dreptul comertului international

GRILA DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL 2011

1. Ce se nelege prin raportul juridic de dreptul comerului internaional?

a.norma de dreptul comercial aplicabila intr-un caz anume determinat;

b.o relatie sociala reglementata de o norma de drept comercial international

c.raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial international

2. Elementele definitorii ale raportului de drept comercial.

a.comercialitatea

b.nationalitatea

c.nepatrimonialitatea

3. Cum se defineste criteriul comercialitii?

a.prin opozitie cu actul sau faptul de drept civil

b.prin intelegerea partilor

c.prin referire la normele dreptului national

4. Un raport juridic comercial dobndeste vocaie internaional n msura n care prezint atributul internaonalitii ?

a.da, ntotdeauna

b.nu, deoarece un raport comercial nu poate dobndi vocatie international

c.cateodata

5. Crui domeniu aparine un raport juridic ce conine elemente de internaionalitate n structura sa si n mprejurrile referitoare la nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic cu element strin din orice domeniu al dreptului privat?

a.dreptului comertului international

b.dreptului international privat

c.dreptului civil

6. Ce naionalitate dobndeste societatea comercial, potrivit legislaiei Romniei, n funcie de sediul social pe care si l-a stabilit, potrivit actului constitutiv?

a.da

b.nu

c.da, cu exceptia societatilor in nume colectiv

7. Dac o societate comercial are mai multe sedii pe teritoriile mai multor state, ce este determinant pentru identificarea naionalitii acesteia?

a.locul unde se afla centrul principal de conducere si gestiune a activitatii statutare

b.locul de constituire al societatii comerciale respective

c.oricare dintre sediile in care societatea comerciala isi desfasoara activitatile sale statutare

8. Societile comerciale constituite n Romnia cu capital strin ori n ntregime strin sunt, sau nu, persoane juridice romne?

a.da

b.nu

c.nu pot fi constituite n Romnia societati comerciale cu capital majoritar strain

9. Sunt recunoscute deplin drept n Romnia persoanele juridice strine cu scop patrimonial, valabil constituite n statul a crui nationalitate o au?

a.nu , deoarece au fost constituite in raport cu o legislatie nationala

b.da pentru ca legea romana recunoaste de plin drept personalitatea juridica a societatilor comerciale straine

c.da , insa numai dupa reintocmirea actului constitutiv potrivit cerintelor legii romane.

10. Crei jurisdicii este supus statutul juridic al sucursalei nfiinate de ctre o societate comercial ntr-o alt ar?

a.legii nationale a societatii comerciale

b.legii nationale pe teritoriul careia isi desfasoara activitatea sucursala

c.ambele jurisdictii nationale

11. Statutul organic al filialei este, sau nu este, supus legii statului pe al crui teritoriu si-a stabilit propriul sediu, independent de legea aplicabil persoanei juridice care a nfiinat-o?

a.enuntul este corect

b.enuntul este fals

c.enuntul este fals, deoarece filiala este o forma exogena a ntreprinderii

12. Care este perioada minim de timp pentru care se ncheie contractele de comer internaional de lung durat?

a.trei ani;

b.cinci ani;

c.zece ani

13. n ce condiii prile unui contract de comer internaional au posibilitatea de a schimba legea aplicabil contractului fr a aduce atingere formei si drepturilor terilor?

a.oricand

b.numai dupa ivirea litigiului

c.numai cu aprobarea organului de jurisdictie

14. Unde este exprimat clauza compromisorie, care reprezint acordul prilor de a supune litigiile ce s-ar putea naste n legtur cu contractul arbitrajului si a renuna la dreptul de a apela la organele de jurisdicie ale statelor?

a.in Lex fori

b.in cuprinsul contractului de comert international

c.in Lex causae

15. Prin introducerea in contract a clauzei penale partile contractante pot sa prevada ca debitorul :

a.sa efectueze o pedeapsa penala pentru neexecutarea obligatiei care ii revine

b.sa plateasca cu titlu de despagubire , o anumita suma de bani sau sa efectueze o anumita prestatie

c.sa efectueze din nou o prestatie pecuniara pe care nu a indeplinit-o la termenul stabilit

16. Dup ce elemente se interpreteaz de ctre prti clauzele unui contract de comert international?

a.clauza clientului cel mai favorizat

b.dupa intentia comuna a partilor contractante

c.dupa sensul literar al termenilor utilizati in contract

17. n favoarea crei prti se interpreteaz contractul n situatia n care este ndoial?

a.care se oblig

b.care nu se oblig

c.care nu se obliga sub conditie potestativa

18. Dac prtile au convenit astfel, ce principiu se aplic n domeniul intermedierii n comertul international?

a.lex voluntatis

b.lex fori

c.lex rei sitae

19. Dac prtile nu au convenit altfel, n domeniul intermedierii legea crui stat se aplic?

a.legea statului in care mandatarul isi are sediul

b.legea statului in care isi are sediul mandantul

c.legea statului in care isi desfasoara imputernicirea intermediarul

20. n situatia n care reprezentarea are ca obiect administrarea sau orice alt act de dispozitie referitoare la un imobil, care va fi legea ce crmuieste contractul de comert international?

a.lex contractus

b.lex rei sitae

c.bona fides

21. n cazul acquis-ului comunitar n domeniul interpretrii, cnd are agentul comercial dreptul la comision pentru tranzactiile ncheiate, n termenul prevzut?

a.i se incredinteaza o anumita zona geografica sau un anumit grup de clienti

b.a obtinut contracte economice importante ceea ce inseamna marirea volumului desfacerilor

c.a reusit sa cuprinda intreaga piata de desfacere a unui produs.

22. n ce conditii si n ce msur se stinge dreptul la comision?

a.banca refuza sa achite contravaloarea prestatiei intrucat intre parti nu s-a incheiat un nou acord

b.s-a stabilit ca va fi executat contractul dintre terti si comitent

c.acest fapt este rezultatul unei clauze pentru care comitentul nu este vinovat

23. si va pierde cumprtorul dreptul su de a cere daune-interese din partea vnztorului n situatia n care va recurge la un alt mijloc?

a.da

b.nu

c.nu exista acest drept

24. Exist posibilitatea acordrii unui termen suplimentar de ctre cumprtor, vnztorului n caz de contraventie la contract?

a.da

b.nu

c.se poate acorda termen suplimentar numai cumparatorului

25. Care este durata termenului de gratie acordat de ctre cumprtor vnztorului?

a.nedeterminata

b.determinata

c.rezonabila

26. Cnd are dreptul cumprtorul s cear rezolutiunea contractului de vnzare international?

a.in caz de nerespectarea de catre vanzator a oricareia dintre obligatiile ce rezulta din contract sau din conventia de la Viena din 1980

b.in orice moment al derularii contractului de vanzare internationala a marfurilor daca asa crede de cuviinta

c.in caz de nepredare a marfurilor de catre vanzator in termenul prevazut in contract si nici in termenul suplimentar acordat de cumparator

27. Care sunt obligatiile principale ale cumprrtorului n materia vnzrii

internationale de mrfuri?

a.sa solicite indeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea vanzatorului

b.sa plateasca pretul cuvenit pentru marfa

c.sa intocmeasca proces verbal de constatare pentru marfurile puse la dispozitia sa de catre vanzator in cazul in catre acestea nu corespund cerintelor sale

28. Care este modalitatea de efectuare a declaratiei de rezolutiune (reziliere) a contractului international de mrfuri adresat celeilalte prti, pentru a fi valid?

a.scrisoare deschisa

b.notificare

c.prin orice alt mijloc de comunicare

29. Precizati termenul de prescriptie a actiunilor care decurg din raporturile contractuale n cazul litigiilor privind derularea contractelor de transport rutier international.

a.intr-un an

b.in cinci ani

c.nu se prescriu

30. Care sunt consecintele n ceea ce priveste prescriptia dreptului la actiune n cazul contractelor de transport feroviar de mrfuri, n situatia primirii mrfurilor de ctre destinatar?

a.nu stinge actiunea

b.stinge actiunea

c.nu stinge actiune, dect dupa curgerea unui termen de prescriptie speciala

31. Care este termenul n care transportatorul este obligat s examineze reclamatiile si pretentiile, n cazul contractelor de transport fluvial international?

a.o luna de la primire

b.in termen de trei luni de la primire

c.in termen de cinci luni de la primire

32. Care este termenul n care destinatarul trebuie s notifice crusul, n cazul contractului international de transport maritim, dac pierderea sau avaria nu este aparent?

a.in cinci zile consecutive

b.in cincisprezece zile consecutive

c.in treizeci de zile consecutive

33. Care este termenul n care orice actiune care priveste transportul mrfurilor pe cale maritim se prescrie, n cazul n care nu a fost introdus nicio procedur judectoreasc?

a.un an

b.doi ani

c.trei ani

34. Absenta, neregularitatea sau pierderea documentelor de nsotire a mrfurilor, n cazul contractului de transport pe cale maritim, afecteaz existenta si valabilitatea contractului ?

a.da

b.nu

c.numai pierderea documentelor atrage nevalabilitatea contractului

35. Precizati ordinea de prioritate n care se va judeca cererea reconventional depus de prt?

a. cu prioritate naintea cererii introduse de reclamantb. o dat cu cererea introdus de reclamant.c. dup cererea introdus de ctre reclamant

36. Care este termenul limit n care trebuie ridicate exceptiile de procedur arbitral?

37. Cum se suport cheltuielile arbitrale, n lipsa unei ntelegeri ntre prti?

a.de ambele parti

b.de partea care a pierdut litigiul

c.sunt trecute in seama tribunalului arbitral

38. Cum se stabilesc si se pltesc taxele pentru organizarea arbitrajului n cazul arbitrajului organizat de ctre o institutie permanent?

a.prin hotararea tribunalului in jurisdictia careia isi are sediul reclamantul

b.conform regulamentului institutiei permanente de arbitraj

c.prin invoiala partilor

39. Care este documentul prin care se finalizeaz procedura arbitral?

a.incheiere de inchidere a litigiului

b.printr-o hotarare arbitrala

c.ambele

40. Care este limita de timp n care poate fi amnat pronuntarea hotrrii arbitrale, sub conditia ncadrrii n termenul de nou luni de la constituirea tribunalului arbitral?

a.cu sapte zile

b.cu paisprezece zile

c.cu douazecisiunu de zile

41. n ce act normativ este consacrat principiul bunei-credinte?

a.n codul comercial

b.n codul muncii

c.n codul civil

42. Care sunt izvoarele interne importante ale dreptului comertului international?

a.Legea nr. 105 / 1992

b.Codul familiei

c.Codul penal

43. n care sistem de drept practica judectoreasc are o important deosebit?

a.common-law

b.civil law

c.continental

44. n ce an au aprut regulile INCOTERMS?

a.1948

b.1953

c.1972

45. Practica judectoreasc si arbitral constituie izvor de drept n sistemul juridic romn?

a.da, deoarece acest sistem este de tip common-law

b.nu, fiindca legiuitorul roman nu admite acest lucru

c.da, dar numai n cazul practicii arbitrale

46. Care sunt premisele raportului juridic de comert international?

a.subiectele de drept

b.buna credinta

c.egalitatea juridica a partilor

47. n ce conditii contul curent si cecul nu se consider a fi fapte de comert ale necomerciantilor?

a.nu au o cauza comerciala

b.au o cauza comerciala

c.au o cauza comerciala mediata

48. Exemplificati cteva contracte comerciale internationale.

a.mandatul comercial international

b.mandatul gratuit

c.vanzarea cumpararea civila

49. Prin ce se delimiteaz contractele comerciale internationale de contractele comerciale cu vocatie intern?

a.existenta unui element de extraneitate

b.obiect

c.cauza

50. Care sunt trsturile contractelor comerciale internationale?

a.necomercialitatea

b.internationalitatea

c.nationalitatea

51. Care sunt caracteristicile contractelor comerciale internationale, n functie de modul lor de formare?

a.contracte consensuale

b.contracte solemne

c.contracte reale

52. Cu ce titlu se ncheie contractele comerciale?

a.oneros

b.gratuit

c.dezinteresat

53. Cum se clasific, n functie de durata pentru care se ncheie, contractele comerciale internationale?

a.contracte de scurta durata

b.contracte pe durata nelimitata

c.contracte cu executare dintr-o data

54. Care este limita maxim de timp pentru care se ncheie un contract de scurt durat?

a.3 ani

b.1 an

c.5 ani

55. Cte etape presupune formarea contractelor comerciale internationale?

a.3 etape

b.4 etape

c.2 etape

56. Prin ce se caracterizeaz etapa precontractual?

a.o serie de demersuri pe care partile le efectueaz anterior ncheierii propriu-zise a contractelor

b.ncheierea propriu-zis a contractelor

c.ncheierea contractelor ntre absenti

57. Care este valoarea unei scrisori de intentie sub aspectul ofertei?

a.a fost admisa ca tehnica de negociere

b.nu a fost admisa ca tehnica de negociere

c.are valoarea unei oferte contractuale n toate situatiile

58. Ce poate contine o scrisoare de intentie, transmis n cadrul etapei precontractuale?

a.angajamente ferme, n toate cazurile

b.acceptari ale unei oferte, exclusiv

c.angajamente ferme, oferte sau acceptri de oferte sau alte continuturi care nu produc efecte juridice

59. Ce clauze privind limitarea rspunderii pot insera prile n coninutul unui contract comercial internaional?

a.reducerea nivelului raspunderii

b.nelimitarea daunelor pentru care se raspunde

c.stabilirea unui plafon minim privind despagubirile ce urmeaza a fi suportate de catre debitor

60. Care este obiectul contractului de mandat comercial international?

a.tratarea de afaceri pe seama mandantului

b.cedarea folosintei unor bunuri

c.acordarea dreptului de folosinta exclusiva a unei marci

61. Cum se numesc prtile contractului de mandat comercial international?

a.mandant si mandatar

b.mandant si factor

c.concesionar si mandatar

62. Care sunt elementele specifice ale contractului de mandat comercial international?

a.este intotdeauna cu titlu oneros

b.poate avea si titlu gratuit

c.decurge din dispozitiile legale nationale

63. Ce calitate poate avea mandatarul?

a.agent

b.reprezentat

c.mandant

64. Ce reprezint agentul n cadrul contractului international de mandat comercial?

a.un agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tar sau strintate ii incredinteaza desfacerea marfii

b.un intermediar imputernicit sa mijloceasca in tara sau in strainatate tranzactii comerciale

c.un intermediar care se ocupa cu mijlocirea contractelor comerciale, prin punerea in contact a celor doi parteneri interesati

65. n ce msur poate fi retractat acceptarea ofertei?

a.Doar daca ajunge la ofertant inainte de momentul la care acceptarea ar produce efecte juridice

b.Doar daca ajunge la ofertant ulterior acceptarii

c.Numai in cazul in care s-a produs deja acceptarea ofertei

66. Ce se ntelege prin acceptare tardiv?

a.faptul ca raspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului ulterior expirarii termenului stipulat de ofertant

b.faptul ca raspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului anterior expirarii termenului stipulat de ofertant

c.faptul ca raspunsul de acceptare al ofertei a fost transmis imediat

67. Care este momentul ncheierii contractului de vnzare international de mrfuri inter prasesentes ?

a.momentul acceptarii exprese

b.momentul la care acceptarea parvine ofertantului

c.momentul in care actul de acceptare tacita nu a fost indeplinit de catre parte

68. Care este momentul ncheierii contractului de vnzare international de mrfuri inter absentes?

a.momentul acceptarii exprese

b.momentul la care acceptarea parvine ofertantului, potrivit sistemului receptiei

c.momentul in care actul de acceptare tacita nu a fost indeplinit de catre parte

69. n ce conditii poate fi reziliat un contract de vnzare international de mrfuri poate fi reziliat?

a.acordul amiabil al partilor

b.efectul legii

c.hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta nationala

70. Cnd este vnztorul obligat s predea mrfurile, n cadrul contractului de vnzare international de mrfuri?

a.la data fixata prin contract, daca in contract s-a stabilit o asemenea data

b.in orice moment, chiar si in afara perioadei de timp determinate prin contract

c.in toate cazurile, ntr-un termen partial rezonabil

71. Care sunt obligatiile furnizorului n cadrul contractului de leasing?

a.sa livreze echipamentele, masinile si utilajele in stare de functionare si in parametrii calitativi stabiliti

b.sa mentina bunurile in stare de functionare

c.sa asigure bunurile inchiriate pe toate durata contractului de leasing

72. Care sunt prtile n cadrul contractului ele factoring?

a.factorul si furnizorul

b.curtierul si mandantul

c.finantatorul si utilizatorul

73. Ce forme de factoring se ntlnesc n practic?

a.factoring-ul traditional

b.factoring-ul modern

c.factoring-ul neo-traditional

74. Cum se mai numeste factoring-ul confidential?

a.factoring fara notificare

b.factoring declarat

c.factoring notificat

75. Care sunt caracterele juridice ale contractului de factoring?

a.caracter unilateral

b.caracter consensual

c.caracter gratuit

76. Raporturile juridice de comert international se stabilesc intre

a. persoane fizice si persoane juridice

b. persoane fizice

c. persoane juridice

77. n organizarea i desfurarea relaiilor comerciale internaionale statul are calitate:

a. de subiect de drept internaional

b. de subiect de drept privat.

c. ambele variante sunt corecte

78. Pozitia participantilor, in functie de situatia concreta, in organizarea si desfasurarea relatiilor comerciale, poate fi:

a. egalitate juridica

b. subordonare


79. Obiectul dreptului comerului internaional este coninutul din raporturile juridice care au caracter:

a. comercial i un caracter internaional.

b. caracter comercial

c. caracter international

80. Determinarea noiunii de comercialitate presupune urmatoarele concepii specifice i anume:

a. concepia subiectiv

b. concepia obiectiv


81. Noiunea de acte sau fapte de comer se definesc prin

a. acceptiune de negot juridic

b. accepiunea de nego juridic i de operaiune comercial.

c. acceptiune de operatiune comerciala

82. Criteriile pentru calificarea actelor si faptelor de comert sunt:

a. criteriul circulaiei, criteriul ntreprinderii si criteriul speculaiei

b. criteriul circulaiei, criteriul disputei si criteriul speculaiei

c. criteriul circulaiei, criteriul ntreprinderii si criteriul folosintei

83. Actele si faptele de comert obiective sunt considerate comerciale prin:

a. prin prezumtia lor

b. prin natura lorc. nici una din variante nu este corecta

84. Principiile fundamentale ale Dreptului Comertului International sunt:

a. libertatii comertului, concurentei loiale, libertatii conventiilor

b. concurentei loiale, libertatii conventiilor

c. libertatii comertului, libertatii conventiilor

85. Functiile definitorii ale concurentei loiale sunt:

a. garantia economiei de piata si facilitarea liberei circulatii a marfurilor si serviicilor

b. stimulare a initiativei participantilor la activitatea de comert international


86. Principiul libertatii comertului international reprezinta:

a. o cerinta fundamentala care sa asigure participarea activa si neingradita la schimburile internationale de marfuri si sericii

b. da expresie si faciliteaza existenta economiei de piata


87. Ce reprezinta principiul lex voluntatis:

a. implica egalitatea legislatiilor nationale, deoarece nu exista o lege care sa fie aplicata obligatoriu sau sa nu poata fi alicata

b. contribuie la uniformizarea solutiilor conflictuale in materia contractelor


88. Clasificare participantilor la raporturile juridice comert international se face functie de:

a. aparteneta la ordinea juridica nationala sau internationala

b. persoane fizice sau persoane juridice

c. nici una din variante nu este corecta

89. Calitatea participantul la raportul juridic internatioal, subiect de drept intern, se determina in conformitate cu:

a. legislatia fiecarui stat

b. principiile de drept international


90. Printre participantii la raportul juridic internatioal, subiect de drept international, se numara:

a. Statele si Organizatiile Internationale Guvernamentale

b. Organizatiile Internationale Guvernamentale si Companiile Nationale


91. Capacitatea juridica a Organizatiilor Internationale Guvernamentale poate fi:

a. capacitate juridica internationala si capacitate juridica de drept intern

b. numai capacitate juridica internationala

c. numai capacitate juridica de drept intern

92. Extinderea activitatii societatilor comerciale se poate realiza prin urmatoarele forme:

a. filiala, sucursala, reprezentanta

b. sucursala, reprezentanta

c. numai filiala

93. Nationalitatea filialei este determinata de:

a. nationalitatea societatii fondatoare

b. nationalitatea tarii unde isi are sediul


94. In cazul in care o societate straina deschide mai multe sucursale in Romania, documentele de constituire si alte acte necesare pentru inmatricularea societatii se dupun:

a. numai pentru una dintre societati

b. pentru fiecare societate


95. Trasaturile care individualizeaza reprezentanta unei societati comerciale straine, in tara noastra sunt:

a. are personalitate juridica, nu dispune de capital propriu, actioneaza numai in calitate de intermediar

b. nu are personalitate juridica, nu dispune de capital propriu, actioneaza numai in calitate de intermediar

c. are personalitate juridica, dispune de capital propriu, actioneaza si in calitate de intermediar

96. Conceptiile referitoare la natura juridica a arbitrajului comercial international sunt:

a. conceptia contractuala, conceptia jurisdictionala

b. concetia contractuala, conceptia mixta

c. conceptia contractuala, conceptia jurisdictionala, conceptia mixta

97. In acceptiunea conceptiei contractuale, hotararea arbitrara:

a. are autoritate de lucru judecat

b. nu are autoritate de lucru judecat

c. are putere executorie

98. In acceptiunea conceptiei jurisdictionale a arbitrajului, aducerea la indeplinire a solutiei pronuntate de arbitru se poate face:

a. cu concursul fortei de constrangere a statului

b. fara concursul fortei de constrangere a statului


99. Caracterele generale semnificative ale arbitrajului comercial international sunt:

a. arbitral, comercial, international

b. arbitral, international

c. comercial, international

100. Printre principalele forme de arbitraj se numara:

a. arbitrajul ad hoc

b. arbitrajul institutional (institutionalizat)

c. ambele variante sunt corecte 101.Notele comune ale arbitrajului institutionalizat se refera la:

a. caracterul de permenenta si continuitate a acestei forme de jurisdictie

b. existenta unui regulament propriu de organizare si functionare si stabilirea unor reguli de procedura proprii privind solutionarea litigiilor cu care este investita instanta arbitrala


102. Printre caracteristicile arbitrajului de echitate se numara si:

a. caracterul definitiv al solutiei

b. obligatia arbitrului de a aplica normele legale de drept materialec. independenta procedurala nelimitata103. Conventia de arbitraj desemneaza:

a. acordul prilor contractului de comer internaional de a supune litigiul aprut ntre ele n legtur cu executarea acelui contract arbitrajului.

b. convenia de arbitraj se poate prezenta sub forma clauzei compromisorii i sub forma compromisului.


104. Functiile clauzei compromisorii:

a. produce efecte obligatorii pentru pri; nltur competena instanelor judectoreti ordinare; confer arbitrilor puteri cu privire la soluionarea litigiului dintre prile contractante, permite organizarea unei proceduri care s conduc, n condiii de eficien optim, la pronunarea unei sentine susceptibile de executare forat.

105. Legea romn prevede pentru valabilitatea conveniei de arbitraj ca aceasta s fie redactat n form scris, cerin care poate fi ndeplinit att n cazul n care convenia de arbitraj este constant:

a. printr-un nscris unic

b. realizata printr-un schimb de scrisori, telegrame, fax.


106. Printre conditiile compromisului se numara:

a. compromisul sa se refere la un litigiu existent

b. sa exprime vointa partilor ca litigiul sa fie supus psre solutionarea arbitrajului


107. Contractul de comer internaional:

a. este acordul de voin realizat ntre doi sau mai muli participani la comerul internaional din state diferite n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comer internaional;

b. constituie una din cele mai importante instituii juridice ale dreptului comerului internaional i ndeplinete rolul de instrument juridic primordial de nfptuire a schimburilor economice i comerciale internaionale.


108. Din sfera contractului de comer internaional fac parte urmtoarele:

a. vnzarea cumprarea internaional; mandatul comercial internaional; comisionul internaional; transportul internaional de mrfuri i de persoane; asigurrile internaionale;

b. cuprinde orice contract comercial convenit n raporturile cu strintatea sau cu pieele externe.


109. Caracterele juridice prin care multitudinea contractelor de comer internaional i exprim specificitatea n raport cu contractele reglementate de dreptul comun sunt:

a. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale; sunt acte sau fapte de comer.

b. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale;

c. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte comutative; sunt contracte consensuale.

110. Contractul de comer internaional comport urmtoarele elemente:

a. capacitatea prilor; consimmntul prilor; cauza

b. capacitatea prilor; consimmntul prilor; obiectul; cauza

c. capacitatea prilor; consimmntul prilor; obiectul;

111. Contractele de comer internaional reprezint:

a. un rezultat al manifestrilor de voin concordante exteriorizate a acelor participani, fcute n scopul stabilirii unor legturi juridiceb. o expresie juridic a realitilor economice existente n comerul internaional

c. instrumentele juridice prin care participanii la comerul internaional i pun n valoare iniiativele

112. Perfectarea contractului de comer internaional comport, n general, anumite demersuri, dup cum urmeaz:a. demersuri exploratori; iniierea dialogului contractual; desfurarea dialogului contractualb. demersuri exploratori; iniierea dialogului contractual; negocierea

c. nici una din variantele de mai sus

113. Care sunt demersurile precontractuale pe care le comport un contract de comer internaional:

a. demersurile exploratorii

b. dialogul contractual

c. nici una din variante nu este corect

114. Formarea unui contract de comer internaional reprezint:

a. importana major pentru desfurarea comerului internaional n condiii optimeb. executarea contractului n armonie cu finalitile urmrite de pri


115. Precizai care sunt instrumentele juridice necesare desfurrii dialogului contractual:

a. oferta ferm

b. comanda

c. ambele variante sunt corecte116. Care este premisa esenial a tratativelor n cazul dialogului contractual:

a. mentinerea dialogului deschis al comunicriib. consensul prilor prin care se explic asentimentul lor de a se lega juridicete

c. coexistena actelor voliionale

117. Prin concesie se intelege:

a. soluia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce n scopul deblocrii tratativelor i a facilitrii perfectrii contractului.

b. este renunarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din condiiile formulate pentru nlesnirea realizrii acordului.

c. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative s accepte condiiile de contractare oferite

d. Prin compromis se intelege:

e. este renunarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din condiiile formulate pentru nlesnirea realizrii acordului.

f. soluia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce n scopul deblocrii tratativelor i a facilitrii perfectrii contractului.

g. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative s accepte condiiile de contractare oferite

118. Prin argumentatie se intelege:

a. soluia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce n scopul deblocrii tratativelor i a facilitrii perfectrii contractului.

b. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru convingerea partenerului de tratative s accepte condiiile de contractare oferite

c. este renunarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratative la una sau la unele din condiiile formulate pentru nlesnirea realizrii acordului.

119. Oferta de a contracta reprezint:

a.propunerea pe care o persoan o face unei alte persoane n vederea perfectrii unui contractb.mijlocul prin care dou sau mai multe persoane ncheie un contract

c.nici una din variante nu este corect

120. Acceptarea ofertei este expres atunci cnd:

a.oferta se adreseaz direct persoanelor cu care ofertatorul intenioneaz s perfecteze contractul

b.se concretizeaz n rspunsul destinatarului ofertei ce conine acordul acesteia cu propunerea de contractare a ofertatoruluic.nici una din variante nu este corect

121. Efectele pe care le produce acceptarea unei oferte sunt:

a. eman de la deintorul ofertei sau de la reprezentantul su autorizatb. ajunge la cunotiina destinatarului n termenul de acceptare

c. ambele variante sunt corecte122. Conditiile cumulative ale ofertei sunt:

a. s fie precis i complet; s fie adresat unei sau mai multor persoane (fizice sau juridice) determinatb. s fie ferm; s fie precis i complet; c. nici una din variantele de mai sus

123. Acceptarea ofertei produce efectele care i sunt specifice numai dac ndeplinete urmtoarele condiii:

a. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat; este conform cu oferta; ajunge la cunotina destinatarului n termenul de acceptare.b. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat; este conform cu oferta; ajunge la cunotina destinatarului n termenul de acceptare; este negociata.c. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat; este conform cu oferta.124. Prin acceptare tardiva a ofertei se intelege:

a. acceptarea care a fost expediat de destinatarul ofertei nuntrul termenului de acceptare (fie el prestabilit sau rezonabil) dac aceasta ajunge la cunotina ofertantului ulterior expirrii acelui termen,

b. acceptarea expres care ajunge la ofertant dup expirarea termenului prestabilit de el, sau n lipsa unui asemenea termen, ntr-o perioad de timp rezonabil ca durat considerat de la data expedierii ofertei.

c. ambele variante sunt corecte125. Perfectarea contractului de comer internaional comport realizarea acordului de voin ntre partenerii care se pot afla:a. n prezena participantilor (inter praesentes)b. separai de mari distane (inter absentes).

c. ambele variante de mai sus

126. n cazul ncheierii contractului prin telefon, determinarea locului de ncheiere a contractului difer n funcie de concepia adoptat:

a. n sistemul emisiunii acceptrii (sau al declaraiunii) se consider c perfectarea contractului de comer internaional este realizat la locul unde vorbete acceptantul;

b. n sistemele recepiei acceptrii i al informrii, contractul se consider ncheiat la locul de unde vorbete ofertantul; c. Ambele variante de mai sus

127. Ce reprezint perfectarea contractului de comer internaional:

a. finalitatea procedurii de formare a unui contract de comer inernaionalb. comport realizarea acordului de voin ntre parteneri


128. Care sunt formele de perfectare a unui contract de comer internaional:

a. perfectarea contractului de comer internaional ntre prezeni i perfectarea contractului de comer internaional ntre absenib. perfectarea unui contract de comer internaional numai inter praesentes

c. perfectarea unui contract de comer internaional numai inter absentes

129. Care este regula perfectrii contractului de comer internaional:

a. realizarea acordului de voin ntre partenerii separai de distante mari, adic prin coresponden

b. ralizarea acordului de voin ntre partenerii prezeni n momentul semnrii contractului

c. solo consensu

130. Locul perfectrii contractului de comer internaional poate fi:

a. locul unde are loc semnarea nscrisului constatator al raportului juridic

b. locul n care se ntlnesc voinele juridice ale prilorc. nici una din variante nu este corect

131. Localizarea n timp a perfectrii contractului de comer internaional prezint interes sub urmtoarele aspecte:

a. momentul perfectrii contractului marcheaz limita n timp pn la care poate fi executat dreptul de revocare a ofertei

b. momentul perfectrii contractului marcheaz punctul iniial al tuturor efectelor acestuia, cu excepia cazului n care legea sau prile stabilesc o alt dat

c. ambele variante sunt corecte132. Localizarea n spaiu a perfectrii contractului de comer internaional prezint interes sub urmtoarele aspecte:

a. la interpretarea contractului trebuie s se ia n considerare uzanele existente la locul ncheierii contractuluib. locul unde s-a produs perfectarea contractului determin momentul acestei operatiuni


133. Care este finalitatea contractului internaional:

a) impactul contractului asupra terilor

b) de a produce efecte juridicec) interpretarea contractului n vederea stabilirii coninutului acestuia conform voinei reale a prilor.

134. Interpretarea contractelor de comer internaional reprezint:

a) rspunderea pentru neexecutare sau pentru executarea defectuas a obligaiilor contractuale asumate de pri

b) operaiunea ce se concretizeaz ntr-o activitate specific organului de jurisdicie de a determina coninutul concret al unui contract n cazul unui litigiuc) nici una din variante nu este corect

135. Ce constituie obligativitatea contractului n raporturile dintre pri:

a. executarea obligaiilor contractuale care s fie aduse la ndeplinire cu bun credin

b. fora obligatorie a contractului n raporturile dintre pric. obligativitatea prilor contractuale de a executa prestaiile asumate

136. Contractele de comer internaional sunt:

a. contracte sinalagmatice prin excelenb. contracte unilaterale


137. Efecte specifice contractului de comer nternaional:

a. dreptul creditorului de a refuza ndeplinirea propriei sale prestaii dac debitorul nu i execut prestaia la care s-a angajat

b. dreptul debitorului care i-a executat la timp i integral prestaia la care s-a obligat de a cere i a obine rezoluiunea sau rezilierea contractului de comeri internaional

c. ambele variante sunt corecte138. Care sunt condiiile care trebuiesc ndeplinite pentru ca excepia de neexecutare s devin operant n cazul unui contract de comer internaional:

a. s existe o neexecutare, chiar i parial a obligaiilor contractulae stabilite

b. obligaiile neexecutate s fie reciproce i s i aib temeiul n acelai contract


139. Ce reprezint rezoluiunea unui contract de comer internaional:

a. desfurarea contracului la cererea uneia dintre pri pe motiv c celt parte nu i-a executat obligaia n mod culpabilb. o modalitate de neexecutare a unui contract de comer internaional


140. Ce reprezint rezilierea unui contract de comer internaional:

a. desfiinarea cu efecte pentru viitor a contractelor sinalagmatice cu executare succesiv aplicabil n caz de neexecutare culpabil a obligaiei de ctre una din prib. posibilitatea prilor de a desfiina un contract de comer internaional i care neag ceea ce s-a executat pn n momentul consumrii rezilierii


141. Care sunt efectele rezoluiunii unui contract de comer internaional:

a. contractul se desfiineaz retroactiv

b. prile sunt repuse n situaia anterioar


142. Rezilierea unui contract de comer internaional poate opera:

a. n temeiul unui pact comisoriu

b. de plin drept

c. ambele variante sunt corecte143. Riscurile contractuale sunt suportate de:

a. creditor, indiferent de partea care nu i-a executat obligaia

b. de debitorul obligaiei devenite imposibil de executatc. nici una din variante nu este corect

144. Executarea direct a unui contract de comer internaional mai este denumit:

a. executarea n natur a obligaiilor asumate

b. executarea care comport realizarea obiectului contractului, obiect care a fost n vedere de pri la momentul exprimrii acordului de voin

c. voluntar145. Executarea indirect a unui contract de comer internaional mai poate fi denumit:

a. executarea obligaiei nu poate avea loc din motive strine de voina prilor

b. executarea prin echivalentc. executarea obligaiei nu este adus la ndeplinire de debitor n mod voit

146. Care este semnificaia executrii silite n natur a unui contract de comer internaional

a. a unei executri voluntare, n natur a prestaiei asumate de debitor

b. a unei pli care nu este executat de bun voiec. nici una din variante nu este corect

147. Stingerea obligaiilor n cadrul unui contract de comer internaional poate fi:

a. prin plat

b. executarea prin echivalent, cnd nu este posibil obinerea plii

c. ambele variante sunt corecte148. Moduri de stingere a obligaiilor comerciale:

a. compensatia

b. darea de plat

c. ambele variante sunt corecte149. Remiterea de datorie reprezint:

a. un mod de stingere a obligaiilor

b. o imposibilitate de executare a obligaiilor

c. un mod de stingere a obligaiilor care nu produc ca efect realizarea creanei creditorului150. Concesia in cazul contractelor de comert international reprezinta:

a. concordanta deplina intre vointele partilor contractante

b. asigurarea unui climat de cooperare intre partile contractante

c. renuntarea unilaterala de catre o parte la una sau la unele din conditiile formulate pentru inlesnirea realizarii acordului

151. Compromisul in cazul contractelor de comert international reprezinta:

a. o cunoastere a nevoilor si cerintelor interlocutorului

b. mijlocul utilizat de fiecare negociator pentru convingerea partenerului sa accepte conditiile de contractare oferite

c. solutia la care partenerii de negociere ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si perfectarii contractului

152. Propunerea de contractare trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a. sa fie ferma; adresata uneia sau mai multor persoane si sa fie precisa;

b. sa fie precisa si completa; sa fie ferma si sa fie adresata uneia sau mai multor persoane;

c. sa fie ferma; precisa si completa.

153. Acceptarea tardiva este considerata ca fiind:

a. acea acceptare expresa care nu produce efecte juridice;

b. acceptarea expresa care ajunge la ofertant dupa expirarea termenului prestabilit de el;

c. este conforma cu oferta.

154. Contractul de concesiune exclusiv reprezint:

a. Operaiunea prin care cedentul vinde mrfuri concesionarului

b. Operaiunea prin care concesionarul obine monopolul n comercializarea mrfurilor i evitarea concurenei

c. Ambele variante sunt corecte155. Obiectul contractului de concesiune exclusiv l formeaz:

a. Bunurile, activitile, serviciile publice din domeniul transporturilor publiceb. Bunurile, activitile i serviciile din domeniul comerului internaional

c. Bunurile, activitile i serviciile din domeniul proprietii intelectuale

156. Titulari ai concesiunii exclusive pot fi:

a. Consiliile judeene, locale sau instituiile publice de interes loc n calitate de concesionar

b. Persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent de naionalitate, n calitate de concesionarc. Ministerele n calitate de concesionar

157. La iniierea concesiunii trebuie efectuat:

a. Un studiu de fezabilitate

b. Un studiu de oportunitatec. Nici un fel de studiu, ci se face iniierea concesiunii direct prin ncheierea contractului

158. Concesiunea exclusiv se poate realiza prin:

a. Licitaie public deschis

b. Negociere direct

c. n ambele variante, att licitaie public deschis ct i negociere direct.159. La ncetarea contractului de concesiune prin expirarea termenului, concesionarul este obligat s restituie:

a. Bunul concesionat, liber de orice sarcin, inclusiv investiiile realizate

b. Numai bunul concesionat liber de orice sarcin

c. Numai investiiile realizate

160. Contractul de concesiune exclusiv poate nceta prin:

a. mplinirea termenuluib. Denunare unilateral

c. Rezoluiune

161. Contractul de franchising reprezint:

a. Operaiunea prin care o persoan vinde unei alte persoane concesiunea unei mrci

b. Operaiunea prin care o persoan acord unei alte persoane concesiunea unei mrcic. Nici una din variante nu este corect

162. Concedentul se oblig:

a. S cedeze concesionarului un proces de fabricaie

b. S cedeze concesionarului un proces de distribuie

c. Ambele variante sunt corecte163. Concesionarul se oblig:

a. S finaneze investiiileb. S asigure funcionarea comercial a mrcii

c. Nici una din variante nu este corect

164. Contractul de franchising nceteaz:

a. prin reziliereb. prin denunare unilateral

c. prin rezoluiune

165. Legea aplicabil contractului de vnzare cumprare:

a. Lex causae;

b. Lex contractus;


166. Contractul de vnzare cumprare are urmtoarele caractere:

a. Exclusiv comercial, internaional

b. Sinalagmatic, bilateral, oneros, comutativ

c. Ambele variante sunt corecte

167. Obiectul contractului de vnzare cumprare l constituie:

a. Marfa vndut n schimbul creia se pltete preul;

b. Consimmntul prilor;

c. Trasnsmiterea unui drept real

168. Obligaii ale vnztorului pot fi:

a. Transmiterea proprietii asupra mrfii

b. Plata preului


169. Obligaii ale cumprtorului pot fi:

a. Luarea n primire a bunului vndut

b. Remiterea documentelor referitoare la marf

c. Predarea mrfurilor

170. Bursele se mpart n:

a. Burse de valori

b. Burse mobiliare

c. Burse imobiliare

171. Bursa ca pia mobiliar se caracterizeaz prin:

a. Vnzarea i cumprarea nu se face prin intermediari

b. Deintorii titlurilor cumpr pentru a revinde i vnd pentru a rscumpra


172. Operaiunile care se efectueaz n cadrul bursei sunt:

a. Operaiuni economice

b. Operaiuni la termen

c. Operaiuni cu caracter efectiv

173. Dup criteriul varietii tranzaciilor bursele pot fi:

a. Generale

b. Specializate


174. Dup obiectul negocierilor bursele pot fi:

a. Burse de valori i de mrfuri

b. Burse de aciuni i obligaii

c. Burse private

175. Licitaia poate fi definit ca fiind:

a. Vnzarea ctre cel care ofer preul cel mai mare

b. Vnzarea ctre cel care ofer preul cel mai mic


176. Exist licitaii ntemeiate pe:

a. Preuri cresctoare

b. Preuri descresctoare


177. Licitaiile n raport cu bursele prezint urmtoarele caracteristici:

a. Programul de funcionare nu este continuu

b. Mrfurile se gsesc la locul unde se desfoar licitaie


178. Dup posibilitile de participare licitaiile pot fi:

a. Licitaii deschise sau publice

b. Licitaii ocazionale

c. Licitaii pentru vnzri de mrfuri

179. Pot fi considerate tehnici de licitare:

a. Tehnica preului cresctor unde vnzarea are loc pe baz de strigri;

b. Tehnica preului descresctor care se realizeaz prin comunicarea preului maxim i care este redus treptat


180. Licitaiile de import se pot realiza n urmtoarele modaliti:

a. Licitaii obinuite sau supralicitaii;

b. Asigurarea unui numr mare de oferte;

c. Facilitarea lurii unor decizii obiective i rentabile

181. Contractul de leasing constituie:

a) Un contract de transfer de tehnologie

b) O expresie a tehnicilor moderne de contractare n domeniul leasing-uluic) Nici una din variante nu este corect

182. Prile implicate n contractul de leasing sunt:

a) Concesionarul

b) Cedentul

c) Clientul

183. Obiectul contractului de leasing l constituie:

a) Cumprarea unor bunuri n scopul nchirierii

b) nchirierea temporar a bunurilor de investiii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor

c) Obinerea de beneficii

184. Leasing-ul poate fi:

a) O form de finanare cu termen

b) O form de mandat

c) O form de concesiune

185. Leasing-ul este o operaiune care poate cuprinde:

a) Un contract de locaiune

b) Promisiunea bilateral de locaie din partea finanatorului i a utilizatoruluic) Ambele variante sunt corecte186. Contractul de locaiune din cadrul operaiunii de leasing este:a) Un contract sinalagmatic perfect

b) Un contract intuitu personae

c) Ambele variante sunt corecte

187. Sunt forme ale contractului de leasing dup obiectul su:

a) Directe i indirecte

b) Mobiliare i imobiliare

c) Net sau brut

188. Vnztorul are urmtoarele obligaii:

a) S asigure piesele de schimb necesare reparaiilor

b) S plteasc ratele chiriilor n condiiile i termenele stipulate n contract

c) S nu efectueze modificri n construcia echipamentului nchiriat

189. Beneficiarul are urmtoarele obligaii:

a) S exploateze bunul nchiriat prin respectarea instruciunilor tehnice

b) S livreze un schipament de calitate

c) S asigure asisten tehnic personalului care l va exploata

190. Contractul de leasing a aprut pentru prima dat n:

a) Anglia

b) Statele Unite ale Americii

c) Elveia

191. Contractul de factoring este un contract:

a. Real

b. Complexc. Sinalagmatic

192. Persoanele implicate n contractul de factoring sunt:

a. aderentul, factorul, clientul

b. Vnztorul de bunuri, cesionarul creaelor i cumprtorul mrfii

c. Ambele variante sunt corecte193. Care sunt operaiunile de factoring:

a. Factoring de finanare

b. Factoring la scadenc. Nici un a din variante nu este corect

194. Factorul are obligaia:

a. De a achita toate creanele indiferent dac au fost sau nu acceptate

b. De a presta servicii

c. De a plti creanele care i-au fost transferate de aderent195. Transferul de tehnologie reprezint:

a. O operaiune ce implic aspecte economice, tehnico tiinifice

b. Expresia care desemneaz n mod generic orice tranziie asupra tehnologiei

c. Ambele variante sunt corecte196. Din categoria contractelor de transfer de tehnologie fac parte:

a. Contractul de licenb. Contractul de leasing

c. Contractul de factoring

197. Contractele de transfer de tehnologie trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a. S realizeze un transfer de tehnici utile i potrivite condiiilor existente n ara primitoareb. S fie realizat cu investiii indirecte ale societilor transnaionale c. Nici una din variante nu este corect

198. Care este dreptul pe care l poate transmite un contract de licen:

a. Dreptul de folosin al unei invenii sau inovaii unui liceniatb. Dreptul de proprietate asupra unei invenii sau inovaii unui liceniat

c. Dreptul de proprietate asupra unei invenii sau inovaii unui titular de invenie sau inovaie

199. Contractul de licen prezint urmtoarele caractere juridice.

a. Un contract intuitu personaeb. Un contract sinalagmatic

c. Un contract real

200. Obiectul contractului de licen l reprezint:

a. Acordarea dreptului ca o licen s fie folosit de partenerb. Actul de dispoziie asupra dreptului exclusiv din brevet


201. Plata preului n contractul de licen se poate realiza prin urmtoarele modaliti:

a. O sum global iniial

b. O sum forfetar integral

c. Ambele variante sunt corecte202. Contractul de licen nceteaz prin:

a. Intrarea inveniei n domeniul liberei concurene, dup perioada stabilit de legeb. Denunarea unilateral

c. Plata preului

203. Care este dreptul pe care l transmite un contract de know how:

a. Dreptul de a exploata invenia brevetat

b. Dreptul la cunotinele furnizorilor, dar cu efecte relative (res inter alios acta)c. Nici unul din cele dou drepturi

204. Coninutul noiunii de know how poate fi determinat de:

a. Procedee i mijloace tehnice de aplicare

b. Abilitate tehnic

c. Ambele variante sunt corecte205. Obiectul contractului de know how l constituie:

a. Transmiterea cunotinelor tehnice de ctre furnizor

b. Plata preului de ctre beneficiar

c. Toate variantele sunt corecte

206. n cazul contractului de know how:

a. Exist brevet de invenii

b. Nu exist brevet de inveniic. Ambele variante sunt corecte

207. Obligaiile furnizorului ntr-un contract de know how sunt:

a. S menin calitatea produselor obinute

b. S acorde asisten tehnicc. S respecte angajamentul de confidenialitate

208. Obligaiile beneficiarului sunt:

a. S plteasc preulb. S acorde garanii n aplicarea procedeului pentru obinerea de rezultate

c. S acorde drept de folosin exclusiv a procedeului tehnic

209. Contractul de know how nceteaz prin:

a. Expirarea termenului prevzut n contractb. Rezoluiune


210. Contractul de consulting - engineering reprezint:

a. O activitate complex care cuprinde operaii de la prestri de servicii la furnizori de materiale pentru executarea de lucrri;b. Un element de fundamentare a transferului de energie


211. n activitatea de consulting engineering sunt utilizate urmtoarele forme de contracte:

a. Contractul de regie

b. Contractul pentru servicii

c. Ambele variante sunt corecte212. Obiectul contractului de engineering l constituie:

a. Operaiunile prestateb. Obligaiile prilor contractante

c. Obligaiile de rezultat i de mijloace

213. Obligaiile prestatorului unui contract de engineering sunt:

a. Coordonarea activitii antreprenorilorb. Plata retribuiei antreprenorilor

c. De a preda datele i informaiile cerute

214. Obligaiile beneficiarului lucrrii sunt:

a. Efectuarea de studii

b. Predarea documentaiei obiectivului

c. Niciuna din variante nu este corect215. Rspunderea prestatorului n cadrul unui contract de engineering este o rspundere n raport de:

a. ntinderea misiunii

b. Caracterul obligaiilor

c. Ambele variante sunt corectePAGE 19

dreptul comertului international

Documents