dsa dasd dasdsa

8/18/2019 Dsa Dasd Dasdsa

1/17


2/17

3. Planul de monitorizare

3.1 Descrierea zonei investigate

3.1.1 Aşezarea geograficã

Comuna Şaru Dornei (Figura 1) este localizată într-o prelungire tentaculară a Depresiunii Dornelor, laaproximativ 10 Km e sta!iunea "alneoclimaterică #atra Dornei$

%ocalitatea se învecinează spre nor cu ora&ul #atra Dornei, limita 'iin pe culmea Dealului egru, spreest &i su-est are ca vecini, comunile Dorna rini &i *anaci, elimitările 'iin pe culmile+ #r'ul Şarului &iDealul usului$ .n partea su-vestică, /un!ii Călimani espart comuna e ue!ele+ arg2ita, /ure& &i3istri!a, iar în nor-vest Culmea Şer"ei o elimitează e comuna Dorna Canrenilor$

Figura 1$ arta geogra'ică a comunei Şaru Dornei


3/17

3.1.2 Relieful zonei investigate

cest !inut al comunei Şaru Dornei, e la limita su-vestică a ue!ului 4uceava este situat aproape înîntregime în "azinul 2irogra'ic al rului eagra$

5eritoriul comunei prezintă 'recvente enivelări, mai pronun!ate 'iin în partea e nor-vest &i su-vest$6ona e lunci este sla" reprezentată$ *artea estică a localită!ii cuprine terasa epresionară, intramontană,care se îngustează mult spre su$

5recerea e la zona epresionară spre cea montană, se 'ace, în partea estică, prin pante a"rupte, a&a cumse o"servă pe Dealul usului (1780 m) &i #r'ul Şarului (179: m)$ 4pre nor &i nor-vest, pantele suntmai line, cu înăl!imi meii e ;1:00 m$ .n continuarea zonei eluroase, se riică spre su &i su-vest/un!ii Călimani, cu înăl!imi e peste 9100m (Figura 9)$

Figura 9$ C, iar temperaturile minime înregistrate auco"ort pnă la -:?,7 >C, în ata e 1: ianuarie 1@70, în ora&ul #atra Dornei$ #alorile meii lunare &ianuale ale temperaturilor in această zonă sunt prezentate în ta"elul 1, con'orm atelor primite e la4ta!ia /eteo Călimani$

An/ Luna 9008 9007 900A 900B 900? 900@


4/17


5/17

An/ Luna9008 9007 900A 900B 900? 900@


6/17

Din punct e veere petrogra'ic, se întlne&te toată gama e roci+ metamor'ice, magmatice &i seimentare,iar vrsta lor se întine in precam"rian pnă în cuaternar &i 2olocen$

%ocalitatea este amplasată pe "orura vestică a zonei cristalino-mezozoice a Carpa!ilor rientali, peste

'orma!iunile seimentare ale cuverturii post-tectonice ale epresiunii intramontane a Dornelor, precum &i peste rocile eruptive pleistocene in partea nor-estică a /un!ilor Călimani$

.n cuprinsul zonei se găsesc o serie e su"stan!e minerale utile, care au 'ăcut sau 'ac o"iectul uneiexploatări$ Dintre acestea amintim+

• acumulările e sul' in /un!ii Călimani, care s-au exploatat în trecutH• acumulările e minereu e mangan &i 'ier prezente la Dealul 3oam"ei, *ietrele rse &i Dealul

usului, care s-au exploatat în trecutH• acumulările e arsen - su" 'ormă e realgar &i auripigment cantonate în &isturi negre gra'itoase

care au 'ost cele mai vec2i exploata!ii in zonăH• ape minerale car"ogazoase &i arsenicale - care s-au îm"uteliat la Şaru DorneiH• roci e constuc!ii (calcare, olomite, gresii, anezite, pietri&uri &i nisipuri), care se exploatează

sporaic în cariere mici$

3.1.' %olurile

Datorită complexită!ii coni!iilor naturale cu rol e 'actori peogenetici, solurile in zonă au o gamăvariată e tipuri+etaul alpin &i su"alpin, reprezentat prin vr'urile /un!ilor Călimani, con!ine soluri acie

"rune pozolice cu 2umus "rut, extrem oligotro'e &i textură u&oară sla" prouctive pentru moli$ Floracaracteristică este acea acio'ilă e tipul #accinium$

.n zona molii&urilor pure apar solurile "rune acie &i "rune pozolice, lutoase cu 2umus "rut, pu!in pro'une, semisc2eletice pnă la sc2eletice, oligomezotro'ice, milociu prouctive$ 5ipul caracteristic e'loră este molii&ul cu xalis cetosella$

4olurile tur"oase oligotro'e se întlnesc în 5inovul /are, precum &i în i'erite puncte in lunca egrei,vegeta!ia 'iin 'ormată intr-o perină e 4p2agnum cu specii e Iriop2orum, #accinium, *inus 4ilvestisvarietatea 5ur''osa$

.n concluzie se poate spune că solurile in zonă sunt pu!in pro'une, cu textură milocie &i u&oară,

aproape uni'orme pe pro'il$


7/17

3.2 %ta&ilirea loca!iilor

*entru selec!ionarea loca!iilor s-a avut în veere punctele în care sunt localizate exploatările minere in3azinul Dornelor$ Colectarea pro"elor s-a 'ăcut in puncte a'late la istan!e in ce în ce mai mari, in urul minelor$ Din punctele selec!ionate s-au colectat pro"e e sor"en!i naturali$

*ro"ele au 'ost colectate in zonele miniere ale 3azinului Dornelor, în lunile+ septem"rie - octom"rie9007 (etapa1) &i martie = aprilie 900A (etapa 9), in 8 loca!ii, upă cum reiese in 'igura : +

J Dealul 3oam"ei

J Şaru Dornei

J 4ări&orul /ic

J eagra Şarului

%oca!ia 1 reprezintă meia eterminărilor in punctele e colectare+ 1,B,?

1$ Dealul 3om"ei

B$ Şaru 3ucovinei

?$ 4ări&orul /are$

%oca!ia 9 reprezintă meia eterminărilor in punctele e colectare+ 9,7,A

9$ Şaru Dornei

7$ 5oireni

A$ #îr'ul Şarului$

%oca!ia : reprezintă meia eterminărilor in punctele e colectare+ :,@,10

:$ 4ări&or

@$ *anaci

10$ #îr'ul nreieni$

%oca!ia 8 reprezintă meia eterminărilor in punctele e colectare+ 8,11,19

8$ eagra Şarului

11$ Şe&tina

19$ #îr'ul /agan$


8/17

Figura :$ 4elec!ionarea loca!iilor

. (iomonitorizarea )asivã a de)unerilor atmosferice de metale grele *n zona

miniera a &azinului Dornelor *n )erioada 2++$,2++'

.1 %elec!ionarea )ro&elor de )lante )entru analiz#

.n acest scop s-a avut în veere speci'icul plantelor perene care cresc în zonele miniere luate în stuiu$ .naceste zone preomină mu&c2i, lic2eni, plante ier"oase &i coni'ere$

4-au colectat A specii e mu&c2i epigeici nativi, 9 specii e lic2eni epigeici nativi, 9 specii e coni'ere &i ospecie e plantă ier"oasă$

.2 Colectarea şi )reg#tirea )ro&elor )entru analiz#

*ro"ele au 'ost colectate cu mănu&i e plastic, spatulă &i pensete, &i puse în pungi e plastic numerotate$ umai zonele verzi &i verzi-"rune ale plantelor au 'ost 'olosite pentru analiză$ .ntre 7 - 10 e&antioane au'ost colectate in 'iecare loca!ie, e pe o supra'a!ă e 70 x 70 m$ *entru ca pro"ele să 'ie reprezentative,loca!iile e prelevare a pro"elor au 'ost amplasate la o istanta minimă e 970-:00 m e orice rum &i eaproximativ 1 m 'a!ă e zonele locuite &i e 7 m e la zonele intens populate$

4-au colectat A specii e mu&c2i epigeici nativi+


9/17

• Plagiomnium undulatum (1$9H 9$: "H 8$9 ") = 'igura 8H• Plagiomnium cuspidatum (1$:H :$:H 8$:) = 'igura 7H• Rhizomnium punctatum (1$7H 9$9a) = 'igura AH• Polytrichum strictum (1$?H 8$9 a) = 'igura BH• Thamnobryum alopecurum (9$9 ") = 'igura ?H

• Polytrichum commune (9$: a) = 'igura @H

Figura 8$ Plagiomnium undulatum Figura 7$ Plagiomnium cuspidatum

Figura A$ Rhizomnium punctatum Figura B$ Polytrichum strictum


10/17

Figura ?$ Thamnobryum alopecurum Figura @$ Polytrichum commune

&i 9 specii e lic2eni epigeici nativi+

• Cladonia rangiferina (1$B) 'igura 10H• Xanthoria parietina (9$1) 'igura 11$

Figura 10$ Cladonia rangiferina Figura 11$ Xanthoria parietina

*entru a evien!ia capacitatea e acumulare a metalelor grele e către mu&c2i &i lic2eni, s-au colectat &i 9specii e coni'ere+

• Picea abies (:$1) 'igura 19H• Pinus nigra (1$1H :,9) 'igura 1:$


11/17

Figura 19$ Picea abies Figura 1:$ Pinus nigra

&i o specie e plantă ier"oasă, acestea servin ca termen e compara!ie$

• Fragaria vesca (1$AH 8$1 ) 'igura 18

Figura 18$ Fragaria vesca

.3 Analiza c"imic#

4-au analizat microelementele (metale grele) cu rol esen!ial în plante Cu, Fe, 6n, Cr &i i &imicroelementele utile 'ără a 'i socotite a"solut necesare+ C &i *" , acestea sunt numite &i elementeneesen!iale tolera"ile în anumite limite$

*ro"ele e plante+


12/17

• s-au uscat la temperatura camereiH• s-au înepărtat materialele străine ('runze, pămnt, organisme epigeice) esprinzn cu autorul

pensetei numai por!iunile verzi &i verzi-"rune ale planteiH• au 'ost ause la o greutate constantăH• cantită!i e 0,8 - 0,7 g pro"ă s-au ezagregat prin tratare cu 8 m% : - A7L (/erc pro

analMsis) &i 1 m% Cl - :BL (/erc pro analMsis)H• s-au evaporat pe "aie e nisip în creuzete e te'lonH• reziuul s-a reluat cu : - 0$9LH• s-au spălat pe 'iltru cu : - 0$9L &i cu apă istilatăH• s-au aus cantitativ la 'lacon cotat e 70m% cu apă istilată$

.n paralel s-a pregătit o pro"ă martor cu 8 m% : - A7L &i 1 m% Cl - :BL$

*ro"ele e sol+

• s-au colectat e la supra'a!ă (0 = 7 cm)in acelea&i loca!ii in care s-au colectat pro"ele e

plante• s-au ezagregat prin tratare cu amestec e : = concentrat &i Cl - concentrat în raport

volumetric 11$• 4-a eterminat con!inutul e metale grele prin 4-F (spectrometrie e a"sor"!ie atomica cu

'lacără), aparat *erin Ilmer = ::00, cu lămpi cu cato cavitar monoelement$ 4-a 'olosit cate2nică e lucru metoa cur"ei e etalonare, lucrnu-se cu solu!ii stanar /erc, pentru'iecare ion metalic analizat, a&a cum este prezentat în ta"elul :$

Parametri P& -n i Cd Cu Cr e

Concentra!ia

stanar(Ngm%)

A0$0 7$0 90$0 10$0 90$0 90$0 9:1$0

Cur"a eetalonare(Ngm%)

0$1? 0$01? 0$18 1$00 9$00 0$0? 0$8A

1$?0 0$1? 1$80 1$70 8$00 9$00 9$:1

@$00 0$70 1$A0 9$00 7$00 8$00 8$A9%ungimeae ună(nm)

91B$0 91:$@ 9:9$0 99?$? :98$? :7B$@ 98?$:

5ip 'lacără er acetilenă oxiantă%imita eetec!ie(mg%)

0$001 0$001 0$001 0$001 0$009 0$00: 0$007

5a"elul :$ Caracteristicile 4pectro'otometrului e a"sor"!ie atomică cu 'lacără

. Concluzii generale


13/17

4-a constatat că graul e poluare cu metale grele a zonei investigate este mult peste limitele amisi"ile,ceea ce explică &i prezen!a unei vegeta!ii speci'ice, reuse$ ceasta este re'lectată prin valorile mari ale'actorului e concentarare (CF) &i ale 'actorului e trans'er (5F) pentru toate metalele grele$

4-a constatat o capacitate mai mare e "ioacumulare la mu&c2i 'a!ă e lic2eni, ar coe'icien!ii e corela!ie usti'ică selec!ionarea att a speciilor e mu&c2i ct &i a celor e lic2eni investiga!i ca "iomonitori pasiviai metalelor grele in zonă$

ceste "rio'ite sunt "iomonitori superiori în monitorizarea epunerilor atmos'erice e metale grele, 'a!ăe coni'erele &i plantele ier"oase investigate$ .n zonele cu gra mare e poluare cu metale grele vegeta!iaeste 'oarte scăzută, în unele locuri lipsin în totalitate$

4ingura sursă e poluare cu metale grele in zonă, prin epuneri atmos'erice, o constituie emisiile localein 'ostele exploatări miniere, zona 'iin la istan!ă e tra'icul rutier$

#alorile concentra!iilor elementelor eterminate sugerează existen!a unor surse constante e poluare, att prin epuneri e pul"eri ale metalelor grele ct &i prin in'luen!a su"stratului$ 4e con'irmă capacitateamare e "ioacumulare a *", 6n ,Cr, C &i Fe$

e'eritor la mecanismul e "iomonitorizare, "iosor"!ie, sc2im"ul e su"stan!e minerale între meiulextern &i protoplast are loc pe ouă planuri experimental epista"ile, 'iecare cu mecanisme, ranamente &irepercusiuni meta"olice particulare$ *rimul plan este pur 'izic, numit &i pasiv, iar cel e al oilea plan este'iziologic, numit &i activ$ Enii autori consieră că a"sor"!ia 'izică (pasivă) are rol secunar iar cea activăare rol e prim orin$ .n realitate cele ouă moalită!i care asigură a"sor"!ia ("ioacumularea) metalelorgrele se interpretează simultan$

.n a"sor"!ia pasivă participă o serie e procese 'izice cum ar 'i+ i'uziunea, graien!ii e concentra!ie,sc2im"ul e ioni, ec2ili"rul Donnan, entraparea, asor"!ia mecanică &i polară &i 'ormarea com"ina!iilorc2imice în plante (pe supra'a!a organitelor celulare, pe celuloza, pe proteine )$

*rin a"sor"!ia pasivă, elementele sunt eta&a"ile e pe supra'a!a plantei prin spălare (precipita!iiatmos'erice)$

"sor"!ia activă presupune legarea reversi"ilă a ionilor metalelor grele cu componen!ii mem"ranei, careac!ionează ca ni&te transportori, numi!i transportori e ioni sau purtători$ .n concep!ia moernă atransportorilor, ionii situa!i la supra'a!a externă a mem"ranei plasmatice intră în reac!ie cu transportorul'ormn complexul trasportor-ion (prin asor"!ie, asor"tie e sc2im", reac!ii c2imice)$ Complexultransportor = ion nu poate ie&i in meiu$ cest complex este 'oarte mo"il în mem"rană mi&cnu-se ela supra'a!a externă pnă la cea internă a mem"ranei$ ungn la supra'a!a internă a citomem"ranei,complexul transportor = ion se escompune, eli"ern ionul în interiorul celulei &i se 'ormează precursorul transportorului$ cest precursor nu poate părăsi mem"rana &i nici să lege alt ion$ *recursoruleste ve2iculat înapoi spre partea externă a mem"ranei, une se trans'ormă in nou în transportor,'ormează un nou complex cu un alt ion &i transportul se repetă$ st'el un numar limitat e transportori(compu&i "ioc2imici) pot ve2icula un număr nelimitat e ioni$ .n acest sens prezentăm o sc2emă (sc2ema


14/17

1) a interela!iei prou&ilor primari &i secunari ai meta"olismului plantelor, care pot participa latransportul ("ioacumularea) ionilor metalelor grele$

4c2ema 1$


15/17

se mani'estă prin scăerea concentra!iei e Fe oată cu cre&terea concentra!iei e 'os'or, atorită 'ormării prousului insolu"il Fe:(*8)9$


16/17

/u&c2ii 'runzo&i apar!in clasei /usci$ u corpul i'eren!iat (corp vegetativ cormoiic) în tulpini!ă,'runzi&oare, rizozomi (răăcini ruimentare)$ Din acest motiv mai sunt numi!i mu&c2i superiori$ Ixistăspecii monoice e mu&c2ii (au pe acela&i inivi tulpini 'emele respective mascule) &i specii ioice$/u&c2ii 'runzo&i cresc în păuri, la "aza ar"orilor, pe sol, pe pietre, pe stnci$ Ixistă numeroase speciicare apar!in Clasei /usci printre care se numără &i mu&c2iul e tur"ă (Sphagnum cymbifolium sin.,

Sphagnum palustre)$

/u&c2iul e tur"ă Sphagnum sp$ este o plantă monoică, su"alpină, cu cre&tere continuă care trăie&te în "ăl!i, mla&tini &i în păuri cu exces e umiitate$ re ouă tipuri e 'runzuli!eH unele vii,'otosintetizatoare, care se înal!ă peste luciul e apă &i altele moarte ce se 'ormează su" nivelul apei$Celulele moarte sunt extrem e 2iro'ile acumuln cantită!i impresionante e apă$ rganele sexule se'ormează pe rămurelele secunare, laterale ('igura 1A)$ Din păr!ile nevii, su"merse ale plantei se 'ormeazătur"a printr-un proces lent e car"onizare$

Figura 1A$ /u&c2iul Sphagnum Sp.

Determinările e'ectuate au evien!iat 'aptul că principalele caracteristici 'izico-c2imice ale tur"ei e4p2agnum &i ale mu&c2iului 4p2agnum, e la *oiana 4tampei sunt+

• p-ul aciH• con!inutul scăzut e cenu&ăH• capacitatea e sc2im" cationic relativ scăzută,

caracteristici care inică un gra scăzut e escompunere a celulozei &i ligninei în acizi 2umici, eci o

tur"ă provenită mai curn in orizontul superior al zăcămntului$

$.2 Preg#tirea şi am)lasarea )ro&elor de muşc"i


17/17

5e2nica expunerii e mu&c2i presupune colectarea speciilor in meiul lor natural, e o"icei relativ pu!in poluat$ .n cazul e 'a!ă, pro"ele e mu&c2i Sphagnum au 'ost colectate in apropierea tur"ăriei 5inovul/are *oiana 4tampei$ *entru colectarea pro"elor au 'ost 'olosite mănu&i, pungi, spatule &i pensete e politetra'luoroetilena (*5FI), polietilena (*I), cauciuc siliconic &i polivinilclorură (*#C)$

*lantele au 'ost cură!ate, ause la greutate constantă &i apoi expuse în săcule!i speciali in poliamia înzonele e stuiu$ Dispunerea pro"elor este importantă eoarece tre"uie să asigure re!inerea e'icientă intoate irec!iile ar &i

dsa dasd dasdsa

Documents