drumul spre o democraŢie consolidatĂ 2

7/29/2019 DRUMUL SPRE O DEMOCRAIE CONSOLIDAT 2

1/19

DRUMUL SPRE O DEMOCRAIE CONSOLIDAT


2/19

Drumul spre o democraie consolidata

Juan J. Linz si Alfrd Stepan

Este necesar sa mentionam cele trei conditii minimale ce trebuie indeplinite inainte de a se puneproblema unei democratii consolidate.

- intr-un sistem politic modern nu pot avea loc alegeri libere si care sa se bucure de autoritate , castigatorii acestora nu pot exercita monopolul fortei legitime, iar cetatenii nu pot

beneficia de o protejare eficienta a drepturilor lor prin domnia legii, decat daca exista un stat =>fara stat nu poate exista democratie;

- nu ne putem gandi la o democratie consolidata decat in momentul in care tranzitia

democratica a luat sfarsit. O conditie necesara, dar deloc suficienta pentru incheierea unei tranzitiidemocratice este organizarea unor alegeri libere si competitive. Totusi, acestea nu sunt necesarepentru incheierea tranzitie si instaurarea democratiei pline. ( ex. Chile 1996 in care au fost rganizatealegeri libere si competitive au rezultat un guvern lipsit de putere de jure ( puterea de drept) si ceade facto (puterea din afara legii) pentru a determina politicile in multe domenii semnificative ,deoarece puterile executiva, legislativa si judecatoreasca inca sunt constranse de un angrenajformat din domenii rezervate, prerogativemilitare sau enclave autoritare;

- nici un regim nu trebuie sa fie numit democratie, decat daca conducatorii sai guverneazademocratic. Daca executivele alese in mod liber incalca constitutia, violeaza drepturile individuale si

ale minoritatilor, incalca functiile legitime ale legislativului si, astfel, nu guverneaza in limitelestatului de drept, regimurile lor nu sunt democratice => respectarea legii.

Astfel, atunci cand vorbim despre consolidarea democratiei nu avem de-a face cu regimurinedemocratice liberalizate, cu pseudodemocratii sau cu democratii hibride, unde cateva institutiidemocratice coexista cu institutii nedemocratice aflate in afara controlului statului democratic.


3/19

Numai democratiile pot deveni democratii consolidate. Momentul cand se poate vorbi despre inceperea consolidarii unei democratii este, obligatoriu, dupa finalizarii etapei

tranzitiei. O posibila definitie a democratiei consolidate este una ce imbina dimensiunile comportamentala, atitudinala siconstitutionala: prin democratie consolidata ne referim la regim un regim politic in care democratia ca sistem complex deinstitutii, reguli si stimulente si constrangeri modelate a devenit singurul joc acceptat = democratie pe toate planurile.

- comportamental, democratia singurul joc acceptat atunci cand nici un grup politic semnificativ nu incearca in mod

serios sa rastoarne regimul democratic sau sa promoveze violenta interna sau internationala pentru a se separa de stat. Candse ajunge in aceasta situatie, comportamentul guvernului nou-ales nu mai este dominat de problema privind modul in caretrebuie evitata prabusirea democratiei ( ex. Romania 2012, grupul politic USL inainteaza demersuri pentru demitereapresedintelui Basescu. Democratia ideala, mai sus evocata, a fost incalcata prin instigarea de catre USL a poporului,nerespectarea de catre grupul politic a Constitutiei si apelarea la ajutor din partea socialistilor europeni ajutor international).

- atitudinal, democratia devine singurul joc acceptat atunci cand, chiar si in fata unor crize politice si economice severe,majoritatea populatiei considera ca orice schimbare politica suplimentara trebuie sa se realizeze in limitele procedurilordemocratice.

- constitutional, democratia devine singurul joc acceptat atunci cand toti actorii din societate se obisnuiesc cu ideea ca

in interiorul statului conflictul politic va fi rezolvat in concordanta cu normele stabilite si ca violarile acestor norme sunt nudoar costisitoare, ci si ineficiente. Avand in vedere toate aceste aspecte, definitia se concretizeaza astfel: Comportamental, un regim democratic, de

pe un teritoriu, este consolidat atunci cand nici un actor semnificativ national, social, economic, politic sau institutional nufoloseste resurse importante in incercarea de a-si atinge obiectivele prin crearea unui regim nedemocratic sau printr-odeprindere de stat. Atitudinal, un regim democratic este consolidat atunci cand o majoritate puternica a opiniei publicecontinua sa creada ca procedurile si institutiile democratice sunt cele mai potrivite pentru a guverna viata colectiva chiar si incontextul unor probleme economice majore si al unei profunde insatisfactii fata de cei care detin puterea. In aceeasi ordinede idei, regimul este consolidat si cand sprijinul pentru alternativele antisistem este destul de redus, sau este mai mult saumai putin izolat de fortele pro-democratice. Constitutional, un regim democratic este consolidat atunci cand forteleguvernamentale si cele neguvernamentale se supun si se obisnuiesc cu rezolvarea conflictelor in limitele legilor, procedurilor

si institutiilor specifice, care sunt aprobate prin noul proces democratic. Nu trebuie sa excludem doua avertismente cu privire la consolidarea democratiei: - posibilitatea ca la un moment dat, in viitor, o democratie deja consolidata sa se prabuseasca. Faptul ca aceasta s-a

dezvoltat nu reprezinta un argument pentru singuranta ca ea devine vesnica. Poate insemna, insa, gradul ridicat de dificultatea prabusirii democratiei, dar in niciun caz consolidarea nu o face intangibila.

- exista mai multe tipuri de democratii consolidate, faptul ca democratiile consolidate isi pot imbunatati sistemul si sepot perfectiona (crestere economica, cresterea implicarii si participarii cetatenilor la viata politica).


4/19

Modelare si conditii

pe langa un stat functional , pentru ca o democratie sa fie consolidatatrebuie sa existe sau sa se creeze cinci conditii inerconectate si mutual favorizate.

- societatea civilaacea arena a societatii unde indivizi, miscari si grupuri cuorganizare proprie si relativ autonome incearca sa articuleze valori, asociatii sisolidaritati si sa-si promoveze interesele. Societatea civila poate includenumeroase miscari sociale ( grupuri feministe, asociatii de proprietari etc) , precumsi asociatii din toate straturile sociale (sindicate, grupuri antreprenoriale etc).

- societatea politica acea arena in care actorii politici concureaza pentrudreptul legitim de a exercita controlul asupra puterii publice si aparatului de stat.Consolidarea democratica necesita ca populatia sa dezvolte o apreciere fata deinstitutiile centrale ale unei societati politice democratice partide politice,legislativul, alegeri, reguli electorale, conducere politica, aliante dintre partide ( ex.Luptele impotriva regimurilor nedemocratice din Europa de Est si America Latinasocietate civila vs. stat ).

- domnia legii - birocratie de stat

- societate economica


5/19

Nevoia de Rachtsstaat (stat de drept, supus legii )

Pentru a obtine o democratie consolidata, gradul necesar de autonomie a societatiicivile si politice trebuie sa fie inradacinat si sprijint de a treia arena, domnia legii. Conditiaconstitutionalismului este indispensabila. Rachtsstaat = guvernul si aparatul de stat supuselegii, ariile de putere discretionara ar fi definite si limitate din ce in ce mai mult, iar cetateniis-ar putea adresa curtilor de justitie pentru a se apara impotriva statului si oficialitatilor sale.Rachtsstaat-ul modern este fundamental pentru a face ca democratizarea sa fie posibila, dinmoment ce in lipsa lui, cetatenii nu si-ar putea exercita drepturile politice in deplina libertatesi independenta. Un stat de drept este crucial pentru consolidarea democratiei. Este cea maiimportanta modalitate continua si regulata prin care guvernul ales si administratia de stat sesupun unei retele de legi, tribunale, agentii semiautonome de control si norme ale societatiicivile, care controleaza tendinte ilegale ale statului su, totodata, fixeaza ferm intr-o retea

interconectata de mecanisme ce necesita transparenta si responsabilitate. In final, o democratie in care un singur lider se bucura sau crede ca se bucura de o

legitimitate democratica ce ii permite sa ignore, sa dizolve sau sa modifice alte institutiilegislativul, tribunalele, limitele constitutionale ale puterii nu se incadreaza in conceptianoastra despre domnia legii intr-un regim democratic. Unele democratii prezidentiale cutendinta spre caracteristici populiste, plesbicitare si delegative, la care se adauga durata fixaa mandatului si imposibilitatea reinnoirii acestuia, ceea ce exclude responsabilitatea in fataelectoratului incurajeaza un comportament neconstitutional sau anticonstitutional ce

ameninta domnia legii, uneori insasi democratia si, cu siguranta, consolidarea democratiei.Alegerile anticipate sunt un mijloc specific parlamentarismului dar nedisponibil inprezidentialism pentru rezolvarea crizelor generate de o asemenea conducere abuziva ( ex.Romania 2012 USL in afara legii).


6/19

O birocratie utilizabila

O birocratie utilizabila

O democratie consolidata presupune indeplinirea a trei conditii esentiale: O societate civila plina de viata si independenta (cetateni liberi si activi civic) O societate politica cu autonomie suficienta si un consens functional cu privire la procedurile

de guvernare si constitutionalism (principiul separarii puterii in stat).

Domnia legii Miza unei democratii o constitutie garantarea si respectarea drepturilor cetatenilor ei.

Pentru ca acest principiu sa functioneze, statul trebuie sa asigure prezenta unor actori, aunor organe capabile sa se ingrijeasca de implinirea acestor prerogative (organulpolitienesc, judiciar, sanitar etc.).Aici intervine birocratia: veniturile acestor instante puse ladispozitia cetatenilor sunt acoperite prin taxele pe care statul le reglementeaza si lecolecteaza de la cetateni.

O birocratie sanatoasa presupune activitatea unui stat functional. In anumite zone ale lumii

tari ale fostului bloc URSS, din America Latina (Brazilia) nu exista un stat care sa functioneze inmod adecvat, motiv pentru care birocratia e precara, si deci la fel si serviciile de carebeneficiaza cetatenii. Pe de alta parte, in Chile de exemplu, se pune problema utilizariibirocratiei de stat in noua democratie incompatibilitate ideologica, dar care se pareacopera nevoile solicitate de anumite sectoare.


7/19

Societatea economica

Reprezinta un alt pilon esential in construirea unei democratii consolidate. Ideea de societateeconomica formuleaza distinctia dintre aceasta ca mecanism specific democratic si alte doua tipuride mecanisme mai mult sau mai putin nedemocratice: economia de comanda (presupune controlul

absolut al statului si este viabila strict in perioada de razboi) si economia de piata pura(autosuficienta pietei). Practic, societatea economica traduce ideea unui echilibru dintre suficientaautonomie a pietei si implicarea pertinenta a statului.

Teoria conform careia pietele libera nu sunt compatibile cu democratiile consolidate este sustinutaprin faptul ca:

Economiile de piata pure nu pot sa ia nastere, nici sa fie mentinute fara un grad de implicare dinpartea statului (dimensiunea contractual-legislativa a activitatilor desfasurate)

Situatiile de criza (esecurile) necesita metode de corectare, deci de implicarea unei instante

superioare (care este aparatul statal) Adam Smith,Avutia natiunilor: trei sarcini importante ale statului. functia de aparare, functia

justitiara (impartirea dreptatii / vz. cazul litigiilor) si administrarea unor sectoare publice care nuprezinta interes pentru domeniul privat dar care produc beneficii societatii. o democratie viabilaangajeaza existenta unor politici publice respective a unor bunuri publice (in educatie, transporturi,sanatate) autenticitatea aparatului democratic.

Principiul interdependentei intre sectoare (cele cinci arene); ex. Societatea politica produce

birocratia guvernamentalaprin care reglementeaza si controleaza societatea economica. Obstacole in calea consolidarii democratiei: Conflictul etnic in statele multinationale Dezamagirile populare legate de crizele/reformele economic-politice.


8/19

Statul-natiune vs. democratizarea:

Statul weberian statul-natiune democratie inlantuire logica (Franta, Germania,Portugalia, Grecia, Japonia).

Incompatibilitatea dintre cele doua este resimtita in conditiile in care politicile denationalizare formuleaza intaietatea natiunii dominante (cultural, religios, politic etc.), invreme ce democratia solicita o cetatenie larga si cuprinzatoare ce acorda drepturi individualeegale pentru toti.

Tensiunea dintre aceste doua se atenueaza in momentul in care exista o oaresicareomogenitate in atitudinile de identificare a rezidentilor cu ideea de stat, motiv pentru carestatul poate suprapune cele doua politici. Desigur ca astazi putem vorbi din ce in ce mai putinde o omogenitate nationala.

Relatia polis-demos -este deci mai delicata in contextul unui statpluralist(diversitatea societatilor nationale),

suscitand complexitatea politicilor politice. In continuare, consolidarea democratiei esteposibila, insa este necesara o atentie sporita din parte statului privind modelarea normativa.

In mod inevitabil, un stat nu poate fi si stat-natiune si democratie consolidata in stare pura.Incompatibilitatea dintre multiculturalism si statul-natiune nu poate fi abolita decat prinexercitarea unor politici de asimilare culturala voluntara, abandonul cultural ori creareapasnica si acceptarea voluntara a unor granite teritoriale ceea ce este foarte dificil si aproape

imposibil de realizat. Solutia sanctiunilor subtile, desi nu sunt considerate formal antidemocratice, nu ar conduce

la constituirea unei democratii, ci ar incuraja probabil ideea purificarii entice. Distribuirea pe glob / limba reprezinta un alt obstacol in calea consolidarii democratiei: circa

8000 de limbi (Ernest Gellner); ex. Cazul Letoniei, Estoniei. Diviziunea teritoriala si divortulde catifea nu constituie o solutie.


9/19

Democraie i state multinaionale.

Dup ce naiunile separate din URSS au devenit 15 republici, bazate pe naionalitiletitulare ele nu au devenit state democratice aa cum presupuseseranalitii ci liderii lor s-auorientat ctre alegerea unor teme naionaliste extreme . O formulposibil pentrudiminuarea conflictului dintre naionalitileiimigrani este reprezentat de ceea ce DavidLaitin numetejocul asimilriicompetitive, cu alte cuvinte este n interesul unor imigranidin clasa muncitoare de a fi asimilai pentru ambuntiansele copiilor lor n noul mediu

ns este extrem de neplauzibil ca un stat-naiunes ia natere voluntar printr-un proces deasimilare competitiv.

Cum s-ar putea ajunge la democraie n statele multinaionale ? Cu ct ntr-un stat dat estemai mare procentul de locuitori care fie sunt nscui n acel stat, fie s-au stabilit aici frs seconsidere cetenistriniicrora ulterior le este refuzatcetenia statului respectiv,cu attmai puin este probabil ca acel stat s-i consolideze democraia. ntr-o societatemultinaionalimulticulturalanseleconsolidriidemocraiei cresc graie unor politici cares acorde ceteniecuprinztoareiegalis ofere tuturor un acoperi comun n ceea ceprivete drepturile individuale mandatate i aplicate de stat. Statul i societatea ar puteadeasemenea spermit o varietate de instituii colective sprijinite public cum ar fi mass-media icoli n limbi diferite ,recunoatereasimbolic a diversitii culturale, toleranlegalipolitic pentru partidele minoritilori alte proceduri pe care Arend Lijphart le-a descris

sub forma democraieiconsociaionale. Combinarea drepturilor colective pentrunaionaliti sau minoriti cu drepturile individuale pe deplin protejate de stat, este soluiacea mai puinconflictual.

O atenieconceptual , politicinormativ trebuie acordatposibilitiinaiunilor-state ,acele state multiculturale sau chiar multinaionale care reuescsproduc o identificare i oloialitate puternic din partea diverilor lor ceteni. Un exemplu este SUA, armulticultural, cu tot mai multe limbi sau Elveia.


10/19

Identiti multiple

Identitile politice nu sunt fixe sau primordiale. Ele sunt mai curandextrem de schimbtoarei construite pe baze sociale. n al doilea rnd,dac politicienii naionaliti nu foreaz polarizarea, muli oameni potprefera s se considere ca avnd identiti multiple i complementare.Capacitatea uman pentru identiti complementare i multiple este unuldin factorii-cheie ce fac posibildemocraia n statele multinaionale.nainte de folosirea contienta purificrii etnice ca strategie pentruconstrucia statului-naiune n fosta Iugoslavie, Sarajevo era un oramultinaional, al cruiceteni aveau identiti multiple i una din cele mairidicate rate din lume de cstorii interconfesionale. Potenialii artizani aidemocraiei trebuie s ia n considerare amestecul special de naiuni,culturi iidentiti politice prezente n teritoriu. n arena societii politiceo legislaie a ceteniei cu caracter naionalizator ar duce la o

suprareprezentare semnificativ a naionalitii dominante n alegerilepentru ocuparea posturilor oficiale. Rezultatele democratice potenial dificile sunt realizabile numai dac se

argumenteaz n favoarea unor politici i decizii preventive idac acesteadin urm sunt negociate i implementate de liderii politici.


11/19

Probleme ale reformei simultane.

n rile cu economii de comand ce s-au prbuit din interior,politicile democratice pot i trebuie s fie instaurate i legitimateprintr-o multitudine de alte apeluri, nainte ca posibilele beneficiiale unei economii de pias se materializeze pe deplin. ntr-otransformare radical ca acea care are loc n Europa Centrali deEst deteriorarea economiei nu se traduce n mod necesar printr-oerodare rapid a sprijinului pentru sistemul politic. Legitimitateaperceput a sistemului politic a oferit instituiilor democratice dinEuropa Centrali de Est un grad important de izolare fa deineficacitatea perceput a noului sistem economic. Dovezile dinEuropa Centrali de Est susin puternic argumentul csatisfaciantrziati ncrederea n viitor sunt posibile chiar i atunci cndexist o ntrziere recunoscut ambuntirii economice.Simultaneitatea rezultatelor politice i economice rapide estedificil dar din fericire cetenii Europei Centrale i de Est nu opercep ca fiind necesar.


12/19

Democraiai calitatea vieii.

Procesul de consolidare a democraiilor nu necesit n acest caz odemocraie de o calitate ridicat , nici o societate de o calitate ridicat,

instituiile democratice sunt numai un set de instituii publice ceafecteazviaacetenilor. Chiar i n democraiile consolidate instituiilenu sunt toate controlate de oficialiti alese dei multe suntsupravegheate de persoane alese de ceteni. Aceste instituiiopereazntr-un cadru legal creat de corpuri alese, aadarideriv autoritatea dinacestea. Calitatea vieii publice este n mare msur p reflecie nu acaracterului democratic sau nedemocratic al regimului ci al calitii

celorlalte instituii. Nici o democraie nu poate asigura prezena bancherilor de ncredere, a

antreprenorilor cu iniiativ ,a medicilor devotaipacienilor etc. Calitateageneral a unei societi este numai n mic parte o funcie a democraiei.Totui , toate aceste dimensiuni ale societiiafecteazsatisfaciacetenilor , inclusiv satisfaciafa de guvernare i chiar fa de

democraiansi. Cu ct democraiisugereaz mai mult c realizareapoliticilor democratice va duce la dobndirea celorlalte bunuri cu att va fimai mare eventuala deziluzie. Calitatea democraiei poate contribuinegativ sau pozitiv la calitatea societii dar cele dou nu trebuieconfundate.


13/19

Dezvoltare i cultur democratic

Robert A. Dahl

Analiza culturii democratice are la baz 2

presupoziii:

1. Orice sistem politic, inclusiv sistemuldemocratice ajunge la un anumit moment s se

confrunte cu crize puternice

2. O cultur democratic puternic solid ajutla depirea crizelor ntr-o ar democratic


14/19

Cum poate lua natere o cultur democratic

robust ntr-o societate n care a fost absentsau nedezvoltat?

R: Prin apariia i dezvoltarea economiei

de pia . Legtura dintre democraia secoluluiXX i existena unei economii de pia avansate

nu poate fi contestat.


15/19

Dahl nu considera ecnomia de piata avansataca fiind strict necesara si suficenta pentru

crearea unei culturi democratice solide. Istoria unor tari precum Statele Unite, Canada,

Australia, a demonstrat ca au existat trasaturi

propice dezvoltarii unei culturi democraticesolide chiar inainte de a aparea o societateaavansata de piata.


16/19

Pentru ca democratia sa supravietuiasca inperioadele de criza erau necesare douapractici de origine culturala:

1. Principalele forte publice de coercitieorganizata (armata, politia) trebuia sa se afle

sub controlul ferm al conducatorilor alesi inmod democratic.

2. Era important sa se mentita capacitatea de a

tolera si de a proteja pe baza legala opiniile sicredintele diferite.


17/19

Plecand de la ideea ca economia moderna depiata nu este o conditie nici necesara, nicisuficenta pentru existenta democratiei,

observam ca nu exista nici o solutie unica delegatura intre dezvoltarea socioeconomica,regimul politic si cultura democratica.


18/19

Dahl pleaca de la ideea ca dovezile istorice parsa fie in concordanta cu un numar de caiposibile, astfel evidentiaza doar trei dintreacestea:

1. Succesiunea occidentala obisnuita

2. Succesiunea modernizarii autoritare

3. Democratizarea are loc treptat, pe masura cedezvoltarea socioeconomica si cea politica sestimuleaza reciproc.


19/19

Concluzii:1. Chiar daca o economie de piata avansata aduce cu sine multe

structuri si credinte utile democratiei; o societate nu este nici strictnecesara, nici suficenta pentru crearea unei culturi politice.

2. Nu exista nici o secventa unica de tranzitie de la un regimnedemocratic la inagurarea institutiilor politice democratice.3. Intrucat conditiile institutionale ale democratiei moderne sunt de

acum bine cunoscute, procesul tranzitiei si consolidarii democraticenu ar trebui sa fie la fel de indelungat ca in Occident.

4. Desi introducerea institutiilor democratice intr-o tara lipsita deexperinta democratiei marcheaza o schimbare extraordinara, ea nuasigura si faptul ca aceste institutii vor fi inradacinate intr-o culturademocratica solida.

5. Intrucat nu exista doua tari care sa aiba experinte istorice identice,nu este rezonabil sa gandim ca toate tarile democratice au si culturi

politice identice.6. Daca institutiile politice dintr-o tara nu sunt sustinute de o cultura

politica solida, autoritarismul poate reveni atunci cand au loc crizeputernice ( mai devreme sau mai tarziu aproape toate statele seconfrunta cu asemenea tipuri de crize).

drumul spre o democraŢie consolidatĂ 2

Documents