drepturi reale rezumat ungureanu

12
PATRIMONIUL §. 1. Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã, aparţinând unei persoane . Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: < patrimoniul este compus dintr<un activ şi un pasiv =< drepturile care îl compun sunt patrimoniale= < patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat. §. 2. Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv. Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale, adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu, dreptul de proprietate asupra apartamentului, dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc.) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile, sarcinile) care pot fi evaluate în bani. Ele constau din obligaţia de a da, obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s<ar fi obligat la abţinere. Caractere: 1. Patrimoniul este o universalitate juridicã= 2. Unicitatea patrimoniului = 3. Inalienabilitatea patrimoniului = 4. Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. De exemplu, cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar, cazul separaţiei de patrimonii. §. 3. Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: < constituie gajul general al creditorilor chirografari= < explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal= < face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. 1. Drepturile reale. Definiţie Drepturile reale (jus in re) < sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege, nemijlocit, asupra bunului la care se referã, fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. §. 2. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã, dreptul de uz, dreptul de uzufruct, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ<teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept. Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet, dreptul de ipotecã şi privilegiile. §. 3. Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor , ca acesta sã dea, sã facã sau sã nu facã ceva. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale, în opoziţie cu cele reale. Ele sunt nelimitate ca număr. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie. §. 5. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale. Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului= în dreptul de creanţă, două persoane. Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu, uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l<a dat de folosinţă= unul are un drept real, celălalt un drept de creanţă. Alte deosebiri:< privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv= în principiu, drepturile reale sunt absolute, pe când drepturile de creanţă sunt relative=< drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. CLASIFICAREA BUNURILOR §. 1. Noţiunea de bun. Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II<a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. 461<643). Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor. §. 2. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1. Definire. –După formularea art. 461 C.civ. care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”, se pare că între acestea nu există o categorie intermediară. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul, clădirile şi în general tot ce este legat de sol= bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr<un loc în altul, fie prin ele însele, fie cu concursul unei forţe străine, cum sunt: animalele, lucrurile separate de sol, bunurile incorporale etc. 2. Interesul practic al acestei distincţii. – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară, ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice, economice, psihologice). 3. Criteriile clasificării. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică, adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. 463, art. 472 C.civ.). De altă parte, pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială= ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art. 471 C.civ.), de exemplu, uzufructul lucrurilor imobile, servituţile, acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii, adică printr<o declarare artificială a legii (art. 474 C.civ.). În art. 468 C.civ. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. 465 C.civ. evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie.

Upload: ewosmart

Post on 30-Jan-2016

10 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Drept

TRANSCRIPT

Page 1: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!!!PATRIMONIUL!!!§.-1.!Noţiunea-juridică-de-patrimoniu!Denumim!patrimoniu!totalitatea!drepturilor!şi!obligaţiilor!care!au!valoare!economicã,!aparţinând!unei!persoane!.!Din!cuprinsul!definiţiei!se!pot!desprinde!urmãtoarele!idei:!<!patrimoniul!este!compus!dintr<un!activ!şi!un!pasiv!=<!drepturile!care!îl!compun!sunt!patrimoniale=!<!patrimoniul!este!distinct!de!bunurile!care!îl!compun!la!un!moment!dat.!!§.-2.-Elementele-şi-caracterele-juridice-ale-patrimoniului--!Patrimoniul!este!un!compus!între!activ!şi!pasiv.!Activul!patrimonial!este!alcătuit!din!drepturile!patrimoniale,!adică!acelea!care!pot!fi!exprimate!în!bani!(de!exemplu,!dreptul!de!proprietate!asupra!apartamentului,!dreptul!de!a!primi!preţul!asupra!bunului!vândut!etc.)!Pasivul!patrimonial!este!compus!din!datoriile!(obligaţiile,!sarcinile)!care!pot!fi!evaluate!în!bani.!Ele!constau!din!obligaţia!de!a!da,!obligaţia!de!a!face!sau!obligaţia!de!a!nu!face!ceva!ce!ar!fi!putut!face!dacă!titularul!nu!s<ar!fi!obligat!la!abţinere.!Caractere:!1.!Patrimoniul!este!o!universalitate!juridicã=!2.!Unicitatea!patrimoniului!=!3.!Inalienabilitatea!patrimoniului!=!4.!Divizibilitatea!patrimoniului!Pentru!persoanele!fizice!divizibilitatea!patrimoniului!este!prevãzutã!de!lege.!De!exemplu,!cazul!acceptãrii!moştenirii!sub!beneficiu!de!inventar,!cazul!separaţiei!de!patrimonii.-!§.-3.!Funcţiile-patrimoniului!Patrimoniul!prezintã!o!importanţã!practicã!deosebitã!şi!anume:!<!constituie!gajul!general!al!creditorilor!chirografari=!<!explicã!şi!face!posibilã!subrogaţia!realã!cu!titlu!universal=!<!face!posibilã!transmisiunea!universalã!şi!cu!titlu!universal!a!drepturilor!şi!obligaţiilor.!-!!CONSIDERAŢII-GENERALE-PRIVIND-DREPTURILE-PATRIMONIALE-!!§.-1.-Drepturile-reale.-Definiţie!Drepturile!reale!(jus!in!re)!<!sunt!drepturi!subiective!patrimoniale!în!virtutea!cãrora!titularul!lor!îşi!poate!exercita!atributele!conferite!de!lege,!nemijlocit,!asupra!bunului!la!care!se!referã,!fãrã!a!avea!nevoie!de!concursul!altor!persoane.!!§.-2.-Clasificarea-drepturilor-reale!Drepturile!reale!se!clasificã!în!drepturi!reale!principale!şi!drepturi!reale!accesorii.!Drepturile!reale!principale!prevãzute!de!Codul!civil!sunt:!dreptul!de!proprietate!care!poate!fi!publicã!sau!privatã,!dreptul!de!uz,!dreptul!de!uzufruct,!dreptul!de!abitaţie,!dreptul!de!servitute!şi!dreptul!de!superficie.!Menţionăm!că!dreptul!de!proprietate!publică!aparţine!statului!şi!unităţilor!administrativ<teritoriale!iar!dreptul!de!proprietate!privată!aparţine!oricărui!subiect!de!drept.!Drepturile!reale!accesorii!reglementate!de!Codul!civil!sau!de!alte!acte!normative!sunt:!dreptul!de!gaj!sau!de!amanet,!dreptul!de!ipotecã!şi!privilegiile.!!§.-3.-Drepturile-de-creanţã-(sau-personale)!Acestea!sunt!drepturi!subiective!patrimoniale!în!temeiul!cãrora!titularul!lor!sau!subiectul!activ!numit!creditor!poate!pretinde!subiectului!pasiv!numit!debitor!,!ca!acesta!sã!dea,!sã!facã!sau!sã!nu!facã!ceva.!Drepturile!de!creanţă!mai!sunt!denumite!adesea!drepturi!personale,!în!opoziţie!cu!cele!reale.!Ele!sunt!nelimitate!ca!număr.!Raporturile!juridice!izvorâte!din!drepturile!de!creanţă!se!numesc!raporturi!de!obligaţii!deoarece!dreptului!de!creanţă!îi!corespunde!o!obligaţie.!!§.-5.-Comparaţie-între-drepturile-reale-şi-drepturile-de-creanţă!!Ambele!sunt!drepturi!patrimoniale.!Dar!ele!se!deosebesc!în!primul!rând!prin!structura!lor:!în!dreptul!real!o!singură!persoană!în!faţa!lucrului=!în!dreptul!de!creanţă,!două!persoane.!Cele!două!drepturi!au!o!natură!foarte!diferită:!de!exemplu,!uzufructuarul!are!dreptul!de!folosinţă!pe!când!locatarul!are!dreptul!pe!care!închiriatorul!i!l<a!dat!de!folosinţă=!unul!are!un!drept!real,!celălalt!un!drept!de!creanţă.!Alte!deosebiri:<!privind!subiectele!şi!obligaţiile!subiectului!pasiv=!în!principiu,!drepturile!reale!sunt!absolute,!pe!când!drepturile!de!creanţă!sunt!relative=<!drepturile!reale!prezintă!două!importante!prerogative!şi!anume:!dreptul!de!urmărire!şi!dreptul!de!preferinţă.!!CLASIFICAREA-BUNURILOR-!!§.-1.-Noţiunea-de-bun.-Definiţie!Codul!civil!consacră!bunurilor!Cartea!a!II<a!intitulată!„Despre!bunuri!şi!despre!deosebitele!modificări!ale!proprietăţii”!(art.!461<643).!Bunurile!sunt!acele!lucruri!care!sunt!utile!omului!şi!pot!fi!apropriate!sub!forma!drepturilor.!§.-2.-Distincţia-între-bunurile-mobile-şi-bunurile-imobile!1.!Definire.!–După!formularea!art.!461!C.civ.!!care!stabileşte:!„Toate!bunurile!sunt!mobile!sau!imobile”,!se!pare!că!între!acestea!nu!există!o!categorie!intermediară.!!!!Bunurile!imobile!sunt!acele!bunuri!care!au!o!aşezare!fixă!şi!stabilă!cum!sunt:!pământul,!clădirile!şi!în!general!tot!ce!este!legat!de!sol=!bunurile!mobile!sunt!bunurile!care!nu!au!o!aşezare!fixă!şi!stabilă!fiind!susceptibile!de!deplasare!dintr<un!loc!în!altul,!fie!prin!ele!însele,!fie!cu!concursul!unei!forţe!străine,!cum!sunt:!animalele,!lucrurile!separate!de!sol,!bunurile!incorporale!etc.!2.!Interesul!practic!al!acestei!distincţii.!–!Din!prevederile!Codului!se!desprinde!ideea!că!legiuitorul!acordă!mai!multă!importanţă!imobilelor!decât!mobilelor.!Aceasta!nu!semnifică!neaparat!că!proprietatea!imobiliară!ar!fi!superioară,!ci!doar!că!ea!prezintă!o!diferenţă!de!regim!juridic!care!are!diverse!cauze!(fizice,!economice,!psihologice).!3.!Criteriile!clasificării.!–!Codul!civil!a!aplicat!criterii!diferite!bunurilor!corporale!şi!incorporale.!Pentru!bunurile!corporale!a!luat!în!considerare!realitatea!fizică,!adică!ele!sunt!imobile!şi!respectiv!mobile!prin!natura!lor!(art.!463,!art.!472!C.civ.).!De!altă!parte,!pentru!bunurile!incorporale!distincţia!devine!artificială=!ele!sunt!imobile!prin!obiectul!la!care!se!aplică!(art.!471!C.civ.),!de!exemplu,!uzufructul!lucrurilor!imobile,!servituţile,!acţiunile!care!tind!la!revendicarea!unui!imobil.!Şi!tot!în!categoria!bunurilor!incorporale!intră!mobilele!prin!determinarea!legii,!adică!printr<o!declarare!artificială!a!legii!(art.!474!C.civ.).!În!art.!468!C.civ.!legiuitorul!distinge!o!a!treia!categorie!de!bunuri:!imobilele!prin!destinaţie!iar!art.!465!C.civ.!evidenţiază!şi!o!a!treia!varietate!de!mobile:!mobilele!prin!anticipaţie.!!

Page 2: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!A)!Bunuri!corporale.!Acestea!sunt!bunurile!care!au!o!existenţă!materială!fiind!percepute!de!simţurile!omului=!ele!se!văd,!le!putem!atinge!şi!pot!fi!posedate.!B)!Bunuri!incorporale.!Prin!contrast!sunt!bunuri!incorporale!acelea!care!nu!au!o!existenţă!materială!(corp,!substanţă),!nu!cad!sub!simţuri=!bunurile!incorporale!sunt!drepturile.!!§.-3.-Distincţii-secundare!1.-Bunuri-consumptibile-şi-bunuri-neconsumptibile!a)Definire.!–!Sunt!consumptibile!bunurile!care!nu!pot!fi!folosite,!conform!destinaţiei!lor!obişnuite,!fără!a!li!se!consuma!substanţa.!Cele!neconsumptibile!sunt!acele!bunuri!care!pot!fi!întrebuinţate!în!mod!continuu!fără!ca!prin!aceasta!să!se!consume!substanţa!lor!sau!să!fie!implicată!înstrăinarea.!2.-Bunuri-fungibile-şi-bunuri-nefungibile!a)!Definire.!–!Bunurile!fungibile!sunt!acelea!care!pot!fi!înlocuite!unele!cu!altele!în!executarea!unei!obligaţii!(banii,!ţigările,!alimentele!etc.).!Bunurile!nefungibile!sunt!cele!care!nu!se!pot!înlocui!unele!cu!altele!pentru!a!libera!pe!debitor!(un!cal!de!cursă,!o!monedă!de!aur!veche,!un!tablou!etc.).-!§.-4.-Gruparea-bunurilor!1.!Noţiune.!–Un!bun!se!poate!găsi!cu!altul!într<un!anumit!raport!juridic!!sau!dacă!anumite!bunuri!reunite!formează!un!ansamblu!care!are!existenţa!sa!proprie!vom!fi!în!prezenţa!unei!universalităţi.!!2.!Raporturi!juridice!între!bunuri!a)!Bunuri!principale!şi!bunuri!accesorii.!–!De!exemplu,!rama!pentru!tablou,!cheile!pentru!lacăt,!căpăstrul!pentru!cal,!roata!de!rezervă!pentru!automobil.!Din!litera!şi!spiritul!Codului!civil!mai!rezultă!o!regulă!şi!anume:!imobilul!faţă!de!mobil!este!întotdeauna!principal!iar!pământul!(solul)!în!comparaţie!cu!construcţiile!şi!plantaţiile!(art.!489!C.civ.)!este!bunul!principal!b)!Bunuri!frugifere!şi!bunuri!nefrugifere.!–!De!exemplu,!terenul!agricol!care!dă!anual!o!recoltă!sau!o!casă!care!este!închiriată.!Numim!fruct!orice!bun!accesoriu!care!este!produs!periodic!dintr<un!bun!principal!(teren,!pomi,!capital!etc.)!fără!ca!substanţa!acestuia!să!se!diminueze.!Fructele!sunt!de!trei!feluri:!naturale!(de!pildă,!ciupercile!şi!fructele!copacilor),!industriale!bunăoară,!legumele!obţinute!prin!cultură!(art.!483!C.civ.),!şi!civile,!de!exemplu,!chirii,!arenzi,!dobânzi!etc.!Productul!presupune!consumarea!substanţei!şi!este!produs!de!bunul!principal!la!intervale!neregulate=!el!nu!se!mai!reproduce.!De!exemplu,!pietrele!desprinse!episodic!dintr<o!carieră!neexploatată!(art.537!alin.!2)!sau!arborii!tăiaţi!izolat!(art.!531!C.civ.).!3.!!!Universalităţile!a)!Universalităţile!de!fapt!reprezintă!o!grupare!de!bunuri!mai!mult!sau!mai!puţin!omogene!care!prin!voinţa!proprietarului!este!considerată!şi!tratată!ca!un!bun!unic.!Sunt!clasice!următoarele!exemple:!o!bibliotecă!(un!ansamblu!de!volume),!o!turmă!(o!sumă!de!animale)!etc.!b)!Universalităţi!de!drept.!–!Aşa!cum!am!arătat,!unica!universalitate!de!drept!este!patrimoniul!persoanelor!fizice!şi!juridice.!!!!DREPTUL-DE-PROPRIETATE!!!§.-1.-Definiţie!Definiţia!!este!dată!în!art.!480!C.civ.!potrivit!cãreia:!"Proprietatea!este!dreptul!ce!are!cineva!de!a!se!bucura!şi!de!a!dispune!de!un!lucru!în!mod!exclusiv!şi!absolut,!însã!în!limitele!determinate!de!lege"!.!Ea!nu!este!lipsită!de!critici.!Definim!dreptul!de!proprietate!ca!fiind!acel!drept!real!care!conferã!titularului!sãu!posesia,!folosinţa!şi!dispoziţia!asupra!unui!bun,!exclusiv!şi!perpetuu,!în!putere!proprie!şi!în!interes!propriu,!cu!respectarea!normelor!în!vigoare!.!!§.-2.-Caracterele-juridice-ale-dreptului-de-proprietate!!1.!Dreptul!de!proprietate!este!un!drept!absolut!<!el!conferă!titularului!totalitatea!prerogativelor,!adică!posesia,!folosinţa!şi!dispoziţia!=de!altă!parte,!el!este!absolut!pentru!că!!!este!opozabil!erga!omnes.!2.!Dreptul!de!proprietate!este!un!drept!exclusiv!<!El!este!exclusiv!pentru!cã!puterile!conferite!de!acest!drept!sunt!independente!de!orice!alte!puteri!ale!altei!persoane!asupra!bunului!respectiv.!3.!Dreptul!de!proprietate!este!un!drept!perpetuu.!<!Proprietatea!este!perpetuă!în!două!sensuri!:!sub!aspect!ereditar!şi!sub!aspectul!imprescriptibilităţii.!!§.-3.-Analiza-atributelor-dreptului-de-proprietate!1.!Jus!utendi!–!Acest!atribut!constã!în!prerogativa!titularului!dreptului!de!proprietate!de!a!se!servi!sau!întrebuinţa!bunul.!2.!Jus!fruendi!<!Fructus!este!în!primul!rând!dreptul!proprietarului!de!a!fructifica!bunul!sãu!sau!de!a<l!lãsa!neproductiv.!3.!Jus!abutendi!<!conferã!proprietarului!dreptul!de!a!dispune!liber!de!bunul!sãu.!Aceastã!liberã!dispoziţie!se!dezvoltã!pe!un!plan!material!şi!pe!unul!juridic.!§.-4.-Limitări-ale-dreptului-de-proprietate!1.!Limitări!care!privesc!exerciţiul!atributului!de!dispoziţie!juridică.!–!În!această!categorie!o!parte!a!doctrinei!a!inclus!bunurile!inalienabile!definitiv!sau!temporar,!precum!şi!cele!alienabile!condiţionat,!pe!de!o!parte,!şi!bunurile!aflate!în!circuitul!civil!în!condiţii!restrictive,!pe!de!altă!parte.!Nerespectarea!dispoziţiilor!legale!privind!inalienabilitatea!totală,!parţială!sau!condiţionată!a!bunurilor!antrenează!nulitatea!actului!(de!regulă,!nulitatea!absolută).!!2.!Limitări!ale!dreptului!de!proprietate!izvorâte!din!raporturile!de!vecinătate.!A.!Raporturi!de!vecinătate!cu!caracter!de!drepturi!reale.!Codul!civil!reglementează!aceste!raporturi!în!materia!servituţilor,!fiind!vorba!despre!servituţile!naturale!(art.!578<585!C.civ.)!şi!servituţile!legale!(art.!586<619!C.civ.).!B.!!Raporturi!de!vecinătate!care!constituie!sarcini!reale.!Obligaţiile!reale!de!a!face!sau!obligaţiile!propter!rem!sunt!situate!la!limita!dintre!drepturile!reale!şi!drepturile!de!creanţă.!Ele!pot!rezulta!din!lege!sau!din!voinţa!părţilor!şi!se!transmit!o!dată!cu!transmiterea!bunului!respectiv.!În!unele!cazuri!executarea!acestor!obligaţii!presupune!luarea!în!considerare!a!raporturilor!de!vecinătate.!C.!Raporturi!de!vecinătate!rezultate!din!contractele!încheiate!între!proprietarii!vecini.!Proprietarii!fondurilor!învecinate!pot!încheia!diferite!convenţii!prin!care!să<şi!asume!unele!obligaţii!reciproce!dar!nu!cu!titlu!de!servituţi,!ci!cu!titlu!de!drepturi!de!creanţă.!De!pildă,!un!proprietar!se!obligă!faţă!de!vecinul!său!să<i!permită!să!ia!apă!din!fântâna!aflată!pe!fondul!său=!

Page 3: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

D.!Raporturi!faptice!de!vecinătate.!În!unele!cazuri!între!proprietarii!fondurilor!învecinate!se!pot!naşte!simple!raporturi!de!fapt!(deci!fără!un!conţinut!juridic).!De!exemplu,!tolerarea!vecinului!de!a!lua!apă!din!fântâna!situată!pe!fondul!altui!proprietar!sau!acceptarea!tacită!de!a!trece!pe!fondul!vecin!etc.!Beneficiarul!lor!nu!le!poate!redobândi!prin!justiţie!şi!nici!nu!poate!invoca!uzucapiunea.!De!altă!parte!sunt!actele!de!pură!facultate,!de!pildă,!proprietarul!care!beneficiază!de!o!anumită!perspectivă!deoarece!pe!terenul!vecinului!nu!s<a!construit!nimic.!E.!Abuzul!de!drept!în!raporturile!de!vecinătate.!!Buna!vecinătate!presupune!cel!puţin!două!îndatoriri:!prima,!vecinul!să!nu<l!prejudicieze!pe!vecin!şi!a!doua,!vecinul!nu!trebuie!să<l!incomodeze!într<un!mod!intolerabil!pe!vecin.!Aceste!două!situaţii!corespund!pe!plan!doctrinar!şi!jurisprudenţial!la!două!teorii:!abuzul!de!drept!şi!inconvenientele!anormale!de!vecinătate.!Această!distincţie!este!importantă!deoarece!şi!răspunderea!este!diferită.!Abuzul!de!drept!–!condiţiile!responsabilităţii:!prejudiciul,!intenţia!de!a!prejudicia,!lipsa!unui!interes!serios!şi!legitim.!Inconvenientele-anormale-de-vecinătate-W-condiţiile-responsabilităţii!!Prejudiciul!(dauna)=!existenţa!unei!vinovăţii!(neglijenţă,!imprudenţă)!chiar!dacă!ea!nu!apare!întotdeauna!cu!claritate.!Sancţiunea!inconvenientelor!de!vecinătate!constă!în!primul!rând!într<o!reparaţie!în!natură!pentru!că!ea!se!apropie!cel!mai!mult!de!principiul!reparării!integrale.!Complementar!există!acordarea!de!daune<interese.!În!concluzie!nu!există!un!criteriu!precis!care!să!permită!determinarea!limitei!care!nu!trebuie!depăşită!de!proprietar=!aprecierea!responsabilităţii!fiind!o!chestiune!de!fapt!se!va!face!de!instanţa!de!judecată!de!la!caz!la!caz.!4.!Limitări!ale!folosinţei!unor!bunuri!în!situaţii!speciale.!Rechiziţia!unor!bunuri.!–!Sunt!situaţii!excepţionale!când!organele!autorităţii!publice!sunt!abilitate!prin!lege!pentru!a!obliga!agenţii!economici,!instituţiile!publice!precum!şi!alte!persoane!juridice!sau!fizice!să!cedeze!temporar!unele!bunuri!mobile!sau!imobile!forţelor!destinate!apărării!naţionale!sau!autorităţilor!publice=!aceste!situaţii!speciale!sunt:!declararea!mobilizării!generale!sau!parţiale!ori!a!stării!de!război,!instituirea!stării!de!urgenţă!sau!de!asediu,!concentrări,!exerciţii!şi!antrenamente!de!mobilizare,!prevenirea,!localizarea,!înlăturarea!urmărilor!unor!dezastre,!cât!şi!pe!timpul!acestor!situaţii!(Legea!nr.!132/!1997!privind!rechiziţiile!de!bunuri!şi!prestările!de!servicii!în!interes!public).!Ea!prezintă!următoarele!caractere!juridice:!a)!priveşte,!în!principiu,!bunuri!neconsumptibile=!b)!este,!în!principiu,!o!măsură!temporară!care!va!înceta!o!dată!cu!încetarea!situaţiei!excepţionale!şi!când!bunurile!rechiziţionate!vor!trebui!restituite=!c)!este!o!măsură!obligatorie=!d)!rechiziţia!se!face!cu!acordarea!de!despăgubiri!atât!în!cazul!rechiziţiei!temporare!(pentru!degradarea!sau!devalorizarea!bunului)!cât!şi!în!cazul!rechiziţiei!definitive!(pentru!valoarea!bunurilor!consumptibile!sau!perisabile).!5.!Limitări!ale!dreptului!de!proprietate!privind!folosinţa!subsolului.!–!Această!limitare!este!prevăzută!în!Constituţie!în!art.!41!alin.!1!care!statuează:!„Pentru!lucrări!de!interes!general,!autoritatea!publică!poate!folosi!subsolul!oricărei!proprietăţi!imobiliare,!cu!obligaţia!de!a!despăgubi!proprietarul!pentru!daunele!aduse!solului,!plantaţiilor!sau!construcţiilor,!precum!şi!pentru!alte!daune!imputabile!autorităţii”.!6.!!Exproprierea!pentru!cauzã!de!utilitate!publicã!!Noţiune!şi!reglementare.!Cedarea!forţată!aplicată!imobilelor!îmbracă!forma!exproprierii!pentru!cauză!de!utilitate!publică.!Ea!este!cuprinsă!în!art.!481!C.civ.!care!stabileşte!că:!„Nimeni!nu!poate!fi!silit!a!ceda!proprietatea!sa,!afară!numai!pentru!cauză!de!utilitate!publică!şi!primind!o!dreaptă!şi!prealabilă!despăgubire”,!ea!îşi!găseşte!actualmente!reglementarea!completă!în!art.!41!din!Constituţie!şi!în!Legea!nr.!33/1994!privind!exproprierea!pentru!cauză!de!utilitate!publică.!Bunurile!supuse!exproprierii.!<!Sunt!expropriabile!numai!bunurile!imobile!proprietate!privatã.!Utilitatea!publicã!se!declarã!pentru!lucrãri!de!interes!naţional!sau!pentru!lucrãri!de!interes!local!(art.!5).!Legea!nr.!33/1994!enumerã!principalele!categorii!de!lucrãri!de!utilitate!publicã!într<o!listã!nelimitativã!(art.!6).!Exproprierea!propriu<zisă!şi!stabilirea!despăgubirilor.!–!Acestea!sunt!reglementate!în!Capitolul!IV!al!Legii!nr.!33/1994.!Soluţionarea!cererilor!de!expropriere!este!de!competenţa!tribunalului!în!raza!căruia!este!situat!imobilul.!Instanţa!va!verifica!dacă!sunt!întrunite!condiţiile!cerute!pentru!expropriere,!fără!a!putea!repune!în!discuţie,!în!principiu,!problemele!de!fond!privitoare!la!expropriere!(de!exemplu,!necesitatea!acesteia,!întinderea,!faptul!că!nu!a!fost!contestată!hotărârea!comisiei!etc.).!Tot!tribunalul!va!hotărî!şi!asupra!despăgubirilor!cuvenite!fiecăreia!dintre!persoanele!interesate!.!Efectele!exproprierii.!–!Exproprierea!produce!următoarele!efecte!:!<!imobilul!expropriat!trece!în!proprietatea!publicã!liber!de!orice!sarcini!=!<!se!sting!drepturile!reale!principale!derivate!din!dreptul!de!proprietate!<!uzul,!uzufructul,!abitaţie,!superficie!precum!şi!orice!alte!drepturi!reale.!De!asemenea!se!sting!drepturile!de!concesiune!şi!dreptul!de!folosinţã.!Titularii!acestor!drepturi!au!drept!la!despăgubiri.!<!în!ce!priveşte!dreptul!de!ipotecã!şi!privilegiul!imobiliar!special!care!greveazã!bunul!expropriat,!acestea!se!strãmutã!de!drept!asupra!despãgubirii!stabilite!de!instanţã!=!prin!această!dispoziţie!legea!reglementează!un!nou!caz!de!subrogaţie!cu!titlu!particular!(art.!28!alin.!2)!=!<!!se!sting!orice!drepturi!personale!dobândite!de!alte!persoane!asupra!imobilului!expropriat!(de!exemplu,!cele!nãscute!din!contractul!de!locaţiune,!de!comodat).!!!Retrocedarea!şi!dreptul!de!preemţiune!la!cumpărarea!imobilului.!<!Legea!nr.!33/1994!reglementeazã!douã!drepturi!în!favoarea!proprietarului!imobilului!expropriat!(art.!35<37)!şi!anume:!dreptul!de!a!cere!şi!de!a!obţine!retrocedarea!imobilului!expropriat!şi!dreptul!de!preemţiune!la!cumpãrarea!imobilului!în!ipoteza!în!care!expropriatorul!s<ar!hotãrî!sã<l!înstrãineze.!!!§.-5.-Formele-dreptului-de-proprietate!!!În!prezent!distingem:!1!<!dupã!subiectele!dreptului!de!proprietate:!a)!dreptul!de!proprietate!al!persoanelor!fizice!şi!b)!dreptul!de!proprietate!al!persoanelor!juridice=!2!<!dupã!modul!de!dobândire:!a)!dreptul!de!proprietate!dobândit!prin!acte!juridice!şi!dreptul!de!proprietate!dobândit!prin!fapte!juridice=!b)!dreptul!de!proprietate!dobândit!prin!acte!între!vii!şi!dreptul!de!proprietate!dobândit!prin!acte!pentru!cauzã!de!moarte=!c)!dreptul!de!proprietate!originarã!şi!dreptul!de!proprietate!derivatã.!3!<!dupã!cum!dreptul!de!proprietate!este!afectat!sau!nu!de!modalitãţi!deosebim:!a)!drept!de!proprietate!pur!şi!simplu!şi!b)!drept!de!proprietate!afectat!de!modalitãţi.!4!<!dupã!regimul!sãu!juridic!dreptul!de!proprietate!se!prezintã!sub!douã!forme:!a)!drept!de!proprietate!publicã!şi!b)!drept!de!proprietate!privatã.!Această!clasificare!este!cea!mai!importantă.!!!!

Page 4: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

-!§.-6.-Dreptul-de-proprietate-publicã!1.!Definiţie.!Reglementare!<!Dreptul!de!proprietate!publicã!este!acel!drept!de!proprietate!în!care!atributele!acestuia!se!exercită!de!către!stat!şi!unităţile!administrativ<teritoriale!şi!care!poartã!asupra!bunurilor!din!domeniul!public!el!fiind!inalienabil,!imprescriptibil!şi!insesizabil.!!!!!!!!!2.!Subiecţii!(titularii)!dreptului!de!proprietate!publică.!–!Potrivit!dispoziţiilor!legale!în!vigoare!titularii!dreptului!de!proprietate!publică!sunt!:!<!statul!cu!privire!la!bunurile!din!domeniul!public!de!interes!naţional!=!<!unităţile!administrativ<teritoriale!(comuna,!oraşul,!municipiul!şi!judeţul)!asupra!bunurilor!din!domeniul!public!de!interes!local.!3.!Obiectul!dreptului!de!proprietate!publică.!<!Legea!nr.!213/1998!privind!proprietatea!publicã!şi!regimul!juridic!al!acesteia,!în!art.!3!dispune!cã:!domeniul!public!este!alcãtuit!din!bunurile!prevãzute!de!art.!135!alin.!4!din!Constituţie,!din!cele!stabilite!prin!anexa!care!face!parte!integrantã!din!prezenta!lege!şi!din!orice!bunuri!care,!potrivit!legii!sau!prin!natura!lor!sunt!de!uz!sau!de!interes!public!şi!sunt!dobândite!de!stat!sau!de!unitãţile!administrativ<teritoriale!prin!modurile!prevãzute!de!lege.!4.!Caracterele!dreptului!de!proprietate!publicã!sunt!în!numãr!de!trei:!el!este!inalienabil,!imprescriptibil!şi!insesizabil.!5.!Modalitãţile!de!exercitare!a!dreptului!de!proprietate!publicã!sunt!de!competenţa!organelor!centrale!ale!puterii!executive!pentru!bunurile!din!domeniul!public!de!interes!naţional!şi!autoritãţile!publice!locale!pentru!bunurile!din!domeniul!public!de!interes!local.!În!concret!aceste!modalitãţi!sunt!dreptul!de!administrare,!concesionarea,!închirierea!şi!dreptul!de!folosinţã!asupra!unor!bunuri!imobile.!6.!Dobândirea!şi!încetarea!dreptului!de!proprietate!publicã.!În!conformitate!cu!art.!7!din!Legea!nr.!213/1998,!dreptul!de!proprietate!publicã!se!dobândeşte!prin!urmãtoarele!moduri:!<!pe!cale!naturalã!=!<!prin!achiziţii!publice!efectuate!în!condiţiile!legii=<!prin!exproprierea!pentru!cauzã!de!utilitate!publicã=<!prin!acte!de!donaţie!sau!legate!acceptate,!în!condiţiile!legii,!de!organele!competente!atunci!când!bunul!intrã!în!domeniul!public=<!prin!trecerea!unor!bunuri!din!domeniul!privat!al!statului!sau!unitãţilor!administrativ<teritoriale!în!domeniul!public,!pentru!cauzã!de!utilitate!publicã=!<!alte!moduri!prevãzute!de!lege!(de!exemplu,!accesiunea,!confiscarea,!comoara,!vânzarea!sau!schimbul!pentru!cauzã!de!utilitate!publicã!etc.).!În!ce!priveşte!modurile!de!încetare!a!dreptului!de!proprietate!publicã,!acestea!sunt:!<!pieirea!bunului!pe!cale!naturalã!sau!prin!intervenţia!omului=<!trecerea!bunului!în!domeniul!privat.!<!trecerea!unor!bunuri!din!domeniul!public!în!domeniul!privat!pentru!reconstituirea!dreptului!de!proprietate!particularã,!pentru!retrocedarea!lor!foştilor!proprietari!sau!pentru!a!fi!vândute.!§.-7.-Domeniul-public-şi-domeniul-privat!1.!Domeniul!public!<!este!acel!domeniu!din!care!fac!parte!numai!bunurile!care!alcãtuiesc!obiectul!dreptului!de!proprietate!publicã!a!statului!şi!a!unitãţilor!administrativ<teritoriale.!Reglementãrile!Legii!nr.!213/1998!circumscriu!cu!multã!exactitate!sfera!bunurilor!proprietate!publicã!statuând!în!art.!3!alin.!1!cã!domeniul!public!este!compus!din!urmãtoarele!bunuri:!<!bunurile!enumerate!în!art.!135!alin.!4!din!Constituţie=!<!bunurile!enumerate!în!anexa!acestei!legi=!<!orice!alte!bunuri!care!potrivit!legii!sau!prin!natura!lor!sunt!de!uz!sau!de!interes!public!şi!sunt!dobândite!de!stat!sau!de!unitãţile!administrativ<teritoriale!prin!modurile!prevãzute!de!lege.!2.!Domeniul!privat!<!este!definit!de!obicei!prin!antitezã!spunându<se!cã!el!este!acel!domeniu!din!care!fac!parte!bunurile!statului!care!nu!aparţin!domeniului!public.!Altfel!spus,!domeniul!privat!cuprinde!bunurile!(mobile!sau!imobile)!pe!care!statul!sau!unitãţile!administrativ<teritoriale!le!au!ca!orice!persoanã!fizicã!sau!juridicã.!Din!domeniul!privat!!fac!parte!bunurile!care!au!încetat!de!a!mai!aparţine!domeniului!public,!bunurile!fãrã!stãpân,!clãdirile,!alte!imobile!şi!mobilierul!lor,!dacã!nu!sunt!destinate!pentru!uz!sau!interes!public=!apoi,!bunurile!pe!care!statul!sau!unitãţile!administrativ<teritoriale!le!dobândesc!ca!orice!particular!prin!donaţie,!testamente!sau!alte!acte!juridice.!Domeniul!privat!este!supus!dispoziţiilor!de!drept!comun!dacã!prin!lege!nu!se!prevede!altfel.!§.-8.-Dreptul-de-proprietate-privatã-(proprietatea-privatã)!1.!Definiţie.!Reglementare!–!Dreptul!de!proprietate!privată,!în!opoziţie!cu!dreptul!de!proprietate!publică,!poate!fi!definit!ca!fiind!acel!drept!de!proprietate!în!care!prerogativele!sale!se!exercită!de!către!persoanele!fizice,!persoanele!juridice!de!drept!privat,!de!stat!sau!unităţile!administrativ<teritoriale!şi!care!poartă!asupa!bunurilor!mobile!şi!imobile,!fiind!alienabil,!sesizabil!şi!prescriptibil,!în!condiţiile!legii.!2.!Subiectele!dreptului!de!proprietate!privatã!<!Titulari!ai!acestui!drept!pot!fi:!persoanele!fizice,!persoanele!juridice!de!drept!privat,!statul!şi!unitãţile!administrativ<teritoriale=!acestea!din!urmã!având,!aşadar,!calitatea!de!persoane!juridice!civile.!3.!Caracterele!dreptului!de!proprietate!privatã!<!Acestea!sunt!urmãtoarele:!<!dreptul!de!proprietate!privatã!este!alienabil=!<!dreptul!de!proprietate!privatã!este!prescriptibil=!<!dreptul!de!proprietate!privatã!este!sesizabil=!4.!Obiectul!dreptului!de!proprietate!privatã!<!Persoanele!fizice!pot!dispune!liber!de!dreptul!lor!de!proprietate,!inclusiv!prin!crearea!unor!dezmembrãminte.!Clãdirile!pot!fi!închiriate!iar!terenurile!arendate.!În!ce!priveşte!dreptul!de!proprietate!privatã!al!persoanelor!juridice!cum!ar!fi!societãţile!comerciale,!regimul!lor!este!reglementat!de!Legea!nr.!31/1990!privind!societãţile!comerciale=!acestea!sunt!proprietare!asupra!patrimoniului!lor!etc.!5.!Statul!şi!unităţile!administrativ<teritoriale!(Domeniul!privat).!–!Aşa!cum!am!arătat,!statul!şi!unităţile!administrative<teritoriale!pot!avea!calitatea!de!titulari!ai!dreptului!de!proprietate!privată.!Bunurile!care!formează!proprietatea!privată!a!statului!şi!a!unităţilor!administrative<teritoriale!constituie!domeniul!privat.!Această!noţiune,!deşi!nu!o!găsim!în!Constituţie,!a!primit!o!consacrare!legală!în!legi!organice!precum!Legea!nr.!18/1991,!Legea!nr.!213/1998,!Legea!nr.!215/2001.!Obiectul!domeniului!privat!–!potrivit!art.!4!din!Legea!nr.!213/1998!–!este!alcătuit!din!bunurile!aflate!în!proprietatea!statului!şi!a!entităţilor!sale!teritoriale!şi!care!nu!fac!parte!din!domeniul!public.!Constituirea-domeniului-privat-–-Domeniul-privat-se-constituie-prin-mijloace-de-drept-civil-(vânzareWcumpărare,-donaţie,-schimb,-legat,-uzucapiune,-accesiune-etc.)-sau-prin-modalităţi-specifice-pe-care-particularii-nu-le-au-(dobândirea-bunurilor-fără-stăpân-sau-abandonate,-a-moştenirilor-vacante,-dezafectarea-unor-bunuri-proprietate-publică,-exercitarea-dreptului-de-preemţiune-recunoscut-statului-în-anumite-condiţii!Regimul!juridic!al!domeniului!privat!–!De!regulă!regimul!juridic!al!bunurilor!din!domeniul!privat!!este!–!aşa!cum!am!mai!arătat!–!cel!de!drept!comun.!!

Page 5: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!!§.-9.-Regimul-juridic-al-terenurilor!1.!Circulaţia!terenurilor!potrivit!Legii!nr.!54/1998.!–Din!cuprinsul!Legii!nr.!54/1998!(dar!şi!din!ansamblul!legislaţiei!în!materie:!Legea!nr.!18/1991,!Codul!civil,!Legea!nr.!16/1994!a!arendei!etc.,!se!pot!desprinde!cel!puţin!trei!principii!majore:!<!principiul!liberei!circulaţii!juridice!a!terenurilor=!<!principiul!potrivit!căruia!înscrisul!autentic!este!o!condiţie!de!validitate!a!înstrăinării!terenurilor=!<!principiul!potrivit!căruia!înstrăinarea!terenurilor!prin!vânzare!se!va!face!cu!respectarea!dreptului!de!preemţiune.!În!acest!sens!Legea!nr.!54/1958!stabileşte:!„Înstrăinarea,!prin!vânzare,!a!terenurilor!agricole!situate!în!extravilan!se!face!cu!respectarea!dreptului!de!preemţiune!al!coproprietarilor,!al!vecinilor!ori!al!arendaşilor”!(art.!5).-!§.-10.-Modalitãţile-dreptului-de-proprietate!!!!!1.!Preliminarii!<!Dreptul!de!proprietate!poate!fi!pur!şi!simplu!sau!afectat!de!modalitãţi.!În!doctrina!noastră!sunt!cunoscute!următoarele!modalităţi!ale!dreptului!de!proprietate!:!proprietatea!rezolubilă,!proprietatea!anulabilă!şi!proprietatea!comună.!În!ce!ne!priveşte!considerăm!că!modalităţile!dreptului!de!proprietate!sunt!:!<!proprietatea!rezolubilă!sau!condiţională!=!<!proprietatea!anulabilă!(care!în!sens!larg!este!o!proprietatea!condiţională)!=!<!proprietatea!inalienabilă!=!<!proprietatea!afectată!unui!scop!(proprietatea!afectaţiune)!<!proprietatea!comună!cu!variantele!ei!:!coproprietate!obişnuită!sau!temporară,!coproprietate!forţată!şi!perpetuă,!proprietate!comună!în!devălmăşie!şi!proprietate!periodică.!2.!Proprietatea!rezolubilã!(sau!condiţionalã)!–Un!exemplu!va!fi!edificator:!o!persoană!donează!averea!sa!altuia!cu!condiţia!că!efectele!donaţiei!vor!înceta!dacă!cel!ce!a!primit!gratificarea!(donatarul)!va!înceta!din!viaţă!înaintea!donatorului.!Deci!soarta!donaţiei!va!atârna!de!împlinirea!unei!condiţii!rezolutorii!(art.!1019!C.civ.).!Prin!încheierea!actului!de!donaţie!are!loc!de!îndată!transferul!dreptului!de!proprietate!de!la!donator!la!donatar.!Dar!existenţa!dreptului!de!proprietate!dobândit!de!cel!gratificat!este!nesigură!atâta!vreme!cât!condiţia!se!mai!poate!realiza.!Aceasta!deoarece!nu!se!ştie!încă!dacă!donatarul!va!supravieţui!donatorului!pentru!ca!astfel!el!să!rămână!definitiv!proprietar!al!averii!primite!sau!va!deceda!înaintea!acestuia,!caz!în!care!bunurile!se!vor!întoarce!în!patrimoniul!donatorului.!3.!Proprietatea!anulabilã.!–!Proprietatea!anulabilã!reprezintã!acea!modalitate!juridicã!a!dreptului!de!proprietate!care!apare!în!situaţia!în!care!transferul!proprietãţii!se!face!în!temeiul!unui!act!lovit!de!nulitate!relativã!(anulabil)..!Dacã!acţiunea!este!admisã!dreptul!de!proprietate!al!dobânditorului!va!fi!desfiinţat!retroactiv.!În!cazul!în!care!actul!translativ!anulabil!a!fost!confirmat,!dreptul!de!proprietate!al!dobânditorului!va!fi!consolidat.!4.!Proprietatea!inalienabilă.!–!Deşi,!în!principiu,!inalienabilitatea!unui!bun!nu!poate!fi!declarată!prin!voinţa!omului,!considerăm!că!sunt!situaţii!când!o!asemenea!clauză!de!inalienabilitate!trebuie!acceptată!în!actele!translative!de!proprietate.!Aceasta!sub!dubla!condiţie!ca!inalienabilitatea!să!fie!stabilită!temporar!!şi!inalienabilitatea!să!fie!justificată!de!un!interes!serios!şi!legitim.!În!concluzie,!proprietatea!inalienabilă!este!o!proprietate!care!se!reduce!la!dreptul!de!a!poseda!şi!a!folosi,!lipsindu<i!temporar!dreptul!de!dispoziţie=!astfel!ea!se!apropie!de!uzufruct.!5.!Proprietatea!afectată!unui!scop!este!acea!proprietate!care!este!afectată!fie!exclusiv,!fie!de!preferinţă!unui!scop!care!a!fost!determinat!de!proprietarul!anterior=!proprietarul!actual!suportă!restricţiile!în!dreptul!său!iar!la!nevoie!el!va!fi!obligat!să!cedeze!proprietatea!altei!persoane.!Instituţia!tip!în!care!proprietatea!afectată!unui!scop!îşi!are!locul!cel!mai!potrivit!este!fundaţia.!Dar!mai!pot!fi!întâlnite!şi!alte!cazuri=!de!pildă,!o!liberalitate!cu!sarcină.!6.!Proprietatea!comunã.!<!Proprietatea!comunã!este!acea!proprietate!care!se!caracterizeazã!prin!aceea!cã!prerogativele!dreptului!de!proprietate!aparţin!împreunã!şi!concomitent!mai!multor!persoane.!Ea!poate!fi:!pe!cote<pãrţi,!!în!devãlmãşie!şi!periodică.!!A.!Proprietatea!comunã!pe!cote<pãrţi!este!acea!modalitate!a!dreptului!de!proprietate!care!se!caracterizeazã!prin!aceea!cã!un!bun!aparţine!concomitent!mai!multor!titulari,!fiecare!dintre!aceştia!având!o!cotã<parte!idealã!din!dreptul!de!proprietate.!Aşadar,!din!aceastã!definiţie!rezultã!douã!reguli!şi!anume:!a)!nici!unul!dintre!coproprietari!nu!este!titularul!exclusiv!al!unei!fracţiuni!materiale!din!bunul!respectiv!=!ei!nu!au!decât!un!drept!nedeterminat!din!bunurile!aflate!în!coproprietate!şi!b)!cã!fiecare!dintre!coproprietari!este!titularul!exclusiv!numai!pentru!o!cotã!idealã,!abstractã!din!dreptul!de!proprietate,!exprimatã!printr<un!procent=!fracţie!ordinarã!sau!fracţie!zecimalã!Proprietatea!comunã!pe!cote<pãrţi!este!de!douã!feluri!dacã!avem!în!vedere!durata!coproprietãţii:!<!proprietatea!comunã!pe!cote<pãrţi!(coproprietatea)!obişnuitã!sau!temporarã=!<!proprietatea!comunã!pe!cote!pãrţi!(coproprietatea)!forţatã!şi!perpetuã.!a)!Proprietatea!comunã!pe!cote<pãrţi!obişnuitã!sau!temporarã.!–Ceea!ce!caracterizează!această!modalitate!este!faptul!că!ea!nu!se!menţine!decât!prin!voinţa!tuturor!coproprietarilor.!Oricare!dintre!ei!are!libertatea!de!a<i!pune!capăt!oricând!cerând!partajul!(art.!728!C.civ.).!De!aceea!coproprietatea!obişnuită!se!mai!numeşte!voluntară!sau!temporară,!spre!deosebire!de!coproprietatea!forţată!şi!perpetuă.!Dacă!bunul!aflat!în!coproprietate!(indiviziune)!nu!poate!fi!partajat!în!natură,!el!va!fi!partajat!în!valoare.!Obligaţiile!coproprietarilor.!<!În!calitatea!lor!de!coproprietari!aceştia!au!şi!unele!obligaţii.!Astfel,!ei!sunt!obligaţi!<!în!raport!cu!cota!lor!parte!<!la!plata!cheltuielilor!şi!datoriilor!ocazionate!de!întreţinerea,!conservarea!şi!administrarea!bunului!comun.!În!mod!obişnuit!sistarea!coproprietãţii!are!loc!prin!partaj.!b)!Coproprietatea!forţatã!şi!perpetuã.!Noţiune,!definiţie.!Este!o!coproprietate!forţatã!deoarece!existã!şi!se!menţine!indiferent!de!voinţa!coproprietarilor!şi!este!perpetuã!deoarece!scopul!bunurilor!care!îi!alcãtuiesc!obiectul!este!permanent.!!Cazurile!de!coproprietate!forţatã.!<!Doctrina!a!reţinut!urmãtoarele!cazuri!de!coproprietate!forţatã:!<!coproprietatea!lucrurilor!comune!necesare!sau!utile!pentru!folosirea!a!douã!imobile!vecine=!<!coproprietatea!despãrţiturilor!dintre!douã!imobile!(zidul,!şanţul!şi!gardul)=!<!coproprietatea!asupra!pãrţilor!comune!din!clãdirile!cu!douã!sau!mai!multe!apartamente!având!proprietari!diferiţi=!<!coproprietatea!asupra!unor!bunuri!considerate!de!familie!(hârtii!de!familie,!tablouri!de!familie,!cavouri!şi!alte!lucrãri!funerare).!B.!Proprietatea!comunã!în!devãlmãşie.!<!Dreptul!de!proprietate!în!devãlmãşie!reprezintã!acea!proprietate!comunã!potrivit!cãreia!titularii!sãi!nu!au!determinatã!o!cotã<parte!idealã!(matematicã)!din!dreptul!lor!de!proprietate.!Proprietatea!devãlmaşã!a!soţilor.!<!Proprietatea!devãlmaşã!a!soţilor!are!ca!obiect!numai!acele!bunuri!care!au!fost!dobândite!de!ei!sau!de!oricare!dintre!ei!în!timpul!cãsãtoriei.!!

Page 6: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!Potrivit!art.!35!din!Codul!familiei!administrarea,!folosinţa!şi!dispoziţia!asupra!bunurilor!comune!se!realizeazã!de!comun!acord!de!cãtre!ambii!soţi.!Legea!instituie!o!prezumţie!de!mandat!tacit!reciproc!între!soţi.!Proprietatea!comunã!devãlmaşã!a!soţilor!înceteazã!prin!desfacerea!sau!încetarea!cãsãtoriei,!moment!în!care!aceasta!se!transformã!în!proprietate!comunã!pe!cote<pãrţi.!Dar!excepţional,!pentru!motive!temeinice!(art.!36!alin.!2!C.fam.),!ea!poate!înceta!şi!în!timpul!cãsãtoriei.!C.!Proprietatea!periodică!(partajabilă!în!timp).!–!Într<o!formă!arhaică!această!proprietate!a!fost!cunoscută!de!multă!vreme.!Este!cazul!în!care!defunctul!prin!testamentul!său!desemnează!pe!cei!doi!nepoţi!ai!săi!să!fie!proprietarii!unui!teren!agricol,!fiecare!din!ei!pe!câte!un!an!(arat,!semănat,!recoltat).!De!fapt,!dacă!coproprietatea!urbană!s<a!dezvoltat!mult!în!zilele!noastre,!există!această!tendinţă!şi!în!privinţa!reşedinţelor!de!vacanţă.!Societăţile!de!turism!din!alte!ţări!au!preluat!aceste!formule!pentru!a!asigura!mai!multor!turişti!aceeaşi!locuinţă!în!staţiuni!celebre!(pe!perioade!eşalonate!de!timp!şi!cu!drepturi!exclusive)!numindu<i!proprietari=!este!aşa!numita!proprietate!temporară.!Ea!a!fost!definită!ca!o!„modalitate!a!dreptului!de!proprietate!în!cadrul!căreia!fiecare!titular!exercită!în!nume!propriu!şi!în!interes!propriu!prerogativele!dreptului!său!de!proprietate!pe!perioade!determinate,!care!se!repetă!succesiv!şi!perpetuu,!la!intervale!regulate,!presupunând!cel!puţin!doi!titulari!care!pot!fi!persoane!fizice!sau!juridice,!inclusiv!statul,!între!care!nu!există!nici!un!raport!juridic”.!!§.-11.-Proprietatea-aparentã-!Existã!o!strânsã!legãturã!între!aparenţã!şi!adagiul!latin!error!communis!facit!jus=!eroarea!comunã!şi!invincibilã!este!creatoare!de!drept.!Aşadar,!o!aparenţã!cu!adevãrat!serioasã!poate!valida!actele!îndeplinite!fãrã!drept!.!!Condiţii!în!care!operează!proprietatea!aparentă!sunt!următoarele:!a)!buna!credinţã!a!dobânditorului=!b)!o!eroare!comunã=!c)!o!eroare!invincibilã!.!Efectele!proprietãţii!aparente.!Având!în!vedere!cã!teoria!aparenţei!protejeazã!numai!terţii!<!înseamnã!cã!ea!nu!are!nici!un!efect!în!raportul!proprietar!adevãrat!<!proprietar!aparent.!Proprietarul!aparent!este!obligat!sã!restituie!adevãratului!proprietar!bunul!(în!naturã)!dacã!îl!mai!deţine.!Dacã!l<a!înstrãinat!el!trebuie!sã!restituie!acestuia!fie!preţul!pe!care!l<a!încasat!(dacã!este!de!bunã!credinţã),!fie!valoarea!actualã!a!bunului!cu!daune!interese!(dacã!este!de!rea!credinţã).!În!raporturile!dintre!adevãratul!proprietar!şi!terţi!aparenţa!este!creatoare!de!drept.!Astfel,!deşi!terţul!dobânditor!primeşte!bunul!de!la!o!persoanã!care!nu!are!nici!un!drept!asupra!lui,!devine!totuşi!proprietar!sau!titular!al!unui!drept!real:!uzufruct,!servitute!etc.!!!!!POSESIA!!!!§.-1.-Noţiune-şi-definiţie-!Posesia!nu!trebuie!confundatã!cu!proprietatea=!proprietatea!este!dreptul,!posesia!nu!este!decât!faptul.!Art.!1846!alin.!2!C.!civ.!defineşte!posesia!astfel:!"Posesia!este!deţinerea!unui!lucru!sau!folosirea!de!un!drept,!exercitatã,!una!sau!alta,!de!noi!înşine!sau!de!altul!în!numele!nostru".!Posesia!a!fost!definitã!ca!fiind!o!stare!de!fapt!generatoare!de!efecte!juridice!care!constã!în!stãpânirea!materialã!sau!exercitarea!unei!puteri!de!fapt!de!cãtre!o!persoanã!asupra!unui!bun!cu!intenţia!şi!voinţa!de!a!se!comporta!faţã!de!toţi!ceilalţi!ca!proprietar!sau!titular!al!unui!drept!real.!§.-2.-Caracterele-posesiei-!Caracterele!posesiei!sunt!urmãtoarele:!a)!<!posesia!se!bazeazã!pe!intenţia!de!a!poseda!pentru!sine,!adicã!animus!rem!sibi!habendi=!b)!<!posesia!este!incidentã!numai!drepturilor!reale,!nu!şi!celor!de!creanţã!(personale)=!c)!<!posesia!face!sã!se!nascã!un!drept!probabil!de!proprietate!sau!un!alt!drept!real.!!§.-3.-Elementele-posesiei!Pentru!existenţa!posesiei!sunt!necesare!douã!elemente!cumulativ!îndeplinite!şi!anume:!unul!material!(corpus)!şi!altul!psihologic!(animus).!a)!Elementul!material!constã!din!totalitatea!faptelor!materiale!exercitate!direct!asupra!lucrului!=!b)!Elementul!psihologic!sau!intenţional!constã!în!intenţia!sau!voinţa!celui!care!posedã!de!a!exercita!stãpânirea!lucrului!pentru!sine,!adicã!ca!şi!cum!ar!fi!exercitat<o!proprietarul!sau!titularul!unui!alt!drept!real.-!§.-4.-Posesia-şi-detenţia-precarã!Detenţia!precarã,!spre!deosebire!de!posesie,!nu!este!o!stare!de!fapt!ci!o!stare!de!drept.!De!exemplu,!sunt!detentori!precari:!depozitarul,!locatarul,!cãrãuşul,!creditorul!gajist,!tutorii!pentru!bunurile!celor!aflaţi!sub!ocrotirea!lor!etc.!Detenţia!a!fost!definitã!ca!fiind!exerciţiul!unei!puteri!de!fapt!asupra!unui!lucru,!fie!cu!permisiunea!şi!pe!contul!proprietarului,!fie!în!virtutea!unui!titlu!legal!sau!judiciar.Aceastã!definiţie!a!detenţiei!precare!presupune!trei!condiţii!şi!anume:!<!!!!!!!!!!puterea!de!fapt!=!<!puterea!de!drept!=!<!obligaţia!de!restituire.!Comparaţie!între!detenţia!precarã!şi!posesie.!Ele!se!diferenţiazã!sensibil:!<!prima!diferenţã:!putere!de!fapt!sau!existenţa!unui!titlu.!Posesia!nu!este!decât!un!simplu!fapt!(res!facti),!detenţia!este!o!stare!de!drept!(res!juris).!<!a!doua!diferenţã:!pretenţia!la!proprietate!sau!recunoaşterea!dreptului!proprietarului.!Simplu!spus:!detentorul!recunoaşte!dreptul!altuia,!posesorul!nu.!!§.-5.-Intervertirea-detenţiei-precare-(titlurilor)!Art.!1858!C.civ.!stabileşte!cazurile!de!intervertire!a!detenţiei!precare.!Acestea!sunt:!<!când!deţinãtorul!lucrului!primeşte!cu!bunã!credinţã!de!la!altã!persoanã!decât!adevãratul!proprietar!un!titlu!translativ!de!proprietate!cu!privire!la!bunul!pe!care!îl!deţine=!<!atunci!când!deţinãtorul!lucrului!prin!acte!de!rezistenţã!neagã!drepturile!celui!de!la!care!deţine!bunul.!De!pildã,!din!diferite!motive!locatarul!considerã!cã!el!este!proprietarul!imobilului!şi!refuzã!sã!mai!achite!chiria!=!<!când!deţinãtorul!strãmutã!posesia!lucrului!printr<un!act!cu!titlu!particular!la!o!persoanã!de!bunã!credinţã=!<!când!deţinãtorul!transmite!posesia!la!altul!printr<un!act!cu!titlu!universal,!dacã!succesorul!cu!titlu!universal!este!de!bunã!credinţã.!----

Page 7: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!§.-6.-Dobândirea-şi-pierderea-posesiei!Posesia!se!dobândeşte!prin!întrunirea!celor!douã!elemente!(corpus!şi!animus).!În!ce!priveşte!elementul!material!acesta!poate!fi!exercitat!fie!personal!de!cãtre!posesor,!fie!prin!reprezentant!(de!exemplu,!mandatarul,!depozitarul!etc.).!Privitor!la!elementul!psihologic,!acesta!trebuie!sã!fie!prezent!în!mod!nemijlocit!în!persoana!posesorului!şi!nu!a!reprezentantului.!Posesia!se!pierde!prin!dispariţia!celor!douã!elemente.!Apare!însã!foarte!logic!ca!posesia!sã!se!piardã!şi!prin!dispariţia!numai!a!unuia!dintre!cele!douã!elemente.!Bunãoarã,!când!bunul!este!furat!şi!deci!dispare!elementul!corpus!sau!când!posesia!pentru!sine!se!transformã!în!posesie!pentru!altul!în!care!caz!dispare!elementul!psihologic.!§.-7.-Dovada-posesiei!Ea!se!face!prin!probaţiunea!celor!douã!elemente!ale!posesiei.!Dovada!elementului!material!este!relativ!simplã!şi!ea!se!face!prin!orice!mijloc!de!probã!înclusiv!martori!şi!prezumţii.!Elementul!psihologic,!prin!natura!lui,!este!mai!dificil!de!probat.!Existã!din!acest!punct!de!vedere!douã!reguli:!<!prima!este!prezumţia!de!neprecaritate,!adicã!animus!domini!este!prezumat!(art.!1854!C.civ.)!=!!<!a!doua!regulã!este!prezumţia!de!neintervertire!de!titlu!prevãzutã!de!art.!1855!C.civ.-!§.-8.-Calitãţile-şi-viciile-posesiei!!Pentru!ca!posesia!sã!producã!efecte!juridice!deosebit!de!întrunirea!celor!douã!elemente,!ea!trebuie!sã!fie!utilã,!adică!neviciată.!Pentru!a!fi!utilã!ea!trebuie!sã!îndeplineascã!anumite!calitãţi!prevãzute!de!art.!1847!C.civ.!şi!anume:!sã!fie!continuã,!neîntreruptã,!netulburatã,!publicã!şi!sub!nume!de!proprietar.!La!aceste!calitãţi!cerute!posesiei!doctrina!şi!jurisprudenţa!a!adãugat!şi!pe!aceea!de!a!fi!neechivocã.!Viciile!posesiei.!<!Viciile!posesiei!sunt!reversul!calitãţilor!sale=!ele!sunt:!discontinuitatea!(art.!1848!C.civ.),!violenţa!(art.!1851!C.civ.),!clandestinitatea!(art.!1852!C.civ.)şi!echivocul.!§.-9.-Efectele-posesiei!Aceste!efecte!sunt:!<!posesia!creazã!o!prezumţie!de!proprietate!în!favoarea!posesorului=!<!posesorul!de!bunã!credinţã!al!unui!bun!frugifer!dobândeşte!în!proprietate!fructele!bunului!pe!care!îl!posedã=!<!posesia!imobiliarã!este!apãratã!prin!acţiunile!posesorii=!<!posesia!prelungitã!duce!prin!uzucapiune!la!dobândirea!dreptului!de!proprietate!asupra!imobilelor.!!!!!!APÃRAREA-DREPTULUI-DE-PROPRIETATE-!ŞI-A-CELORLALTE-DREPTURI-REALE!-!§.-1.!Consideraţii-preliminarii!!Mijloacele!de!apãrare!a!dreptului!de!proprietate!au!fost!grupate!în!douã!categorii:!mijloace!indirecte!sau!nespecifice!precum!acţiunile!în!justiţie!întemeiate!pe!drepturile!de!creanţã!(acţiunile!în!executarea!contractelor,!în!rãspundere!contractualã,!în!restituirea!plãţii!nedatorate!etc.)!şi!mijloace!directe!sau!specifice!care!sunt!aşa<numitele!acţiuni!reale.!Aceste!mijloace!directe!sunt!acţiunile!petitorii!şi!acţiunile!posesorii.!Acţiunile!petitorii!sunt!acele!acţiuni!prin!care!reclamantul!cere!instanţei!de!judecatã!sã!statueze!cã!el!este!titularul!dreptului!de!proprietate!sau!al!altui!drept!real!cu!privire!la!un!anumit!bun.!Sunt!acţiuni!petitorii:!acţiunea!în!revendicare,!acţiunea!în!grãniţuire,!acţiunea!negatorie,!acţiunea!confesorie!şi!acţiunea!în!prestaţie!tabularã.!!!§.-2.-Acţiunea-în-grãniţuire,-acţiunea-negatorie,-acţiunea-confesorie!Acţiunea!în!grãniţuire!este!acţiunea!prin!care!titularul!ei!solicitã!instanţei!de!judecatã!sã!stabileascã!prin!semne!exterioare!linia!despãrţitoare!între!cele!douã!fonduri!vecine.!Ea!poate!fi!exercitatã!de!cãtre!proprietar,!uzufructuar!şi!chiar!de!cãtre!posesor,!nu!însã!şi!de!cãtre!detentorii!precari.!Acţiunea!negatorie!este!acţiunea!prin!care!reclamantul!titular!al!dreptului!de!proprietate!contestã!(neagã)!pârâtului!cã!ar!avea!un!drept!de!uzufruct,!un!drept!de!superficie,!un!drept!de!uz,!un!drept!de!abitaţie!sau!un!drept!de!servitute!asupra!unui!bun!proprietatea!sa!şi,!în!consecinţã,!sã!înceteze!exercitarea!sa!nelegitimã!Acţiunea!confesorie!este!acţiunea!prin!care!reclamantul!cere!instanţei!sã!stabileascã!cã!el!este!titularul!unui!drept!de!uzufruct,!al!unui!drept!de!superficie,!al!unui!drept!de!uz!sau!abitaţie!ori!al!unui!drept!de!servitute!cu!privire!la!un!bun!şi!sã<l!oblige!pe!pârât!(proprietar!sau!altã!persoanã)!sã<i!permitã!exercitarea!netulburatã.!-!§.-3.-Acţiunea-în-revendicare!1.!Noţiune,!definire.!<!Acţiunea!în!revendicare!este!acea!acţiune!realã!prin!care!proprietarul!care!a!pierdut!posesia!bunului!sãu,!cere!instanţei!de!judecatã!sã!i!se!recunoascã!dreptul!de!proprietate!asupra!bunului!şi!restituirea!acestuia!de!la!posesorul!neproprietar.!2.!Caracterele!acţiunii!în!revendicare:<!este!o!acţiune!realã!=<!ea!este!o!acţiune!petitorie=!<!acţiunea!în!revendicare!este,!în!principiu,!imprescriptibilã!sub!aspect!extinctiv.!!!§.-4.-Revendicarea-bunurilor-imobile!!Ea!pune!în!discuţie!douã!probleme:!proba!dreptului!de!proprietate!şi!caracterul!imprescriptibil!al!acţiunii!în!revendicare.!1)!Prima!problemã:!proba!dreptului!de!proprietate!(probatio!diabolica)!incumbã!reclamantului!care!pretinde!cã!este!proprietarul!imobilului.!Pentru!atenuarea!dificultãţilor!referitoare!la!proba!dreptului!de!proprietate!doctrinarii!jurisprudenţa!au!cristalizat!câteva!reguli!!care!se!învârt!în!jurul!noţiunilor!de!titlu!şi!de!posesie!şi!impun!o!comparaţie!a!acestora!şi!anume!:!titlu!contra!titlu,!titlu!contra!posesie!şi!posesie!contra!posesie.!!2.!A!doua!problemã:!acţiunea!în!revendicare!este,!în!principiu,!imprescriptibilã.!Acest!principiu!decurge!din!caracterul!perpetuu!al!dreptului!de!proprietate!care!nu!se!stinge!prin!neuz!indiferent!de!timpul!cât!titularul!sãu!nu!l<a!exercitat.!!!

Page 8: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!3.!Efectele!acţiunii!în!revendicare.!<!Atunci!când!acţiunea!în!revendicare!este!admisã!instanţa!prin!hotãrâre!judecãtoreascã!va!recunoaşte!reclamantului!dreptul!de!proprietate!şi!pe!cale!de!consecinţã!va!dispune!obligarea!pârâtului!la!restituirea!bunului!(cu!toate!accesoriile!lui)!reclamantului!sau,!dupã!caz,!îl!va!obliga!pe!pârât!de!a!se!abţine!!a!mai!aduce!atingere!exerciţiului!dreptului!de!proprietate.!Dacã!restituirea!în!naturã!nu!mai!este!posibilã!(fie!cã!bunul!a!pierit,!fie!cã!a!fost!dobândit!de!un!terţ,!fie!expropriat),!atunci!pârâtul!este!obligat!sã<i!plãteascã!reclamantului!un!echivalent!bãnesc.!Dacã!bunul!revendicat!a!produs!fructe!regimul!lor!va!fi!în!funcţie!de!buna!sau!reaua!credinţã!a!posesorului.!Atât!posesorul!de!bunã!credinţã!cât!şi!cel!de!rea!credinţã!au!dreptul!de!a!cere!reclamantului<proprietar!restituirea!cheltuielilor!necesare!şi!a!celor!utile!pe!care!le<au!fãcut!cu!privire!la!bunul!respectiv.!Cheltuielile!necesare!sunt!acelea!fãcute!pentru!conservarea!bunului=!trebuie!ca!fãrã!ele!!conservarea!bunului!sã!nu!fi!fost!cu!putinţã.!Cheltuielile!utile!sunt!acelea!care!deşi!nu!erau!necesare!au!avut!ca!efect!sporul!de!valoare!sau!creşterea!gradului!de!utilitate!a!bunului.!Cheltuielile!voluptorii!(de!plãcere!sau!de!înfrumuseţare)!sunt!acelea!pe!care!posesorul!le<a!fãcut!pentru!plãcerea!sa!personalã=!ele!nu!se!restituie!dar!posesorul!este!în!drept!sã!ridice!acele!lucruri!fãrã!însã!a!deteriora!bunul!respectiv.!§.-5.-Revendicarea-bunurilor-mobile!1.!Regula!prevãzutã!de!art.!1909!C.civ.!<!Revendicarea!bunurilor!mobile!este!esenţial!deosebitã!de!revendicarea!bunurilor!imobile.!Revendicarea!bunurilor!mobile!este!diferitã!dupã!cum!pârâtul!este!un!posesor!de!rea!credinţã,!un!hoţ!sau!un!gãsitor!sau,!dimpotrivã,!un!posesor!de!bunã!credinţã.!Art.!1909!C.civ.!prevede!cã:!"Lucrurile!mişcãtoare!se!pescriu!prin!faptul!posesiunii!lor!fãrã!sã!fie!trebuinţã!de!vreo!scurgere!de!timp".!De!fapt!art.!1909!C.civ.!formuleazã!regula!cã!în!materia!bunurilor!mobile!posesia!de!bunã!credinţã!valoreazã!titlul!de!proprietate.!N.B.!Dispoziţiile!art.!1909!C.civ.!pot!fi!invocate!numai!de!terţul!dobânditor!care!cu!bunã!credinţã!a!dobândit!bunul!de!la!un!detentor!precar!cãruia!adevãratul!proprietar!i!l<a!încredinţat!de!bunã!voie.!2.!Regula!instituitã!de!art.!1909!alin.!1!C.civ.!este!inaplicabilã!în!cazul!bunurilor!pierdute!sau!furate.!<!Potrivit!art.!1909!alin.!2!C.civ.!"cel!ce!a!pierdut!sau!cel!cãruia!i!s<a!furat!un!lucru!poate!sã<l!revendice!în!curs!de!3!ani!din!ziua!când!l<a!pierdut!sau!i!s<a!furat!de!la!cel!care!îl!gãseşte!rãmânând!acestuia!recurs!în!contra!celui!de!la!care!îl!are".!Textul!reprodus!are!în!vedere!situaţia!în!care!bunul!se!aflã!în!posesia!unui!terţ!dobânditor!de!bunã!credinţã!care!a!dobândit!bunul!de!la!hoţ!sau!gãsitor.!3.!Reguli!derogatorii!prevãzute!de!art.!1910!C.civ.!–!Regula!înscrisă!în!art.!1909!alin.!2!suferã!o!excepţie!înscrisã!în!art.!1910!C.civ.!care!statueazã!cã:!"Dacã!posesorul!actual!al!lucrului!furat!sau!pierdut!l<a!cumpãrat!la!bâlci!sau!la!târg!sau!la!o!vindere!publicã!sau!de!la!un!negustor!care!vinde!asemenea!lucruri,!proprietarul!originar!nu!poate!sã!ia!lucrul!înapoi!decât!întorcând!posesorului!preţul!ce!l<a!costat".!!!DEZMEMBRÃMINTELE-DREPTULUI-DE-PROPRIETATE!!!§.-1.-Consideraţii-generale!Aşadar,!dezmembrãmintele!proprietãţii!sunt!drepturile!reale!rezultate!prin!desprinderea!ori!limitarea!unor!atribute!din!conţinutul!dreptului!de!proprietate!asupra!bunurilor.!Ele!sunt!opozabile!atât!terţilor!cât!şi!proprietarului.!Dezmembrãmintele!dreptului!de!proprietate!sunt:!dreptul!de!uzufruct,!dreptul!de!uz,!dreptul!de!abitaţie,!dreptul!de!servitute,!dreptul!de!superficie!!§.-2.Uzufructul!1.!Definiţie,!caractere.!<!Uzufructul!este!acel!drept!real!principal!care!conferã!titularului!sãu!(numit!uzufructuar)!atributele!de!posesie!şi!folosinţã!asupra!bunului!ce!aparţine!altei!persoane!(numit!nud!proprietar)!cu!obligaţia!de!a!conserva!substanţa.!Uzufructul!este!reglementat!de!art.!517<564!C.civ.!Se!poate,!deci,!spune!că!uzufructul!este!un!drept!real!de!folosinţă!şi!posesie!asupra!lucrului!altuia.!2.!Caracterele!uzufructului!sunt!urmãtoarele:!<!este!un!drept!asupra!bunului!sau!bunurilor!aflate!în!proprietatea!altuia!(ius!in!re!alliena)!=!<!este!un!drept!esenţialmente!temporar!=!<!pe!durata!sa!uzufructul!acordã!proprietarului!bunului!puteri!reduse!=!<!uzufructul!se!poate!constitui!nu!numai!asupra!unui!lucru!ci!şi!asupra!unui!drept!=!<!este!un!drept!incesibil!ceea!ce!înseamnã!cã!el!nu!poate!fi!transmis!prin!acte!şi!fapte!juridice!între!vii!ori!pentru!cauzã!de!moarte.!2.!Obiectul!dreptului!de!uzufruct.!<!Potrivit!Codului!civil!"Uzufructul!se!poate!stabili!pe!tot!felul!de!bunuri,!mobile!şi!imobile"!(art.!520),!corporale!sau!incorporale,!fungibile!sau!nefungibile.!De!regulã!el!se!constituie!numai!asupra!bunurilor!neconsumptibile!deoarece!uzufructuarul!are!obligaţia!de!a!conserva!substanţa!bunului.!3.!Constituirea!dreptului!de!uzufruct.!<!Art.!518!C.civ.!statueazã!cã!"uzufructul!se!stabileşte!prin!lege!şi!prin!voinţa!omului".!Actualmente,!deoarece!constituirea!uzufructului!prin!lege!a!fost!abrogatã,!el!poate!fi!dobândit!fie!prin!voinţa!omului!(act!juridic),!fie!prin!uzucapiune.!Constituirea!uzufructului!prin!voinţa!omului!se!poate!face!în!douã!moduri:!prin!convenţie!şi!prin!testament.!4.!Drepturile!şi!obligaţiile!uzufructuarului.!<!!el!are!dreptul!sã!cearã!predarea!în!folosinţa!sa!a!bunului!supus!uzufructului!=!uzufructuarul!are!dreptul!sã!se!foloseascã!de!bun!precum!şi!de!a<i!culege!fructele=!!uzufructuarul!are!dreptul!de!a!ceda!beneficiul!(emolumentul)!dreptului!sãu!de!uzufruct!dar!nu!însuşi!acest!drept!=!pentru!protejarea!dreptului!sãu!uzufructuarul!are!la!îndemânã!acţiunile!posesorii=!când!uzufructul!are!ca!obiect!bunuri!care!se!consumã!prin!folosinţã!(bani,!grâne,!bãuturi),!uzufructuarul!poate!dispune!de!ele!dar!la!sfârşitul!uzufructului!trebuie!sã!le!restituie!în!aceeaşi!cantitate,!calitate!şi!valoare!ori!preţul.!În!ce!priveşte!obligaţiile!uzufructuarului!aici!vom!distinge!:!uzufructuarul!are!obligaţia!de!a!proceda!la!inventarierea!mobilelor!şi!a!constata!starea!imobilelor!(art.!540!C.civ.)=!!uzufructuarul!este!obligat!de!a!da!cauţiune!=!uzufructuarul!este!obligat!sã!se!foloseascã!de!lucru!ca!un!bun!proprietar!conform!art.!541!C.civ!=!obligaţia!de!a!aduce!la!cunoştinţa!nudului!proprietar!orice!încãlcãri!sau!uzurpãri!ale!dreptului!celui!din!urmã=!în!caz!contrar!el!va!rãmâne!rãspunzãtor!pentru!toate!daunele!ce!ar!putea!rezulta!pentru!proprietar,!ca!şi!cum!le<ar!fi!cauzat!el!însuşi=!5.!Drepturile!şi!obligaţiile!nudului!proprietar.!<!În!privinţa!drepturilor!distingem:!<!dreptul!proprietarului!de!a!dispune!de!lucru!dar!numai!cu!respectarea!atributelor!care!revin!uzufructuarului=!dreptul!proprietarului!de!a!exercita!toate!acţiunile!care!privesc!proprietatea!lucrului!supus!uzufructului!(de!exemplu,!acţiunea!în!revendicare!sau!acţiunile!posesorii).!Obligaţiile!nudului!proprietar!sunt:!<!o!obligaţie!de!garanţie!prin!care!nudul!proprietar!trebuie!sã<l!garanteze!pe!uzufructuar!împotriva!evicţiunii=!<!o!obligaţie!negativã!de!a!nu!aduce!atingere!exercitãrii!de!cãtre!uzufructuar!a!drepturilor!sale.!

Page 9: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!6.!Stingerea!uzufructului!are!loc!în!urmãtoarele!cazuri:!<!prin!moartea!uzufructuarului=!<!la!împlinirea!termenului!pentru!care!a!fost!constituit=!<!atunci!când!uzufructuarul!dobândeşte!şi!nuda!proprietate,!adicã!prin!consolidarea!dreptului!(art.!557!C.civ.)=!<!uzufructul!se!stinge!prin!neuz!sau!prin!prescripţie!extinctivã=!<!în!cazul!în!care!lucrul!a!pierit!în!totalitate=!<!prin!abuz!de!folosinţã!dacã!prin!acest!abuz!uzufructuarul!a!provocat!stricãciuni!fondului!.!7.!Lichidarea!uzufructului.!<!La!încetarea!uzufructului!principala!obligaţie!a!uzufructuarului!este!aceea!de!a!restitui!proprietarului!posesia!bunului!respectiv=!excepţie,!cazul!în!care!uzufructul!s<a!stins!prin!consolidare!sau!prin!pieirea!totalã!a!bunului!din!cauze!neimputabile!uzufructuarului.!-!§.-3.-Dreptul-de-uz-şi-de-abitaţie!1.!Dreptul!de!uz!este!acel!drept!real!principal!care!conferã!titularului!atributele!de!posesie!şi!folosinţã!asupra!unui!bun!proprietatea!altuia!dar!numai!pentru!nevoile!sale!şi!ale!familiei!.Culegerea!fructelor!poate!fi!fãcutã!numai!în!naturã!iar!dacã!acestea!depãşesc!trebuinţele!titularului!dreptului!şi!ale!familiei!sale,!ele!nu!pot!fi!înstrãinate.!Titular!al!dreptului!de!uz!nu!poate!fi!decât!o!persoanã!fizicã=!el!are!un!caracter!personal.!Dreptul!de!uz!se!dobândeşte!prin!convenţie,!testament!şi!uzucapiune.!Dreptul!de!uz!se!stinge!în!aceleaşi!condiţii!ca!şi!uzufructul!(art.!565!C.civ.)!dar!de!acest!drept!vor!putea!beneficia!şi!moştenitorii!uzuarului!dacã!aşa!s<a!convenit!prin!convenţie.!2.!Dreptul!de!abitaţie!este!un!drept!real!imobiliar!care!are!ca!obiect!o!locuinţã!şi!conferã!titularului!posesia!şi!folosinţa!acelei!locuinţe!pentru!el!şi!pentru!familia!sa=!el!este,!aşadar,!un!drept!de!uz!care!are!ca!obiect!o!locuinţã.!-!§.-4.-Dreptul-de-servitute!1.!Definiţie.!Dreptul!de!servitute!este!un!drept!real!principal,!perpetuu!şi!indivizibil!constituit!asupra!unui!imobil!numit!fond!aservit!sau!dominat!pentru!uzul!şi!utilitatea!altui!imobil!numit!fond!dominant,!imobile!care!aparţin!unor!proprietari!diferiţi.!2.!Caracterele!dreptului!de!servitute!sunt!urmãtoarele:!<!servitutea!este!un!drept!real!=!<!servitutea!este!un!drept!imobiliar!=!<!servitutea!este!un!drept!perpetuu!=<!servitutea!este!indivizibilã!=<!servitutea!nu!poate!fi!înstrãinatã,!urmãritã!sau!ipotecatã!independent!de!fondul!al!cãrui!accesoriu!este.!3.!Clasificarea!servituţilor.!<!Urmãrind!prevederile!Codului!civil!deosebim!urmãtoarele!servituţi:!A.!<!Dupã!originea!sau!modul!lor!de!constituire!(art.!577!C.civ.)!servituţile!se!împart!în:!a)!servituţi!naturale!adicã!acelea!care!îşi!au!originea!în!situaţia!naturalã!a!fondurilor,!de!exemplu:!servitutea!de!scurgere!a!apelor!naturale!(art.!578!C.civ.),!servitutea!izvorului!(art.!578!C.civ.),!servitutea!de!îngrãdire!a!proprietãţii!(art.!578!C.civ.)=!b)!servituţile!legale.!Acestea!sunt!cele!stabilite!de!lege!precum:!servitutea!de!vedere!(art.!611!C.civ.),!servitutea!de!trecere!(art.!616!C.civ.),!servitutea!picãturilor!din!streaşinã!etc.=!!c)!servituţi!stabilite!prin!fapta!omului!(art.!620<643!C.civ.)!care!se!constituie!prin!convenţie,!testament,!uzucapiune!sau!prin!destinaţia!proprietarului=!ele!se!mai!numesc!servituţi!veritabile!sau!propriu<zise.!B.<!Dupã!modul!lor!de!exercitare!distingem:!a)!servituţi!continue!pentru!a!cãror!exercitare!şi!existenţã!nu!este!nevoie!de!fapta!actualã!a!omului.!Exemplu,!servitutea!de!scurgere!a!apei!de!ploaie!(art.!622!alin.!2!C.civ.),!servitutea!de!vedere!(art.!622!C.civ.)=!b)!servituţi!necontinue!pentru!a!cãror!existenţã!şi!exercitare!este!necesarã!fapta!omului,!de!pildã:!servitutea!de!trecere,!servitutea!de!a!paşte!animalele,!servitutea!de!a!lua!apã!din!fântânã!(art.!622!alin.!2!C.civ.)!etc.!C.<!Dupã!felul!în!care!se!manifestã:!a)!servituţi!aparente!fiind!acelea!care!se!cunosc!datoritã!unor!semne!exterioare,!cum!ar!fi!o!fereastrã,!o!uşã,!o!cãrare,!un!canal!(art.!622!alin.3!C.civ.)=!b)!servituţi!neaparente!sunt!acelea!a!cãror!existenţã!nu!poate!fi!cunoscutã!printr<un!semn!exterior,!cum!este!servitutea!de!a!nu!clãdi!sau!zidi!decât!pânã!la!o!anumitã!distanţã!sau!înãlţime!sau!cea!de!a!nu!planta!la!o!distanţã!mai!micã!decât!cea!prevãzutã!de!lege!etc.!D.<!Dupã!obiectul!lor!servituţile!se!clasificã!în:!a)!servituţi!pozitive!şi!negative.!b)!servituţi!urbane!sau!rurale!(art.!621!C.civ.)!dupã!cum!ele!sunt!constituite!în!folosul!unei!clãdiri!sau!al!unui!teren.!Servituţile!naturale!şi!servituţile!legale.!Servituţile!naturale.!<!Aşa!numitele!servituţi!naturale!sunt!urmãtoarele:!a)!servitutea!de!scurgere!a!apelor!naturale!(art.!578!C.civ.)!=!b)!servitutea!izvoarelor!(art.!575<583!C.civ.)=!c)!dreptul!de!grãniţuire!(art.!584!C.civ.)!=!d)!dreptul!de!îngrãdire!(art.!585!C.civ).!Servituţile!legale.!<!În!art.!586<619!C.civ.!sunt!reglementate!servituţile!legale!şi!anume:!a)!distanţa!plantaţiilor!=!b)!distanţa!şi!lucrãrile!intermediare!cerute!pentru!unele!construcţii!=!c)!servitutea!de!vedere!(art.!611<614!C.civ.)!=!d)!picãtura!streaşinilor!(art.!615!C.civ.)=!e)!servitutea!de!trecere!(art.!617<619!C.civ.).!f)!prin!legi!speciale!sunt!reglementate!şi!alte!servituţi!în!domeniul!apelor,!pãdurilor,!cele!aeronautice!ca!şi!servituţi!de!utilitate!publicã!Servituţile!stabilite!prin!fapta!omului.!<!Aceste!servituţi!sunt!reglementate!în!art.!620<643!C.civ.!şi!sunt!singurele!servituţi!veritabile,!adevãrate!dezmembrãminte!ale!dreptului!de!proprietate.!!Constituirea!servituţilor!:!prin!titlu,!prin!uzucapiune,!prin!destinaţia!proprietarului!8.!Exercitarea!dreptului!de!servitute.!<!Drepturile!şi!obligaţiile!generale!ale!proprietarului!fondului!dominant!sunt:!de!a!face!toate!lucrãrile!necesare!pentru!conservarea!şi!exercitarea!servituţii=!de!a!nu!face!lucrãri!care!ar!antrena!schimbãri!împovãrãtoare!pentru!fondul!aservit.!Drepturile!şi!obligaţiile!generale!ale!proprietarului!fondului!aservit:!<!proprietarul!aservit!are!obligaţia!de!a!face!unele!cheltuieli!=!el!nu!poate!face!nimic!pentru!a!scãdea!sau!îngreuna!întrebuinţarea!servituţii=!9.!Stingerea!servituţilor.!<!Dreptul!de!servitute!se!poate!stinge!în!urmãtoarele!moduri:!<!prin!confuziune!adicã!prin!reunirea!ambelor!fonduri!în!patrimoniul!aceluiaşi!proprietar=!

Page 10: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!<!prin!neuz!sau!prescripţie!extinctivã!ceea!ce!înseamnã!cã!ea!nu!se!exercitã!timp!de!30!de!ani=!<!!prin!pieirea!fondului!aservit=!<!prin!renunţarea!dreptului!la!servitute=!<!prin!revocarea,!rezilierea!sau!anularea!dreptului!care!a!întemeiat!servitutea.!!§.-5.-Dreptul-de-superficie!1.!Definiţie.!<!Dreptul!de!superficie!este!acel!drept!real!principal!care!constã!în!dreptul!de!proprietate!al!unei!persoane!numitã!superficiar!asupra!construcţiilor,!plantaţiilor!sau!altor!lucrãri!care!se!aflã!pe!un!teren!care!aparţine!altei!persoane!şi!asupra!cãruia!superficiarul!are!un!drept!de!folosinţã!=!el!este!un!drept!real!imobiliar.!2.!Caracterele!juridice!ale!dreptului!de!superficie:!<!este!un!drept!real!imobiliar!având!ca!obiect!construcţii,!plantaţii!sau!lucrãri!aşezate!pe!sol=!este!un!drept!perpetuu!=!!este!un!drept!care!conferã!superficiarului!un!drept!de!folosinţã!asupra!terenului!pe!care!se!aflã!construcţiile!sau!plantaţiile!=!este!un!drept!imprescriptibil!aşa!încât!acţiunea!confesorie!poate!fi!oricând!intentată.!3.!Constituirea!dreptului!de!superficie.!<!Dreptul!de!superficie!se!dobândeşte!prin!titlu,!prin!uzucapiune!sau!prin!lege.!De!regulã!constituirea!acestui!drept!se!face!prin!convenţie!încheiatã!între!constructor!şi!proprietarul!terenului!pe!care!s<a!ridicat!construcţia.!4.!Exercitarea!dreptului!de!superficie.!–!Superficiarul!este!proprietarul!construcţiilor,!plantaţiilor!sau!al!lucrărilor!executate.!Aşadar!el!exercită!asupra!acestora!atributele!dreptului!de!proprietate,!adică!posesia,!folosinţa!şi!dispoziţia.!Asupra!terenului!are!doar!un!drept!de!folosinţă!circumscris!scopului!exercitării!acestui!drept!(inclusiv!ridicarea!construcţiei.!O!dată!cu!înstrăinarea!construcţiei!se!va!transmite!dobânditorului!şi!dreptul!de!folosinţă!asupra!terenului.!Dreptul!de!superficie!este!transmisibil!prin!orice!act!juridic!=!el!poate!fi!grevat!de!sarcini!reale!sau!de!dezmembrăminte!ale!dreptului!de!proprietate=!el!poate!constitui!obiectul!urmăririi!silite!imobiliare.!5.!Stingerea!dreptului!de!superficie.!<!Acest!drept!înceteazã!în!urmãtoarele!douã!situaţii:!1)!când!construcţia,!plantaţia!sau!lucrarea!au!pierit!sau!a!fost!desfiinţatã!de!superficiar!şi!2)!când!proprietarul!terenului!devine!<!prin!convenţie,!succesiune,!uzucapiune!<!şi!proprietar!al!construcţiei,!plantaţiei!sau!lucrãrii!respective!=!3)!prin!expropriere.!!!!MODURILE-DE-DOBÂNDIRE-A-DREPTULUI-DE-PROPRIETATE--ŞI-A-CELORLALTE-DREPTURI-REALE-!!§.-1.-Noţiuni-introductive!Art.!644!C.civ.!statueazã:!"Proprietatea!bunurilor!se!dobândeşte!şi!se!transmite!prin!succesiune,!prin!legate,!prin!convenţie!şi!prin!tradiţiune"!iar!art.!655!C.civ.!cã!"proprietatea!se!mai!dobândeşte!prin!accesiune!sau!incorporaţiune,!prin!prescripţie,!prin!lege!şi!prin!ocupaţiune".!Aceste!moduri!generale!de!dobândire!a!dreptului!de!proprietate!!sunt!aplicabile,!deopotrivã,!dreptului!de!proprietate!şi!celorlalte!drepturi!reale,!dezmembrãminte.!Dreptul!de!proprietate!publicã!poate!fi!dobândit!numai!în!temeiul!legii.!§.-2.-Clasificarea-modurilor-de-dobândire-a-drepturilor-reale!!!Modurile!de!dobândire!a!drepturilor!reale!pot!fi!clasificate!în!funcţie!de!mai!multe!criterii:!a)!dupã!întinderea!dobândirii!dreptului!existã:!<!moduri!de!dobândire!universalã!sau!cu!titlu!universal!şi!moduri!de!dobândire!cu!titlu!particular!=!b)!dupã!caracterul!dobândirii!deosebim!moduri!de!dobândire!cu!titlu!oneros!şi!moduri!de!dobândire!cu!titlu!gratuit!=!c)!dupã!momentul!în!care!se!produce!efectul!dobândirii!dreptului!de!proprietate!deosebim!moduri!de!dobândire!între!vii!şi!moduri!de!dobândire!pentru!cauzã!de!moarte!=!d)!dupã!situaţia!juridicã!a!bunului!în!momentul!dobândirii!deosebim!moduri!originare!şi!moduri!derivate!de!dobândire!a!proprietãţii.!!§.-3.-Convenţia-sau-contractul-ca-mod-de-dobândire-a-dreptului-de-proprietate-şi-a-celorlalte-drepturi-reale!În!materie!opereazã!principiul!potrivit!cãruia!transmisiunea!dreptului!de!proprietate!ori!constituirea!dreptului!real!are!loc!în!momentul!încheierii!contractului=!în!alte!cuvinte!este!vorba!de!principiul!consensualismului.!Aplicarea!acestui!principiu!în!materia!vânzãrii!este!reflectatã!de!art.!1295!alin.!1!C.civ.!De!la!principiul!expus!există!şi!excepţii.!§.-4.-Accesiunea-sau-incorporaţiunea!Accesiunea!este!încorporarea!sau!unirea!unui!lucru!cu!un!alt!lucru!fiecare!având!proprietari!diferiţi.!Art.!488!C.civ.!stabileşte!cã:!"Tot!ce!se!uneşte!şi!se!încorporeazã!cu!lucrul!se!cuvine!proprietarului!lucrului".!Accesiunea!se!clasificã!dupã!obiectul!ei!în:!accesiune!imobiliarã!(naturalã!şi!artificialã)!şi!accesiune!mobiliarã.!1.!Accesiunea!imobiliarã!naturalã!.!<!Ea!presupune!unirea!sau!încorporarea!a!douã!bunuri!având!proprietari!diferiţi!fãrã!intervenţia!omului.!Codul!civil!reglementeazã!urmãtoarele!cazuri!de!accesiune!naturalã:!aluviunea,!avulsiunea,!insulele!şi!prundişurile,!accesiunea!animalelor!sãlbatice!şi!accesiunea!albiei!pãrãsite.!2.!Accesiunea!imobiliarã!artificialã.!<!Ea!se!realizeazã!prin!intervenţia!omului.!Art.!492!C.civ.!stabileşte!cã!"Orice!construcţie,!plantaţie!sau!lucru!fãcut!în!pãmânt!sau!asupra!pãmântului!sunt!prezumate!a!fi!fãcute!de!proprietarul!acelui!pãmânt!cu!cheltuiala!sa!şi!cã!sunt!ale!lui!pânã!ce!se!dovedeşte!din!contra"=!Codul!reglementeazã!douã!cazuri!de!accesiune!imobiliarã!artificialã!(art.!493<494!C.civ.).!Acestea!sunt:!!a)!accesiunea!construcţiilor,!plantaţiilor!sau!altor!lucrări!făcute!de!un!proprietar!pe!terenul!său!cu!materialele!aflate!în!proprietatea!altei!persoane!şi!b)!accesiunea!construcţiilor,!plantaţiilor!sau!altor!lucrări!făcute!de!o!persoană!cu!materialele!sale!pe!un!teren!aflat!în!proprietatea!altuia!(art.!494!C.civ).!Art.!494!C.civ.!distinge!însã!douã!cazuri!dupã!cum!constructorul!a!fost!sau!nu!de!bunã!credinţã.!3.!Accesiunea!mobiliarã.!<!Aceasta!presupune!unirea!a!douã!bunuri!mobile!care!aparţin!la!proprietari!diferiţi!ori!confecţionarea!sau!obţinerea!unui!bun!de!cãtre!o!persoanã!prin!munca!sa!folosind!materialele!altuia.!În!Codul!nostru!civil!sunt!reglementate!trei!cazuri!de!accesiune!mobiliarã:!adjuncţiunea,!specificaţiunea!şi!confuziunea!sau!amestecul.-!§.-5.-Tradiţiunea!Ea!constituie!un!alt!mod!de!dobândire!a!proprietãţii.!Prin!tradiţiune!înţelegem!remiterea,!predarea!materialã!a!unui!bun.!În!prezent!ea!are!o!sferã!de!aplicare!restrânsã=!prin!ea!are!loc!transferul!dreptului!de!proprietate!în!cazul!darurilor!manuale!(adicã!a!unor!donaţii!curente)!înlocuind!astfel!forma!înscrisului!autentic,!condiţie!esenţialã!în!contractul!de!donaţie.!!§.-6.-Ocupaţiunea-(ocuparea)!Acest!mod!de!dobândire!a!proprietãţii!constã!în!luarea!în!posesie!a!unui!bun!care!nu!aparţine!nimãnui,!a!unui!bun!fãrã!stãpân.!Dar!potrivit!art.!477!şi!646!C.civ.!bunurile!fãrã!stãpân!sunt!în!proprietatea!statului.!Bunurile!imobile!nu!sunt!supuse!acestui!mod!de!dobândire!a!!

Page 11: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!proprietãţii.!Doctrina!a!apreciat!cã!în!aceastã!categorie!ar!intra:!apa!de!bãut!dintr<un!izvor!natural,!vânatul!sau!peştele!când!sunt!dobândite!legal,!apa!dintr<un!izvor!pentru!trebuinţele!casnice.!!§.-7.-Hotãrârea-judecãtoreascã!Hotãrârea!judecãtoreascã!constituie!un!mod!de!dobândire!a!dreptului!de!proprietate!sau!a!altor!drepturi!reale!numai!atunci!când!ea!are!un!caracter!constitutiv!sau!atributiv!de!drepturi.!Exemplu:!ordonanţa!de!adjudecare!prin!care!se!definitiveazã!executarea!silitã!constând!în!vânzarea!prin!licitaţie!publicã!a!unor!bunuri=!în!acest!caz!cumpãrãtorul!sau!adjudecatarul!devine!proprietar.!!!§.-8.-Uzucapiunea-(prescripţia-achizitivã)!1.!Noţiune!şi!justificare.!<!Uzucapiunea!sau!prescripţia!achizitivã!este!acel!mod!originar!de!dobândire!a!proprietãţii!sau!a!altor!drepturi!reale!privind!un!bun!imobiliar!prin!posesia!sa!de!cãtre!o!persoanã!în!condiţiile!şi!termenul!prevãzute!de!lege.!Ea!implică!elementul!timp.!2.!Domeniul!de!aplicare!al!uzucapiunii.!<!Uzucapiunea!se!aplicã!numai!bunurilor!imobile,!bunurile!mobile!dobândindu<se!în!baza!art.!1909!C.civ.!prin!însuşi!faptul!posesiei!lor!cu!bunã!credinţã,!fãrã!trecerea!unui!interval!de!timp!.!4.!Uzucapiunea!în!sistemul!Codului!civil.!<!Uzucapiunea!dupã!Codul!civil!este!de!douã!feluri!şi!anume:!uzucapiunea!de!30!de!ani!şi!uzucapiunea!de!10!sau!de!20!de!ani!ori!de!10!pânã!la!20!de!ani.!Uzucapiunea!de!30!de!ani!(art.!1840!C.civ.)!are!loc!atunci!când!sunt!îndeplinite!douã!condiţii:!<!posesia!sã!fie!utilã!(adicã!o!posesie!propriu<zisã!şi!neviciatã)=!<!posesia!sã!fie!exercitatã!neîntrerupt!timp!de!30!de!ani!indiferent!dacã!posesorul!este!de!bunã!sau!de!rea!credinţã.!Uzucapiunea!de!10!pânã!la!20!de!ani!(art.1895<1899!C.civ.).!Art.!1895!C.civ.!statueazã!cã!"Cel!ce!câştigã!cu!bunã!credinţã!şi!printr<o!justã!cauzã!un!nemişcãtor!determinat,!va!prescrie!proprietatea!aceluia!prin!10!ani!dacã!adevãratul!proprietar!locuieşte!în!raza!teritorialã!a!tribunalului!unde!se!aflã!nemişcãtorul!şi!prin!20!de!ani!dacã!locuieşte!afarã!din!acea!razã!teritorialã".!Condiţii!:!<!posesia!sã!se!întemeieze!pe!un!just!titlu!=!posesia!sã!fie!de!bunã!credinţã=!bunul!sã!fie!un!bun!imobil!individual!determinat.!5.!Uzucapiunea!în!sistemul!cãrţilor!funciare.!<!Sistemul!de!publicitate!imobiliarã!prin!cãrţile!funciare!se!aplicã!în!Transilvania,!Banat!şi!Bucovina.!Uzucapiunea!în!aceste!teritorii!este!supusã!Legii!nr.!115/1938!şi!nu!Codului!civil.!Legea!nr.!115/1938!reglementeazã!douã!cazuri!de!uzucapiune!şi!anume:!uzucapiunea!tabularã!şi!uzucapiunea!extratabularã!(art.!27!şi!28!din!lege).!Uzucapiunea!tabularã!(sau!prin!convalescenţa!titlului)!este!reglementatã!de!art.!27!din!Legea!nr.!115/1938!care!prevede!cã!în!cazul!în!care!s<au!înscris!în!cartea!funciarã!<!fãrã!cauzã!legitimã!<!drepturi!reale!care!pot!fi!dobândite!prin!uzucapiune,!ele!vor!rãmâne!valabil!dobândite!dacã!titularul!dreptului!le<a!posedat!cu!bunã!credinţã,!potrivit!legii,!timp!de!10!ani=!sintagma!"fãrã!cauzã!legitimã"!înseamnã!un!titlu!nevalabil.!Uzucapiunea!extratabularã.!<!Ea!este!reglementatã!de!art.!28!din!Legea!nr.!115/1938.!Acest!text!de!lege!prevede!cã:!persoana!care!a!posedat!un!bun!imobil!în!condiţiile!legii!timp!de!20!de!ani!de!la!moartea!titularului!dreptului!de!proprietate!care!a!fost!înscris!în!cartea!funciarã,!poate!cere!întabularea!dreptului!în!favoarea!sa.!6.!Joncţiunea!posesiilor.!<!Prin!aceasta!înţelegem!unirea!posesiei!uzucapantului!(a!posesorului!actual)!cu!intervalul!de!timp!cât!posesia!a!fost!exercitatã!de!cãtre!autorul!sãu!cu!scopul!de!a!dobândi!dreptul!de!proprietate!prin!uzucapiune.!Art.!1860!C.civ.!stabileşte!cã:!„Orice!posesor!are!facultatea,!spre!a!putea!opune!prescripţia,!sã!uneascã!posesia!sa!cu!posesia!autorului!sãu”=!Condiţii!:1)!sã!existe!o!posesie!propriu<zisã=!2)!posesorul!actual!sã!fi!dobândit!posesia!bunului!de!la!autorul!sãu!pe!baza!unui!raport!juridic.!7.!Calculul!termenului!de!prescripţie.!<!El!se!calculeazã!pe!zile,!ziua!fiind!de!24!de!ore.!Ea!începe!la!miezul!nopţii!şi!se!terminã!la!miezul!nopţii!urmãtoare.!Ziua!în!care!începe!prescripţia!nu!intrã!în!calcul!iar!prescripţia!se!încheie!la!miezul!nopţii!ultimei!zile!a!termenului!prevãzut!de!lege.!8.!Întreruperea!şi!suspendarea!cursului!uzucapiunii.!<!Aceste!cazuri!sunt!prevãzute!de!Decretul!nr.!167/1958!privind!prescripţia!extinctivã.!Dimpotrivã,!întreruperea!naturalã!este!specificã!numai!prescripţiei!achizitive=!ea!este!incidentã,!conform!art.!1864!C.civ.,!în!douã!cazuri:<!când!posesorul!este!şi!rãmâne!lipsit!mai!mult!de!un!an!de!posesia!bunului!indiferent!cine!este!autorul!deposedãrii=<!când!bunul!cu!privire!la!care!se!exercitã!posesia!este!declarat!imprescriptibil!de!lege.!9.!Efectele!uzucapiunii.!<!Prin!împlinirea!uzucapiunii!se!naşte!dreptul!de!proprietate!al!uzucapantului!şi!concomitent!se!stinge!dreptul!de!proprietate!al!fostului!proprietar=!dar!acest!efect!este!retroactiv!ceea!ce!înseamnã!cã!uzucapantul!devine!proprietar!din!chiar!momentul!în!care!a!început!sã!curgã!termenul!de!prescripţie.!Uzucapiunea!trebuie!invocatã!pe!cale!de!acţiune!în!justiţie!sau!pe!cale!de!excepţie.!Creditorii!uzucapantului!pot!invoca!şi!ei!uzucapiunea!pe!calea!acţiunii!oblice=!sau!dacã!renunţarea!s<a!fãcut!în!frauda!intereselor!creditorilor,!aceştia!au!dreptul!sã!solicite!revocarea!renunţãrii!prin!acţiunea!paulianã.!!!!PUBLICITATEA-IMOBILIARÃ!!-§.-1.-Consideraţii-generale!!Definire.!<!Prin!publicitate!imobiliarã!se!înţelege!totalitatea!mijloacelor!juridice!prin!care!se!evidenţiazã!situaţia!materialã!şi!juridicã!a!imobilelor!în!mod!public!pentru!a!se!ocroti!circuitul!lor!civil.!Scopul!publicitãţii!imobiliare.!<!Prin!publicitatea!imobiliară!se!realizează!atît!securitatea!juridică!statică,!prin!aceea!că!atestă!existenţa!drepturilor!imobiliare!ale!persoanelor!fizice!şi!juridice,!cît!şi!securitatea!juridică!dinamică,!prin!faptul!că!ea!conferă!celor!interesaţi!date!certe!cu!privire!la!situaţia!juridică!a!imobilelor.!!Sistemele!de!publicitate!imobiliarã.!<!Pe!teritoriul!ţãrii!noastre!existã!urmãtoarele!sisteme!de!publicitate!imobiliarã:!<!sistemul!registrelor!de!transcripţiuni!şi!inscripţiuni,!sistem!care!este!reglementat!de!Codul!civil!şi!Codul!de!procedurã!civilã=!el!este!aplicabil!în!Vechea!Ţarã!(România!înainte!de!1918)=!<!sistemul!cãrţilor!funciare!reglementat!de!Legea!nr.!115/1938!şi!Decretul!241/1947!şi!care!este!aplicabil!în!Transilvania,!Banat!şi!Bucovina=!<!sistemul!intermediar!al!cãrţilor!de!publicitate!funciarã!reglementat!de!Decretul!nr.!242/1947!şi!de!unele!dispoziţii!ale!Legii!nr.!115/1938!aplicabil!parţial!în!jud.!Ilfov!şi!Bucureşti.!!§.-3.-Sistemul-registrelor-de-transcripţiuni-şi-inscripţiuni!Acesta!este!un!sistem!personal!de!publicitate!a!drepturilor!reale!imobiliare=!este!un!sistem!personal!deoarece!aceste!registre!se!ţin!pe!numele!proprietarilor!şi!nu!pe!imobile.!În!aceste!registre!care!se!ţin!la!judecãtorii!se!fac!douã!feluri!de!înregistrãri:!transcrieri!şi!înscrieri.!

Page 12: Drepturi Reale Rezumat Ungureanu

!Transcrierile!se!fac!în!registrul!de!transcrieri.!Ele!reprezintã!copierea!fidelã!a!actelor!juridice!prin!care!se!transmite!dreptul!de!proprietate!asupra!unui!imobil,!se!constituie!un!drept!real!sau!se!sting!astfel!de!drepturi.!Înscrierile!constau!în!consemnarea!sau!reproducerea!unor!clauze!din!actele!juridice!care!se!referã!la!privilegiile!speciale!imobiliare!şi!la!ipoteci=!ele!se!fac!în!registrele!de!inscripţiuni.!Efectele!transcrierii!şi!înscrierii!rezidã!în!opozabilitatea!faţã!de!terţi.!Lipsa!transcrierii!sau!înscrierii!este!sancţionatã!cu!inopozabilitatea!faţã!de!terţi.-!§.-5.-Sistemul-cãrţilor-funciare!Spre!deosebire!de!registrele!de!transcripţiuni!şi!inscripţiuni!care!constituie!un!sistem!personal,!cãrţile!funciare!constituie!un!sistem!de!publicitate!real=!este!considerat!real!deoarece!transcrierile!se!fac!pe!imobile!şi!nu!pe!proprietari.!Drepturile!reale!imobiliare!înscrise!în!C.F.!se!numesc!drepturi!tabulare.!Cuprinsul!cãrţilor!funciare.!<!Cãrţile!funciare!sunt!întocmite!pe!comune,!oraşe!şi!municipii.!Cãrţile!funciare!din!aceeaşi!unitate!administrativã!(comunã,!oraş,!municipiu)!alcãtuiesc!registrul!funciar.!Cãrţile!funciare!se!ţin!la!Judecãtoria!competentã.!Cartea!funciarã!propriu<zisã!este!alcãtuitã!dintr<un!titlu!şi!trei!pãrţi!sau!foi!:Partea!I!sau!foaia!de!avere!=!Partea!a!II<a!sau!foaia!de!proprietate!cuprinde!înscrieri!cu!privire!la!dreptul!de!proprietate!asupra!imobilului=!Partea!a!III<a!sau!foaia!de!sarcini!.!!§.-5.-Acţiunile-de-carte-funciarã!Acestea!se!referã!la!înscrierile!care!se!opereazã!în!cartea!funciarã.!Ele!sunt!de!douã!feluri:!acţiunea!în!prestaţie!tabularã!şi!acţiunea!în!rectificarea!înscrierilor!în!cartea!funciarã.!1.!Acţiunea!în!prestaţie!tabularã.!Potrivit!art.!22!şi!23!din!Legea!nr.!115/1938!cel!care!s<a!obligat!la!constituirea,!transmiterea!sau!modificarea!unui!drept!real!imobiliar!este!obligat!sã!predea!înscrisurile!necesare!pentru!întabularea!dreptului!în!cartea!funciarã.!Dacã!cel!care!s<a!obligat!în!acest!fel!refuzã!sã<şi!îndeplineascã!aceastã!obligaţie!persoana!îndreptãţitã!se!poate!adresa!instanţei!de!judecatã!pentru!ca!aceasta,!prin!hotãrâre,!sã!dispunã!întabularea!sau,!dupã!caz,!radierea!dreptului!real.!2.!Acţiunea!în!rectificarea!înscrierilor!în!cartea!funciarã.!Ea!este!acţiunea!prin!care!se!cere!instanţei!îndreptarea!sau!înlãturarea!unei!înscrieri!din!cartea!funciarã!necorespunzãtoare!realitãţii!pentru!ca!în!acest!fel!sã!se!punã!de!acord!situaţia!tabularã!cu!situaţia!juridicã!realã!a!unui!imobil.!Sediul!materiei:!art.!34<40!din!Legea!nr.!115/1938.!!§.-6.-Noile-cãrţi-funciare!1.!Generalitãţi.!<!Legea!nr.!7/1996!privind!cadastrul!şi!publicitatea!imobiliarã!a!fost!edictatã!pentru!a!introduce!un!sistem!unic!pentru!toatã!ţara!<!sistemul!real!de!publicitate.!Sistematizarea!reglementărilor!în!Legea!7/1996!este!făcută!în!trei!titluri!:!Titlul!I,!intitulat!„Regimul!general!al!cadastrului”!(art.!1<19)=!Titlul!al!II<lea!–!„Publicitatea!imobiliară”!(art.!20<57)!în!care!sunt!reglementate!noile!cărţi!funciare=!Titlul!al!III<lea,!„Dispoziţii!tranzitorii,!sancţiuni!şi!dispoziţii!finale”!(art.!58<72).!!2.!Registrul!cadastral!de!publicitate!imobiliarã.!<!Publicitatea!imobiliarã!se!realizeazã,!potrivit!noii!legi,!prin!înscrierea!în!cãrţile!funciare!a!actelor!şi!faptelor!juridice!referitoare!la!imobilele!din!aceeaşi!localitate.!Cãrţile!funciare!alcãtuiesc!registrul!cadastral!de!publicitate!imobiliarã!al!unei!anumite!localitãţi=!ele!se!ţin!de!cãtre!Biroul!de!carte!funciarã!aflat!în!subordinea!Agenţiei!Naţionale!de!Cadastru.!3.!Cãrţile!funciare.!<!În!conformitate!cu!art.!21!din!lege,!cartea!funciarã!este!structuratã!astfel:!un!titlu!care!conţine!numãrul!ei!şi!numele!localitãţii!în!care!este!situat!imobilul,!precum!şi!trei!pãrţi!:!Partea!I!!care!cuprinde!descrierea!imobilelor!=!Partea!a!II<a!se!referã!la!înscrierile!privind!dreptul!de!proprietate!=!Partea!a!III<a!cuprinde!înscrierile!privind!dezmembrãmintele!dreptului!de!proprietate!şi!sarcini!4.!Corpul!de!proprietate.!<!Legea!statueazã!cã!unul!sau!mai!multe!imobile!alipite!de!pe!teritoriul!unei!localitãţi,!aparţinând!aceluiaşi!proprietar,!formeazã!corpul!de!proprietate!care!se!înscrie!în!cartea!funciarã.!Potrivit!art.!44,!corpul!de!proprietate!este!susceptibil!de!alipiri!sau!dezlipiri.!Noua!lege!a!îmbrãţişat!sistemul!foilor!personale!în!care!persoana!este!elementul!central!în!jurul!cãreia!graviteazã!imobilele.!5.!Principiile!noilor!cărţi!funciare.!–!Art.!27<!28!din!Legea!nr.!7/1996!instituie!!principiul!publicităţii!integrale,!principiul!relativităţii,!principiul!forţei!probante!a!înscrierilor!drepturilor!reale!=!principiul!legalităţii,!principiul!disponibilităţii,!principiul!priorităţii,!principiul!oficialităţii.!6.!Înscrierile!în!cartea!funciarã.!<!Art.!44!din!Regulamentul!de!organizare!şi!funcţionare!a!birourilor!de!carte!funciară!prevede!că!înscrisurile,!după!obiectul!lor,!sunt!de!trei!feluri:!întabularea,!înscrierea!provizorie!şi!notarea.!8.!Efectele!înscrierii!în!cartea!funciară.!Întabularea!şi!înscrierea!provizorie!au!ca!efect!opozabilitatea!faţă!de!terţi!a!actelor!şi!faptelor!juridice!prin!care!se!dobândesc,!se!modifică!sau!se!sting!drepturile!reale!imobiliare.!Notarea,!pe!lângă!opozabilitatea!faţă!de!terţi!are!ca!efect!şi!informarea!acestora!cu!privire!la!drepturile!personale,!faptele!personale!ori!raporturile!juridice!referitoare!la!imobilele!întabulate.!!!!!!