemnăscă. Când căluşerii plécá, ceteraşulă le trage
„cânteculă Eleloru“, când căluşerii jocă rotogolă ér Vă-
tafulă (Vates) le dă câte trei linguri de apă.
(Va urma.)
*) Horaţiu, ad L. M. Torquatum.
**) In unele locuri se crede că în séra spre Sân- georză.
Sânta lună,Cu cunună,Nu’i cunună de mirésá Cununa-i de flóre-alésá: Cununa e de fetiă De fetiă pe veciă.
Nr. 245. GAZETA TRANSILVANIEI 1886.
Otursulâ la barna de
din 10 Noemvre st. n. 1886.
Rentă de aură 4°/0 . . . 102 50 Rentă de hârtiă 5% . . 92 50 Imprumutuld căilorii ferate
ung a re ..................... 151.40
Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 99.40
Amortisarea datoriei căi- lorfl ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 127 —
Amortisarea datoriei căi- lorti ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 115 —
Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl. de sortare 1C5.— B nuri rurale Banat-Ti-
m iş t i......................... 105 —
Bonuri cu cl. de sortare 105.— Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 105 50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung......................98.75Imprumutulâ cu premiu
ung.............................. 122.—Losurile pentru regularea
Tisei şi Segedinului . 124.50 Renta de hărtiă austriacă 83,60 Renta de arg. austr. . . 8 i 50 Renta de aurii austr. . . 113 25 Losurile din 1860 . . . 138 50 Acţiunile băncel austro-
u n g a re ..................... 871 —Act. băncel de creditti ung. 292.25 Act. băncel de creditii austr. 282.50 Argintul ii —. — GalbinI
împărătesei .............. 5,91Napoleon-d’orI . . . . 9.90 Mărci 100 împ. germ. . . 61,30 Londra 10 Livres sterlinge 125.25
Bursa de Buenrescî.Cota oficială dela 26 Octomvre st. v.
Renta română (5°0). . .Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)Credit fonc. rural (7°/0) - .
* » » (5°/o) *» » urban (7%) .
* * * (6%) ** * * (5°/0) •
Banca naţională a României 500 L e i---Ac. de asig. Dacia-Rom. ---« » * Naţională ---
Aură contra bilete de bancă . . 16.— Bancnote austriace contra aurii. . 2.02
1886.
Cump. vend.
92— 93—
94V* 94 V2
88»/« 89—33— 35 —
103 x/a l o t —87V2 88—
lOOVa 101—92— 93—84— 84 Va
16.252.03
Cursulu pieţei Braşovudin 11 Noemvre st. n. 1886.
Bancnote românesc! . . . . Cump* 8.44 Vênd. 8.46 f
. . » 8.36 * 8.401
Napoleon-d’o r î ................ . . » 9.87 k 9.89
. . » 11.22 » 11.25
. . » 10.22 » 10.251
Galbeni............................ . . » 5.89 » 5.91
Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 » 101.50 [
. . » 117.— » 118.-
Discontulü . . . » 7— 10°/9 pe anü.
Licitaţiune pentru esarendare.Nr. 1107—1886.
a. f. sc. c. d.
Scalda dela „Valea vinului“ 1 <5ră departare de Rocna vechiă, se va da în arendă cu preţulă de 10 (clece) fl. pe anü, pe timpü de 20 (doue-(j.eci) de ani, încependă din 1 Ianuariu 1887, dér cu indatorire din partea ’ arendatorului, ca sé facă din nou íntréga scaldă adecă şi basi- nele, şi totă ce se ţine de ele, şi la unü locü acomodatű şi coréspundé- torü isvórelorü ei, celű puţină în estensiunea, în care suntű astăzi.
Pe loculă de 4 jugăre alü fondului de stipendie, pe care se află şi scalda, arendatorului îi va fi permisii a edifica din ală său, fără vre-o rebonificare, ospetăriă şi întocmiri accidentali la aceea, séu de pétra séu cărămidă, séu de bârne de molidű, cari după espirarea arendei voru rămânea proprietate a fondului de stipendie. Vádiul ă spre a puté parti
cipa la licitaţiune va fi 20 fl. v. a.Terminulü pentru licitaţiune se pune pe 19 Decemvre 1886 dela
9 pănă la 11 înainte de amé<}í, pană când se primescü şi oferte în scrisă, timbrate, sigilate şi prové(Jute cu vadiulă de 20 fl. v. a.
Informaţiunî mai de aprópe se dau aici în órele dela 8— 12 <5re
dinmrâţa, şi dela 3— 6 după amécfí pănă la diua licitaţiunei.Din şedinţa comisiunei administrátóre de fondurile scolastice cen
trali districtuali.N a s é u d u , 16 Octomvre 1886.
Preşedintele: lonü Ciocanu. Secretară: Ioachimü Mureşianu.L á t t a m :
Beszterczén, 1886 évi November hó 1-én.
Br. BáníFy Dezső, főispán, királyi biztos.
1—2
Nr. 1225/1886
a. f. sc. c. d.
Escriere de concorsn.Pentru ocuparea postului de perceptore la fondurile scolastice |
centrali, districtulű Náséudu, se escrie concursă cu terminulă pe 31 De-;
cemvre, 1886 pănă la 6 óre séra, pănă când doritorii de a avé acelü
postă, cu oare e împreunată salariulă de 600 fl. v. a. pe ană vorű avé
a-şi da suplicele la subscrisa comisiune, de óre-ce mai târdiu nu se voru
primi. Concurenţii voră avé a dovedi, că sciu manipula cu bani la
cassă şi a porta socotelele şi cărţi de evidenţă.
Din şedinţa comisiunei administrátóre de fondurile scolastice cen
trali din districtulă
N ă s 0 u d ă , 16 Octomvre 1886.
Preşedintele: Secretarulü :
lonü Ciocanu. Ioachimti Mureşianu.
L á t t a m :
Besz te rcéén , 1886 évi November hó 1-én.
Br. Bánffy Dezső.f ő i spán , k i r á l y i biztos. 1—3
Mersulii trenuriloruValabilii dela i Octomvre st. n. 1886.
pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuşfi-A.radfi-Budai»esta a calei ferate orientale de stattt reg. nng.
Prcdeală-Budapesta
BucurescI
Predealu*
TimişQ
Feldióra
ApatiaAgostonfalva
HomorodüHaşfaleu
Sighiş6ra j jJElisabetopole
Mediaşii Copsa mică Micăsasa
Blaşiu CrăciunelO
Teiuşft
AiudiiVinţulii de susi
UióraCucerdea
öhiristt
Apahida
Clu iu ^
Nedeşdu
Ghirböu
Aghirişă
StanaHuiedinft
Ciucia
Bucia
BratcaRév
Mező-Teleid
Fugyi-VásárhelyYârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladány
SzolnokBuda-pesta
Viena
Trenü Tren
acceleratpersóne
7.47 8 24 8 519.14 9.51
11.0311.29 11.26 12 0012.29 12.441.051.341.462.09 2.39 3.01 3.083.14 3.5B5.10 5.30
4.50
9.32
9.56
10 29
6036.21
7.147.43
8.228.48
9.139.18
10.3812.202.15
Trenüomnibus
Trenüomnibus
4.16 5.02 5 436.15
7.068.52 9.19 9,31
10.1610.57
11.1911.31
11.52 12.31 12.48
1.222.18 2.48 2.56 3 64 4.51 5.28 5 56
10.551.233.2410.052.15
8.008.369.02 9.32
10.11 10.51 12 16 12.50: 1.212.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28
Budapesta—Predealü
VienaBudapestaSzolnok
P. Ladány Oradea mare
Várad-Velencze
Fugyi-V ásárhely Mezö-Telegd
Rév Bratca
Bucia Ciucia Huiedin
Stana
Aghiriş Ghirbéu Nedeşdu
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cucerdea (Í
UióraVinţulii de susö
Âiudü
TeiiiçüGrăciunelă
Bîaşă
Micăsasa
Copşa mi<>Mediaş 8
Elisabetopole
Sigiş0raHaşfaleu
HomorodAgostonfalva
Apatia
Feldióra
( (
Trenüde pers.
Trenaccelerat
I T o7.40
11.06 2 02 4.12
2, 3.58 5.28
11.0011 1912 30
1.01 106 1.13 1.20 1.41 2.C02.35 2.48 3.20 3 36 4.004.35 5.12
5.37 7.0? 7.43 8.11 8.41 9 21
Timişii
Predealü
BucurescI
8.00 6.0£.Nota: Órele de nópte suntű cele dintre liniile gróse.
6.58
7.338.04
8.589.28
10.28
5.456.226.47
11.45
Trenaomnibus
Trenöde
persóne
3.107.38
5 409.14 9.24 941
10.1911.3812.1812.541.57 3.11 3.404.15 4.364.58 5.26
6.20
9.3411.261.382062.172.403.243.474.074.33 5.155.34 5.556.07
6.246.43
Trenüomnibus
8.0011.402.31
7.087.369.069.53
10.—
10.0910.1910.4811.1412.1212.301.121.322.183.033494.286.167.067.468.259.15
TeinşA- IradA-Budaji esta
Trenüomnibus
TeiuşftAlba-IuliaVinţulă de josüŞibotăOrăştiaSimeria (Piski) Deva Branieîca IliaGurasadaZamSoborşinBërzovaConopüRadna-LipovaPaulişăGyorokGlogovaţăAradASzolnok
BudapestaViena
11.2411.5912.30 12.521.01 2.03 2 52 3.23 3.55 4.08 4.255.30
5.566.27 6.477.28 7.43 7.598.28 8.42
Tre íü omnibus
Trenü de persóne
2.403.144.2á4.505.185.47 6-35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53
10.27 10.42 10.58 11 25 11.39 4 52 5.12
Budapesta-lradA-TeiuşA.
8.20
6.05
Aradü-Vimiféra»
VienaBudapestaSzolnok
A rad i*GlogovaíűGyorokPaulişăRadna-LipovaConopűBérzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicïcaDevaSimeria (Piski)Orăşî.iăŞibotăVinţulii de josüAlba-IuliaTeiuşft
Trenü de persóne
11.108.20
11.20 4 10 4 304 435 07 5.19 5,41
6 09 6.287 25
8 01 834 8 55 9.19 951
10.35 11.11 11.43 12.1812.36 1.29
Trenüde persóne
12.10
9.0512.41
5.45
6.—6.136.386.517.107.377.558.429.129.41 9.68
10.1710.4211.0711.3712 . —
12.2912.461.41
Treuäomnibuf
7.047.7.58 8 17
$£n&eria (Piski) PetroşeiiS
Tipografia A L E X I Braşovtt. Hârtia din fabrica d-lorü Königes & Kopony, Zernescn
Arad ű*Aradulii nouNémeth-SághVingaOrczifalvaMerczifaivaT im içô ra
Twmfiomnibus
Trenü depersón«
0 . 1 96.447.16747
9.02
Trenümixt
6.05
6.336.587.297.55
9.08
TfiMişdra-Aradft
Trenü de persóne
Trenü de persóne
Trenüomnibus
TimisóraMerczifaivaOrczifalvaVingaNémeth-Ságh Aradulü nou Aradűi
6.25
7.468.158.369.119.27
— I 5.00
632 7.02 6.23 8.01 8 17
SiwaeriaStreiu
HaţegăPuiCrivadiaBaniţaPetroşenI
Trenü de persóne
11.2511.5812.461.37 2.24 3 053.37
Treaüomnibus
Trenümixt
2.423.254165.115.58« 4 )
7.12
Petroşeut—Nimeri» (Piski)
PetroşenIBaniţaCrivadiaPuiHaţegăStreiuS îb s w !» «•
Trenü de pers.
Trenüomnibus
10 07 10 48 11.25 12.05 12.42 1.22 1 53
TrenSmixt
6.106.53 7 37 8.20 9.01 9.52
10.31